Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC
Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC
Ecotoxicologia metalelor în lunca Dunării 133 Tabelul 30 Rezultatele testului Mann-Whitney (nivelurile de semnificaţie statistică) pentru diferenţele între valorile medii ale concentraţiilor de metale la amfibienii analizaţi (M = mormoloc, J = juvenil, A = adult, m = muşchi, f = ficat, o = ovar, H, I, G = cele trei transecte, NS = nesemnificativ, p > 0.05). Diferenţe între stadii Diferenţe între transecte Diferenţe între ţesuturi Stadiu Juvenili Adulţi* Adulţi Transect H G şi H împreună M/J M/A** J/A H / I H / G m / f m / o f / o Fe 0.033 0.020 NS NS NS 0.000 0.042 0.002 Mn 0.011 0.020 NS NS NS 0.000 NS 0.008 Zn NS NS NS NS NS 0.000 0.001 0.002 Cu NS NS NS NS NS 0.000 0.001 0.002 Cr 0.020 0.020 NS NS NS 0.037 NS NS Cd NS NS NS 0.042 NS NS NS 0.068 Pb 0.033 0.020 NS NS NS 0.007 0.033 0.006 * testarea s-a făcut separat pe ţesuturi, diferenţele fiind nesemnificative în toate cazurile ** pentru testare s-a utilizat concentraţia estimată pentru corpul întreg de adult. Figura 26 Diagramă obţinută pe baza analizei componentelor principale indicând distribuţia corelată a metalelor în ţesuturi (muşchi = m şi ficat = f) de Rana sp. (Cr şi Cd nu au fost inculse în analiză pentru că nu s-au distribuit corelat cu alte metale). Primii doi factori (reprezentaţi) au valorile proprii 4.05 şi 2.03. Al treilea factor extras are valoarea proprie 1.33 şi depinde puternic de Mn din ficat. (cu cât un vector este mai lung, cu atât ponderea parametrului respectiv în extragerea factorilor a fost mai mare. Apropierea unui vector de o axa indica o pondere mai mare in extragerea factorului respectiv. Dacă doi vectori sunt perpendiculari, atunci parametrii variază independent).
134 Rezultate şi discuţii 3.5 Tipare de variaţie a concentraţiilor şi stocurilor de metale pe gradienţii succesionali Figura 27 prezintă poziţia din punct de vedere succesional a sistemelor cercetate în perioada 1995-1997. Deoarece transectele H şi I traversează complexe substanţial diferite din punct de vederea al poziţiei pe Dunăre (la aprox. 30 km distanţă într-un sector cu numeroase zone inundabile), nu am considerat oportună analiza unor serii succesionale care să implice date obţinute în ecosisteme din ambele complexe. Prin urmare, rezultatele se referă la două serii succesionale, una localizată în sectorul din O. Popa, iar alta în O. Fundu Mare. Cele două serii constau din următoarele ecosisteme (cifrele indică codurile ce vor fi utilizate în grafice pentru indica ecosistemele): • 1 ţărm depoziţional (întinsură), 2 prival extern, 3 pădure externă foarte frecvent inundată, 4 grind jos împădurit, 5a grind înalt împădurit, 5b depresiune frecvent inundată împădurită. • 1 canal de conexiune cu Dunărea, 2 lac, 3 mlaştină, 4 depresiune frecvent inundată împădurită, 5 grind înalt împădurit, Pentru fiecare din aceste serii am urmărit distribuţia metalelor în sol (concentraţii totale, iar în cazul seriei a doua şi forme cu mobilitate diferită), apă de suprafaţă (fracţia dizolvată şi particulată) şi subterană, vegetaţie (partea subterană şi supraterană). În funcţie de organizarea spaţială a programului de cercetare şi datele obţinute pentru fiecare compartiment au fost discutate toate ecosistemele dintr-o serie, sau numai o parte. Datele de distribuţie a metalelor în sol şi sediment au permis includerea în analiză a tuturor tipurilor de ecosisteme din seriile de mai sus. Pentru analiza distribuţiei metalelor în plante prima serie nu a mai inclus Dunărea, canalul şi lacurile diferite de L. Chiriloaia (staţia H6), iar a doua serie nu a mai inclus pădurea externă foarte frecvent inundată (staţia B). Distribuţia în apă şi seston a fost analizată în prima serie în aceleaşi ecosisteme ca distribuţia în plante, iar în cazul celei de a doua serii doar în întinsură, privalul extern, grindul jos împădurit şi grindul înalt împădurit. În expunerea rezultatelor din acest subcapitol vom parcurge următorii paşi: 1. vom caracteriza mai întâi distribuţia fiecărui element în compartimentele respective şi vom avansa posibile explicaţii, cu caracter de ipoteze mecanismice, ale tiparelor observate; 2. vom caracteriza similarităţile între distribuţiile metalelor într-un compartiment şi semnificaţie statistică a corelaţiilor existente; 3. vom prezenta distribuţia metalelor în forme cu mobilitate diferită în solul ecosistemelor din seria a doua (din O. Fundu Mare); 4. vom analiza parametrii de control ai distribuţiei metalelor dependenţi de regimul hidrologic în cele două serii succesionale; 5. vom discuta comparativ cele două serii succesionale, evidenţiind asemănările şi deosebirile şi 6. în final vom face o serie de comentarii referitoare la influenţa deteriorării asupra relaţiei dintre distribuţia metalelor şi gradienţii succesionali, folosind datele obţinute în ecosistemele traversate de transectul G şi în grindul plantat din vecinătatea sectorului investigat în O. Popa (staţia I6). Distribuţia Fe (figura 28) ‣ În sol/sediment. În prima seria se observă o creştere a concentraţiilor odată cu stadiul succesional. Creşterea reflectă gradientul granulometric datorat sedimentării diferenţiate (mai grosiere lângă Dunăre şi mai fine la distanţă mai mare de aceasta). În seria a două are loc o creştere, urmată apoi de scădere. Creşterea concentraţiei are aceeaşi explicaţie ca în cazul seriei 1, în timp ce scăderea reflectă faptul că în cazul seriei 2 sunt prezente două tipuri de inundaţii, prin canal la ape medii şi peste grind la ape mari, ceea ce face ca rolul de filtrare a sedimentului grosier să îl aibă canalul, în prima situaţie, sau grindurile, în cea de a doua. ‣ În plante. În seria 1 există o tendinţă de creştere a concentraţiilor de Fe din partea subterană, probabil corelată cu cantitatea totală de Fe din sol. Tendinţa este mai puţin evidentă la partea supraterană (apare îndeosebi la ecosistemele de grind şi depresiune interioară) şi este absentă la ţesuturile supraterane de Salix sp. În seria 2 singura tendinţă clară este cea de descreştere a
- Page 83 and 84: 82 Descrierea programului de cercet
- Page 85 and 86: 84 Descrierea programului de cercet
- Page 87 and 88: 86 Descrierea programului de cercet
- Page 89 and 90: 88 Descrierea programului de cercet
- Page 91 and 92: 90 Descrierea programului de cercet
- Page 93 and 94: 92 Descrierea programului de cercet
- Page 95 and 96: 94 Descrierea programului de cercet
- Page 97 and 98: 96 Rezultate şi discuţii 3 Rezult
- Page 99 and 100: 98 Rezultate şi discuţii
- Page 101 and 102: 100 Rezultate şi discuţii
- Page 103 and 104: 102 Rezultate şi discuţii O dată
- Page 105 and 106: 104 Rezultate şi discuţii
- Page 107 and 108: 106 Rezultate şi discuţii În tab
- Page 109 and 110: 108 Rezultate şi discuţii concent
- Page 111 and 112: 110 Rezultate şi discuţii de meta
- Page 113 and 114: 112 Rezultate şi discuţii G3 H3 5
- Page 115 and 116: 114 Rezultate şi discuţii Cele ma
- Page 117 and 118: 116 Rezultate şi discuţii 100.00
- Page 119 and 120: 118 Rezultate şi discuţii oberva
- Page 121 and 122: 120 Rezultate şi discuţii bivalve
- Page 123 and 124: 122 Rezultate şi discuţii cazuril
- Page 125 and 126: 124 Rezultate şi discuţii preleva
- Page 127 and 128: 126 Rezultate şi discuţii Faptul
- Page 129 and 130: 128 Rezultate şi discuţii investi
- Page 131 and 132: 130 Rezultate şi discuţii stocul
- Page 133: 132 Rezultate şi discuţii
- Page 137 and 138: 136 Rezultate şi discuţii concent
- Page 139 and 140: 138 Rezultate şi discuţii Distrib
- Page 141 and 142: 140 Rezultate şi discuţii Figura
- Page 143 and 144: 142 Rezultate şi discuţii ‣ În
- Page 145 and 146: 144 Rezultate şi discuţii Figura
- Page 147 and 148: 146 Rezultate şi discuţii Figura
- Page 149 and 150: 148 Rezultate şi discuţii Figura
- Page 151 and 152: 150 Rezultate şi discuţii Spre de
- Page 153 and 154: 152 Rezultate şi discuţii în caz
- Page 155 and 156: 154 Rezultate şi discuţii Din ana
- Page 157 and 158: 156 Rezultate şi discuţii Tabelul
- Page 159 and 160: 158 Rezultate şi discuţii Tabelul
- Page 161 and 162: 160 Rezultate şi discuţii
- Page 163 and 164: 162 Rezultate şi discuţii Tabelul
- Page 165 and 166: 164 Rezultate şi discuţii În ser
- Page 167 and 168: 166 Rezultate şi discuţii 166
- Page 169 and 170: 168 Rezultate şi discuţii Legend
- Page 171 and 172: 170 Rezultate şi discuţii în lab
- Page 173 and 174: 172 Rezultate şi discuţii 3.7 Eva
- Page 175 and 176: 174 Rezultate şi discuţii 450.0 1
- Page 177 and 178: 176 Rezultate şi discuţii Figura
- Page 179 and 180: 178 Rezultate şi discuţii
- Page 181 and 182: 180 Rezultate şi discuţii diferit
- Page 183 and 184: 182 Rezultate şi discuţii de 42.8
<strong>Ecotoxicologia</strong> <strong>metalelor</strong> în <strong>lunca</strong> Dunării 133<br />
Tabelul 30 Rezultatele testului Mann-Whitney (nivelurile de semnificaţie statistică) pentru<br />
diferenţele între valorile medii ale concentraţiilor de metale la amfibienii analizaţi (M =<br />
mormoloc, J = juvenil, A = adult, m = muşchi, f = ficat, o = ovar, H, I, G = cele trei transecte,<br />
NS = nesemnificativ, p > 0.05).<br />
Diferenţe între stadii<br />
Diferenţe între transecte<br />
Diferenţe între ţesuturi<br />
Stadiu Juvenili Adulţi*<br />
Adulţi<br />
Transect<br />
H<br />
G şi H împreună<br />
M/J M/A** J/A H / I H / G m / f m / o f / o<br />
Fe 0.033 0.020 NS NS NS 0.000 0.042 0.002<br />
Mn 0.011 0.020 NS NS NS 0.000 NS 0.008<br />
Zn NS NS NS NS NS 0.000 0.001 0.002<br />
Cu NS NS NS NS NS 0.000 0.001 0.002<br />
Cr 0.020 0.020 NS NS NS 0.037 NS NS<br />
Cd NS NS NS 0.042 NS NS NS 0.068<br />
Pb 0.033 0.020 NS NS NS 0.007 0.033 0.006<br />
* testarea s-a făcut separat pe ţesuturi, diferenţele fi<strong>in</strong>d nesemnificative în toate cazurile<br />
** pentru testare s-a utilizat concentraţia estimată pentru corpul întreg de adult.<br />
Figura 26 Diagramă obţ<strong>in</strong>ută pe baza analizei componentelor pr<strong>in</strong>cipale <strong>in</strong>dicând distribuţia<br />
corelată a <strong>metalelor</strong> în ţesuturi (muşchi = m şi ficat = f) de Rana sp. (Cr şi Cd nu au fost <strong>in</strong>culse<br />
în analiză pentru că nu s-au distribuit corelat cu alte metale). Primii doi factori (reprezentaţi) au<br />
valorile proprii 4.05 şi 2.03. Al treilea factor extras are valoarea proprie 1.33 şi dep<strong>in</strong>de puternic<br />
de Mn d<strong>in</strong> ficat. (cu cât un vector este mai lung, cu atât ponderea parametrului respectiv în<br />
extragerea factorilor a fost mai mare. Apropierea unui vector de o axa <strong>in</strong>dica o pondere mai mare<br />
<strong>in</strong> extragerea factorului respectiv. Dacă doi vectori sunt perpendiculari, atunci parametrii variază<br />
<strong>in</strong>dependent).