Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC
Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC
Ecotoxicologia metalelor în lunca Dunării 119 acvatică şi a detritusului şi litierei vechi (6b şi 6c); • în cursul descompunerii litierei / detritusului bilanţul fluxurilor de metale cu originea / către acest compartiment poate fi negativ; • stocurile de Cd din litieră şi detritus la diferite momente de timp nu sunt semnificativ corelate cu cantitatea de detritus, dacă cumulăm datele caracterizând toate categoriile de detritus/litieră; dacă analizăm datele separat pentru fiecare categorie de detritus/litieră, lipsa corelaţiei se manifestă doar în cazul Mn şi Cr din detritusul cu origine acvatică. Este recomandabil ca în cazul tuturior metalelor evaluarea stocului mediu anual în compartimentele 6b şi 6c să nu se facă pe baza unui program de prelevare cu frecvenţă redusă, deoarece poate duce la abateri foarte mari de la valoarea reală. 3.3 Transferul metalelor din compartimentele abiotice în compartimentul de ciclare, bioacumularea şi bioconcentrarea Tabelele din anexa 13 prezintă coeficienţii de transfer al metalelor în vegetaţie. Inspecţia tabelelor permite să remarcăm urărtoarele: Cu referire la partea subterană a vegetaţiei (compartimetul 4) ‣ Fe nu se concentrează în partea subterană a vegetaţiei. Toţi coeficienţii sunt mai mici decât 1. ‣ Mn se concentrează în ecosistemele de pădure interioară şi mlaştină (H3 şi H4; valoarea medie a coeficientului de transfer este mai mare decât 1). Totuşi valorile minime sunt sub 1 în aceste ecosisteme, sugerând că există şi specii care nu concentrează Mn (pentru detalii cu privire la diferenţele concentraţiile în diferite specii, atât în ce priveşte Fe, cât şi alte metale, a se vedea subcapitolul 3.8). Pe de altă parte, în unele ecosisteme valorile maxime arată concentrarea Mn, în timp ce valorile medii sunt subunitare (H2, I2, I6). ‣ Zn se concentrează ca medie la staţiile G2 şi H3, şi în mod excepţional la staţiile G1, H1, H2, H4, I2 şi I6. Remarcabilă este staţia G2, unde şi valoarea minimă este tot supraunitară. ‣ Cu se concentrează în toate speciile la G2, şi doar în mod excepţional la G3, I1 şi I6. ‣ Ni se concentrează în toate speciile la G1, G2, G3, G4, I3, I4, I5 şi I6, se concentrează ca valoare medie la H2, I1 şi I2 şi în mod excepţional la H1 şi H3. ‣ Cr şi Pb nu se concentrează în nici o specie sau ecosistem. ‣ Cd se concentrează ca medie la H3, H5, I2, I4, I5 şi I6 şi în mod excepional la G3, H2 şi H4. Cu referire la partea supraterană a vegetaţiei ierboase şi emerse (compartimentul 5) ‣ doar Mn se concentrează în mod excepţional la staţiile G4 (în Phragmites sp. de lângă canalul de drenaj), H3, H4 şi H5, probabil ca urmare a condiţiilor redox joase care cresc mobilitatea acestui metal. Cu referire la partea supraterană a arborilor (compartimentul 12) ‣ Zn se concentrează în mod excepţional în frunzele de Populus sp. la staţia G2. ‣ Mn şi Zn sunt concentrate ca medie în ţesutul lemnos al aceleiaşi specii la staţia G2. Tabelul din anexa 14 prezintă coeficienţii de transfer al metalelor din sediment în gasteropode bentonice. Inspectarea sa ne permite să observăm următoarele: ‣ Fe nu este concentrat nici în cochiliile, nici în corpul gasteropodelor. Totuşi, coeficienţii de transfer tind să fie mai mari în cazul corpului. ‣ Mn este concentrat în cochilii în medie la I3 şi în mod excepţional în Dunăre, în timp ce în corp este concentrat în mod excepţional la H4 în 1996 şi H6 (LCh) în 1999. ‣ Zn, Cu şi Cd nu sunt concentrate în cochilii, dar sunt concentrate în majoritatea cazurilor în corp. ‣ Cr nu este concentrat nici în cochiliile, nici în corpul gasteropodelor, dar coeficienţii de transfer tind să fie mai mari în cazul cochiliilor (detalii de distribuţie a metalelor în ţesuturi sunt prezentate în capitolul 3.4). ‣ Pb este concentrat în numeroase cazuri în cochilie, dar nu este concentrat în corp. Tabelele din anexa 15 prezintă coeficienţii de transfer al metalelor din apă în macrofite acvatice,
120 Rezultate şi discuţii bivalve, gasteropode fitofile, amfibieni (mormoloci) şi peşti (domeniul de variaţie al concentraţiilor este prezentat în anexă) se poate observa că: ‣ macrofitele acvatice concentrează Fe de 477-5625 ori, Mn de 600-46063 ori, Zn de 752- 17314 ori, Cu de 271-1688 ori, Cr de 56-862 ori, Pb de 1-2084 ori şi Cd de 32-494 ori. ‣ bivalvele concentrează întotdeauna metalele în raport cu apa, atât în corp, cât şi în cochilie (de maxim 89275 ori în cazul Mn în corp la staţia I3). ‣ gasteropodele fitofile şi amfibienii concentrează întotdeauna metalele în raport cu apa (maxim 57335 ori în cazul Pb în corp de gasteropode la staţia H5). ‣ peştii concentrează întotdeauna metalele, cu unele excepţii în cazul Cd, pentru care coeficientul de transfer în muşchi şi ficat indică acumulare. Coeficienţii de transfer al metalelor cu originea în seston (anexa 16) arată că: ‣ bivalvele concentrează în cochilie Pb şi în corp Mn, Zn, Cd şi uneori Cu. ‣ amfibienii concentrează Cd şi uneori Mn şi Zn. Anexa 17 prezintă coeficienţii de transfer din litieră şi detritus în nevertebrate. În urma inspecţiei tabelului se pot constata următoarele: ‣ carabidele detritivore pot concentra în medie Cd şi Cr şi în mod excepţional Pb şi Cu, dar nu şi celelalte metale. ‣ nevertebratele care utilizează litiera proaspătă ca resursă trofică concentrează în medie Cu, Cr, Pb şi Cd, uneori şi Zn, concentrează în mod excepţional Mn şi doar acumulează Fe. Anexa 18 prezintă coeficienţii de transfer al metalelor din macrofite acvatice în gasteropode fitofile şi din vegetaţie terestră în nevertebrate terestre fitofage. Se observă că: ‣ gasteropodele fitofile concentrează Mn şi Pb atât în cochilie cât şi în corp, concentrează Cr doar în cochilie, iar Fe, Zn, Cu şi Cd sunt concentrate în corp. La nivel de individ întreg (valori mediate) Fe, Zn, Cu şi Cd nu apar ca fiind concentrate. ‣ nevertebratele terestre fitofage pot concentra Zn, Cu, Cr şi Pb şi Cd din vegetaţie, dar nu Fe şi Mn. Factorii de acumulare în macrofite acvatice sunt în domeniul din literatură (de ex. Wang şi Lewis pentru articol de sinteză). În completarea tabelelor din anexa 14 (coeficienţi de transfer din sediment în nevertebrate bentonice) prezentăm în anexa 19 coeficienţii de transfer al metalelor din fauna bentonică detritivoră în peşti, din peşti omnivori în peşti răpitori şi din peşti în păsări ihtiofage. S-a evidenţiat deja că Zn, Cu, Cd sunt concentrate în corpul gasteropodelor. Cd este concentrat şi de oligochete (2.78 ori) şi chironomide (26.32 ori) din lacul Chiriloaia. Transferul metalelor din corpul nevertebratelor bentonice analizate către peşti omnivori se face cu concentrare de Zn şi Cu în ficat, acumulare aproape de concentrare de Zn în muşchi şi în mod excepţional concentrare de Fe în ficat. Transferul metalelor de la peşti omnivori (muşchi) către peşti răpitori se face cu concentrare de Mn, Cr şi Cd în muşchi şi concentrarea tuturor metalelor în ficat. Transferul din peşti (muşchi) în păsări ihtiofage se face cu concentrare de Fe, Mn, Zn, Cu şi Cd în muşchi şi concentrarea tuturor metalelor (mai puţin Cr) în ficat. Pentru a avea o imagine sintetică asupra bioamplificării pe lanţul trofic am raportat concentraţiile din păsări la cele din sediment şi la cele din nevertebrate bentonice: ‣ în raport cu sedimentul, Fe este acumulat la finalul lanţului trofic de 0.0004-0.009 ori, Mn de 0.004-0.015 ori, Zn de 0.33-0.82 ori, Cu de 0.055-0.25 ori, Cr de 0.00065-0.005 ori, Pb de 0.004-0.22 ori. Doar Cd poate fi per ansamblu amplificat, coeficientul de transfer variind în cazul său între 0.64 şi 1.4. ‣ în raport cu fauna bentonică, Fe este acumulat la finalul lanţului trofic de 0.04-0.8 ori, Mn de 0.006-0.02 ori, Cu de 0.136-0.62 ori, Cr de 0.025-0.17 ori şi Pb de 0.01-0.06 ori. Zn este amplificat în majoritatea cazurilor (coeficient de transfer între 0.8 şi 1.97).
- Page 69 and 70: 68 Analiza critică a cunoaşterii
- Page 71 and 72: 70 Analiza critică a cunoaşterii
- Page 73 and 74: 72 Analiza critică a cunoaşterii
- Page 75 and 76: 74 Descrierea programului de cercet
- Page 77 and 78: 76 Descrierea programului de cercet
- Page 79 and 80: 78 Descrierea programului de cercet
- Page 81 and 82: 80 Descrierea programului de cercet
- Page 83 and 84: 82 Descrierea programului de cercet
- Page 85 and 86: 84 Descrierea programului de cercet
- Page 87 and 88: 86 Descrierea programului de cercet
- Page 89 and 90: 88 Descrierea programului de cercet
- Page 91 and 92: 90 Descrierea programului de cercet
- Page 93 and 94: 92 Descrierea programului de cercet
- Page 95 and 96: 94 Descrierea programului de cercet
- Page 97 and 98: 96 Rezultate şi discuţii 3 Rezult
- Page 99 and 100: 98 Rezultate şi discuţii
- Page 101 and 102: 100 Rezultate şi discuţii
- Page 103 and 104: 102 Rezultate şi discuţii O dată
- Page 105 and 106: 104 Rezultate şi discuţii
- Page 107 and 108: 106 Rezultate şi discuţii În tab
- Page 109 and 110: 108 Rezultate şi discuţii concent
- Page 111 and 112: 110 Rezultate şi discuţii de meta
- Page 113 and 114: 112 Rezultate şi discuţii G3 H3 5
- Page 115 and 116: 114 Rezultate şi discuţii Cele ma
- Page 117 and 118: 116 Rezultate şi discuţii 100.00
- Page 119: 118 Rezultate şi discuţii oberva
- Page 123 and 124: 122 Rezultate şi discuţii cazuril
- Page 125 and 126: 124 Rezultate şi discuţii preleva
- Page 127 and 128: 126 Rezultate şi discuţii Faptul
- Page 129 and 130: 128 Rezultate şi discuţii investi
- Page 131 and 132: 130 Rezultate şi discuţii stocul
- Page 133 and 134: 132 Rezultate şi discuţii
- Page 135 and 136: 134 Rezultate şi discuţii 3.5 Tip
- Page 137 and 138: 136 Rezultate şi discuţii concent
- Page 139 and 140: 138 Rezultate şi discuţii Distrib
- Page 141 and 142: 140 Rezultate şi discuţii Figura
- Page 143 and 144: 142 Rezultate şi discuţii ‣ În
- Page 145 and 146: 144 Rezultate şi discuţii Figura
- Page 147 and 148: 146 Rezultate şi discuţii Figura
- Page 149 and 150: 148 Rezultate şi discuţii Figura
- Page 151 and 152: 150 Rezultate şi discuţii Spre de
- Page 153 and 154: 152 Rezultate şi discuţii în caz
- Page 155 and 156: 154 Rezultate şi discuţii Din ana
- Page 157 and 158: 156 Rezultate şi discuţii Tabelul
- Page 159 and 160: 158 Rezultate şi discuţii Tabelul
- Page 161 and 162: 160 Rezultate şi discuţii
- Page 163 and 164: 162 Rezultate şi discuţii Tabelul
- Page 165 and 166: 164 Rezultate şi discuţii În ser
- Page 167 and 168: 166 Rezultate şi discuţii 166
- Page 169 and 170: 168 Rezultate şi discuţii Legend
120 Rezultate şi discuţii<br />
bivalve, gasteropode fitofile, amfibieni (mormoloci) şi peşti (domeniul de variaţie al<br />
concentraţiilor este prezentat în anexă) se poate observa că:<br />
‣ macrofitele acvatice concentrează Fe de 477-5625 ori, Mn de 600-46063 ori, Zn de 752-<br />
17314 ori, Cu de 271-1688 ori, Cr de 56-862 ori, Pb de 1-2084 ori şi Cd de 32-494 ori.<br />
‣ bivalvele concentrează întotdeauna metalele în raport cu apa, atât în corp, cât şi în cochilie<br />
(de maxim 89275 ori în cazul Mn în corp la staţia I3).<br />
‣ gasteropodele fitofile şi amfibienii concentrează întotdeauna metalele în raport cu apa<br />
(maxim 57335 ori în cazul Pb în corp de gasteropode la staţia H5).<br />
‣ peştii concentrează întotdeauna metalele, cu unele excepţii în cazul Cd, pentru care<br />
coeficientul de transfer în muşchi şi ficat <strong>in</strong>dică acumulare.<br />
Coeficienţii de transfer al <strong>metalelor</strong> cu orig<strong>in</strong>ea în seston (anexa 16) arată că:<br />
‣ bivalvele concentrează în cochilie Pb şi în corp Mn, Zn, Cd şi uneori Cu.<br />
‣ amfibienii concentrează Cd şi uneori Mn şi Zn.<br />
Anexa 17 prez<strong>in</strong>tă coeficienţii de transfer d<strong>in</strong> litieră şi detritus în nevertebrate. În urma <strong>in</strong>specţiei<br />
tabelului se pot constata următoarele:<br />
‣ carabidele detritivore pot concentra în medie Cd şi Cr şi în mod excepţional Pb şi Cu, dar nu<br />
şi celelalte metale.<br />
‣ nevertebratele care utilizează litiera proaspătă ca resursă trofică concentrează în medie Cu,<br />
Cr, Pb şi Cd, uneori şi Zn, concentrează în mod excepţional Mn şi doar acumulează Fe.<br />
Anexa 18 prez<strong>in</strong>tă coeficienţii de transfer al <strong>metalelor</strong> d<strong>in</strong> macrofite acvatice în gasteropode<br />
fitofile şi d<strong>in</strong> vegetaţie terestră în nevertebrate terestre fitofage. Se observă că:<br />
‣ gasteropodele fitofile concentrează Mn şi Pb atât în cochilie cât şi în corp, concentrează Cr<br />
doar în cochilie, iar Fe, Zn, Cu şi Cd sunt concentrate în corp. La nivel de <strong>in</strong>divid întreg<br />
(valori mediate) Fe, Zn, Cu şi Cd nu apar ca fi<strong>in</strong>d concentrate.<br />
‣ nevertebratele terestre fitofage pot concentra Zn, Cu, Cr şi Pb şi Cd d<strong>in</strong> vegetaţie, dar nu Fe<br />
şi Mn.<br />
Factorii de acumulare în macrofite acvatice sunt în domeniul d<strong>in</strong> literatură (de ex. Wang şi Lewis<br />
pentru articol de s<strong>in</strong>teză).<br />
În completarea tabelelor d<strong>in</strong> anexa 14 (coeficienţi de transfer d<strong>in</strong> sediment în nevertebrate<br />
bentonice) prezentăm în anexa 19 coeficienţii de transfer al <strong>metalelor</strong> d<strong>in</strong> fauna bentonică<br />
detritivoră în peşti, d<strong>in</strong> peşti omnivori în peşti răpitori şi d<strong>in</strong> peşti în păsări ihtiofage. S-a<br />
evidenţiat deja că Zn, Cu, Cd sunt concentrate în corpul gasteropodelor. Cd este concentrat şi de<br />
oligochete (2.78 ori) şi chironomide (26.32 ori) d<strong>in</strong> lacul Chiriloaia. Transferul <strong>metalelor</strong> d<strong>in</strong><br />
corpul nevertebratelor bentonice analizate către peşti omnivori se face cu concentrare de Zn şi<br />
Cu în ficat, acumulare aproape de concentrare de Zn în muşchi şi în mod excepţional concentrare<br />
de Fe în ficat. Transferul <strong>metalelor</strong> de la peşti omnivori (muşchi) către peşti răpitori se face cu<br />
concentrare de Mn, Cr şi Cd în muşchi şi concentrarea tuturor <strong>metalelor</strong> în ficat. Transferul d<strong>in</strong><br />
peşti (muşchi) în păsări ihtiofage se face cu concentrare de Fe, Mn, Zn, Cu şi Cd în muşchi şi<br />
concentrarea tuturor <strong>metalelor</strong> (mai puţ<strong>in</strong> Cr) în ficat.<br />
Pentru a avea o imag<strong>in</strong>e s<strong>in</strong>tetică asupra bioamplificării pe lanţul trofic am raportat concentraţiile<br />
d<strong>in</strong> păsări la cele d<strong>in</strong> sediment şi la cele d<strong>in</strong> nevertebrate bentonice:<br />
‣ în raport cu sedimentul, Fe este acumulat la f<strong>in</strong>alul lanţului trofic de 0.0004-0.009 ori, Mn de<br />
0.004-0.015 ori, Zn de 0.33-0.82 ori, Cu de 0.055-0.25 ori, Cr de 0.00065-0.005 ori, Pb de<br />
0.004-0.22 ori. Doar Cd poate fi per ansamblu amplificat, coeficientul de transfer vari<strong>in</strong>d în<br />
cazul său între 0.64 şi 1.4.<br />
‣ în raport cu fauna bentonică, Fe este acumulat la f<strong>in</strong>alul lanţului trofic de 0.04-0.8 ori, Mn de<br />
0.006-0.02 ori, Cu de 0.136-0.62 ori, Cr de 0.025-0.17 ori şi Pb de 0.01-0.06 ori. Zn este<br />
amplificat în majoritatea cazurilor (coeficient de transfer între 0.8 şi 1.97).