Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC

168 Rezultate şi discuţii
Legendă: U = umiditate (%), N-NO 3 = azotat extractabil (ppm s.u.), T = temperatură ( o C), N-NH 4 = amoniu
extractabil (ppm s.u.), pH = pH-ul solului, DSOL = densitatea solului (g s.u./cm 3 ), * = valori normalizate prin
transformare logaritmică
Figura 43 Diagramă de analiză a componentelor principale pentru staţia I5/A1 (factorii 1 şi 2,
acoperind 42.2 % din varianţa totală) construită pe baza valorilor a şapte parametrii (dependenţa
factorilor de parametrii este prezentată în colţul stânga sus) în 9 parcele din care s-a prelevat (cu
scopul de a surprinde influenţa heterogenităţii intraecosistemice) în perioada decembrie 1996 –
octombrie 1997. Observaţii: Săgeţile pe graficul principal indică dinamica parametrilor, construită pe baza scorului mediu
lunar). Săgeţile pe graficul din stânga sus au aceeaşi semnificaţie ca în cazul celorlalte diagrame PCA prezentate. Prin puncte
negre este indicată poziţia celor 9 parcele (pe baza scorului mediu anual). Graficele cu batoane indică valorile medii
(standardizate) a încă trei parametrii în fiecare parcelă (conform legendei din colţul stânga jos).
Dinamica metelalor (concentraţii totale) este mai dificil de interpretat. Figura 44 prezintă câteva
exemple, în care concentraţiile de metale sunt corelate (semnificativ din punct de vedere
statistic) cu alţi parametrii abiotici. Premiza de la care porneşte analiza de mai jos este că,
indiferent de mecanismele care determină variaţia concentraţiilor totale în timp (pentru
cunoaşterea cărora cercetări suplimentare sunt necesare, inclusiv cercetări suplimentare în ce
priveşte mobilitatea metalelor) este posibil ca denitrificarea să fie influenţată de aceste variaţii.
De asemenea, corelarea metalelor grele cu activitatea bacteriană (inclusiv a denitrificatorilor) pe
baza studiilor de teren ar trebui completată cu informaţii referitoare la calitatea materiei organice
(Palmborg şi colab., 1998). Totuşi azotul organic dizolvat (indicator şi al disponibilităţii
carbonului, un parametru de control al denitrificării foarte important, Groffman, 1994) nu a putut
fi inclus în analiză, deoarece nu a fost determinat în toate ecosistemele (a se vedea tabelul 32).
Acelaşi comentariu este valabil şi în cazul potenţialului redox în sol. Un alt aspect este că unele
metale toxice, cum sunt Co şi Hg, nu au fost determinate, iar concentraţiile lor ar putea covaria
cu cele ale metalelor pe care le-am determinat.
În cazul pădurilor ripariene a fost obţinut un coeficient de determinare (R 2 ) al corelaţiei dintre
concentraţiile de metale şi rata de denitrificare mai scăzut decât în cazul mlaştinilor/lacurilor,