Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC

Ecotoxicologia metalelor în lunca Dunării 151
Tabelul 31 Distribuţia procentuală medie în fracţii cu mobilitate diferită în solul ecosistemelor
de grind (H2), depresiune interioară (H3) şi mlaştină (H4). Casetele gri evidenţiază cazurile când
s-a observat o variaţie semnificativă cu adâncimea sau pe gradientul surprins de transect. Gradul
de semnificaţie statistică al diferenţelor a fost prezentat în tabelul 20.
Statie Metal Suma Fr. Schimb. Carb. UR MR Ads. Org.
Cr H2a 7.44 0.11 0.34 0.37 4.46 2.16
H2b 6.55 0.11 0.50 0.29 4.08 1.56
H3a 6.83 0.09 0.34 0.33 3.21 2.86
H4a 7.86 0.12 0.35 0.29 3.07 4.02
Cu H2a 70.36 0.62 10.35 1.08 24.13 34.18
H2b 63.68 0.85 17.06 1.27 23.76 20.74
H3a 72.64 0.64 9.62 0.46 23.92 38.00
H4a 78.29 0.64 9.37 0.55 25.97 41.76
Fe H2a 15.28 0.01 0.07 1.06 13.17 0.97
H2b 17.83 0.01 0.10 1.95 15.02 0.75
H3a 16.92 0.03 0.06 1.17 14.30 1.35
H4a 18.77 0.06 0.06 2.02 15.32 1.30
Mn H2a 80.27 1.15 11.41 47.77 14.77 5.17
H2b 69.64 1.18 14.37 39.01 12.44 2.63
H3a 62.73 1.45 13.85 31.92 11.92 3.59
H4a 71.54 2.25 14.74 37.06 13.48 4.01
Ni H2a 31.34 0.24 5.60 4.95 12.33 8.22
H2b 30.81 0.18 7.61 4.10 15.09 3.84
H3a 34.36 0.27 5.18 3.61 17.74 7.57
H4a 35.74 0.24 4.98 5.75 16.76 8.00
Pb H2a 67.32 2.55 10.50 5.67 9.28 39.33
H2b 61.74 3.52 15.38 4.89 10.60 27.36
H3a 68.91 2.16 10.59 2.50 11.81 41.87
H4a 68.48 1.78 11.11 1.72 10.97 42.90
Zn H2a 67.32 0.45 27.99 9.79 20.56 8.53
H2b 62.20 0.62 32.30 6.82 17.22 5.24
H3a 66.50 1.82 38.15 7.01 13.27 6.26
H4a 64.11 1.97 36.14 7.68 11.52 6.80
Prelucrarea datelor de distribuţie a metalelor în cele două serii succesionale a arătat că există
numeroase corelaţii între concentraţiile de metale în compartimentele investigate. Cele mai multe
corelaţii s-au observat în cazul apei , urmată de sol/sediment, seston şi plante. Aceste corelaţii,
sau grupări ale lor, pot fi punct de plecare pentru emiterea unor ipoteze specifice referitoare la
mobilitatea şi distribuţia metalelor în sistemele de luncă investigate. Figura 36 prezintă matricile
de corelaţie în cazul apei subterane şi a apei de suprafaţă, precum şi grafice exemplificatoare
pentru relaţia dintre Cr şi Fe în apa de suprafaţă şi Cu şi Mn în apa subterană. Se remarcă faptul
că multe dintre corelaţiile din apa de suprafaţă se regăsesc în apa subterană, dar există şi
numeroase excepţii (fie corelaţiile sunt prezente doar în cazul unui anumit tip de compartiment,
fie relaţia este semnificativă statistic în ambele compartimente, dar pozitivă în unul şi negativă în
celălalt). În cazul solului s-au observat următoarele corelaţii: Zr cu Fe*** 26 , Ni*** şi Pb**
(negative) şi cu Cu** (pozitivă), Fe cu Cd** (negativă) şi cu Zn***, Ni*** şi Pb*** (pozitive),
Mn cu Zn*** şi Cu*** (pozitive), Zn cu Cu***, Ni*, Pb* şi Cd* (pozitive), Cu cu Cd*
(pozitivă), Ni cu Cr*** şi Pb* (pozitivă), Cr cu Cd*** (pozitivă). Valoarea maximă a
coefientului de determinare (R 2 ) a fost 0.25. Dintre acestea, în figura 36 este prezentată pentru
exemplificare relaţia dintre Mn şi Zn. Corelaţiile în seston, în bună măsură diferite de cele din
sol/sediment, au fost pozitive toate, după cum urmează: Fe cu Cu*** şi Cr***, Mn cu Zn***,
Cu*, Pb*** şi Cd***, Zn cu Cu**, Pb*** şi Cd**, Cu cu Cr***, Pb* şi Cd***. Valoarea
maximă a coeficientului de determinare a fost 0.51. Cel mai redus număr de corelaţii s-a observat
26 Indicăm prin asterisc-uri gradul de semnificaţie statistică astfel: * = semnificativ (p = 0.05), ** = înalt semnificativ (p = 0.01), *** = foarte înalt
semnificativ (p = 0.001).