Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC

Ecotoxicologia metalelor în lunca Dunării 117
Tabelul 22 Concentraţiile şi stocurile de metale relative maxime şi la sfârşitul perioadei de
evaluare în variantele experimentului de descompunere a litierei derulat în 1996-1997.
Concentraţie relativă maximă
Staţia Tip litieră Zr Fe Mn Zn Cu Ni Cr Pb Cd
I2 Bidens sp. 1.43 4.47 2.91 2.89 1.90 1.53 1.06 4.18 1.51
I6 Populus sp. 1.40 2.09 1.69 1.64 2.70 1.20 1.00 6.10 1.39
H3 Salix sp. 1.02 4.50 1.32 1.75 2.04 2.25 1.05 6.08 1.16
I2 Salix sp. 1.16 10.87 1.54 1.66 2.04 7.91 2.01 9.39 2.61
H4 Typha sp. 2.61 10.82 1.00 7.85 1.00 3.75 2.26 2.33 2.76
B Xanthium sp. 1.76 11.51 19.90 2.32 3.27 2.82 1.39 2.42 1.78
Concentraţie relativă la sfarsitul experimentului
Staţia Tip litieră Zr Fe Mn Zn Cu Ni Cr Pb Cd
I2 Bidens sp. 1.29 4.47 2.91 2.48 1.75 1.53 1.06 3.97 1.51
I6 Populus sp. 0.63 1.44 1.62 1.54 2.70 0.69 0.90 5.08 1.39
H3 Salix sp. 1.02 4.50 0.90 1.75 2.04 2.25 0.85 6.08 1.09
I2 Salix sp. 1.14 10.87 1.48 1.66 2.04 4.45 1.61 9.39 2.13
H4 Typha sp. 2.44 10.82 0.41 7.85 0.87 3.75 2.26 2.33 2.76
B Xanthium sp. 1.42 11.51 19.90 1.28 3.19 2.82 1.12 1.88 1.44
Stoc relativ maxim
Staţia Tip litieră Zr Fe Mn Zn Cu Ni Cr Pb Cd
I2 Bidens sp. 1.00 1.13 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 2.69 1.00
I6 Populus sp. 1.28 1.42 1.02 1.02 1.53 1.00 1.00 2.97 1.00
H3 Salix sp. 1.00 2.40 1.06 1.00 1.09 1.20 1.00 3.23 1.00
I2 Salix sp. 1.04 5.11 1.29 1.00 1.00 3.52 1.02 4.41 1.21
H4 Typha sp. 2.36 7.61 1.00 5.52 1.00 2.83 1.59 1.94 1.94
B Xanthium sp. 1.42 8.94 13.83 1.57 2.65 1.73 1.13 1.96 1.44
Stoc relativ la sfarsitul experimentului
Staţia Tip litieră Zr Fe Mn Zn Cu Ni Cr Pb Cd
I2 Bidens sp. 0.20 0.69 0.45 0.38 0.27 0.23 0.16 0.61 0.23
I6 Populus sp. 0.34 0.78 0.88 0.83 1.46 0.37 0.49 2.74 0.75
H3 Salix sp. 0.54 2.40 0.48 0.93 1.09 1.20 0.45 3.23 0.58
I2 Salix sp. 0.54 5.11 0.70 0.78 0.96 2.09 0.76 4.41 1.00
H4 Typha sp. 1.71 7.61 0.29 5.52 0.61 2.63 1.59 1.64 1.94
B Xanthium sp. 0.50 4.07 7.03 0.45 1.13 1.00 0.40 0.66 0.51
După inspectarea tabelelor din anexă, cuplată cu cea a tabelului 22, se poate constata că:
‣ Bilanţul fluxurilor cu originea în litiera nou produsă (6a) interceptate de detritofagi,
sol/sediment şi apa de suprafaţă, pe de o parte, şi al fluxurilor de metale adsorbite de litieră
pe de altă parte, poate fi negativ (în sensul că intră în litieră o cantitate mai mare de metale
decât iese). Cele mai multe situaţii s-au observat în cazul Pb, urmat de Ni, Fe, Cu, Cd, Cr şi
Zn. Mn este singurul metal pentru care nu s-au observat bilanţuri negative.
‣ Bilanţul fluxurilor care intră şi ies din detritus (6b) poate fi şi el negativ în cazul Fe, Cu, Ni,
Cr, Pb şi Cd (în sensul că întră în detritus mai multe metale decât ies)
‣ Bilanţul fluxurilor care ies şi intră din detritusul de origine acvatică a fost întotdeauna pozitiv
(cantitatea ieşită de metale a fost mai mare ca cea intrată).
Probele de detritus prelevate cu începere din primăvară până în toamnă (care includ şi litiera
parţial descompusă rămasă din anul anterior) nu mai prezintă un tipar clar de variaţie în timp a
concentraţiilor de metale. La cumularea tuturor datelor o uşoară tendinţă de scădere pare a se