Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC

Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC

20.01.2015 Views

Ecotoxicologia metalelor în lunca Dunării 127 ‣ concentraţiile cele mai mari de Cu se găsesc în mod sistematic în carabidele din transectul H, diferenţele fiind semnificative statistic, sau apropiate de pragul de semnificaţie. Tot la transectul H apar concentraţii mari de Cd şi Pb, dar heterogenitatea mare de distribuţie (care se reflectă într-o DS mare) face ca ele să nu fie semnificativ diferite faţă de transectul I, deşi valorile medii sunt substanţial mai mari; ‣ concentraţia de Zn este semnificativ mai mare în Csp. la transectul H, faţă de transectele G şi I, dar nu şi în cazul altor specii; ‣ concentraţia de Mn în Cc este semnificativ mai mare la transectul H faţă de I; ‣ concentraţiile cele mai mari de Fe se găsesc în carabidele de la transectul G, dar nu sunt semnificative statistic; ‣ Cd în Cc, Csp şi Pc are valori mai mari pe transectul H faţă de alte transecte, dar diferenţa este semnificativă doar în cazul Csp. În cazul specia Pr, în schimb, concentraţiile cele mai mari sunt pe transectul I, şi sunt chiar semnificativ diferite de cele de pe transectul G; ‣ în cazul Fe, Cr şi Pb nu apar diferenţe semnificative. Un aspect suplimentar evidenţiat a fost cel al corelaţiilor dintre metale în probele de carabide. Analiza s-a făcut pe speciile Cc, Pr şi grupul Csp (Cf şi Cs), specii prezente în toate complexele (datele utilizate pentru această analiză au caracterizat toate complexele) S-a constatat că există o corelare pozitivă şi semnificativă statistic între concentraţiile de Fe şi Mn la toate specile analizate (figura 25). O corelaţie pozitivă între Fe şi Zn apare doar la Csp şi Cc, nu şi la Pr (figura 25). La Cc există şi o corelare pozitivă între Cd şi grupul Fe, Mn, Zn, datorată însă câtorva probe cu valori mari ale concentraţiilor (relaţia rămâne pozitivă, dar devine nesemnificativă statistic la eliminarea valorilor mari). 120 pr R 2 = 0.14 Mn (ppm s.u.) 80 40 c sp. R 2 = 0.41 0 Cc R 2 = 0.41 0 100 200 300 400 500 600 Fe (ppm s.u) R 2 = 0.20 c sp. Zn (ppm s.u.) 140 70 R 2 = 0.20 cc 0 0 100 200 300 400 500 600 Fe (ppm s.u.) Figura 25 Exemple de corelaţii între concentraţiile de metale din carabidele investigate. Se poate trage concluzia că concentraţiile în carabide diferă între ecosistemele şi complexele

128 Rezultate şi discuţii investigate doar în mică măsură. Concentraţiile de metale în carabide pot diferi între ecosistemele aceluiaşi complex (probabil în legătură cu anumite caracteristici hidrogeomorfologice care le limitează mobilitatea), iar concentraţiile în complexe diferite pot diferi seminificativ între ele în funcţie de metal şi specia de carabid. Pe de altă parte, acolo unde prelevarea nu surprinde discontinuităţi hidrogeomorfologice majore, carabidele nu au diferit între ecosistemele complexului, iar pentru anumite metale (Fe, Mn) sau specii (Pc) nu s-au observat diferenţe semnificative între complexe. În tabelul 27 prezentăm concentraţiile medii lunare de metale în speciile Lithoglyphus natioides (Ln), Viviparus acerosus (Va) şi V. viviparus (Vv). Specia Ln nu a fost prezentă la staţia LC. Concentraţiile se încadrează în domeniul din literatură (de ex. Jurkiewicz-Karnkowska, 1989, Sager şi Pucsko, 1991, Rovira Sanroque, 1993, Goulte şi colab., 2001, Menta şi Parisi, 2001, Cubadda şi colab., 2001). Tabelul 27 Valorile medii lunare ale concentraţiilor de metale (ppm, concentraţii în întreg individul, corp şi cochilie la un loc) în speciile de gasteropode pentru care s-a putut face compararea ecosistemelor (prezente la acelaşi moment de timp în două sau trei ecosisteme). Cu caractere accentuate sunt indicate valorile semnificativ mai mari (pe baza testului Mann- Whitney). Staţia LC se află în lacul Chiriloaia (O. Fundu Mare), iar staţia CC1 pe canalul Hogioaia, care conexează Dunărea cu lacul menţionat. Specia Data Staţia Fe Mn Zn Cu Cr Pb Cd Lithoglyphus Iun-99 CC1 medie 237.39 237.26 17.12 14.92 3.89 45.65 0.17 naticoides DS 34.21 42.15 3.54 3.26 1.24 11.24 0.08 Dunăre medie 464.75 543.63 11.65 29.26 6.14 45.36 0.96 DS 46.25 61.28 2.48 6.27 1.84 7.46 0.24 Aug-99 CC1 medie 345.86 322.78 26.48 20.80 6.04 18.69 0.39 DS 84.52 47.11 6.24 9.24 2.55 3.57 0.11 Dunăre medie 565.64 857.26 25.22 34.57 5.49 8.97 0.80 DS 74.21 101.35 5.16 12.31 2.48 2.15 0.24 Sep-99 CC1 medie 594.41 983.97 36.08 28.61 5.24 5.57 0.84 DS 122.41 245.23 12.66 13.97 2.22 3.16 0.54 Dunăre medie 506.96 1042.88 28.78 35.18 4.87 43.51 1.56 DS 86.54 178.52 14.24 11.54 2.58 23.54 0.22 Viviparus Iun-99 LC medie 242.61 165.28 51.27 42.23 4.82 53.54 0.21 acerosus DS 64.84 49.69 22.34 18.25 1.55 12.64 0.04 CC1 medie 205.96 208.59 34.81 25.75 4.57 43.25 0.11 DS 82.54 42.83 7.54 11.35 1.87 15.64 0.04 Dunăre medie 232.50 204.85 40.77 27.28 4.52 38.16 0.08 DS 67.89 23.54 14.54 23.24 2.34 12.54 0.02 Aug-99 LC medie 228.96 654.00 72.38 55.62 7.64 71.12 1.01 DS 34.25 116.28 30.54 10.03 3.29 20.04 0.04 CC1 medie 324.14 34.29 61.34 29.23 5.29 46.34 0.75 DS 53.46 4.25 23.57 11.35 1.91 21.02 0.21 Dunăre medie 655.23 998.58 28.97 53.36 5.74 57.20 0.03 DS 106.81 97.42 10.56 16.87 2.67 19.02 0.01 Sep-99 LC medie 83.80 38.21 45.99 26.44 4.60 49.27 0.23 DS 24.65 16.21 12.34 13.33 1.09 13.57 0.08 CC1 medie 124.66 143.26 40.16 22.73 4.90 45.51 0.04 DS 42.16 61.50 12.54 8.45 1.02 11.32 0.02 Dunăre medie 156.94 147.71 28.73 14.59 4.11 31.52 0.05 DS 21.32 55.24 16.80 6.54 1.16 14.59 0.02 Viviparus Iun-99 LC medie 243.48 162.67 72.25 38.34 4.82 62.22 0.41 viviparus DS 72.54 23.54 9.88 4.98 1.06 16.50 0.10 CC1 medie 552.85 159.40 81.50 37.30 5.14 45.87 0.12 DS 116.42 41.68 21.64 9.82 1.99 20.67 0.03 Dunăre medie 252.85 187.89 38.28 23.97 3.80 45.78 0.20 DS 83.40 40.69 10.23 3.65 0.28 13.54 0.07 Inspectarea tabelului permite următoarele constatări: în ce priveşte specia Ln

128 Rezultate şi discuţii<br />

<strong>in</strong>vestigate doar în mică măsură. Concentraţiile de metale în carabide pot diferi între<br />

ecosistemele aceluiaşi complex (probabil în legătură cu anumite caracteristici<br />

hidrogeomorfologice care le limitează mobilitatea), iar concentraţiile în complexe diferite pot<br />

diferi sem<strong>in</strong>ificativ între ele în funcţie de metal şi specia de carabid. Pe de altă parte, acolo unde<br />

prelevarea nu surpr<strong>in</strong>de discont<strong>in</strong>uităţi hidrogeomorfologice majore, carabidele nu au diferit între<br />

ecosistemele complexului, iar pentru anumite metale (Fe, Mn) sau specii (Pc) nu s-au observat<br />

diferenţe semnificative între complexe.<br />

În tabelul 27 prezentăm concentraţiile medii lunare de metale în speciile Lithoglyphus natioides<br />

(Ln), Viviparus acerosus (Va) şi V. viviparus (Vv). Specia Ln nu a fost prezentă la staţia LC.<br />

Concentraţiile se încadrează în domeniul d<strong>in</strong> literatură (de ex. Jurkiewicz-Karnkowska, 1989,<br />

Sager şi Pucsko, 1991, Rovira Sanroque, 1993, Goulte şi colab., 2001, Menta şi Parisi, 2001,<br />

Cubadda şi colab., 2001).<br />

Tabelul 27 Valorile medii lunare ale concentraţiilor de metale (ppm, concentraţii în întreg<br />

<strong>in</strong>dividul, corp şi cochilie la un loc) în speciile de gasteropode pentru care s-a putut face<br />

compararea ecosistemelor (prezente la acelaşi moment de timp în două sau trei ecosisteme). Cu<br />

caractere accentuate sunt <strong>in</strong>dicate valorile semnificativ mai mari (pe baza testului Mann-<br />

Whitney). Staţia LC se află în lacul Chiriloaia (O. Fundu Mare), iar staţia CC1 pe canalul<br />

Hogioaia, care conexează Dunărea cu lacul menţionat.<br />

Specia Data Staţia Fe Mn Zn Cu Cr Pb Cd<br />

Lithoglyphus Iun-99 CC1 medie 237.39 237.26 17.12 14.92 3.89 45.65 0.17<br />

naticoides DS 34.21 42.15 3.54 3.26 1.24 11.24 0.08<br />

Dunăre medie 464.75 543.63 11.65 29.26 6.14 45.36 0.96<br />

DS 46.25 61.28 2.48 6.27 1.84 7.46 0.24<br />

Aug-99 CC1 medie 345.86 322.78 26.48 20.80 6.04 18.69 0.39<br />

DS 84.52 47.11 6.24 9.24 2.55 3.57 0.11<br />

Dunăre medie 565.64 857.26 25.22 34.57 5.49 8.97 0.80<br />

DS 74.21 101.35 5.16 12.31 2.48 2.15 0.24<br />

Sep-99 CC1 medie 594.41 983.97 36.08 28.61 5.24 5.57 0.84<br />

DS 122.41 245.23 12.66 13.97 2.22 3.16 0.54<br />

Dunăre medie 506.96 1042.88 28.78 35.18 4.87 43.51 1.56<br />

DS 86.54 178.52 14.24 11.54 2.58 23.54 0.22<br />

Viviparus Iun-99 LC medie 242.61 165.28 51.27 42.23 4.82 53.54 0.21<br />

acerosus DS 64.84 49.69 22.34 18.25 1.55 12.64 0.04<br />

CC1 medie 205.96 208.59 34.81 25.75 4.57 43.25 0.11<br />

DS 82.54 42.83 7.54 11.35 1.87 15.64 0.04<br />

Dunăre medie 232.50 204.85 40.77 27.28 4.52 38.16 0.08<br />

DS 67.89 23.54 14.54 23.24 2.34 12.54 0.02<br />

Aug-99 LC medie 228.96 654.00 72.38 55.62 7.64 71.12 1.01<br />

DS 34.25 116.28 30.54 10.03 3.29 20.04 0.04<br />

CC1 medie 324.14 34.29 61.34 29.23 5.29 46.34 0.75<br />

DS 53.46 4.25 23.57 11.35 1.91 21.02 0.21<br />

Dunăre medie 655.23 998.58 28.97 53.36 5.74 57.20 0.03<br />

DS 106.81 97.42 10.56 16.87 2.67 19.02 0.01<br />

Sep-99 LC medie 83.80 38.21 45.99 26.44 4.60 49.27 0.23<br />

DS 24.65 16.21 12.34 13.33 1.09 13.57 0.08<br />

CC1 medie 124.66 143.26 40.16 22.73 4.90 45.51 0.04<br />

DS 42.16 61.50 12.54 8.45 1.02 11.32 0.02<br />

Dunăre medie 156.94 147.71 28.73 14.59 4.11 31.52 0.05<br />

DS 21.32 55.24 16.80 6.54 1.16 14.59 0.02<br />

Viviparus Iun-99 LC medie 243.48 162.67 72.25 38.34 4.82 62.22 0.41<br />

viviparus DS 72.54 23.54 9.88 4.98 1.06 16.50 0.10<br />

CC1 medie 552.85 159.40 81.50 37.30 5.14 45.87 0.12<br />

DS 116.42 41.68 21.64 9.82 1.99 20.67 0.03<br />

Dunăre medie 252.85 187.89 38.28 23.97 3.80 45.78 0.20<br />

DS 83.40 40.69 10.23 3.65 0.28 13.54 0.07<br />

Inspectarea tabelului permite următoarele constatări:<br />

în ce priveşte specia Ln

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!