Ecotoxicologia metalelor grele in lunca Dunarii - CESEC

Lista figurilor
Figura 1 Schema de desfăşurare a analizei critice a cunoaşterii.
Figura 2 Efectele regimului hidrologic asupra zonelor umede de margine de râu.
Figura 3 Prezentare schematică a principalelor mecanisme implicate în retenţia azotului în zone inundabile.
Figura 4 Influenţa regimului hidrologic asupra retenţiei N şi metalelor în sisteme ripariene
Figura 5 Structura modelului de abordare integrată şi de evaluare a căilor de transfer, a transformărilor şi efectelor
toxice potenţiale ale diferitelor clase de substanţe chimice.
Figura 6 Instrumente de evaluare a impactului substanţelor chimice toxice şi de elaborare a soluţiilor cu risc minim.
Figura 7 Elementele implicate în luarea unei decizii cu referire la efectele ecotoxicologice şi interacţiile dintre ele.
Figura 8 Cadrul conceptual pentru un program de cercetare integrat în domeniul ecotoxicologie, ştiinţei nutriţiei şi
biogeochimiei complexelor de ecosisteme.
Figura 9 Reprezentare schematică a modului de elaborare a modelului pentru exportul de N 2 şi N 2 O de azot şi
efectele metalelor asupra sa.
Figura 10 Schema de organizare a programului individual de cercetare.
Figura 11 Metoda de extracţie secvenţială.
Figura 12 Relaţia între raportul dintre concentraţiile de metale în fracţia < 0.045 mm şi cea din fracţia < 0.5 mm.
Figura 13 Contribuţia relativă a diferitelor tipuri de ecosisteme din structura complexelor investigate la retenţia
metalelor prin sedimentare (sus: O. Fundu Mare, mijloc: sectorul din O. Popa, jos: sectorul Gura Gârluţei). S =
suprafaţă, Sed = sedimentare.
Figura 14 Distribuţia concentraţiilor medii anuale de metale în 1996-1997 (valori standardizate la medie 0 şi
deviaţie standard 1) pe gradientul de hidroconectivitate din O. Fundu Mare (transectul A-A’).
Figura 15 Dinamica metalelor dizolvate în apa de inundaţie în 1996 (axa y stânga) şi a nivelului apei (axa y dreapta)
în şase ecosisteme studiate.
Figura 16 Dinamica şi distribuţia conductivităţii apei de indundaţie în O. Fundu Mare (august – decembrie 1997).
Figura 17 Dinamica metalelor din sestonul apei de inundaţie în 1996 (axa y stânga) şi a nivelului apei (axa y
dreapta) în şase ecosisteme studiate.
Figura 18 Relaţia dintre concentraţiile totale de metale din apă (suma concentraţiilor metalelor analizate, conform
tabelului 21) şi conductivitatea, pH-ul şi nivelul apei.
Figura 19 Dinamica metalelor în experimentele de descompunere a litierei derulate în 1996-97 (concentraţii relative
faţă de concentraţiile la instalare).
Figura 20 Dinamica metalelor în litiera veche (compartimentul 6b) şi detritusul animal şi vegetal acvatic
(compartimentul 6c) în ecosistemele studiate în Insula Mică a Brăilei în 1996 (concentraţii standardizate pentru toate
sistemele la un loc).
Figura 21 Coeficienţii de corelare (în gri cei nesemnificativi) dintre cantitatea de detritus / litieră (g/m 2 din cele trei
categorii, litieră proaspătă, 6a, detritus şi litieră veche, 6b, detritus cu origine acvatică, 6c) şi stocarea metalelor
(mg/m 2 ), cu exemplificare în cazul Cd.
Figura 22 Exemple de stocare a metalelor în vegetaţie şi detritus în ecosistemele investigate.
Figura 23 Coeficienţii de corelare dintre abundenţă biomasică (%) a speciilor şi ponderea lor în stocarea metalelor
(%).
Figura 24 Distribuţia Fe, Mn, Zn şi Cu în două specii de carabide din trei staţii ale transectului I.
Figura 25 Exemple de corelaţii între concentraţiile de metale din carabidele investigate.
Figura 26 Diagramă obţinută pe baza analizei componentelor principale indicând distribuţia corelată a metalelor în
ţesuturi (muşchi = m şi ficat = f) de Rana sp.
Figura 27 Serii succesionale din care fac parte sistemele cercetate.
Figura 28 Distribuţia Fe în compartimentele ecosistemelor din cele două serii succesionale.
Figura 29 Distribuţia Mn în compartimentele ecosistemelor din cele două serii succesionale.
Figura 30 Distribuţia Zn în compartimentele ecosistemelor din cele două serii succesionale.
Figura 31 Distribuţia Cu în compartimentele ecosistemelor din cele două serii succesionale.
Figura 32 Distribuţia Cr în compartimentele ecosistemelor din cele două serii succesionale.
Figura 33 Distribuţia Pb în compartimentele ecosistemelor din cele două serii succesionale.
Figura 34 Distribuţia Cd în compartimentele ecosistemelor din cele două serii succesionale.
Figura 35 Distribuţia Zr şi Ni în sedimentul şi plantele ecosistemelor din cele două serii succesionale.
Figura 36 Stânga, jos: Coeficienţi de regresie liniară între concentraţiile de metale în apasubterană (2a) şi între
concentraţiile de metale din apa de suprafaţă (2b), Dreapta, jos: relaţia dintre concentraţiile de Zn şi Mn în probele
de sol/sediment din ecosistemele celor două serii succesionale.
Figura 37 (a-c) Regresii liniare între potenţialul redox şi parametrii săi de control; (d-f) regresii liniare între
umiditatea solului şi parametrii săi de conrol; (g) Relaţia dintre pH-ul şi umiditatea solului pe baza valorilor medii
anuale.
Figura 38 Diagramă de analiză a componentelor principale construită pe baza valorilor medii anuale ale
concentraţiilor de metale în solul/sedimentul sistemelor investigate.
Figura 39 Distribuţia stocurilor de Zn în vegetaţie, sol/sediment şi apă de suprafaţă în ecosistemele seriei
succesionale din O. Fundu Mare, comparativ cu două lacuri dominate de macrofite din Delta Dunării.