Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC

More documents

Recommendations

Info

Ecotoxicologia metalelor în lunca Dunării 185 Tabelul 45 Distribuţia metalelor în specii de plante din ecosistemele din lunca Dunării (medie, ppm s.u., prelevare în 1999) Legendă: ca la tabelul 42; Km = distanţă dintre gurile Dunării şi complexele investigate. Specie Km Fe Mn Zn Cu Cr Cd Pb Vegetaţie erbacee şi tufişuri pe ţărmuri, grinduri şi în depresiouni Lythrum salicaria L. (1753) 175 553.12 132.65 84.85 4.45 3.21 0.16 0.33 Rubus caesius L. (1753) 230.45 86.27 37.83 9.39 3.41 0.06 4.59 Xanthium strumarium L. (1753) 156.58 25.85 42.69 14.04 1.98 0.07 0.46 Lythrum salicaria L. (1753) 606 617.75 78.38 22.69 21.88 5.20 0.18 0.75 Rubus caesius L. (1753) 327.57 46.82 59.25 20.81 5.61 0.12 5.25 Xanthium strumarium L. (1753) 433.21 48.06 71.07 23.03 7.18 0.11 1.92 Lythrum salicaria L. (1753) 621 224.75 47.68 22.42 5.34 3.14 0.15 1.31 Rubus caesius L. (1753) 323.01 76.75 29.08 13.44 4.68 0.08 7.01 Xanthium strumarium L. (1753) 333.79 152.83 8.41 13.08 2.98 0.10 0.01 Rubus caesius L. (1753) 687 706.70 96.95 65.60 10.55 6.24 0.01 5.11 Xanthium strumarium L. (1753) 1379.55 101.12 65.02 17.01 10.23 0.12 8.93 Rubus caesius L. (1753) 700 298.17 123.50 45.59 13.08 3.18 0.35 0.05 Xanthium strumarium L. (1753) 22.29 88.60 39.36 19.65 10.19 0.27 0.07 Lythrum salicaria L. (1753) 747 407.28 39.79 171.72 11.58 3.17 0.15 0.34 Rubus caesius L. (1753) 236.70 106.80 41.39 8.99 1.89 0.15 0.04 Xanthium strumarium L. (1753) 300.73 76.63 31.66 13.53 3.86 0.05 7.89 Rubus caesius L. (1753) 790 290.96 44.17 55.23 14.59 3.56 0.25 1.52 Xanthium strumarium L. (1753) 264.38 44.95 51.52 20.70 5.03 0.63 0.09 Macrofite emergente în mlaştini şi depresiuni inundate Sparganium erectum L. (1753) 100 *1698.30 *113.71 31.73 10.18 3.62 0.25 0.05 Typha latifolia L. (1753) 384.07 79.03 *355.1 **3.50 2.23 0.13 1.30 Scirpus lacustris L. (1753) *3896.22 50.47 **2.06 **2.64 1.13 0.14 0.22 Phragmites australis (Cav.) Trin. Ex Steud. (1841) 459.14 46.63 **7.12 **1.45 1.97 0.06 1.13 Sparganium erectum L. (1753) 175 *4514.20 *557.66 77.47 7.44 1.59 0.05 9.80 Typha latifolia L. (1753) 833.20 60.20 13.89 5.52 1.76 0.08 0.02 Sparganium erectum L. (1753) 614 673.08 *101.77 45.07 11.41 1.66 0.22 0.07 Typha latifolia L. (1753) 621 889.76 *419.09 14.91 **3.77 1.81 0.19 0.02 Sparganium erectum L. (1753) 747 *1069.73 52.85 36.16 10.65 *5.72 0.22 0.07 Phragmites australis (Cav.) Trin. Ex Steud. (1841) 53.95 47.56 14.44 **3.71 *7.16 0.15 0.03 Macrofite plutitoare şi submerse în mlaştini şi lacuri foarte puţin adânci Trapa natans L. (1753) floating leaves 100 602.21 *116.48 15.71 4.30 3.27 0.20 0.03 Trapa natans L. (1753) submerged leaves *7107.63 *339.34 68.52 13.85 10.41 0.14 10.52 Ceratophyllum demersum L. (1753) *10528.9 *341.37 52.00 11.05 45.81 1.14 4.30 Nymphoides peltata (S.G. Gmelin) O. Kuntze (1891) 967.03 *145.59 26.59 9.72 3.65 0.10 2.20 Salvinia natans (L.) All. (1785) *3433.86 *466.77 93.20 11.87 7.14 0.43 6.68 Ceratophyllum demersum L. (1753) 175 *1049.48 *4423.1 *191.7 7.67 9.34 0.12 1.99 Nymphoides peltata (S.G. Gmelin) O. Kuntze (1891) *1433.16 *482.78 56.31 6.63 2.89 0.13 0.03 Salvinia natans (L.) All. (1785) *3374.68 *5214.8 *229.7 17.66 30.93 0.35 5.86 Salvinia natans (L.) All. (1785) 666 *6856.52 *650.36 *124.2 15.22 5.84 0.07 9.09 Trapa natans L. (1753) floating leaves 747 792.83 *120.14 41.62 8.44 9.86 0.24 2.43 Trapa natans L. (1753) submerged leaves *8823.44 *3747.4 *111.7 19.32 8.86 1.01 7.88 Ceratophyllum demersum L. (1753) *1508.57 *1595.2 61.85 5.78 3.75 0.54 4.01 Nuphar lutea (L.) Sibth. & Sm. (1809) 355.25 74.38 17.93 3.18 2.32 0.17 0.05 Salvinia natans (L.) All. (1785) *2105.24 *1913.9 *127.3 21.75 8.88 0.60 0.19 Nymphoides peltata (S.G. Gmelin) O. Kuntze (1891) 786 *3428.93 94.60 63.72 18.96 2.15 0.35 2.00 vegetaţiei erbacee (niveluri de deficienţă nu au fost aplicabile sau disponibile, iar niveluri pentru macrofite nu au fost disponibile). Concentraţiile din macrofite acvatifce sunt mult mai mici decât cele raportate a fi acumulate în condiţii de poluare intensă (ex. Ornes şi Sajwan, 1993). Remarcabil, concentraţiile de Pb în sol depăşesc nu numai pragul de alertă, dar şi pragul de intervenţie pentru folosinţe sensibile, conform reglementărilor româneşti, fără ca aceasta să pară să se reflecte la nivelul plantelor. Hg, Ni, V, Zr Hg a variat între 0.086 şi 2.15. Concentraţii de exces (>1) au apărut la Rubus caesius şi Salix sp. (frunze) din O. Fundu Mare. V a variat între 0.28 şi 5.4, cu valori de exces în cazul speciei Stachys palustris din ecosistemele de grind ale O. Fundu Mare. Valorile de exces nu au fost mai mari decât maximul domeniului de valori la care poate apărea toxicitate. Concentraţii ale acestor metale în solul ecosistemelor studiate nu au fost disponibile. Concentraţiile de Ni au variat între 2 şi 63, 90% din valori fiind mai mari decât valoarea minimă
186 Rezultate şi discuţii de exces pentru vegetaţie erbacee (10), dar nici o valoare mai mare decât valoarea maximă a domeniului de exces (100). Concentraţiile de Ni în sol au depăşit în câteva cazuri nivelul de toxicitate pentru plante, dar nu şi pragurile de alertă prevăzute de reglementările româneşti. Totuşi, trebuie să menţionăm că nivelurile de toxicitate se referă la concentraţii estimate prin metoda AAS, în timp ce concentraţiile noastre au fost estimate prin XRF şi valorile au fost sistematic mai mari ca cele obţinute prin AAS (a se vedea capitolul de organizare a programului de cercetare), această remarcă este valabilă pentru toate metalele (inclusiv Pb, despre care s-a arătat că depăşeşte pragul de intervenţie), cu excepţia Cd. Niveluri de deficienţă pentru vegetaţie erbacee şi niveluri pentru macrofite acvatice nu au fost disponibile. Cea mai mare parte a concentraţiilor de Zr au fost peste nivelul de toxicitate (15). Domeniul de variaţia a fost 11-150, cu 20% din valori mai mari de 100. Cele mai mari concentraţii s-au găsit în Bidens sp., Elymus repens, Equisetum palustre, Polygonum hydropiper, Rubus caesius, Sparganium erectum şi Xanthium strumarium. Singurele date pentru comparaţie (pe lângă cele din Kabata-Pendias şi Pendias, 1992) sunt cele ale Kovacs şi colab. (1984), care au raportat un domeniu de variaţia pentru macrofite acvatice în lacul Balaton între 0.22 şi 26.78. Cu, Cr, Fe, Mn, Zn Aceste metale au prezentat cea mai complexă situaţie. Concentraţiile lor şi valorile de exces şi deficienţă sunt prezentate în tabelele 42 şi 43. Cel mai mare număr de valori de exces a apărut în cazul Mn, urmat de Fe, Cr, Cu şi Zn. Concentraţiile de Mn în vegetaţia erbacee şi tufişuri din sistemele de grind, ţărm şi depresiune au fost în mod frecvent mai mari decât valoarea minimă de exces raportată în literatură (100). Cea mai mare concentraţie a apărut în Stachys palustris (347) şi a fost mult mică decât maximul domeniului de exces, 1000 (aceasta înseamnă că exist specii erbacee raportate ca nemanifestând simpome de toxicitate la valori apropiate de 1000, situaţie care ar putea exista şi în cazul nostru). S-a înregistrat şi un caz de deficienţă (25.85 în Xanthium Strumarium), în mod accidental (valoarea maximă a domeniului de deficienţă este 30). Concentraţiile de Mn în sol nu sunt mai mari decât nivelul considerat toxic pentru plante şi nici decât pragul de alertă. Totuşi, conţinutul de Mn al plantelor nu depinde doar de concentraţia din totală, ci şi de cea disponibilă, care este influenţată de alţi parametrii ai solului. Solurile foarte alcaline (cu pH 8 şi peste) pot produce toxicitate a Mn datorită unui exces în fracţia biodisponibilă (Kabata-Pendias şi Pendias, 1992). Inspectarea tabelului 7A din anexa 0 arată că pH-ul este mai mare de 8 în numeroase cazuri. Potenţialul redox poate de asemenea fi scăzut după inundaţii sau ploi puternice, favorizând translocarea Mn. Concentraţiile de Mn în macrofite emergente, plutitoare şi submerse a fost şi mai mari, până la 5214 în Salvinia natans, majoritatea depăşind nivelul de toxicitate pentru vegetaţia erbacee. Totuşi, se cunoaşte că plantele adaptate la condiţii de saturare a solului sunt de obicei mai tolerante la Fe şi Mn, care sunt foarte mobile la potenţial redox coborât în sol şi apa de suprafaţă. Merită semnalat că valorile nostre sunt mult mai mari decât cele raportate pentru Delta Dunării (concentraţii de 37.2-44.6 Mn în macrofite submerse, Nafea al Azzawi, 1987), dar în acord cu concentraţii raportate pentur macrofite în bazinul Dunării (147-2970, Guilizzoni, 1991). Trapa natans, este cunoscută ca o plantă acumulatoare de Mn (până la 1% din greutatea uscată a frunzelor) şi Fe (Guilizzoni, 1991), deşi e considerată palntă comestibilă (Rai şi Sinha, 2001). Datele noastre arată în cazul acestei specii valori mai joase. Aceasta s-ar putea explica prin diferenţe interpopulaţionale în ce priveşte capacitatea de a acumula Mn, după cum s-a semnalat şi de către alţi autori (de ex. Coughtrey şi Martin, 1978, citat de Mudroch, 1981). S-a raportat că plantele complet submerse conţin de 2-3 ori mai mult Mn decât plantele emerse (Yalynskaya şi Lopotun, 1994). Acest aspect este confirmat de setul de date din lunca Dunării. Macrofita acvatică fără rădăcini Ceratophyllum preiea elementele prin frunze şi poate concentra foarte mult
Page 2 and 3:
ECOTOXICOLOGIA METALELOR GRELE ÎN
Page 4 and 5:
VIRGIL IORDACHE ECOTOXICOLOGIA META
Page 6 and 7:
CUPRINS Prefaţă ........ 13 Cuvâ
Page 8 and 9:
Lista tabelelor Tabelul 1 Mecanisme
Page 10 and 11:
Lista figurilor Figura 1 Schema de
Page 12:
Profesorului Angheluţă Vădineanu
Page 15 and 16:
14 eforturile autorului au fost bin
Page 17 and 18:
16 Fapt este că până la finele p
Page 19 and 20:
18 Introducere hidrogeomorfologice
Page 21 and 22:
20 Analiza critică a cunoaşterii
Page 23 and 24:
Page 25 and 26:
Page 27 and 28:
Page 29 and 30:
Page 31 and 32:
Page 33 and 34:
Page 35 and 36:
Page 37 and 38:
Page 39 and 40:
Page 41 and 42:
Page 43 and 44:
Page 45 and 46:
Page 47 and 48:
Page 49 and 50:
Page 51 and 52:
Page 53 and 54:
Page 55 and 56:
Page 57 and 58:
Page 59 and 60:
Page 61 and 62:
Page 63 and 64:
Page 65 and 66:
Page 67 and 68:
Page 69 and 70:
Page 71 and 72:
Page 73 and 74:
Page 75 and 76:
74 Descrierea programului de cercet
Page 77 and 78:
Page 79 and 80:
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
96 Rezultate şi discuţii 3 Rezult
Page 99 and 100:
98 Rezultate şi discuţii
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
102 Rezultate şi discuţii O dată
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
106 Rezultate şi discuţii În tab
Page 109 and 110:
108 Rezultate şi discuţii concent
Page 111 and 112:
110 Rezultate şi discuţii de meta
Page 113 and 114:
112 Rezultate şi discuţii G3 H3 5
Page 115 and 116:
114 Rezultate şi discuţii Cele ma
Page 117 and 118:
116 Rezultate şi discuţii 100.00
Page 119 and 120:
118 Rezultate şi discuţii oberva
Page 121 and 122:
120 Rezultate şi discuţii bivalve
Page 123 and 124:
122 Rezultate şi discuţii cazuril
Page 125 and 126:
124 Rezultate şi discuţii preleva
Page 127 and 128:
126 Rezultate şi discuţii Faptul
Page 129 and 130:
128 Rezultate şi discuţii investi
Page 131 and 132:
130 Rezultate şi discuţii stocul
Page 133 and 134:
Page 135 and 136: 134 Rezultate şi discuţii 3.5 Tip
Page 137 and 138: 136 Rezultate şi discuţii concent
Page 139 and 140: 138 Rezultate şi discuţii Distrib
Page 141 and 142: 140 Rezultate şi discuţii Figura
Page 143 and 144: 142 Rezultate şi discuţii ‣ În
Page 151 and 152: 150 Rezultate şi discuţii Spre de
Page 153 and 154: 152 Rezultate şi discuţii în caz
Page 155 and 156: 154 Rezultate şi discuţii Din ana
Page 157 and 158: 156 Rezultate şi discuţii Tabelul
Page 161 and 162: 160 Rezultate şi discuţii
Page 165 and 166: 164 Rezultate şi discuţii În ser
Page 167 and 168: 166 Rezultate şi discuţii 166
Page 169 and 170: 168 Rezultate şi discuţii Legend
Page 171 and 172: 170 Rezultate şi discuţii în lab
Page 173 and 174: 172 Rezultate şi discuţii 3.7 Eva
Page 175 and 176: 174 Rezultate şi discuţii 450.0 1
Page 179 and 180: 178 Rezultate şi discuţii
Page 181 and 182: 180 Rezultate şi discuţii diferit
Page 183 and 184: 182 Rezultate şi discuţii de 42.8
Page 185: 184 Rezultate şi discuţii Tabelul
Page 189 and 190: 188 Rezultate şi discuţii localiz
Page 193 and 194: 192 Rezultate şi discuţii 35 Igno
Page 195 and 196: 194 Rezultate şi discuţii mai apr
Page 197 and 198: 196 Rezultate şi discuţii Evaluar
Page 199 and 200: 198 Rezultate şi discuţii 3.9.2 C
Page 201 and 202: 200 Concluzii şi recomandări 4 Co
Page 203 and 204: 202 Concluzii şi recomandări func
Page 205 and 206: 204 Epilog De la încheierea redact
Page 207 and 208: 206 Anexe Anexa 1 Caseta 1 Continua
Page 209 and 210: 208 Anexe 1 Lacunele identificate
Page 211 and 212: 210 Anexe 2 Modelul conceptual şi
Page 213 and 214: 212 Anexe ecologice naturale furniz
Page 215 and 216: 214 Anexe sistem socio-economic (lo
Page 217 and 218: 216 Anexe Managementul capitalului
Page 219 and 220: 218 Anexe în funcţie de dificult
Page 221 and 222: 220 Anexe Procesul de asistare (fur
Page 223 and 224: 222 Anexe ‣ necesitatea rezolvăr
Page 225 and 226: 224 Anexe Anexa 3 Modelul homomorf
Page 227 and 228: 226 Anexe
Page 229 and 230: 228 Anexe Anexa 3 Tabelul 1 Tipuri
Page 231 and 232: 230 Anexe Anexa 3 Figura 2 Detaliu
Page 233 and 234: 232 Anexe
Page 235 and 236: 234 Anexe Depresiune Export antropi
Page 237 and 238:
236 Anexe Anexa 3 Figura 10 Detalie
Page 239 and 240:
238 Anexe analizei funcţionale cal
Page 241 and 242:
240 Anexe Anexa 5 Rezultate ale ana
Page 243 and 244:
242 Anexe Anexa 5 Tabelul 2 Paramet
Page 245 and 246:
244 Anexe ‣ reconstrucţia ecolog
Page 247 and 248:
246 Anexe Anexa 7 Organizarea spaţ
Page 249 and 250:
248 Anexe 5 A-A’ 4, H F G 2, I 3
Page 251 and 252:
250 Anexe I6 I5 Aii I4 I3 Ai I2 I1
Page 253 and 254:
252 Anexe Anexa 7 Figura 8 Profilul
Page 255 and 256:
254 Anexe Anexa 7 Figura 11 Schiţa
Page 257 and 258:
256 Anexe Zonă depresionară cu s
Page 259 and 260:
258 Anexe Anexa 8 Planşa 2 Sus: ă
Page 261 and 262:
260 Anexe Anexa 8 Planşa 4 Canale
Page 263 and 264:
262 Anexe Anexa 8 Planşa 6 Sus: La
Page 265 and 266:
264 Anexe Anexa 8 Planşa 8 Depresi
Page 267 and 268:
266 Anexe Anexa 8 Planşa 10 Gindul
Page 269 and 270:
268 Anexe Anexa 8 Planşa 12 Prival
Page 271 and 272:
270 Anexe consumatori ai nevertebra
Page 273 and 274:
272 Anexe Dunări în 1992-1995 (da
Page 275 and 276:
274 Anexe Pentru evaluare au fost u
Page 277 and 278:
276 Anexe E.5 Evaluarea ponderii ex
Page 279 and 280:
278 Anexe terestră, articolul de s
Page 281 and 282:
280 Anexe Anexa 10 Distribuţia con
Page 283 and 284:
282 Anexe
Page 285 and 286:
284 Anexe Ct R = -0.72** L Anexa 10
Page 287 and 288:
286 Anexe
Page 289 and 290:
288 Anexe Tip de detritus Staţia Z
Page 291 and 292:
290 Anexe
Page 293 and 294:
292 Anexe Anexa 13 a Coeficienţii
Page 295 and 296:
294 Anexe K1-12b Zr Fe Mn Zn Cu Ni
Page 297 and 298:
296 Anexe corp K1-10a Zr Fe Mn Zn C
Page 299 and 300:
298 Anexe K2-16 tot individul Zr Fe
Page 301 and 302:
300 Anexe Anexa 17 Coeficienţii de
Page 303 and 304:
302 Anexe Anexa 19 A. Coeficienţii
Page 305 and 306:
304 Anexe Sistem C. Per. Ev. Zr Fe
Page 307 and 308:
306 Anexe Anexa 21 a Concentraţii
Page 309 and 310:
308 Anexe Anexa 21 e Concentraţii
Page 311 and 312:
310 Anexe Anexa 21 h Concentraţii
Page 313 and 314:
312 Anexe Anexa 22 Concentraţiile
Page 315 and 316:
314 Anexe
Page 317 and 318:
316 Anexe Anexa 25 Structura consor
Page 319 and 320:
318 Bibliografie 17. Baath, E., 198
Page 321 and 322:
320 Bibliografie 58. Cairns, J., Jr
Page 323 and 324:
322 Bibliografie 95. Cristofor, S.,
Page 325 and 326:
324 Bibliografie 134. Gambrell, R.
Page 327 and 328:
326 Bibliografie calităţii factor
Page 329 and 330:
328 Bibliografie 209. Jamil, A., K.
Page 331 and 332:
330 Bibliografie Hg and Zn in the p
Page 333 and 334:
332 Bibliografie “Raport anual la
Page 335 and 336:
334 Bibliografie 331. Pokorny, J.,
Page 337 and 338:
336 Bibliografie 372. Smith, C.J.
Page 339 and 340:
338 Bibliografie 410. Vădineanu, A
show all

Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?