Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC

Ecotoxicologia metalelor în lunca Dunării 165
împădurite şi mlaştini. Valori mari care nu depind de nivelul Dunării au fost observate în
grinduri după ploile torenţiale de vară, în zonele îndiguite şi ecosistemele de grind care prezintă
concentraţii mari de azot disponibil (în general păduri avansate succesional). În cazul acestora
din urmă, picurile au avut loc toamna, în asociaţie cu precipitaţii intense, scăderea potenţialului
redox şi absenţa competiţiei pentru nutrienţi din partea plantelor.
Tabelul 36 Exportul prin denitrificare în sectoarele şi tipurile majore de componente ale
sectoarelor amonte ale SDI (t/an).
Sector al SDI / tip de Sisteme Sisteme de Sisteme Sisteme Total
componentă din SDI
simple complexitate
medie
foarte
complexe
îndiguite
Calafat Jiu 4.3 151.3 52.1 NE 207.7
Jiu – Calarasi 34.8 289.1 382.8 NE 706.7
Calarasi - Braila 176.6 943.8 892.7 NE 2013.1
Braila – Tulcea 19.7 763.4 31.8 NE 814.9
Total general 3742.4
40.00
35.00
Staţia cea mai înaltă este inundată
600
400
30.00
25.00
20.00
15.00
staţia cea mai joasă nu este inundată Ţărmuri,
privale,
depresiuni
Pădure
matură
Grinduri (toate
staţiile)
Mlaştini
Ţărmuri
Pădure
matură
200
0
-200
-400
10.00
-600
5.00
-800
0.00
-1000
feb.96
mar.96
apr.96
Mai-96
Iun-96
Iul-96
aug.96
sep.96
oct.96
Noi-96
dec.96
Figura 41 Exemple de dinamică a ratei de denitrificare în ecosistemele din lunca Dunării
(ngN/gs.u./oră, axa din stânga) selectate pentru a evidenţia că valori ridicate au loc la diferite
momente în funcţie de tipul de ecosistem. Sus este prezentată dinamica nivelului apei (cota în
cm, pe axa din dreapta).
Ratele medii cele mai mari de denitrificare se înregistrează în grindurile împădurite mature
(figura 42). Mlaştinile, celelalte tipuri de ecosisteme de grind şi depresiunile au rate medii
comparabile, şi mai mari ca ale ecosistemelor acvatice În grindurile în care un puternic export
antropic de azot are loc (fie prin exploatare antropică, fie prin păşunat) exportul prin denitrificare
tinde să ia valori mai mici. Datorită predominanţei acestei categorii de grinduri în O. Fundu
Mare (traversat de transectul H), rata medie la nivel de complex a fost comparabilă cu cea a
complexelor Gura Gârluţei (transectul G) şi a sectorului din Ostrovul Popa (transectul I).
Un exemplu sugestiv de apariţie a unor rate mari sub controlul inundaţiilor este prezentat în
figura 43. Există o importantă heterogenitate intraecosistemică a ratelor de denitrificare,
controlată în mod direct de morfometrie (mici diferenţe de altitutudine, forma generală a unităţii
hidrogeomorfologice) cu efecte indirecte structurii covorului vegetal şi al regimului hidrologic
(pentru detalii, a se vedea Iordache, Postolache şi Cociug, 1999).