Planificare

Planificare și control

Proiectul poate fi
definit ca:
O succesiune de
activităţi
încadrate de
evenimente,
relaționate între
ele pentru
atingerea unui
obiectiv
pentru care
există un
disponibil de
resurse
financiare,
materiale şi
umane.

Elementele proiectului
Activități (intervale de
timp în care resursele sunt
convertite în rezultate)
Evenimente (momente în
timp ce marchează
începutul respectiv
sfârșitul unei activități)

Modelul proiectului
Trebuie să îndeplinească două
condiții:
• Simplitate
• Fidelitate

Utilitatea modelului
Durată
Costuri
Performanțe
Model

Un model: Graful
Succesiune de arce și noduri relaționate
astfel încât să respecte 4 axiome:
• Graful e totdeauna orientat
• Nu conține bucle
• Nu conține circuite
• Are un singur nod inițial și un singur nod final.

Convenții
Americană: Activitățile sunt reprezentate pe arce și
evenimentele în noduri.
Europeană: Activitățile sunt reprezentate în noduri,
evenimentele nu au reprezentare în graf iar arcele
dau interdependența dintre activități.

În funcţie de complexitate putem evidenţia 4 niveluri ierarhice ale
structurilor de fabricaţie:
1. Unitatea
automată de
prelucrare ce
conţine o
maşinăunealtă
echipată cu
un sistem de
stocare şi un
sistem de
transfer.
2. Celula de
fabricaţie
constituită
din două sau
mai multe
unităţi
automate de
prelucrare
coordonate
printr-un
sistem
informatic
centralizat.
3. Sistemul de
fabricaţie ce
cuprinde mai
multe celule
de fabricaţie
conectate
prin sisteme
automate de
transport și
beneficiază
de un sistem
informatic de
gestiune
centralizată.
4. Arhitectura
de fabricaţie
ce cuprinde
unul sau mai
multe sisteme
de fabricaţie
coordonate
de un sistem
informatic
centralizat.

Arhitecturile de fabricaţie difuze se pot defini ca sisteme de fabricaţie ce
conţin două sau mai multe puncte de lucru deservite de sisteme de
transport, transfer şi depozitare.
Fig. 1 Arhitectură de fabricaţie difuză

Arhitecturile de fabricaţie concentrate se pot defini ca sisteme de
fabricaţie ce conţin un singur punct de lucru deservit de sisteme de
transport, transfer şi depozitare.
Fig. 2 Arhitectură de fabricaţie concentrată

Arhitectură de fabricație
Elemente
de
structură
și
auxiliare:
• puncte de lucru (PL),
• sisteme de transport
(TT),
• sisteme de transfer
(TR)
• sisteme de
depozitare (SD).
• Elemente auxiliare:
entităţi circulante
(EC) şi operatori
umani (OP).

Elementele structurale ale unei arhitecturi de fabricație
Punctele de lucru sunt elementele structurale prin
intermediul cărora sunt îndeplinite toate operaţiile din fişa
tehnologică în scopul obţinerii unui anumit produs.
Rolul sistemelor de transport este acela de a realiza
deplasarea entităților circulante (semifabricate, piese, scule)
între elemente structurale ale arhitecturii de fabricație situate la
distanță.
Sistemele de transfer au rolul de a face orientarea fixarea
entităților circulante precum și legătura între elemente
structurale apropiate.
Sistemele de depozitare asigură stocarea elementelor
circulante pe o perioadă determinată de timp.

Fig. 3 Evolutia nivelului de efort pe durata realizarii unui proiect industrial

Schema structurală stabileşte relaţiile de precedenţă succesiune
dintre diferitele elemente componente ale arhitecturii de fabricaţie.
Unele activităţi se pot desfăşura în paralel în timp ce altele sunt
determinate de relaţii de succesiune cauzală de tip liniar.
Fig. 4 Exemplu de schemă structurală liniară

2
3
1
5
5
Fig. 5 Exemplu de utilizare a grafului în analiza drumului critic

Fig. 6 Graful asociat schemei structurale din fig.4

Structura costurilor
Costurile indirecte
Vizează cheltuieli administrative, de consultanţă, audit şi
dobânzi bancare.
Nu sunt asociate cu nici o activitate şi sunt direct
proporţionale cu durata proiectului.
Costurile directe
Reprezintă muncă, materiale, echipamente şi uneori
subcontractări.
Aceste costuri sunt în directă legătură cu activităţile.
Costul direct al proiectului se obţine prin însumarea
costurilor fiecărei activităţi.

Fig. 7 Graficul costuri-durata de realizare

Fig. 8 Gestionarea corelată a duratei și costurilor

Fig. 9 Graful unui proiect derulat la parametri normali

Activitate
Activități
desfășurate la
parametrii
economici
Timp
normal
[zile]
Costuri
directe
normale
[u.m.]
Activități desfășurate la
durata minimă posibilă
Timp
limită
[zile]
Costuri
directe
limită
[u.m.]
Reducerea
posibilă a
duratei
activității
[zile]
Creșterea
costului
activității în
unitatea de
timp
[u.m.]/zi
A 10 120 10 120 - -
B 11 140 8 185 3 15
C 9 100 7 124 2 12
D 6 80 4 120 2 20
E 7 100 5 148 2 24
F 9 120 8 130 1 10
G 9 90 7 112 2 12
H 12 140 10 180 2 20
Total - 890 u.m. - 1119 u.m. - -
Tabel 1 Informatii legate de posibilitatea micsorarii duratei activitatilor

Fig.10 Reducerea duratei activitatii G

Fig.11 Reducerea duratei activitatii B

Fig.12 Reducerea duratei activitatii H

Fig.13 Reducerea duratei activitatii E

Fig. 14 Modificarea activitatilor E si F

Fig. 15 Modificarea activitatilor B,C si D

Durata proiectului Costuri directe Costuri indirecte Costuri totale
49 890 588 1478
48 901 576 1477
47 912 564 1476
46 927 552 1479
45 942 540 1482
44 962 528 1490
43 982 516 1498
42 1006 504 1510
41 1040 492 1532
40 1087 480 1567
Tabelul 2 Date de sinteza

Subiecte:
1. Definiți proiectul pe baza elementelor sale structurale.
2. Definiți graful ca model al proiectului și justificați utilitatea
acestuia.
3. Explicati structura și evoluția corelată a costurilor și duratelor.
4. Definiţi şi explicaţi structura celor 4 niveluri ierarhice ale unei
arhitecturi de fabricaţie.
5. Definiți elementele structurale ale unei arhitecturi de fabricaţie.
6. Reprezentaţi grafic şi explicați deosebirile dintre arhitecturile
de fabricaţie concentrate şi cele difuze pe baza unor scheme
structurale alese de dumneavoastră.
7. Realizați graful asociat unei scheme structurale pentru o
arhitectură de fabricație la alegerea dumneavoastră.