Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC

Ecotoxicologia metalelor în lunca Dunării 121
Tot în anexa 19 sunt prezentaţi coeficienţii de transfer al metalelor de la neverterbate terestre
paşnice la nevertebrate răpitoare şi de la nevertebrate la amfibieni (juvenili şi adulţi). S-a arătat
deja că nevertebratele terestre detritivore pot concentra în special Cd şi Cr şi în mod excepţional
Pb şi Cu, iar nevertebratele terestre fitofage pot concentra Zn, Cu, Cr şi Pb şi Cd.
Din inspecţia tabelului din anexa 19 se mai poate constata că:
‣ nevertebratele răpitoare pot concentra toate metalele preluate din detritofagi şi fitofagi, dar că
există o anumită variabilitate între complexele de ecosisteme (în unele este prezentă doar
acumulare)
‣ amfibienii pot concentra Zn, Cu şi Cd şi în mod excepţional celelalte metale.
În rezumat, în ce priveşte transferul metalelor către compartimentul de ciclare, bioacumularea şi
bioconcentrarea lor, am constat că:
• acumularea / concentrarea metalelor din sol/sediment în plante depinde de specie, metal şi
ecosistem;
• gasteropodele bentonice concentrează diferenţiat în ţesuturi metalele preluate din
sediment/detritus;
• populaţiile acvatice concentrează întotdeauna metelele dizolvate preluate din apă;
• populaţiile care utilizează sestonul ca sursă de energie concentrează metalele în raport cu
această sursă;
• acumularea sau concentrarea în populaţiile care utilizează detritusul/litiera ca sursă de
energie depinde de tipul de litieră/detritus, de grupul de consumatori şi de ecosistem;
• acumularea sau concentrarea în populaţiile care utilizează vegetaţia ca sursă de energie
depinde de metal şi tipul de vegetaţie din care se preiau metalele;
• concentraţiile de Fe, Mn, Cu, Cr şi Pb nu se amplifică pe lanţul trofic faună bentonică - peşti
– păsări ihtiofage, dar cele de Zn şi Cd se pot amplifica;
• concentraţiile de Cd şi Cr, Pb, Cu şi, în cazul lanţului cu originea în plante, Zn se amplifică
pe lanţurile trofice pe lanţurile trofice vegetaţie / detritus – nevertebrate terestre fitofage /
detritofage – nevertebrate terestre răpitoare – amfibieni. În raport cu primul nivel trofic, cel
care deschide canalul către sectorul de ciclare, concentraţiilor tuturor metalelor se amplifică.
Nu am evaluat ratele de transfer al metalelor din compartimente abiotice către cele biotice.
Singurele rate de transfer evaluate care implică compartimente biotice se referă la fluxuri către
SSE-ce şi Dunăre care au originea în compartimente biotice (anexa IV), şi au fost menţionate în
subcapitolele anterioare atunci când s-a discutat exportul de metale mediat antropic şi bilanţul
fluxurilor de metale care implică litiera/detritusul.
3.4 Distribuţia şi stocarea metalelor în compartimente biotice, transferul mediat biotic
între ecosisteme
Nu vom da în acest subcapitol detalii referitoare al distribuţia metalelor în vegetaţie, deoarece o
astfel de prezentare are loc în capitolul 3.8, în vederea comparării cu niveluri de toxicitate şi
exces
De asemenea, reprezentări grafice care indică domeniul de variaţie al concentraţiilor se găsesc în
capitolul 3.5 în contextul analizei distribuţiei metalelor pe gradienţii succesionali. Includem aici
doar rolul vegetaţiei în stocarea metalelor.
Stocurile de metale în compartimente ale ecosistemelor cercetate sunt prezentate în tabelele din
anexa 20. Tabelul 23 prezintă raportul dintre stocul de metale în vegetaţie (toate modulele
trofodinamice) şi stocul în detritus/litieră (toate formele). Se poate constata că în majoritea