Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC

Ecotoxicologia metalelor în lunca Dunării 189
concentraţii foarte mari de lantanide în orizontul profund al solurilor din apropierea luncii din
amonte (Dăbuleni, Dolj).
În concluzie:
‣ există multe limite pentru a evalua corect dacă concentraţiile unora dintre metale grele în
vegetaţia din lunca Dunării au valori raportate în literatura de specialitate ca fiind de deficit,
iar altele au valori raportate ca fiind de exces / toxicitate. Unele sunt datorate calităţi datelor
(după cum s-a menţionat deja), altele sunt asociate bazei de cunoştinţe;
‣ este probabil ca în ecosistemele de grind şi depresiune să manifeste în cazul Fe şi Mn
toxicitate datorită condiţiilor redox specifice şi a prezenţei unui strat alcalin de săruri.
Asociat excesului de Fe, pare să se manifeste o carenţă de Cu în aceleaşi tipuri de
ecosisteme;
‣ complexele de ecosisteme localizate la confluenţa unor râuri poluate cu Dunărea par să
prezinte un exces de Cu şi Cr în vegetaţia erbacee.
‣ Cu în macrofitele submerse şi plutitoare se află la niveluri de exces/toxicitate.
Se diferenţiază ca aspecte ce ar trebui cercetate următoarele:
‣ caracterizarea distribuţiei metalelor găsite la concentraţii de exces sau deficienţă i) în plante
separat pe fiecare unitate de probă şi ii) în sol la nivel de speciaţie chimică;
‣ evaluarea rolului macrofitelor acvatice în mobilizarea metalelor din sediment şi exportul lor
către Dunăre (atât a rolului direct, cât şi a celui indirect, prin transferarea metalelor în apa de
inundaţie 31 );
‣ caracterizarea distribuţiei metalelor în animale crescute în luncă (oi, vaci, porci 32 ).
‣ extinderea numărului de elemente analizate astfel încât să fie incluse şi lantanidele 33 ;
‣ identificarea modalităţilor prin care se poate discrimina între cocentraţiile de fond şi cele
datorate poluării.
Fără îmbunătăţirea cunoaşterii referitoare la aceste aspecte deciziile bazate pe evaluarea
efecteleor ecologice ale contaminării în lunca Dunării au un grad ridicat de risc.
Încheiem subcapitolul cu prezentarea rezultatelor evaluării concentraţiilor în peştii din SDI
comparativ cu valorile considerate ca admisibile pentru consumul uman, rezultate care ar putea
avea cel mai mare impact la nivelul factorilor de decizie, pentru că se adresează unor module
trofodinamice în care îşi au originea o categorie de bunuri interceptate în mod direct şi explicit
de populaţia umană.
În tabelul 46 este prezentată situaţia depăşirilor limitelor admise în 1999. Se constată depăşiri ale
concentraţiilor admise la toate metalele şi în toate sectoarele. În jumătate din cazuri (sector
/metal) depăşirile sunt ca valoare medie, în restul doar ca valori maxime.
Întrucât în sistemul calităţii apelor de suprafaţă, în vigoare, la categoria a II-a de calitate se
prevede ca domeniu de utilizare “dezvoltarea fondului piscicol şi alimentarea cu apă a
amenajărilor piscicole”, vom prezenta şi aici şi situaţia calităţii apei.
Concentraţiile de Cd depăşesc în numeroase cazuri limita admisă chiar şi pentru calitatea a III-a
(3 ppb) în cazul apei de suprafaţă din depresiune îndiguită (G4) şi din ecosistemele din interiorul
O. Fundu Mare (H3-H6). Concentraţiile celorlalte metale în apă (atât cele din 1996-1997, cât şi
cele din 1999) sunt sub pragurile de alertă existente la ora actuală.
31 Este un aspect prioritar, în condiţiile în care în literatură se evidenţiază rolul foarte important al macrofitelor în stocarea metalelor în lacurile
din lunci (St-Cyr şi colab., 1994)
32 Semnalăm în acest că porcii lăsaţi liberi consumă o bună parte din moluştele, cu capacitate de bioacumulare mare, rămase pe sol la retragerea
apei din depresiuni.
33 Aceaste ultime două aspecte mi-au fost sugerate de Prof. Dr. Ion Brad. Căutând elemente suplimentare în literatură, am constat că studierea
circuitelor lantanidelor pe plan internaţional este relativ recentă: Wittenbach şi colab, 1995, Maermond şi colab., 2001, Michard şi colab., 2001).
Doresc să îi mulţumesc şi pe această cale D-lui Prof. Brad pentru ajutorul pe care mi l-a oferit la protocolul determinări în laborator şi pentru
faptul că mi-a împărtăşit din experienţa sa de cercetare.