Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC

Ecotoxicologia metalelor în lunca Dunării 179
Zn (ppm s.u.)
120
100
80
60
40
100 300 500 700
7
6
5
4
3
2
Pb (ppm s.u.)
Cr (ppm s.u.)
30
20
10
0
100 300 500 700
Zn [n Salix alba
Pb [n Salix alba
Rubus caesius (frunze)
Xanthium italicum (frunze)
Salix alba (r` d` cini adventive)
X. italicum (r` d` cini)
Figura 51 Distribuţia Cr, Zn şi Pb în probe de plante pe gradientul amonte - aval (specii şi
ţesuturi selectate, valori medii).
Concentra\ii de metale
(ppm s.u., valori standardizate)
1.5
0
-1.5
0 200 400 600 800
Zn Cu Cr Cd
Figura 52 Distribuţia Zn, Cu, Cr şi Cd în Rana sp. juvenili pe gradientul amonte-aval în 1999.
Rădăcinile adventive de salcie se dezvoltă în timpul inundaţiilor lungi, cum a fost şi cea din 1999
în perioada conflictului. Descreşterea concentraţiilor în rădăcinile adventive de salcie are loc
pentru metale a căror concentraţie a scăzut către aval şi în apa Dunării în timpul inundaţiei, ceea
ce creşte probabilitatea ca gradientul să reflecte efectul conflictului. Km 690, în aval de care se
află complexele de ecosisteme cu cele mai mari concentraţii de metale în plante şi amfibieni este
punctul de confluenţă al Dunării cu Jiul, un râu deosebit de poluat (MAPPM, 2000).
Se poate concluziona că, în cazul compartimentelor din zona inundabilă, concentraţiile de metale
grele în compartimentele biotice şi abiotice după conflictul din Iugoslavia nu descresc în general
dinspre amonte spre aval, cel puţin nu cele ale metalele analizate (Zn, Cu, Cr, Cd şi Pb) Excepţie
par a face concentraţiile de Cu şi Cd în sedimentul nou depus în 1999, şi concentraţiile de metale
în rădăcinile adventive de salcie. Menţionăm şi faptul că repetarea în 2000 a gradientului
descrescător obsevat în sediment în cazul unor metale nu înseamnă neapărat că în 1999
gradientul nu se datora conflictului, ci poate însemna şi faptul că acest efect se manifestă chiar la
un an după încetarea conflictului.
Ne vom referi în continuare la diferenţe între sectoarele Sistemului Dunării Inferioare. Tabelul
41 prezintă concentraţiile medii anuale de metale în aceste sectoare. Se poate constata că nu
există date provenite din aceeaşi sursă care să permită compararea coastei Mării Negre, Deltei
Dunării şi Luncii Dunării în acelaşi an. Inspectarea concentraţiilor de metale în sedimentul zonei
de coastă a Mării Negre arată o dinamică anuală importantă, semnificativă statistic în cazul Ni şi
Pb (testul Mann-Whitney, nivel de încredere 0.05). Concentraţiile din lacurile şi canalele Deltei
Dunării prezintă şi ele o dinamică anuală şi pe termen mediu importantă, uneori cu schimbări
foarte mari (cazul Zn, de la 304.89 ppm în 1984-85 la 73.17 în 1992 şi al Cr de la 82.63 ppm în
1995 la 1.4 ppm în 1999).
Faptul că aceste concentraţii (corespunzând diferenţelor mari menţionate) sunt raportate de surse