Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC
Share Embed Flag
Download ePaper

Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC

Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC

cesec.ro
20.01.2015 Views

Ecotoxicologia metalelor în lunca Dunării 103 Dacă în cazul primului grup de metale tiparele de distribuţie pe transectele investigate par similare (din punct de vedere al gradului de semnificaţie al diferenţelor dintre valorile medii), în cazul celorlalte grupe situaţia este diferită. Astfel, Zr prezintă diferenţe semnificative doar pe trnasectul H (lung şi heterogen ca tipuri de ecosisteme traversate), iar, în cazul transectului A-A’, (cel mai lung, dar traversând doar sisteme acvatice) între Dunăre şi unul dintre lacurile centrale din O. Fundu Mare (L. Bordeiele). Diferenţe semnificative între două ecosisteme învecinate apar doar în cazul ecositemelor de grind înalt (staţia H2) şi pădure frecvent inundată (staţia H3). Singurul metal pentru care nu apar diferenţe semnificative pe transectul H este Ni. Pe transectul G nu apar diferenţe semnificative în cazul Zr, Cr, Pb şi Cd, pe transectul I Popa în cazul Zr şi Cr, iar pe transectul A-A’ în cazul Pb. Analiza datelor obţinute pe transectul A-A’ în 1999 arată că se păstrează diferenţele observate în 1997 pentru unele metale (Fe, Mn, Cd), dar nu şi pentru altele (Zn şi Cu). O seamă de concentraţii medii (ale Mn, Zn şi Ni) s-au modificat semnificativ între cele două perioade de evaluare, ceea ce ar putea fi datorat evenimentului hidrologic din 1998 (secare completă a sistemelor acvatice de pe insulă care a dus la o mineralizare intensă a materiei organice din orizontul superficial şi alte procese oxidative care pot avea implicaţii asupra distribuţiei metalelor, Adamescu şi Iordache, 2001). Între 1996 şi 1997 nu a avut loc nici o modificare semnificativă a concentraţiilor medii de metale în staţia H6 (LCh). Se poate observa că între depresiunea îndiguită şi cea neîndiguită de pe transectul G (staţiile G3 şi G4) apar diferenţe semnificative doar în cazul Mn, cu concentraţii mai mici în depresiunea neîndiguită. Mobilizarea Mn în timpul inundaţiei (la potenţial redox scăzut) ar putea explica de ce concentraţie de Mn în depresiune îndiguită este mai mare, nediferită semnificativ de concentraţia media în solul grindului rar inundat. Ecosistemele de grind sau depresiune traversate de transectul G sunt semnificativ diferite de ecosisteme similare traversate de transectele H şi I. Majoritatea concentraţiilor de metale sunt mai mici în complexul G. Chiar şi în cazul ţărmului apar diferenţe (în cazul concentraţiilor de Fe şi Mn). Complexele locale insulare cu impact antropic minim (traversate de transectele H şi I) diferă mai puţin între ele (grindurile înalte, H2 şi I4, în cazul concentraţiilor de Fe, Zn, Pb şi Cd, iar depresiunile, H3 şi A2, în cazul Fe, Mn şi Ni). Situaţia diferită a transectului G în comparaţie cu transectele H şi I nu poate fi pusă pe seama localizării spaţiale, care ar putea duce la diferenţe importante între intrările de metale prin fluxuri longitudinale (asociate inundaţiei), deoarece transectele G şi I sunt practic la aceeaşi poziţie kilometrică pe Dunăre. Nici faptul că transectul G traversează un sistem riparian, în timp ce H şi I sisteme insulare nu credem că poate explica diferenţele (regimul hidrologic este mai mult sau mai puţin similar; pentru detalii a se vedea capitolul 3.5). Responsabile de diferenţe ar putea fi particularităţile pedologice. Deşi structura solului în ecosistemele complexului G este asemănătoare cu cea a ecosistemelor similare din complexele I şi H, în staţiile G2 şi G3 pe primii 20 cm adâncime se află o crustă carbonatată mult mai bine dezvoltată decât în celelalte complexe (Benea, 1997). Densitatea solului superficial este ceva mai mare la staţiile G (1,76 g/ cm 3 la G2, 1.95 la G3, faţă de 1,47 la H2, 1,66 la H3, şi 1.68 la I4, 1,88 la A2). Menţionăm şi faptul că cele mai mari concentraţii de metale în apa subterană apar la staţiile G, sugerând o posibilă antrenare a metalelor în orizonturile profunde ale solului. O influenţă ar putea avea şi impactul antropic, care prin exploatarea lemnului şi păşunat duce la eliminarea continuă din sistem a elementelor care sunt translocate în plante, şi la o posibilă reducere a stocului din sol. Studii efectuate în 1998-1999 pe transectul F (localizat în O. Fundu Mare – Anexa 0, traversând ecosisteme hidrogeomorfologic similare celor traversate de transectul H, dar caracterizate de un export antropic de biomasă vegetală mult mai mare) au evidenţiat că formele de azot extractabil din sol au valori sistematic mai mici ca cele obţinute pe transectul H (Neagoe şi colab., 1999). Oricare ar fi cauzele diferenţelor observate (pentru elucidarea cărora sunt necesare cercetări suplimentare), este clar că atunci când vom analiza corelaţia distribuţiei metalelor cu gradienţii succesionali va trebui să ţinem seamă în cazul complexului Gura Gârluţei că mecanisme care nu sunt asociate succesiunii par a influenţa distribuţia metalelor.

104 Rezultate şi discuţii

104 Rezultate şi discuţii

logo

products

Resources

Company

Terms of service
Privacy policy
Cookie policy
Cookie settings
Imprint
Change language
Made with love in Switzerland
© 2024 Yumpu.com all rights reserved

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!