Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC

Ecotoxicologia metalelor în lunca Dunării 13
Prefaţă
Cercetările ecotoxicologice în sens larg au în vedere trei domenii de probleme: circuitele
biogeochimice ale substanţelor cu potenţial de toxicitate, efectele acestor substanţe la niveluri
biologice supraindividuale (ecotoxicologia propriu-zisă), şi consecinţele instituţionale ale
cunoaşterii ştiinţifice din domeniile precedente, adică modul de aplicare a acestor cunoştinţe în
protecţia mediului.
Dacă inspectăm peisajul cercetării în România, sau cel de pe plan internaţional, s-ar părea că este
extrem de dificil ca o singură organizaţie de cercetare, şi cu atât mai puţin o unitate funcţională a
unei astfel de organizaţii, să poată acoperi cu succes toate sub-domeniile menţionate în
paragraful anterior. Ele implică expertize variate, izvorând cel mai adesea din şcoli diferite.
Chiar dacă am reuşi să reunim experţii în aceeaşi echipă, lucru îndoielnic deoarece rareori un
expert acceptă sa joace un rol secundar, subsumat reprezentanţilor altor discipline, cantitatea de
resurse necesare pentru derularea unor proiecte ample de cercetare în acest domeniu este uriaşă.
Nu doar pentru bugetele de subzistenţă, uzuale până la apariţia PNCDI2 în România, ci chiar şi
pentru bugetele specifice unor ţări cu o economie mult mai puternică decât a noastră. Apoi
revistele în care se pot publica rezultatele sunt în mod clar diferite, de exemplu Biogeochemistry
pentru primul domeniu, Ecotoxicology pentru al doilea, şi Human and Ecological Risk
Assessment pentru al treilea, ceea ce nu încurajează publicarea de lucrări integrate. În fine,
comunităţile ştiinţifice şi asociaţiile profesionale asociate unor astfel de reviste sunt şi ele
diferite.
Ei bine, prin perspectiva sistemică promovată de şcoala în cadrul căreia Virgil Iordache şi-a
elaborat teza de doctorat se încearcă integrarea explicită a tuturor aspectelor subsumate sensului
larg al ecotoxicologiei, un demers aparent utopic – ar putea spune un observator maliţios. Ne-am
putea aştepta ca eforturile pentru o astfel de corelare şi coerentizare să aibă loc la o scară de timp
specifică programelor ample de cercetare, şi mai puţin în cadrul unui program doctoral
individual. Prin urmare nu putem fi decât surprinşi că lucrarea de faţă propune tratarea aspectelor
biogeochimice, a celor propriu-zis ecotoxicologice şi a consecinţelor instituţionale ale lor într-un
singur program individual doctoral. Cu ce avantaje şi cu ce costuri
Explorând lucrarea observăm că cea mai consistentă parte este cea dedicată biogeochimiei. Scara
mare a sistemului investigat, Sistemul Dunării Inferioare, a impus abordări inovative pentru
caracterizarea structurii complexului de ecosisteme. Modul de abordare a circuitelor metalelor la
trei scări spaţiale de analiză ar putea fi probabil generalizat şi pentru alte ecoregiuni, sau pentru
bazinele hidrografice care sunt obiect de management conform Directivei Cadru Ape.
Organizarea spaţială a activităţilor pe toate lungimea sectorului românesc al Dunării a presupus
colaborarea cu alte instituţii, ridicând probleme manageriale deosebite. Probabil că fără existenţa
conflictului din Iugoslavia şi a ipoteticelor sale consecinţe pentru zona din aval a Dunării
resursele financiare pentru mobilizarea acestor eforturi n-ar fi fost disponibilizate. Acest
eveniment nefericit a facilitat obţinerea unor seturi consistente de date pe care autorul le
interpretează din perspectiva interesului de cercetare fundamentală a zonelor sale de studiu.
Rezultate de ecotoxicologie propriu-zisă sunt mult mai puţin consistente, deşi nu neapărat
neinteresante. În special modul de abordare a caracterizării efectelor ecotoxicologice la scara
complexelor de ecosisteme este o contribuţie semnificativă. Totuşi cercetările rămân mai mult la
nivel de proiect, fără o finalizare a extrapolării rezultatelor experimentale, de laborator, la
funcţionarea ecosistemelor reale. În raport cu ceea ce doreşte şcoala holistă, acesta este un eşec.
În raport cu ce se face pe plan internaţional, putem constata că evaluarea efectelor
ecotoxicologice in situ râmăne şi pe plan internaţional o problemă încă nerezolvată. Deci