Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC
Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC
Ecotoxicologia metalelor în lunca Dunării 181 ‣ Concentraţiile de Mn cresc de la C. Mării Negre (213.98 ppm) la Delta Dunării către lacurile din luncă (în jur de 700 ppm), dar în Delta Dunării par a fi prezente concentraţii deosebit de mici. ‣ Concentraţiile de Zn din lacurile de deltă şi luncă sunt similare (în jur de 150 ppm). Concentraţiile mai mici apar în lunca din aval (52.6 ppm), însă menţionăm că aici a fost investigat un singur lac (Somova) ‣ Concentraţiile de cu în sedimentul marin sunt mai mari ca cele din delta interioară (92.6 faţă de 58.6 ppm). În Delta Dunării s-au înregistrat în perioada 1992-95 concentraţii chiar mai mari (292.78 ppm în 1993). ‣ Concentraţiile de Ni în sedimentul marin sunt mai mari ca cele din lacurile Deltei Dunării (112.4 faţă de 48.6 ppm). ‣ Concentraţiile de Cr scad dramatic din delta interioară către Delta Dunării (de la 132 ppm la 1.4 ppm). Comparativ cu concentraţiile din Delta din 1995 (87 ppm) diferenţele nu mai sunt atât de mari, dar rămân semnificative statistic (testul Mann-Whitney, nivel de încredere 0.05). ‣ Concentraţiile de Pb din sedimentul marin sunt comparabile cu cele din sedimentul lacurilor deltei interioare (74 faţă de 78 ppm) şi mai mari ca cele din lunca amonte, lunca din aval şi sedimentele din Delta Dunării (anul 1995). ‣ Concentraţiile de Cd din luncile din amonte, aval şi delta interioară sunt comparabile (0.46- 0.87 ppm) şi mult mai mici ca cele raportate în 1995 în Delta Dunării (8.54 ppm valoare medie). În concluzie, calitatea datelor disponibile (majoritatea provenite din programe de monitorizare, nu de cerecetare) nu permite evaluarea gradului de semnificaţie a diferenţelor între concentraţiile de metale în sedimentele din zona de coastă a Mării Negre, Delta Dunării şi lunca Dunării. Constatarea situaţiei existente ne va fi utilă însă (pe lângă faptul că a evidenţiat unele tendinţe posible în distribuţia metalelor, lacunele, oportunitatea unor cercetări suplimentare) ca argument pentru necesitatea optimizării componentelor sistemului suport de asistare a deciziilor (capitolul 3.9). Încheiem acest subcapitol cu problema creşterii concentraţiilor în urma conflictului din Iugoslavia. Cel mai afectat de impact a fost lacul Porţile de Fier 1 (zona de impact 1). Valoarea medie a concentraţiilor de metale în apă a crescut de 2 până la 20 ori în raport cu perioada de referinţă (înainte de conflict), iar pe termen scurt concentraţiile au crescut de pâna la 60 ori (Vădineanu şi colab., 2000c). Ca un exemplu extrem, menţionăm Pb, care a crescut de la 1.4 ppb în apă în ianuarie 1999 la 81 ppb în iulie 1999. Cele mai mari concentraţii ale celorlalte metale s- au observat în aprilie 1999. Concentraţiile au fost mai mari decât limitele acceptabile conform reglementărilor româneşti (tabelul 42A). Concentraţiile de metale în sedimente au fost şi ele mai mari decât cele din perioada de referinţă (tabelul 42B), iar limitele acceptabile conform reglementărilor româneşti au fost depăşite (Cd 3ppm şi Zn 300 ppm, conform Ord. MAPPM 756/1997; concentraţiile celorlalte metale de interes ecotoxicologic analizate nu sunt reglementate). În a două zonă de impact creşterea cocentraţiilor nu a mai fost atât de evidentă, în special în cazul sedimentelor, dar totuşi a putut fi observată în cazul Cr, Cd şi Pb din apă, cu valori maxime măsurate în aprilie-mai 1999 (tabelul 42). Cea mai mare parte a sedimentelor contaminate pare să fi fost reţinută de lacurile Porţile de Fier, dar o parte din ea a ajuns şi în luncă. Peştii prelevaţi în 1999 au avut concentraţii de metale mai mari (tabelul 43) decât cele caracteristice sistemului de referinţă (Wachs, 1998). Nivelul de semnificaţie statistică nu a putut fi evaluat datorită lipsei datelor brute. Concentraţiile de metale în amfibieni juvenili nu au fost mai mari în starea actuală faţă de cea de referinţă, cu excepţia Cd (mai concentraţii mai mari în starea de referinţă, tabelul 43). Concentraţiile de Zn, Cu şi Cr în sedimentul nou depus au fost mai mari în starea de referinţă faţă de starea actuală (214.75 faţă de 99.69 ppm Zn, 130.72 faţă
182 Rezultate şi discuţii de 42.85 ppm Cu şi 141.61 faţă de 36.42 ppn Cr). Concentraţiile de Cu în indivizi tineri de Xanthium sp. au fost mai mari în starea actuală (16.25 faţă de 2.71). Concentraţiile de Cu şi Cd în Pseudofonus rufipes au fost mai mari în starea de referinţă (26.15 faţă de 13.97 ppm Cu şi 1.81 faţă de 0.77 ppm Cd), dar concentraţiile de Pb au fost mai mari în starea actuală (24.33 faţă de 5.40 ppm). Toate celelalte concentraţii de metale în compartimentele analizate nu au diferit semnificativ în starea actuală faţă de starea de referinţă. Tabelul 42 A Distribuţia metalelor în apa Dunării (domeniu de variţie, ppb, după Vădineanu şi colab., 2000c); B Distribuţia metalelor în sedimentul Dunării (medie sau domeniu de variaţie, ppm) (Date ICIM, conform Anexei 9, subcap. A8 şi subcap. B3). A Zona de Perioada de timp Zn Cu Cr Cd Pb impact 1 1996-98 19-96 10-26 8-17.6 0.2-22.4 4.3-55.8 1999 Apr.-Iul. 38.5-1155 8.2-74.6 23.2-78.7 1.1-5.6 16-72 1999 Aug. 20-33 15.4-26.8 8.3-15.9 0.2-3.4 14.5-21.1 2 1996-98 22-206 11.5-32.5 7.5-45 0.58-9.4 8.7-40 1999 Apr.-Iul. 20-72.7 10.5-53 8.9-62 0.25-10.4 7.4-62.8 Concentrie maximă admisibilă (STAS 4706-1988) B Zona de impact 1 2 1999 Aug. 11-77 19-32.3 7.9-25.1 0.8-2.7 11.4-26.5 30 50 50 3 50 Perioada de timp Zn Cu Cr Cd Pb 1997 58 38 26 0.7 32.4 1999 Apr.-Iul. 122-417 72-144 64-114 2-8.5 35.5-153 1999 Aug. 162-346 61-74 69-77 2.3-3.3 19.5-137 1997-98 46.5-299 42-56 22-76 0.3-4.7 13-37.5 1999 Apr.-Iul. 69-143 24-109 15-76 1.2-7.3 23-69.8 1999 Aug. 55.8-235 28-102 34-100 1-4.5 18.2-69.8 73-2000 19-290 35-310 0.35-4.7 23-420 1,2 1992 (Ody şi Sarano, 1992) Tabelul 43 Mediile şi domeniile de variaţie ale concentraţiilor de metale în compartimente biologice din sistemul de referinţă (înainte de conflict) şi din sistemul actual. În colţul din dreapta jos este indicată semnificaţia statistică a diferenţelor între valorile medi.* = conform lui Wachs, 1998.
- Page 131 and 132: 130 Rezultate şi discuţii stocul
- Page 133 and 134: 132 Rezultate şi discuţii
- Page 135 and 136: 134 Rezultate şi discuţii 3.5 Tip
- Page 137 and 138: 136 Rezultate şi discuţii concent
- Page 139 and 140: 138 Rezultate şi discuţii Distrib
- Page 141 and 142: 140 Rezultate şi discuţii Figura
- Page 143 and 144: 142 Rezultate şi discuţii ‣ În
- Page 145 and 146: 144 Rezultate şi discuţii Figura
- Page 147 and 148: 146 Rezultate şi discuţii Figura
- Page 149 and 150: 148 Rezultate şi discuţii Figura
- Page 151 and 152: 150 Rezultate şi discuţii Spre de
- Page 153 and 154: 152 Rezultate şi discuţii în caz
- Page 155 and 156: 154 Rezultate şi discuţii Din ana
- Page 157 and 158: 156 Rezultate şi discuţii Tabelul
- Page 159 and 160: 158 Rezultate şi discuţii Tabelul
- Page 161 and 162: 160 Rezultate şi discuţii
- Page 163 and 164: 162 Rezultate şi discuţii Tabelul
- Page 165 and 166: 164 Rezultate şi discuţii În ser
- Page 167 and 168: 166 Rezultate şi discuţii 166
- Page 169 and 170: 168 Rezultate şi discuţii Legend
- Page 171 and 172: 170 Rezultate şi discuţii în lab
- Page 173 and 174: 172 Rezultate şi discuţii 3.7 Eva
- Page 175 and 176: 174 Rezultate şi discuţii 450.0 1
- Page 177 and 178: 176 Rezultate şi discuţii Figura
- Page 179 and 180: 178 Rezultate şi discuţii
- Page 181: 180 Rezultate şi discuţii diferit
- Page 185 and 186: 184 Rezultate şi discuţii Tabelul
- Page 187 and 188: 186 Rezultate şi discuţii de exce
- Page 189 and 190: 188 Rezultate şi discuţii localiz
- Page 191 and 192: 190 Rezultate şi discuţii Tabelul
- Page 193 and 194: 192 Rezultate şi discuţii 35 Igno
- Page 195 and 196: 194 Rezultate şi discuţii mai apr
- Page 197 and 198: 196 Rezultate şi discuţii Evaluar
- Page 199 and 200: 198 Rezultate şi discuţii 3.9.2 C
- Page 201 and 202: 200 Concluzii şi recomandări 4 Co
- Page 203 and 204: 202 Concluzii şi recomandări func
- Page 205 and 206: 204 Epilog De la încheierea redact
- Page 207 and 208: 206 Anexe Anexa 1 Caseta 1 Continua
- Page 209 and 210: 208 Anexe 1 Lacunele identificate
- Page 211 and 212: 210 Anexe 2 Modelul conceptual şi
- Page 213 and 214: 212 Anexe ecologice naturale furniz
- Page 215 and 216: 214 Anexe sistem socio-economic (lo
- Page 217 and 218: 216 Anexe Managementul capitalului
- Page 219 and 220: 218 Anexe în funcţie de dificult
- Page 221 and 222: 220 Anexe Procesul de asistare (fur
- Page 223 and 224: 222 Anexe ‣ necesitatea rezolvăr
- Page 225 and 226: 224 Anexe Anexa 3 Modelul homomorf
- Page 227 and 228: 226 Anexe
- Page 229 and 230: 228 Anexe Anexa 3 Tabelul 1 Tipuri
- Page 231 and 232: 230 Anexe Anexa 3 Figura 2 Detaliu
182 Rezultate şi discuţii<br />
de 42.85 ppm Cu şi 141.61 faţă de 36.42 ppn Cr). Concentraţiile de Cu în <strong>in</strong>divizi t<strong>in</strong>eri de<br />
Xanthium sp. au fost mai mari în starea actuală (16.25 faţă de 2.71). Concentraţiile de Cu şi Cd<br />
în Pseudofonus rufipes au fost mai mari în starea de refer<strong>in</strong>ţă (26.15 faţă de 13.97 ppm Cu şi<br />
1.81 faţă de 0.77 ppm Cd), dar concentraţiile de Pb au fost mai mari în starea actuală (24.33 faţă<br />
de 5.40 ppm). Toate celelalte concentraţii de metale în compartimentele analizate nu au diferit<br />
semnificativ în starea actuală faţă de starea de refer<strong>in</strong>ţă.<br />
Tabelul 42 A Distribuţia <strong>metalelor</strong> în apa Dunării (domeniu de variţie, ppb, după Văd<strong>in</strong>eanu şi<br />
colab., 2000c); B Distribuţia <strong>metalelor</strong> în sedimentul Dunării (medie sau domeniu de variaţie,<br />
ppm) (Date ICIM, conform Anexei 9, subcap. A8 şi subcap. B3).<br />
A<br />
Zona de Perioada de timp Zn Cu Cr Cd Pb<br />
impact<br />
1 1996-98 19-96 10-26 8-17.6 0.2-22.4 4.3-55.8<br />
1999 Apr.-Iul. 38.5-1155 8.2-74.6 23.2-78.7 1.1-5.6 16-72<br />
1999 Aug. 20-33 15.4-26.8 8.3-15.9 0.2-3.4 14.5-21.1<br />
2 1996-98 22-206 11.5-32.5 7.5-45 0.58-9.4 8.7-40<br />
1999 Apr.-Iul. 20-72.7 10.5-53 8.9-62 0.25-10.4 7.4-62.8<br />
Concentrie maximă<br />
admisibilă<br />
(STAS 4706-1988)<br />
B<br />
Zona de<br />
impact<br />
1<br />
2<br />
1999 Aug. 11-77 19-32.3 7.9-25.1 0.8-2.7 11.4-26.5<br />
30 50 50 3 50<br />
Perioada de timp Zn Cu Cr Cd Pb<br />
1997 58 38 26 0.7 32.4<br />
1999 Apr.-Iul. 122-417 72-144 64-114 2-8.5 35.5-153<br />
1999 Aug. 162-346 61-74 69-77 2.3-3.3 19.5-137<br />
1997-98 46.5-299 42-56 22-76 0.3-4.7 13-37.5<br />
1999 Apr.-Iul. 69-143 24-109 15-76 1.2-7.3 23-69.8<br />
1999 Aug. 55.8-235 28-102 34-100 1-4.5 18.2-69.8<br />
73-2000 19-290 35-310 0.35-4.7 23-420<br />
1,2 1992 (Ody şi<br />
Sarano, 1992)<br />
Tabelul 43 Mediile şi domeniile de variaţie ale concentraţiilor de metale în compartimente<br />
biologice d<strong>in</strong> sistemul de refer<strong>in</strong>ţă (îna<strong>in</strong>te de conflict) şi d<strong>in</strong> sistemul actual. În colţul d<strong>in</strong><br />
dreapta jos este <strong>in</strong>dicată semnificaţia statistică a diferenţelor între valorile medi.* = conform lui<br />
Wachs, 1998.
Change language