20.01.2015 Views

Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC

Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC

Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

<strong>Ecotoxicologia</strong> <strong>metalelor</strong> în <strong>lunca</strong> Dunării 119<br />

acvatică şi a detritusului şi litierei vechi (6b şi 6c);<br />

• în cursul descompunerii litierei / detritusului bilanţul fluxurilor de metale cu orig<strong>in</strong>ea / către<br />

acest compartiment poate fi negativ;<br />

• stocurile de Cd d<strong>in</strong> litieră şi detritus la diferite momente de timp nu sunt semnificativ corelate<br />

cu cantitatea de detritus, dacă cumulăm datele caracterizând toate categoriile de<br />

detritus/litieră; dacă analizăm datele separat pentru fiecare categorie de detritus/litieră, lipsa<br />

corelaţiei se manifestă doar în cazul Mn şi Cr d<strong>in</strong> detritusul cu orig<strong>in</strong>e acvatică. Este<br />

recomandabil ca în cazul tuturior <strong>metalelor</strong> evaluarea stocului mediu anual în<br />

compartimentele 6b şi 6c să nu se facă pe baza unui program de prelevare cu frecvenţă<br />

redusă, deoarece poate duce la abateri foarte mari de la valoarea reală.<br />

3.3 Transferul <strong>metalelor</strong> d<strong>in</strong> compartimentele abiotice în compartimentul de ciclare,<br />

bioacumularea şi bioconcentrarea<br />

Tabelele d<strong>in</strong> anexa 13 prez<strong>in</strong>tă coeficienţii de transfer al <strong>metalelor</strong> în vegetaţie. Inspecţia<br />

tabelelor permite să remarcăm urărtoarele:<br />

Cu referire la partea subterană a vegetaţiei (compartimetul 4)<br />

‣ Fe nu se concentrează în partea subterană a vegetaţiei. Toţi coeficienţii sunt mai mici decât 1.<br />

‣ Mn se concentrează în ecosistemele de pădure <strong>in</strong>terioară şi mlaşt<strong>in</strong>ă (H3 şi H4; valoarea<br />

medie a coeficientului de transfer este mai mare decât 1). Totuşi valorile m<strong>in</strong>ime sunt sub 1<br />

în aceste ecosisteme, sugerând că există şi specii care nu concentrează Mn (pentru detalii cu<br />

privire la diferenţele concentraţiile în diferite specii, atât în ce priveşte Fe, cât şi alte metale,<br />

a se vedea subcapitolul 3.8). Pe de altă parte, în unele ecosisteme valorile maxime arată<br />

concentrarea Mn, în timp ce valorile medii sunt subunitare (H2, I2, I6).<br />

‣ Zn se concentrează ca medie la staţiile G2 şi H3, şi în mod excepţional la staţiile G1, H1, H2,<br />

H4, I2 şi I6. Remarcabilă este staţia G2, unde şi valoarea m<strong>in</strong>imă este tot supraunitară.<br />

‣ Cu se concentrează în toate speciile la G2, şi doar în mod excepţional la G3, I1 şi I6.<br />

‣ Ni se concentrează în toate speciile la G1, G2, G3, G4, I3, I4, I5 şi I6, se concentrează ca<br />

valoare medie la H2, I1 şi I2 şi în mod excepţional la H1 şi H3.<br />

‣ Cr şi Pb nu se concentrează în nici o specie sau ecosistem.<br />

‣ Cd se concentrează ca medie la H3, H5, I2, I4, I5 şi I6 şi în mod excepional la G3, H2 şi H4.<br />

Cu referire la partea supraterană a vegetaţiei ierboase şi emerse (compartimentul 5)<br />

‣ doar Mn se concentrează în mod excepţional la staţiile G4 (în Phragmites sp. de lângă<br />

canalul de drenaj), H3, H4 şi H5, probabil ca urmare a condiţiilor redox joase care cresc<br />

mobilitatea acestui metal.<br />

Cu referire la partea supraterană a arborilor (compartimentul 12)<br />

‣ Zn se concentrează în mod excepţional în frunzele de Populus sp. la staţia G2.<br />

‣ Mn şi Zn sunt concentrate ca medie în ţesutul lemnos al aceleiaşi specii la staţia G2.<br />

Tabelul d<strong>in</strong> anexa 14 prez<strong>in</strong>tă coeficienţii de transfer al <strong>metalelor</strong> d<strong>in</strong> sediment în gasteropode<br />

bentonice. Inspectarea sa ne permite să observăm următoarele:<br />

‣ Fe nu este concentrat nici în cochiliile, nici în corpul gasteropodelor. Totuşi, coeficienţii de<br />

transfer t<strong>in</strong>d să fie mai mari în cazul corpului.<br />

‣ Mn este concentrat în cochilii în medie la I3 şi în mod excepţional în Dunăre, în timp ce în<br />

corp este concentrat în mod excepţional la H4 în 1996 şi H6 (LCh) în 1999.<br />

‣ Zn, Cu şi Cd nu sunt concentrate în cochilii, dar sunt concentrate în majoritatea cazurilor în<br />

corp.<br />

‣ Cr nu este concentrat nici în cochiliile, nici în corpul gasteropodelor, dar coeficienţii de<br />

transfer t<strong>in</strong>d să fie mai mari în cazul cochiliilor (detalii de distribuţie a <strong>metalelor</strong> în ţesuturi<br />

sunt prezentate în capitolul 3.4).<br />

‣ Pb este concentrat în numeroase cazuri în cochilie, dar nu este concentrat în corp.<br />

Tabelele d<strong>in</strong> anexa 15 prez<strong>in</strong>tă coeficienţii de transfer al <strong>metalelor</strong> d<strong>in</strong> apă în macrofite acvatice,

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!