Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC

10
Figura 40 Stocurile totale de metale în compartimentele evaluate în sistemele studiate pe transectele G, I, H.
Figura 41 Exemple de dinamică a ratei de denitrificare în ecosistemele din lunca Dunării (ngN/gs.u./oră, axa din
stânga) selectate pentru a evidenţia că valori ridicate au loc la diferite momente în funcţie de tipul de ecosistem.
Figura 42 Diagramă PCA pentru sistemele investigate intensiv (factorii 1 şi 2, acoperind 82 % din varianţa totală),
construită pe baza valorilor medii anuale a 7 parametrii (rata de denitrificare şi şase parametrii de control).
Figura 43 Diagramă de analiză a componentelor principale pentru staţia I5/A1 (factorii 1 şi 2, acoperind 42.2 % din
varianţa totală) construită pe baza valorilor a şapte parametrii (dependenţa factorilor de parametrii este prezentată în
colţul stânga sus) în 9 parcele din care s-a prelevat (cu scopul de a surprinde influenţa heterogenităţii
intraecosistemice) în perioada decembrie 1996 – octombrie 1997.
Figura 44 Exemple de dinamică a metalelor corelată cu a altor parametrii de caracterizare a solului.
Figura 45 Efectul Zn (cercuri albe, valori medii ale celor trei replicate) şi al Cu (pătrate negre) asupra ratei de
denitrificare în primul experiment.
Figura 46 Concentraţiilor de metale dizolvate în apa Dunării pe gradientul amonte-aval în perioada de referinţă şi
după conflictul din Iugoslavia.
Figura 47 Distribuţia metalelor grele în sedimentul de Dunăre şi cel depus în luncă pe gradientul amonte-aval în
1999 (valori medii la fiecare poziţie kilometrică).
Figura 48 Distribuţia Cr în ţesutul muscular al probelor de peşti (valori medii în august 1999).
Figura 49 Distribuţia Fe şi Pb în ţesutul muscular al speciilor analizate (mediana şi domeniul de variaţie a
concentraţiilor).
Figura 50 Distributia Cd, Pb Cu, Zn şi Cr în sedimentul depus in 1999 (stânga) şi 2000 (dreapta) pe gradienţii
amonte aval şi transversal (planuri de regresie, valorile brute nu sunt reprezentate; 1 = ţărm, 2 = grind, 3 =
depresiune, 4 = mlaştini).
Figura 51 Distribuţia Cr, Zn şi Pb în probe de plante pe gradientul amonte - aval (specii şi ţesuturi selectate, valori
medii).
Figura 52 Distribuţia Zn, Cu, Cr şi Cd în Rana sp. juvenili pe gradientul amonte-aval în 1999.
Figura 53 Modelul sectorial de concepere a mediului, starea procedurilor de evalare a impactului pe plan
internaţional (pe fond gri) şi direcţia de perspectivă.
Figura 54 Sus: dinamica menţionării sistemelor expert cuplate cu GIS în literatura de specialitate GIS pe probleme
de mediu; Jos: dinamica utilizării sistemelor expert şi programelor de asitare a deciziilor în managementul
capitalului natural.