Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC
Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC
Ecotoxicologia metalelor în lunca Dunării 125 Concluziile cu privire la lipsa diferenţelor semnificative între staţii, obţinute în cazul Cc şi Pr, au fost extrapolate şi la celelalte specii şi, ca urmare, pentru compararea speciilor între ele au fost utilizate datele obţinute pentru toate staţiile. Compararea speciilor a evidenţiat unele diferenţe semnificative (pentru Mn, Zn, Cr, şi Cd) între Pr şi celalte specii, între Pc şi celelalte specii, precum şi între Pr şi Pc (tabelul 25). Cele mai importante diferenţe între ecosisteme s-au constatat în cazul transectului localizat în O. Popa. Testarea diferenţelor s-a putut face pentru toate speciile (utilizând testul Mann-Whitney), dar o încredere mai mare se poate acorda celor apărute pentru speciile Cc şi Pr, prezente în majoritatea capturilor. În figura 24 este prezentată distribuţia metalelor în speciile Cc şi Pr în trei staţii ale transectului din O. Popa. Se poate constata că practic există un gradient de concentraţie a Fe, Mn, Zn şi Cu, cu valori mai mici în zona de ţărm (I1) şi mai mari în cea de grind rar inundat (I4) Nu toate diferenţele au fost semnificative statistic, dar faptul că ele se manifestă în aceeaşi direcţie atât la Pr, cât şi la Cc sugerează că fenomenul este real. Dacă în cazul Pr diferenţele ar putea fi puse pe seama unei contaminări cu detritus a indivizilor la nivelul tubului digestiv (tuburile digestive nu au fost golite înainte de analiză), în cazul Cc (exclusiv răpitor) această posibilitate este exclusă. Diferenţele constatate între staţiile I1-I2 şi I4 ar putea fi datorate morfometriei specifice a complexului, coroborată cu posibile diferenţe în concentraţiile de metale în compartimentele care sunt sursă de metale pentru carabide. Morfometria particulară determină o separare fizică a unităţii hidrogeomorfologice de ţărm şi grind extern (I1-I2) de grindul insulei principale (I4) în timpul apelor mari şi medii, reducând în acest fel mobilitatea carabidelor şi favorizând probabil diferenţierea lor din punct de vedere al concentraţiilor de metale (acest fenomen de reducere a conectivităţii nu se manifestă în cazul celorlalte două complexe investigate). Diferenţele apărute între I1 şi I2 pentru Cc (semnificativă statistic în cazul Cu) nu pot fi explicate prin faptul că la I1 lipsesc capturile în ultima parte a sezonului (figura 24), deorece la staţia I2 nu s-a manifestat tendinţa semnalată de creştere a concentraţiilor de metale în această perioadă. 300 250 Concentraţia (ppm s.u.) 200 150 100 Capturi P. rufipes Capturi C. cancelatus i1 i2 i4 50 0 Fe Pr Mn Pr Zn Pr Cu Pr Fe Cc Mn Cc Zn Cc Cu Cc Figura 24 Distribuţia Fe, Mn, Zn şi Cu în două specii de carabide din trei staţii ale transectului I (staţia I3 nu a fost inclusă deorece privalul în care este amplasată e colonizat de carabide atât dinspre I2, cât şi dinspre I4 la retragerea apei). Diferenţele dintre I1 şi I2 sunt semnificative în cazul Cu din cc (la nivel 0.05 utilizând testul Mann-Whitney), iar cele dintre I1 şi I4 în cazul Zn şi Cu din cc şi a mn din Pr. Diferenţele dintre I2 şi I4 nu sunt semnificative statistic. Diagramele incluse în grafic prezintă dinamica la două săptămâni a capturilor de carabide în ecosistemele investigate.
126 Rezultate şi discuţii Faptul că toate speciile au fost prezente în toate ecosistemele (mai puţin Pc, prezent doar în I2 şi I4) şi, ca urmare, valoarea medie în complex nu va fi deplasată către unul dintre ecosisteme, ne-a permis să comparăm speciile utilizând valoarea medie în complex a concentraţiei de metale, la fel ca în cazul celorlalte transecte, deşi ecosistemele au diferit între ele. Posibila influenţă a reducerii conectivităţii poate deveni însă importantă dacă s-ar dori utilizarea carabidelor pentru caracterizarea unui complex de ecosisteme, ca bioindicatori pentru poluare cu metale. În acest caz ea ar trebui luată în considerare în organizarea programului de prelevare pentru a putea evalua corect concentraţia medie de metale în carabide care caracterizează complexului respectiv. Diferenţele între concentraţiile medii anuale ale metalelor în speciile de la transectul I sunt semnificative în numeroase cazuri (tabelul 25), ceea ce ne face să credem că numărul mai redus al unor astfel de diferenţe în cazul celorlalte transecte este datorat mai degrabă numărului prea mic de capturi. Singurele specii între care nu apar diferenţe semnificative pentru nici un metal sunt Cf şi Cs. Deorece între aceste specii nu apar diferenţe nici pe celelalte două transecte, datele de la cele două specii au fost analizate împreună în vederea comparării complexelor de ecosisteme respective. Tabelul 26 prezintă comparativ concentraţiile medii ale metalelor în transectele investigate, precum şi rezultatele testelor de comparare (în acest caz s-a utilizat testul t, datorită numărului suficient de mare de probe disponibil pentru fiecare transect). Tabelul 26 Concentraţiile medii de metale (ppm s.u.) în carabide în cele trei transecte (Cf şi Cs grupate în c sp., deoarece nu prezintă diferenţe semnificative între concentraţii, a se vedea tabelul 25) şi nivelul de semnificaţie al diferenţelor dintre transecte. Atunci când diferenţele faţă de alte transecte sunt semnificative, valorile mai mari sunt pe fond gri. Specia Transectul Fe Mn Zn Cu Cr Pb Cd cc H Media 311.71 43.13 101.20 38.73 3.27 33.21 3.10 DS 320.11 20.38 14.98 36.48 1.59 65.03 1.88 I Media 227.48 28.95 95.07 24.59 3.93 6.64 2.71 DS 239.55 13.40 31.95 18.45 5.64 7.31 1.54 Nivel de semnificaţie NS * NS NS NS NS NS c sp. G Media 360.68 36.26 68.10 22.22 1.22 8.69 3.12 DS 262.46 15.35 30.60 11.58 1.07 8.05 1.59 H Media 262.13 37.03 99.73 34.72 2.28 4.62 5.62 DS 71.83 9.63 23.15 5.97 1.31 3.11 3.68 I Media 261.95 36.61 76.10 29.33 1.41 5.12 1.54 DS 122.22 20.77 18.67 15.38 0.75 3.30 0.59 Nivel de semnificaţie NS NS GH*, HI* NS NS NS GI***, HI*** pc H Media 295.34 51.06 132.42 39.84 13.79 7.94 4.01 DS 72.39 3.20 24.32 10.25 3.77 5.38 1.64 I Media 384.37 63.35 126.21 41.06 10.35 12.62 3.40 DS 77.97 29.95 39.86 15.04 5.47 12.80 0.70 Nivel de semnificaţie NS NS NS NS NS NS NS pr G Media 275.73 48.30 105.48 22.97 1.83 6.91 1.61 DS 91.31 23.30 27.45 6.69 1.30 7.38 0.81 H Media 227.29 35.44 101.20 30.32 2.31 4.87 1.64 DS 93.18 11.59 14.10 11.63 1.41 4.57 1.15 I Media 218.18 42.63 105.15 25.16 2.53 4.33 2.21 DS 218.18 42.63 105.15 25.16 2.53 4.33 2.21 Nivel de semnificaţie NS NS NS GH* NS NS GI** Inspecţia tabelului ne permite să remarcăm următoarele:
- Page 75 and 76: 74 Descrierea programului de cercet
- Page 77 and 78: 76 Descrierea programului de cercet
- Page 79 and 80: 78 Descrierea programului de cercet
- Page 81 and 82: 80 Descrierea programului de cercet
- Page 83 and 84: 82 Descrierea programului de cercet
- Page 85 and 86: 84 Descrierea programului de cercet
- Page 87 and 88: 86 Descrierea programului de cercet
- Page 89 and 90: 88 Descrierea programului de cercet
- Page 91 and 92: 90 Descrierea programului de cercet
- Page 93 and 94: 92 Descrierea programului de cercet
- Page 95 and 96: 94 Descrierea programului de cercet
- Page 97 and 98: 96 Rezultate şi discuţii 3 Rezult
- Page 99 and 100: 98 Rezultate şi discuţii
- Page 101 and 102: 100 Rezultate şi discuţii
- Page 103 and 104: 102 Rezultate şi discuţii O dată
- Page 105 and 106: 104 Rezultate şi discuţii
- Page 107 and 108: 106 Rezultate şi discuţii În tab
- Page 109 and 110: 108 Rezultate şi discuţii concent
- Page 111 and 112: 110 Rezultate şi discuţii de meta
- Page 113 and 114: 112 Rezultate şi discuţii G3 H3 5
- Page 115 and 116: 114 Rezultate şi discuţii Cele ma
- Page 117 and 118: 116 Rezultate şi discuţii 100.00
- Page 119 and 120: 118 Rezultate şi discuţii oberva
- Page 121 and 122: 120 Rezultate şi discuţii bivalve
- Page 123 and 124: 122 Rezultate şi discuţii cazuril
- Page 125: 124 Rezultate şi discuţii preleva
- Page 129 and 130: 128 Rezultate şi discuţii investi
- Page 131 and 132: 130 Rezultate şi discuţii stocul
- Page 133 and 134: 132 Rezultate şi discuţii
- Page 135 and 136: 134 Rezultate şi discuţii 3.5 Tip
- Page 137 and 138: 136 Rezultate şi discuţii concent
- Page 139 and 140: 138 Rezultate şi discuţii Distrib
- Page 141 and 142: 140 Rezultate şi discuţii Figura
- Page 143 and 144: 142 Rezultate şi discuţii ‣ În
- Page 145 and 146: 144 Rezultate şi discuţii Figura
- Page 147 and 148: 146 Rezultate şi discuţii Figura
- Page 149 and 150: 148 Rezultate şi discuţii Figura
- Page 151 and 152: 150 Rezultate şi discuţii Spre de
- Page 153 and 154: 152 Rezultate şi discuţii în caz
- Page 155 and 156: 154 Rezultate şi discuţii Din ana
- Page 157 and 158: 156 Rezultate şi discuţii Tabelul
- Page 159 and 160: 158 Rezultate şi discuţii Tabelul
- Page 161 and 162: 160 Rezultate şi discuţii
- Page 163 and 164: 162 Rezultate şi discuţii Tabelul
- Page 165 and 166: 164 Rezultate şi discuţii În ser
- Page 167 and 168: 166 Rezultate şi discuţii 166
- Page 169 and 170: 168 Rezultate şi discuţii Legend
- Page 171 and 172: 170 Rezultate şi discuţii în lab
- Page 173 and 174: 172 Rezultate şi discuţii 3.7 Eva
- Page 175 and 176: 174 Rezultate şi discuţii 450.0 1
126 Rezultate şi discuţii<br />
Faptul că toate speciile au fost prezente în toate ecosistemele (mai puţ<strong>in</strong> Pc, prezent doar în I2 şi<br />
I4) şi, ca urmare, valoarea medie în complex nu va fi deplasată către unul d<strong>in</strong>tre ecosisteme, ne-a<br />
permis să comparăm speciile utilizând valoarea medie în complex a concentraţiei de metale, la<br />
fel ca în cazul celorlalte transecte, deşi ecosistemele au diferit între ele. Posibila <strong>in</strong>fluenţă a<br />
reducerii conectivităţii poate deveni însă importantă dacă s-ar dori utilizarea carabidelor pentru<br />
caracterizarea unui complex de ecosisteme, ca bio<strong>in</strong>dicatori pentru poluare cu metale. În acest<br />
caz ea ar trebui luată în considerare în organizarea programului de prelevare pentru a putea<br />
evalua corect concentraţia medie de metale în carabide care caracterizează complexului<br />
respectiv.<br />
Diferenţele între concentraţiile medii anuale ale <strong>metalelor</strong> în speciile de la transectul I sunt<br />
semnificative în numeroase cazuri (tabelul 25), ceea ce ne face să credem că numărul mai redus<br />
al unor astfel de diferenţe în cazul celorlalte transecte este datorat mai degrabă numărului prea<br />
mic de capturi. S<strong>in</strong>gurele specii între care nu apar diferenţe semnificative pentru nici un metal<br />
sunt Cf şi Cs. Deorece între aceste specii nu apar diferenţe nici pe celelalte două transecte, datele<br />
de la cele două specii au fost analizate împreună în vederea comparării complexelor de<br />
ecosisteme respective.<br />
Tabelul 26 prez<strong>in</strong>tă comparativ concentraţiile medii ale <strong>metalelor</strong> în transectele <strong>in</strong>vestigate,<br />
precum şi rezultatele testelor de comparare (în acest caz s-a utilizat testul t, datorită numărului<br />
suficient de mare de probe disponibil pentru fiecare transect).<br />
Tabelul 26 Concentraţiile medii de metale (ppm s.u.) în carabide în cele trei transecte (Cf şi Cs<br />
grupate în c sp., deoarece nu prez<strong>in</strong>tă diferenţe semnificative între concentraţii, a se vedea tabelul<br />
25) şi nivelul de semnificaţie al diferenţelor d<strong>in</strong>tre transecte. Atunci când diferenţele faţă de alte<br />
transecte sunt semnificative, valorile mai mari sunt pe fond gri.<br />
Specia Transectul Fe Mn Zn Cu Cr Pb Cd<br />
cc H Media 311.71 43.13 101.20 38.73 3.27 33.21 3.10<br />
DS 320.11 20.38 14.98 36.48 1.59 65.03 1.88<br />
I Media 227.48 28.95 95.07 24.59 3.93 6.64 2.71<br />
DS 239.55 13.40 31.95 18.45 5.64 7.31 1.54<br />
Nivel de semnificaţie NS * NS NS NS NS NS<br />
c sp. G Media 360.68 36.26 68.10 22.22 1.22 8.69 3.12<br />
DS 262.46 15.35 30.60 11.58 1.07 8.05 1.59<br />
H Media 262.13 37.03 99.73 34.72 2.28 4.62 5.62<br />
DS 71.83 9.63 23.15 5.97 1.31 3.11 3.68<br />
I Media 261.95 36.61 76.10 29.33 1.41 5.12 1.54<br />
DS 122.22 20.77 18.67 15.38 0.75 3.30 0.59<br />
Nivel de semnificaţie NS NS GH*, HI* NS NS NS GI***, HI***<br />
pc H Media 295.34 51.06 132.42 39.84 13.79 7.94 4.01<br />
DS 72.39 3.20 24.32 10.25 3.77 5.38 1.64<br />
I Media 384.37 63.35 126.21 41.06 10.35 12.62 3.40<br />
DS 77.97 29.95 39.86 15.04 5.47 12.80 0.70<br />
Nivel de semnificaţie NS NS NS NS NS NS NS<br />
pr G Media 275.73 48.30 105.48 22.97 1.83 6.91 1.61<br />
DS 91.31 23.30 27.45 6.69 1.30 7.38 0.81<br />
H Media 227.29 35.44 101.20 30.32 2.31 4.87 1.64<br />
DS 93.18 11.59 14.10 11.63 1.41 4.57 1.15<br />
I Media 218.18 42.63 105.15 25.16 2.53 4.33 2.21<br />
DS 218.18 42.63 105.15 25.16 2.53 4.33 2.21<br />
Nivel de semnificaţie NS NS NS GH* NS NS GI**<br />
Inspecţia tabelului ne permite să remarcăm următoarele: