Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC

More documents

Recommendations

Info

Ecotoxicologia metalelor în lunca Dunării 137 Figura 28 Distribuţia Fe în compartimentele ecosistemelor din cele două serii succesionale. Pe axa x prima cifră indică ecosistemul (ecosistemele din O. Fundu Mare pe coloana de grafice din dreapta şi cele din sectorul din O. Popa pe coloana de grafice din stânga, semnificaţia codurilor ecosistemelor este prezentată în text), iar a două cifră, compartimentul (solul/sedimentul =1, plantele = 4, 5, 12 şi 15, sestonul = 3, apa subterană = 2a şi de suprafaţă = 2b) Toate valorile (indicate pe axa y) sunt în ppm, cu excepţia celor pentru apă, care sunt în ppb. Scala graficelor de distribuţie a unui metal este aceeaşi pentru ambele serii succesionale. Liniile punctate unesc valorile mediane pentru a uşura urmărirea tendinţei de variaţie.
138 Rezultate şi discuţii Distribuţia Mn (figura 29) ‣ În sol/sediment. În seria 1 se observă aceeaşi tendinţă de creştere a concentraţiei cu stadiul succesional ca şi în cazul Fe. În seria 2 situaţia este iarăşi similară cu cea observată în cazul Fe, cu unele diferenţe în cazul mlaştinilor şi depresiunii interne, care prezintă concentraţii mai mici decât cele din lacuri, poate şi datorită cantităţii foarte mari translocate în plante ca urmare a condiţiilor redox favorabile mobilităţii manganului. ‣ În plante. În seria 1 concentraţiile de Mn în partea supraterană a vegetaţiei erbacee şi în ţesuturile supraterane de Salix sp. cresc cu stadiul succesional; fenomenul nu mai apare în cazul părţii subterane. În seria 2 se observă o descreştere clară a concentraţiilor în plante (atât în partea subterană, cât şi în cea supraterană) dinspre mlaştini spre depresiuni împădurite şi grind, probabil asociată cu diferenţele marcante dintre ecosistemele respective din punct de vedere al potenţialului redox în sol. ‣ În apă. Ca şi în cazul Fe, se observă o tendinţă de creştere a concentraţiilor în apa subterană către grinduri, în ambele serii succesionale, şi o tendinţă de apariţie a valorilor mai mari ale concentraţiilor în apa de suprafaţă în ecosistemele în care apa are viteză foarte mică de curgere sau staţionează un timp mai îndelungat. Concentraţiile de Mn sunt mult mai mari în macrofitele din lac faţă de cele din mlaştini, corelat cu cocentraţiile din apa de suprafaţă. ‣ Concentraţiile de Mn în seston descresc în seria 1 (cu excepţia unor concentraţii foarte mari în privalul extern), în timp ce în seria 2 apare o tendinţă de uşoară creştere. Distribuţia Zn (figura 30) ‣ În sol/sediment. Există în ambele serii o clară tendinţă de creştere a concentraţiilor de Zn către sistemele împădurite şi mai rar inundate. Dincolo de efectul granulometriei solului/ sedimentului este posibil ca tiparul de variaţie să fie datorat şi pierderii de metal ca urmare a schimburilor cu apa de suprafaţă (Zn este cunoscut ca un element cu mobilitate ridicată în comparaţie cu celelalte metale). ‣ În plante. Nu apar tipare clare de variaţie în vegetaţia ierboasă şi emersă. Observăm că în general concentraţiile din partea subterană sunt mai mari decât cele din partea supraterană. Distribuţia în plante pare a fi controlată în primul rând de mecanisme fiziologice specifice. Există o diferenţă netă între cele două serii succesionale, ca şi în cazul Fe şi Mn, cu concentraţii mai mari în seria 2, din ostrovul Fundu Mare, reflectând tipurile diferite de ecosisteme şi implicit diferenţele în structura specifică a modulelor trofodinamice asociate plantelor. Concentraţiile în ţesuturi supraterane de Salix sp. scad odată cu creşterea stadiului succesional. ‣ În apă. Există aceeaşi tendinţă de creştere a concentraţiilor în apa subterană ca la Fe şi Mn, cu o excepţie în cazul grindului pe care este amplasată staţia H2. Acesta prezintă concentraţii surprinzător de mici de Zn în apa subterană (50 ppb mediana), comparabile cu cele din apa de suprafaţă. Distribuţia Zn în apa de suprafaţă şi macrofitele acvative are aceleaşi tipare ca în cazul Fe şi Mn. ‣ În seston. Tiparul de distribuţie a Zn în cele două serii succesionale este similar cu cel al Mn. Distribuţia Cu (figura 31) ‣ În sol/sediment. Concentraţiile de Cu în seria 1 cresc până la nivelul ecosistemelor de pădure frecvent inundată externă (staţia B), după care, în ecosisteme mai avansate succesional, sunt la acelaşi nivel de mărime, sau chiar scad uşor. Acest tipar este asemănător celui observat în cazul celorlalte metale (Fe, Mn, Zn). În seria 2 tendinţa de creştere a concentraţiilor este continuă şi constantă. Distribuţia Cu este mai puţin influenţată de condiţiile redox din sol în comparaţie cu alte metale (Kabata-Pendias şi Pendias, 1992). Tiparul observat s-ar putea datora, pe de o parte, influenţei granulometriei solului şi, pe de altă parte, diferenţelor dintre ecosisteme în ce priveşte cantitatea de materia organică din sol/sediment. O influenţă ar putea-o avea şi depunerile atmosferice cu originea în zona industrială de lângă O. Fundu Mare (concentraţiile pe transectul H sunt substanţial mai mari decât cele de pe transectul I, care este departe de zona industrială Brăila).
Page 2 and 3:
ECOTOXICOLOGIA METALELOR GRELE ÎN
Page 4 and 5:
VIRGIL IORDACHE ECOTOXICOLOGIA META
Page 6 and 7:
CUPRINS Prefaţă ........ 13 Cuvâ
Page 8 and 9:
Lista tabelelor Tabelul 1 Mecanisme
Page 10 and 11:
Lista figurilor Figura 1 Schema de
Page 12:
Profesorului Angheluţă Vădineanu
Page 15 and 16:
14 eforturile autorului au fost bin
Page 17 and 18:
16 Fapt este că până la finele p
Page 19 and 20:
18 Introducere hidrogeomorfologice
Page 21 and 22:
20 Analiza critică a cunoaşterii
Page 23 and 24:
Page 25 and 26:
Page 27 and 28:
Page 29 and 30:
Page 31 and 32:
Page 33 and 34:
Page 35 and 36:
Page 37 and 38:
Page 39 and 40:
Page 41 and 42:
Page 43 and 44:
Page 45 and 46:
Page 47 and 48:
Page 49 and 50:
Page 51 and 52:
Page 53 and 54:
Page 55 and 56:
Page 57 and 58:
Page 59 and 60:
Page 61 and 62:
Page 63 and 64:
Page 65 and 66:
Page 67 and 68:
Page 69 and 70:
Page 71 and 72:
Page 73 and 74:
Page 75 and 76:
74 Descrierea programului de cercet
Page 77 and 78:
Page 79 and 80:
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88: 86 Descrierea programului de cercet
Page 97 and 98: 96 Rezultate şi discuţii 3 Rezult
Page 99 and 100: 98 Rezultate şi discuţii
Page 103 and 104: 102 Rezultate şi discuţii O dată
Page 107 and 108: 106 Rezultate şi discuţii În tab
Page 109 and 110: 108 Rezultate şi discuţii concent
Page 111 and 112: 110 Rezultate şi discuţii de meta
Page 113 and 114: 112 Rezultate şi discuţii G3 H3 5
Page 115 and 116: 114 Rezultate şi discuţii Cele ma
Page 117 and 118: 116 Rezultate şi discuţii 100.00
Page 119 and 120: 118 Rezultate şi discuţii oberva
Page 121 and 122: 120 Rezultate şi discuţii bivalve
Page 123 and 124: 122 Rezultate şi discuţii cazuril
Page 125 and 126: 124 Rezultate şi discuţii preleva
Page 127 and 128: 126 Rezultate şi discuţii Faptul
Page 129 and 130: 128 Rezultate şi discuţii investi
Page 131 and 132: 130 Rezultate şi discuţii stocul
Page 135 and 136: 134 Rezultate şi discuţii 3.5 Tip
Page 137: 136 Rezultate şi discuţii concent
Page 141 and 142: 140 Rezultate şi discuţii Figura
Page 143 and 144: 142 Rezultate şi discuţii ‣ În
Page 151 and 152: 150 Rezultate şi discuţii Spre de
Page 153 and 154: 152 Rezultate şi discuţii în caz
Page 155 and 156: 154 Rezultate şi discuţii Din ana
Page 157 and 158: 156 Rezultate şi discuţii Tabelul
Page 165 and 166: 164 Rezultate şi discuţii În ser
Page 167 and 168: 166 Rezultate şi discuţii 166
Page 169 and 170: 168 Rezultate şi discuţii Legend
Page 171 and 172: 170 Rezultate şi discuţii în lab
Page 173 and 174: 172 Rezultate şi discuţii 3.7 Eva
Page 175 and 176: 174 Rezultate şi discuţii 450.0 1
Page 181 and 182: 180 Rezultate şi discuţii diferit
Page 183 and 184: 182 Rezultate şi discuţii de 42.8
Page 187 and 188: 186 Rezultate şi discuţii de exce
Page 189 and 190:
188 Rezultate şi discuţii localiz
Page 191 and 192:
190 Rezultate şi discuţii Tabelul
Page 193 and 194:
192 Rezultate şi discuţii 35 Igno
Page 195 and 196:
194 Rezultate şi discuţii mai apr
Page 197 and 198:
196 Rezultate şi discuţii Evaluar
Page 199 and 200:
198 Rezultate şi discuţii 3.9.2 C
Page 201 and 202:
200 Concluzii şi recomandări 4 Co
Page 203 and 204:
202 Concluzii şi recomandări func
Page 205 and 206:
204 Epilog De la încheierea redact
Page 207 and 208:
206 Anexe Anexa 1 Caseta 1 Continua
Page 209 and 210:
208 Anexe 1 Lacunele identificate
Page 211 and 212:
210 Anexe 2 Modelul conceptual şi
Page 213 and 214:
212 Anexe ecologice naturale furniz
Page 215 and 216:
214 Anexe sistem socio-economic (lo
Page 217 and 218:
216 Anexe Managementul capitalului
Page 219 and 220:
218 Anexe în funcţie de dificult
Page 221 and 222:
220 Anexe Procesul de asistare (fur
Page 223 and 224:
222 Anexe ‣ necesitatea rezolvăr
Page 225 and 226:
224 Anexe Anexa 3 Modelul homomorf
Page 227 and 228:
226 Anexe
Page 229 and 230:
228 Anexe Anexa 3 Tabelul 1 Tipuri
Page 231 and 232:
230 Anexe Anexa 3 Figura 2 Detaliu
Page 233 and 234:
232 Anexe
Page 235 and 236:
234 Anexe Depresiune Export antropi
Page 237 and 238:
236 Anexe Anexa 3 Figura 10 Detalie
Page 239 and 240:
238 Anexe analizei funcţionale cal
Page 241 and 242:
240 Anexe Anexa 5 Rezultate ale ana
Page 243 and 244:
242 Anexe Anexa 5 Tabelul 2 Paramet
Page 245 and 246:
244 Anexe ‣ reconstrucţia ecolog
Page 247 and 248:
246 Anexe Anexa 7 Organizarea spaţ
Page 249 and 250:
248 Anexe 5 A-A’ 4, H F G 2, I 3
Page 251 and 252:
250 Anexe I6 I5 Aii I4 I3 Ai I2 I1
Page 253 and 254:
252 Anexe Anexa 7 Figura 8 Profilul
Page 255 and 256:
254 Anexe Anexa 7 Figura 11 Schiţa
Page 257 and 258:
256 Anexe Zonă depresionară cu s
Page 259 and 260:
258 Anexe Anexa 8 Planşa 2 Sus: ă
Page 261 and 262:
260 Anexe Anexa 8 Planşa 4 Canale
Page 263 and 264:
262 Anexe Anexa 8 Planşa 6 Sus: La
Page 265 and 266:
264 Anexe Anexa 8 Planşa 8 Depresi
Page 267 and 268:
266 Anexe Anexa 8 Planşa 10 Gindul
Page 269 and 270:
268 Anexe Anexa 8 Planşa 12 Prival
Page 271 and 272:
270 Anexe consumatori ai nevertebra
Page 273 and 274:
272 Anexe Dunări în 1992-1995 (da
Page 275 and 276:
274 Anexe Pentru evaluare au fost u
Page 277 and 278:
276 Anexe E.5 Evaluarea ponderii ex
Page 279 and 280:
278 Anexe terestră, articolul de s
Page 281 and 282:
280 Anexe Anexa 10 Distribuţia con
Page 283 and 284:
282 Anexe
Page 285 and 286:
284 Anexe Ct R = -0.72** L Anexa 10
Page 287 and 288:
286 Anexe
Page 289 and 290:
288 Anexe Tip de detritus Staţia Z
Page 291 and 292:
290 Anexe
Page 293 and 294:
292 Anexe Anexa 13 a Coeficienţii
Page 295 and 296:
294 Anexe K1-12b Zr Fe Mn Zn Cu Ni
Page 297 and 298:
296 Anexe corp K1-10a Zr Fe Mn Zn C
Page 299 and 300:
298 Anexe K2-16 tot individul Zr Fe
Page 301 and 302:
300 Anexe Anexa 17 Coeficienţii de
Page 303 and 304:
302 Anexe Anexa 19 A. Coeficienţii
Page 305 and 306:
304 Anexe Sistem C. Per. Ev. Zr Fe
Page 307 and 308:
306 Anexe Anexa 21 a Concentraţii
Page 309 and 310:
308 Anexe Anexa 21 e Concentraţii
Page 311 and 312:
310 Anexe Anexa 21 h Concentraţii
Page 313 and 314:
312 Anexe Anexa 22 Concentraţiile
Page 315 and 316:
314 Anexe
Page 317 and 318:
316 Anexe Anexa 25 Structura consor
Page 319 and 320:
318 Bibliografie 17. Baath, E., 198
Page 321 and 322:
320 Bibliografie 58. Cairns, J., Jr
Page 323 and 324:
322 Bibliografie 95. Cristofor, S.,
Page 325 and 326:
324 Bibliografie 134. Gambrell, R.
Page 327 and 328:
326 Bibliografie calităţii factor
Page 329 and 330:
328 Bibliografie 209. Jamil, A., K.
Page 331 and 332:
330 Bibliografie Hg and Zn in the p
Page 333 and 334:
332 Bibliografie “Raport anual la
Page 335 and 336:
334 Bibliografie 331. Pokorny, J.,
Page 337 and 338:
336 Bibliografie 372. Smith, C.J.
Page 339 and 340:
338 Bibliografie 410. Vădineanu, A
show all

Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?