Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC

Ecotoxicologia metalelor în lunca Dunării 149
inundate);
10. Fe, Mn în apa subterană: corelare negativă cu condiţiile redox în orizontul corespunzând
nivelului apei subterane;
11. Fe, Mn, Zn, Cr, Pb în apa de suprafaţă: corelare pozitivă cu importanţa evapotranspiraţiei în
reducerea volumului apei de suprafaţă;
12. Fe, Mn, Zn în apa de suprafaţă: corelare pozitivă cu intensitatea fluxurilor subterane
încărcate cu metal provenind din ecosisteme de grind adiacente;
13. Cd în apa de suprafaţă şi subterană: corelare pozitivă cu concentraţia totală din sol, modulată
(în cazul apei de suprafaţă) de mărimea volumului de apă de inundaţie;
14. Fe, Mn, Zn, Pb în macrofite acvatice: corelare pozitivă cu concentraţiile din apa de suprafaţă;
15. Cu, Cd în macrofite acvatice: corelare negativă cu concentraţiile din apa de suprafaţă;
16. Fe, Mn, Zn, Cu, Cr, Pb, Cd în seston: corelare cu structura granulometrică a sestonului
controlată de sedimentarea diferenţiată de-a lungul gradienţilor succesionali.
Alte posibile cauze avansate ipotetic pentru explicarea distribuţiei metalelor sunt:
17. Zn în sol: eliberarea metalelor din sol în condiţii de inundare, datorită mobilităţii mari;
18. Cu în sol: cantitatea şi calitatea materiei organice din sol;
19. Cu, Pb în sol: depuneri atmosferice;
20. Cd în sol: concentraţii mici în materia organică nedescompusă acumulată şi export prin apa
de inundaţie al Cd eliberat în cursul descompunerii macrofitelor acvatice;
21. Diferenţe subteran vs. suprateran pentru Fe, Zn, Cu, Cr în plante: mecanisme fiziologice de
reglaj;
22. Fe, Zn, Cu, Cr, Pb, Ni în plante: particularităţile fiziologice ale speciilor de plante;
23. Fe în apa de suprafaţă: eliberarea metalelor din sol în condiţii de inundare, datorită mobilităţii
mari la potenţial redox scăzut;
24. Cu şi Pb în apa de suprafaţă: imobilizarea metalelor (inclusiv a celor rezultate din
descompunerea macrofitelor acvatice) la nivelul solului în condiţii redox scăzute;
25. Fe în apa subterană: tehnica de prelevare (posibile schimburi intensificate cu apa de suprafaţă
în lungul tubului piezometric);
26. Fe, Mn, Zn în apa de suprafaţă: eliberarea metalelor din macrofitele acvatice în timpul
descompunerii;
27. Fe, Mn, Zn, Cu, Cr, Pb, Cd în seston: schimbarea structurii sestonului prin dezvoltarea
fracţiilor planctonice pe măsura staţionării apei în ecosisteme.
În susţinerea mecanismelor propuse mai sus vin informaţiile din literatură, datele referitoare la
parametrii de control ai comportamentului metalelor obţinute în ecosistemele celor două serii
succesionale investigate şi, în ce priveşte seria a din O. Fundu Mare, datele preliminare
referitoare la fracţii de metale din sol cu mobilitate diferită.
Se cunoaşte că mineralele din fracţiile fine (argile), deşi nu includ metale grele în structura lor au
asociate cu ele cantităţi mari de metale faţă de alte fracţii granulometrice, datorită adsorbţiei la
suprafaţa particulelor (Kabata-Pendias şi Pendias, 1992). Acest proces este favorizat, în cazul
unor metale cum sunt Cd, Ni, Cu şi Pb, de substanţele humice (Laxen, 1985). Corelaţiile
menţionate le-am stabilit pe baza datelor de granulometrie a solurilor (Benea, 1997) şi a datelor
de materie organică totală (evaluată prin pierderea la calcinare). Tiparul de distribuţie în sol
prezentat de Cd arată predominanţa adsorbţiei la particulele minerale fine în cazul acestui metal
şi slaba afinitate pentru oxizii Fe şi Mn, dominanţi ca forme ale acestor elemente în ecosistemele
de grind, ceea ce este în acord cu datele de literatură (Forbes şi colab., 1976). Faptul că este
comparativ mai puţin Cd în sedimentul bogat în materie organică din lacuri faţă de cel din
mlaştini, mai mineral, vine în sprijinul afirmaţiei că afinitatea Cd pentru mineralele din fracţia
argiloasă este mai mare decât pentru liganzii organici; în literatură unele studii susţin, iar altele
contrazic această afirmaţie (Kabata-Pendias şi Pendias, 1992).