Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC

Ecotoxicologia metalelor în lunca Dunării 125
Concluziile cu privire la lipsa diferenţelor semnificative între staţii, obţinute în cazul Cc şi Pr, au
fost extrapolate şi la celelalte specii şi, ca urmare, pentru compararea speciilor între ele au fost
utilizate datele obţinute pentru toate staţiile. Compararea speciilor a evidenţiat unele diferenţe
semnificative (pentru Mn, Zn, Cr, şi Cd) între Pr şi celalte specii, între Pc şi celelalte specii,
precum şi între Pr şi Pc (tabelul 25).
Cele mai importante diferenţe între ecosisteme s-au constatat în cazul transectului localizat în O.
Popa. Testarea diferenţelor s-a putut face pentru toate speciile (utilizând testul Mann-Whitney),
dar o încredere mai mare se poate acorda celor apărute pentru speciile Cc şi Pr, prezente în
majoritatea capturilor. În figura 24 este prezentată distribuţia metalelor în speciile Cc şi Pr în trei
staţii ale transectului din O. Popa. Se poate constata că practic există un gradient de concentraţie
a Fe, Mn, Zn şi Cu, cu valori mai mici în zona de ţărm (I1) şi mai mari în cea de grind rar
inundat (I4) Nu toate diferenţele au fost semnificative statistic, dar faptul că ele se manifestă în
aceeaşi direcţie atât la Pr, cât şi la Cc sugerează că fenomenul este real. Dacă în cazul Pr
diferenţele ar putea fi puse pe seama unei contaminări cu detritus a indivizilor la nivelul tubului
digestiv (tuburile digestive nu au fost golite înainte de analiză), în cazul Cc (exclusiv răpitor)
această posibilitate este exclusă. Diferenţele constatate între staţiile I1-I2 şi I4 ar putea fi datorate
morfometriei specifice a complexului, coroborată cu posibile diferenţe în concentraţiile de
metale în compartimentele care sunt sursă de metale pentru carabide. Morfometria particulară
determină o separare fizică a unităţii hidrogeomorfologice de ţărm şi grind extern (I1-I2) de
grindul insulei principale (I4) în timpul apelor mari şi medii, reducând în acest fel mobilitatea
carabidelor şi favorizând probabil diferenţierea lor din punct de vedere al concentraţiilor de
metale (acest fenomen de reducere a conectivităţii nu se manifestă în cazul celorlalte două
complexe investigate). Diferenţele apărute între I1 şi I2 pentru Cc (semnificativă statistic în
cazul Cu) nu pot fi explicate prin faptul că la I1 lipsesc capturile în ultima parte a sezonului
(figura 24), deorece la staţia I2 nu s-a manifestat tendinţa semnalată de creştere a concentraţiilor
de metale în această perioadă.
300
250
Concentraţia (ppm s.u.)
200
150
100
Capturi P. rufipes
Capturi C. cancelatus
i1
i2
i4
50
0
Fe Pr Mn Pr Zn Pr Cu Pr Fe Cc Mn Cc Zn Cc Cu Cc
Figura 24 Distribuţia Fe, Mn, Zn şi Cu în două specii de carabide din trei staţii ale transectului I
(staţia I3 nu a fost inclusă deorece privalul în care este amplasată e colonizat de carabide atât
dinspre I2, cât şi dinspre I4 la retragerea apei). Diferenţele dintre I1 şi I2 sunt semnificative în
cazul Cu din cc (la nivel 0.05 utilizând testul Mann-Whitney), iar cele dintre I1 şi I4 în cazul Zn
şi Cu din cc şi a mn din Pr. Diferenţele dintre I2 şi I4 nu sunt semnificative statistic. Diagramele
incluse în grafic prezintă dinamica la două săptămâni a capturilor de carabide în ecosistemele
investigate.