Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC
Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC
Ecotoxicologia metalelor în lunca Dunării 169 ceea ce ar putea fi datorat absenţei covariaţiei carbonului disponibil cu parametrii determinaţi în ecosistemele de pădure. Acest fenomen pare să aibă loc în cazul mlaştinilor şi lacurilor (sedimentele cu densitate mică şi rate mari de denitrificare s-a observat că sunt cele bogate în detritus, cu o cantitate de carbon disponibil probabil mare). Figura 44 Exemple de dinamică a metalelor corelată cu a altor parametrii de caracterizare a solului (U, T, N-NO3, pH = umiditatea, temperatura, azotatul extractabil şi pH-ul solului). Valorile sunt standardizate în raport cu media şi deviaţia standard a volilor în ecosistem. Metalele semnificativ corelate cu ratele medii lunare de denitrificare* la nivel de complex (p = 0.05, * = valori normalizate prin transformare logaritmică) au fost Cr în păduri, şi Zn şi Cu în mlaştini/lacuri (tabelul 38). Cr a fost pozitiv corelat cu denitrificarea şi în fiecare ecosisteme luat în parte, şi, de asemenea, şi atunci când s-au utilizat valorile medii anuale (R = 0.51, nesemnificativ). Zn şi Cu au fost pozitiv corelate cu denitrificare în ecosistemele cu cele mai mari concentraţii ale acestor metaleşi atunci când s-au utilizat valorile medii anuale (R = 0.7 pentru Zn şi R = 0.53 pentru Cu, nesemnificativi). Cr şi Zn au fost pozitiv şi semnificativ corelate cu rezidualele modelelor de regresie liniară a denitrificării prezentate mai sus, în timp ce Cu a fost pozitiv corelat, dar a pierdut semnificaţia statistică (la nivel 0.05) pentru că a covariat foarte puternic cu umiditatea solului şi amontiul extractabil. Prezenţa unor corelaţii pozitive în sistemele cu cele mai mari concentraţii sugerează o posibilă stimulare de către metale peste o valoare prag, ceea ce este diferit de rezultatele raportate de Palmborg şi colab., 1998 (concentraţii de Hg şi Pb corelate negativ cu rata de respiraţie a solului). Tabelul 38 Coeficientul de corelare Pearson – R şi nivelul de probabilitate – p al regresiilor liniare între metale şi denitrificare sau rezidualele de la ecuaţia de regresie multiplă având denitrificarea ca variabilă independentă. Cr în păduri ripariene Zn în mlaştini şi lacuri Tip de regresie R p R p Pe baza valorilor medii anuale 0.51 0.24 0.70 0.08 Pe baza valorilor medii lunare din toate 0.43 0.001 0.60
170 Rezultate şi discuţii în laborator. Figura 45 prezintă rezultatele primului experiment. Zn şi, într-o mai mică măsură, Cu stimulează denitrificarea în solul cu activitate de fond mică (varianta A). Cu şi, la concentraţii mai mari, Zn inhibă denitrificarea în solul cu activitatea de fond mare (varianta B). Rate de denitrificare mari apar în mlaştini /lacuri atunci când sedimentul bogat în materie organică este expus la aer după retragerea apei de inundaţie (a se vedea anexa XVI), fenomen care poate fi explicat prin condiţiile bune pentru nitrificare în stratul superficial de sediment, cuplate cu condiţii bune pentru denitrificare în straturile mai profunde (Van Cleemput, 1994). DNT = 0.22[Zn] +10.7 DNT = 0.127[Cu] +9.48 Figura 45 Efectul Zn (cercuri albe, valori medii ale celor trei replicate) şi al Cu (pătrate negre) asupra ratei de denitrificare în primul experiment, varianta A (sus) şi B (jos). Nu am indicat deviaţia standard pentru a nu complica excesiv graficul, dar precizăm că coeficienţii de variaţie al valorilor medii au fost între 12.2 şi 21.3 %. Sunt indicate ecuaţiile curbelor de regresie reprezentate şi parametrii toxicologici calculaţi prin intermediul lor (NOEC = concentraţie maximă la care nu se observă efect, EC 50 = concentraţie la care rata de denitrificare se reduce cu 50%). EC 50 calculat pentru Cu nu este în întregime relevant, deoarece rata de denitrificare s-a stabilizat la valori mai mari decât 50% din valoarea iniţială. Rezultatele celui de al doilea experiment nu mai sunt prezentate grafic, deoarece tiparul de răspuns a fost similar. În cel de-al doilea experiment a fost testat doar Cu. În varianta A (fără adăugare de substrat) Cu a stimulat denitrificare, dar într-o măsură mai mică decât în primul experiment (DNT = 0.003[Cu] + 0.757, R 2 = 0.76). În varianta B (cu adăugare de substrat) a avut loc o uşoară stimulare (nesemnificativă statistic) până la concentraţii de 90 ppm Cu în soluţia de
- Page 119 and 120: 118 Rezultate şi discuţii oberva
- Page 121 and 122: 120 Rezultate şi discuţii bivalve
- Page 123 and 124: 122 Rezultate şi discuţii cazuril
- Page 125 and 126: 124 Rezultate şi discuţii preleva
- Page 127 and 128: 126 Rezultate şi discuţii Faptul
- Page 129 and 130: 128 Rezultate şi discuţii investi
- Page 131 and 132: 130 Rezultate şi discuţii stocul
- Page 133 and 134: 132 Rezultate şi discuţii
- Page 135 and 136: 134 Rezultate şi discuţii 3.5 Tip
- Page 137 and 138: 136 Rezultate şi discuţii concent
- Page 139 and 140: 138 Rezultate şi discuţii Distrib
- Page 141 and 142: 140 Rezultate şi discuţii Figura
- Page 143 and 144: 142 Rezultate şi discuţii ‣ În
- Page 145 and 146: 144 Rezultate şi discuţii Figura
- Page 147 and 148: 146 Rezultate şi discuţii Figura
- Page 149 and 150: 148 Rezultate şi discuţii Figura
- Page 151 and 152: 150 Rezultate şi discuţii Spre de
- Page 153 and 154: 152 Rezultate şi discuţii în caz
- Page 155 and 156: 154 Rezultate şi discuţii Din ana
- Page 157 and 158: 156 Rezultate şi discuţii Tabelul
- Page 159 and 160: 158 Rezultate şi discuţii Tabelul
- Page 161 and 162: 160 Rezultate şi discuţii
- Page 163 and 164: 162 Rezultate şi discuţii Tabelul
- Page 165 and 166: 164 Rezultate şi discuţii În ser
- Page 167 and 168: 166 Rezultate şi discuţii 166
- Page 169: 168 Rezultate şi discuţii Legend
- Page 173 and 174: 172 Rezultate şi discuţii 3.7 Eva
- Page 175 and 176: 174 Rezultate şi discuţii 450.0 1
- Page 177 and 178: 176 Rezultate şi discuţii Figura
- Page 179 and 180: 178 Rezultate şi discuţii
- Page 181 and 182: 180 Rezultate şi discuţii diferit
- Page 183 and 184: 182 Rezultate şi discuţii de 42.8
- Page 185 and 186: 184 Rezultate şi discuţii Tabelul
- Page 187 and 188: 186 Rezultate şi discuţii de exce
- Page 189 and 190: 188 Rezultate şi discuţii localiz
- Page 191 and 192: 190 Rezultate şi discuţii Tabelul
- Page 193 and 194: 192 Rezultate şi discuţii 35 Igno
- Page 195 and 196: 194 Rezultate şi discuţii mai apr
- Page 197 and 198: 196 Rezultate şi discuţii Evaluar
- Page 199 and 200: 198 Rezultate şi discuţii 3.9.2 C
- Page 201 and 202: 200 Concluzii şi recomandări 4 Co
- Page 203 and 204: 202 Concluzii şi recomandări func
- Page 205 and 206: 204 Epilog De la încheierea redact
- Page 207 and 208: 206 Anexe Anexa 1 Caseta 1 Continua
- Page 209 and 210: 208 Anexe 1 Lacunele identificate
- Page 211 and 212: 210 Anexe 2 Modelul conceptual şi
- Page 213 and 214: 212 Anexe ecologice naturale furniz
- Page 215 and 216: 214 Anexe sistem socio-economic (lo
- Page 217 and 218: 216 Anexe Managementul capitalului
- Page 219 and 220: 218 Anexe în funcţie de dificult
<strong>Ecotoxicologia</strong> <strong>metalelor</strong> în <strong>lunca</strong> Dunării 169<br />
ceea ce ar putea fi datorat absenţei covariaţiei carbonului disponibil cu parametrii determ<strong>in</strong>aţi în<br />
ecosistemele de pădure. Acest fenomen pare să aibă loc în cazul mlaşt<strong>in</strong>ilor şi lacurilor<br />
(sedimentele cu densitate mică şi rate mari de denitrificare s-a observat că sunt cele bogate în<br />
detritus, cu o cantitate de carbon disponibil probabil mare).<br />
Figura 44 Exemple de d<strong>in</strong>amică a <strong>metalelor</strong> corelată cu a altor parametrii de caracterizare a<br />
solului (U, T, N-NO3, pH = umiditatea, temperatura, azotatul extractabil şi pH-ul solului).<br />
Valorile sunt standardizate în raport cu media şi deviaţia standard a volilor în ecosistem.<br />
Metalele semnificativ corelate cu ratele medii lunare de denitrificare* la nivel de complex (p =<br />
0.05, * = valori normalizate pr<strong>in</strong> transformare logaritmică) au fost Cr în păduri, şi Zn şi Cu în<br />
mlaşt<strong>in</strong>i/lacuri (tabelul 38). Cr a fost pozitiv corelat cu denitrificarea şi în fiecare ecosisteme luat<br />
în parte, şi, de asemenea, şi atunci când s-au utilizat valorile medii anuale (R = 0.51,<br />
nesemnificativ). Zn şi Cu au fost pozitiv corelate cu denitrificare în ecosistemele cu cele mai<br />
mari concentraţii ale acestor metaleşi atunci când s-au utilizat valorile medii anuale (R = 0.7<br />
pentru Zn şi R = 0.53 pentru Cu, nesemnificativi). Cr şi Zn au fost pozitiv şi semnificativ<br />
corelate cu rezidualele modelelor de regresie l<strong>in</strong>iară a denitrificării prezentate mai sus, în timp ce<br />
Cu a fost pozitiv corelat, dar a pierdut semnificaţia statistică (la nivel 0.05) pentru că a covariat<br />
foarte puternic cu umiditatea solului şi amontiul extractabil. Prezenţa unor corelaţii pozitive în<br />
sistemele cu cele mai mari concentraţii sugerează o posibilă stimulare de către metale peste o<br />
valoare prag, ceea ce este diferit de rezultatele raportate de Palmborg şi colab., 1998<br />
(concentraţii de Hg şi Pb corelate negativ cu rata de respiraţie a solului).<br />
Tabelul 38 Coeficientul de corelare Pearson – R şi nivelul de probabilitate – p al regresiilor<br />
l<strong>in</strong>iare între metale şi denitrificare sau rezidualele de la ecuaţia de regresie multiplă având<br />
denitrificarea ca variabilă <strong>in</strong>dependentă.<br />
Cr în păduri ripariene Zn în mlaşt<strong>in</strong>i şi lacuri<br />
Tip de regresie R p R p<br />
Pe baza valorilor medii anuale 0.51 0.24 0.70 0.08<br />
Pe baza valorilor medii lunare d<strong>in</strong> toate 0.43 0.001 0.60