Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC
Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC
Ecotoxicologia metalelor în lunca Dunării 129 ‣ concentraţiile de Fe şi Mn şi Cu în indivizii prelevaţi în Dunăre sunt mai mari decât în cei prelevaţi în Canalul Hogioaia. În ceva cazuri diferenţele dintre medii sunt semnificative statistic, ‣ Zn prezintă în general concentraţii mai mari în canal; în luna iunie diferenţele dintre medii au fost semnificative statistic, ‣ în cazul Cr nu există o tendinţă clară, deşi în iunie concentraţiile sunt semnificativ mai mari în Dunăre, ‣ concentraţiile de Cd au fost mereu semnificativ mai mari în indivizii din Dunăre faţă de cei din canal; în ce priveşte specile Va şi Vv ‣ uneori concentraţiile de Fe şi Mn sunt mai mari în Dunăre şi canal faţă de lacul Chiriloaia, ‣ concentraţiile de Zn sunt întotdeauna mai mari în canal şi lac faţă de Dunăre (în câteva cazuri chiar semnificativ), dar nu apar diferenţe între lac şi canal, ‣ concentraţiile cele mai mari de Cu şi Cr apar în lacul Chiriloaia, dar mediile nu sunt semnificativ diferite de cele din Dunăre, ‣ concentraţiile cele mai mici de Pb tind să apară în canal şi Dunăre, dar diferenţele dintre ecosisteme nu sunt semnificative, ‣ concentraţiile cele mai mari de Cd apar întotdeauna în lac şi diferenţele sunt semnificative faţă de canal şi Dunăre; comparând canalul şi Dunărea se observă uneori concentraţii mai mari în canal, alteori în Dunăre (tiparul observat în cazul Ln nu mai apare în cazul speciilor de Viviparus). O analiză similară efectuată separat pentru concentraţiile în cochilie şi corp a evidenţiat că în cazul Fe şi Mn diferenţele se păstrează pentru aceste tipuri de subprobe, în cazul Zn ele sunt datorate în primul rând metalelor acumulate în cochilie, iar în cazul Cr şi Cd se datorează metalelor acumulate în corp. Deoarece specia Physa acuta a apărut doar în lac, nu am putut evalua diferenţe în ce o priveşte. Am considerat însă utilă compararea concentraţiilor medii anuale în gasteropodele bentonice calculate în Dunăre şi lac pornind de la valorile medii lunare ale gasteropodelor, indiferent de specie. Această comparaţie, îndeosebi pentru concentraţiile în corp, are importanţă deoarece arată în ce măsură există diferenţe în ce priveşte expunerea la metale a consumatorilor faunei bentonice. Dearece indivizii de Physa acuta au prezentat concentraţii foarte mari de Cd în corp (până la 17.58 ppm, iar concentraţiile în corp controlează concentraţia medie în individ deoarece Cd este aproape absent din cochilie), compararea lacului cu Dunărea a scos şi mai mult în evidenţă tendinţa ca lacurile să aibă concentraţii mai mari din acest metal (gradul de semnificaţie a crescut de la semnificativ, p
130 Rezultate şi discuţii stocul în cochilii şi stocul în corp a fost supraunitară. În ce priveşte valorile minime, apar câteva situţii în care stocul în corp a fost mai mare decât cel din cochilii (de până la 100 de ori în cazul Zn, 25 ori în cazul Cd şi 2 ori în cazul Pb). Tabelul 28A Stocurile de metale în ţesuturile de gasteropode bentonice (kg/ha) la staţii studiate în 1999 (date de densitatea biomasică pentru lacul Chiriloaia nu au fost disponibile). B Valoarea medie, minimă şi maximă a raportului dintre stocul în cochilii şi stocul în corp în 1999, calculată pe baza stocurilor de la punctul A. C Valoarea medie, minimă şi maximă a raportului dintre stocul în cochilii şi stocul în corp în 1996, calculată pe baza stocului de metale într-un gram de individ. Valorile pe fond gri indică prezenţa unor stocuri mai mari în corp decât în cochilie. A Specia Staţia Data Ţesut Zr Fe Mn Zn Cu Ni Cr Pb Cd Ln CC1 1-Jun-99 cochilie NE 0.712 1.100 0.000 0.048 NE 0.012 0.092 0.002 corp NE 0.258 0.014 0.025 0.013 NE 0.00018 0.00105 0.00009 27-Jun-99 cochilie NE 0.103 0.167 0.008 0.006 NE 0.003 0.032 0.000007 corp NE 0.104 0.003 0.006 0.007 NE 0.00008 0.00046 0.00018 Dunăre 27-Jun-99 cochilie NE 4.332 6.694 0.001 0.291 NE 0.075 0.559 0.011 corp NE 1.482 0.082 0.146 0.075 NE 0.001 0.006 0.001 3-Aug-99 cochilie NE 10.831 19.167 0.434 0.646 NE 0.121 0.192 0.018 corp NE 2.394 0.088 0.169 0.166 NE 0.003 0.012 0.00047 Va CC1 1-Jun-99 cochilie NE 0.071 0.024 0.005 0.002 NE 0.002 0.016 0.000003 corp NE 0.003 0.001 0.004 0.005 NE 0.00003 0.0002 0.00003 27-Jun-99 cochilie NE 0.098 0.102 0.010 0.005 NE 0.002 0.023 0.000005 corp NE 0.009 0.007 0.007 0.007 NE 0.000 0.000 0.00004 B Zr Fe Mn Zn Cu Ni Cr Pb Cd Media 7.74 78.71 1.15 2.28 52.71 70.00 13.74 Min 0.99 14.41 0.01 0.52 33.19 16.68 0.04 Max 23.83 217.62 2.57 3.89 71.55 92.83 37.84 C Zr Fe Mn Zn Cu Ni Cr Pb Cd Media 6.25 28.04 3.71 7.40 136.18 70.37 2.50 Min 1.82 1.45 1.27 1.71 44.61 14.79 0.20 Max 13.21 136.96 5.58 12.61 209.16 125.24 14.51 Concentraţiile medii de Zn, Cr şi în special Cd în gasteropode bentonice sunt în general mai mari în ecosistemele din luncă decât în Dunăre, dar fenomenul nu se manifestă în cazul celorlalte metale. Pe de altă parte, informaţiile existente nu sunt suficiente pentru a afirma că riscul de contaminare al consumatorilor de gasteropode bentonice este mai mare în lac decât în Dunăre. Pentru aceasta este necesară cunoaşterea unor detalii cu privire la utilizarea acestor resurse trofice, precum şi caracterizarea de detaliu a distribuţiei metalelor în alte grupe de organisme bentonice, atât în Dunăre, cât şi în lacuri. Concentraţiile în oligochete şi chironomide (determinate pentru a evalua stocul de metale în fauna bentonică) arată că îndeosebi în chironomide se găsesc concentraţii mari de Cd (până la 17.31 ppm). Având în vedere abundenţa mare în termeni de biomasă a acestui grup (60% comparativ cu 20% gasteropodele, Ignat, 2000), credem că este posibil ca ihtiofauna să se expună la concentraţii mai mari de metale pe perioada cât utilizează resursa trofică din lacuri foarte puţin adânci ale ostrovului Fundu Mare. În ce priveşte stocarea metalelor în gasteropode bentonice, putem spune că în general stocul de metale greu ciclabil din gasteropodele bentonice este mai mare decât cel rapid ciclabil. O parte majoritară din metalele stocate de gasteropodele bentonice pare a reveni în rezervorul sedimentar (prin intemediul cochiliilor) şi doar o parte mai mică, totuşi, are potenţialul de a fi direcţionată către sectorul de ciclare. Aşa cum s-a arătat la capitolul de metode, estimarea concentraţiei în amfibieni adulţi (corp întreg) s-a făcut prin medierea ponderată a concentraţiilor în ficat, ovar şi restul corpului, ponderată în raport cu greutatea uscată a acestora. Menţionăm că valorile obţinute au fost comparabile cu cele din literatură (pentru detalii în acest sens, a se vedea Iordache, 1995). În tabelul 29 indicăm raportul dintre concentraţia în tot corpul adulţilor capturaţi pe transectul H şi
- Page 79 and 80: 78 Descrierea programului de cercet
- Page 81 and 82: 80 Descrierea programului de cercet
- Page 83 and 84: 82 Descrierea programului de cercet
- Page 85 and 86: 84 Descrierea programului de cercet
- Page 87 and 88: 86 Descrierea programului de cercet
- Page 89 and 90: 88 Descrierea programului de cercet
- Page 91 and 92: 90 Descrierea programului de cercet
- Page 93 and 94: 92 Descrierea programului de cercet
- Page 95 and 96: 94 Descrierea programului de cercet
- Page 97 and 98: 96 Rezultate şi discuţii 3 Rezult
- Page 99 and 100: 98 Rezultate şi discuţii
- Page 101 and 102: 100 Rezultate şi discuţii
- Page 103 and 104: 102 Rezultate şi discuţii O dată
- Page 105 and 106: 104 Rezultate şi discuţii
- Page 107 and 108: 106 Rezultate şi discuţii În tab
- Page 109 and 110: 108 Rezultate şi discuţii concent
- Page 111 and 112: 110 Rezultate şi discuţii de meta
- Page 113 and 114: 112 Rezultate şi discuţii G3 H3 5
- Page 115 and 116: 114 Rezultate şi discuţii Cele ma
- Page 117 and 118: 116 Rezultate şi discuţii 100.00
- Page 119 and 120: 118 Rezultate şi discuţii oberva
- Page 121 and 122: 120 Rezultate şi discuţii bivalve
- Page 123 and 124: 122 Rezultate şi discuţii cazuril
- Page 125 and 126: 124 Rezultate şi discuţii preleva
- Page 127 and 128: 126 Rezultate şi discuţii Faptul
- Page 129: 128 Rezultate şi discuţii investi
- Page 133 and 134: 132 Rezultate şi discuţii
- Page 135 and 136: 134 Rezultate şi discuţii 3.5 Tip
- Page 137 and 138: 136 Rezultate şi discuţii concent
- Page 139 and 140: 138 Rezultate şi discuţii Distrib
- Page 141 and 142: 140 Rezultate şi discuţii Figura
- Page 143 and 144: 142 Rezultate şi discuţii ‣ În
- Page 145 and 146: 144 Rezultate şi discuţii Figura
- Page 147 and 148: 146 Rezultate şi discuţii Figura
- Page 149 and 150: 148 Rezultate şi discuţii Figura
- Page 151 and 152: 150 Rezultate şi discuţii Spre de
- Page 153 and 154: 152 Rezultate şi discuţii în caz
- Page 155 and 156: 154 Rezultate şi discuţii Din ana
- Page 157 and 158: 156 Rezultate şi discuţii Tabelul
- Page 159 and 160: 158 Rezultate şi discuţii Tabelul
- Page 161 and 162: 160 Rezultate şi discuţii
- Page 163 and 164: 162 Rezultate şi discuţii Tabelul
- Page 165 and 166: 164 Rezultate şi discuţii În ser
- Page 167 and 168: 166 Rezultate şi discuţii 166
- Page 169 and 170: 168 Rezultate şi discuţii Legend
- Page 171 and 172: 170 Rezultate şi discuţii în lab
- Page 173 and 174: 172 Rezultate şi discuţii 3.7 Eva
- Page 175 and 176: 174 Rezultate şi discuţii 450.0 1
- Page 177 and 178: 176 Rezultate şi discuţii Figura
- Page 179 and 180: 178 Rezultate şi discuţii
<strong>Ecotoxicologia</strong> <strong>metalelor</strong> în <strong>lunca</strong> Dunării 129<br />
‣ concentraţiile de Fe şi Mn şi Cu în <strong>in</strong>divizii prelevaţi în Dunăre sunt mai mari decât în cei<br />
prelevaţi în Canalul Hogioaia. În ceva cazuri diferenţele d<strong>in</strong>tre medii sunt semnificative<br />
statistic,<br />
‣ Zn prez<strong>in</strong>tă în general concentraţii mai mari în canal; în luna iunie diferenţele d<strong>in</strong>tre medii au<br />
fost semnificative statistic,<br />
‣ în cazul Cr nu există o tend<strong>in</strong>ţă clară, deşi în iunie concentraţiile sunt semnificativ mai mari<br />
în Dunăre,<br />
‣ concentraţiile de Cd au fost mereu semnificativ mai mari în <strong>in</strong>divizii d<strong>in</strong> Dunăre faţă de cei<br />
d<strong>in</strong> canal;<br />
în ce priveşte specile Va şi Vv<br />
‣ uneori concentraţiile de Fe şi Mn sunt mai mari în Dunăre şi canal faţă de lacul Chiriloaia,<br />
‣ concentraţiile de Zn sunt întotdeauna mai mari în canal şi lac faţă de Dunăre (în câteva cazuri<br />
chiar semnificativ), dar nu apar diferenţe între lac şi canal,<br />
‣ concentraţiile cele mai mari de Cu şi Cr apar în lacul Chiriloaia, dar mediile nu sunt<br />
semnificativ diferite de cele d<strong>in</strong> Dunăre,<br />
‣ concentraţiile cele mai mici de Pb t<strong>in</strong>d să apară în canal şi Dunăre, dar diferenţele d<strong>in</strong>tre<br />
ecosisteme nu sunt semnificative,<br />
‣ concentraţiile cele mai mari de Cd apar întotdeauna în lac şi diferenţele sunt semnificative<br />
faţă de canal şi Dunăre; comparând canalul şi Dunărea se observă uneori concentraţii mai<br />
mari în canal, alteori în Dunăre (tiparul observat în cazul Ln nu mai apare în cazul speciilor<br />
de Viviparus).<br />
O analiză similară efectuată separat pentru concentraţiile în cochilie şi corp a evidenţiat că în<br />
cazul Fe şi Mn diferenţele se păstrează pentru aceste tipuri de subprobe, în cazul Zn ele sunt<br />
datorate în primul rând <strong>metalelor</strong> acumulate în cochilie, iar în cazul Cr şi Cd se datorează<br />
<strong>metalelor</strong> acumulate în corp. Deoarece specia Physa acuta a apărut doar în lac, nu am putut<br />
evalua diferenţe în ce o priveşte. Am considerat însă utilă compararea concentraţiilor medii<br />
anuale în gasteropodele bentonice calculate în Dunăre şi lac porn<strong>in</strong>d de la valorile medii lunare<br />
ale gasteropodelor, <strong>in</strong>diferent de specie. Această comparaţie, îndeosebi pentru concentraţiile în<br />
corp, are importanţă deoarece arată în ce măsură există diferenţe în ce priveşte expunerea la<br />
metale a consumatorilor faunei bentonice. Dearece <strong>in</strong>divizii de Physa acuta au prezentat<br />
concentraţii foarte mari de Cd în corp (până la 17.58 ppm, iar concentraţiile în corp controlează<br />
concentraţia medie în <strong>in</strong>divid deoarece Cd este aproape absent d<strong>in</strong> cochilie), compararea lacului<br />
cu Dunărea a scos şi mai mult în evidenţă tend<strong>in</strong>ţa ca lacurile să aibă concentraţii mai mari d<strong>in</strong><br />
acest metal (gradul de semnificaţie a crescut de la semnificativ, p
Change language