Ghid metodologic pentru prevenirea riscurilor legate de expunerea ...

GHID METODOLOGIC PENTRU PREVENIREA RISCURILOR LEGATE DE EXPUNEREA
LA AGENTI CANCERIGENI, MUTAGENI SI TOXICI PENTRU REPRODUCERE
Există două tipuri de agenţi cancerigeni
Agenţii cancerigeni pot avea fie un efect genotoxic (cel mai frecvent), adică o
acţiune toxică localizată asupra patrimoniului genetic, fie un efect negenotoxic adică,
interferează cu mecanismele de reglare a diviziunii celulare, a diferenţierii şi expresiei
genelor, dar fără să afecteze direct patrimoniul genetic.
Agenţii cancerigeni genotoxici care acţionează asupra patrimoniului genetic
Recentele progrese ale tehnologiei, cu precădere dezvoltarea biologiei
moleculare, au permis înţelegerea mai bună a anumitor mecanisme care sunt
răspunzătoare de proliferarea celulară, prin analiza efectelor şi a cauzelor aflate la
originea unei proliferări anarhice.
Localizate pe anumiţi cromozomi din nucleul celular, genele specifice -
purtătoare de instrucţiuni - indică celulelor modul de funcţionare şi reglează
proliferarea celulară. Sub efectul agenţilor genotoxici, genele se modifică; odată
alterate vor transmite informaţii eronate celorlalte celule. Această perturbare a reglării
mecanismelor celulare poate să fie cauza începutului unui proces tumoral.
Alţi agenţi care au un efect negenotoxic dar care pot fi la originea unui cancer
Există şi agenţi care nu au ca ţintă directă patrimoniul genetic dar care
interferează cu procesele care controlează diviziunea celulelor (tulburări hormonale,
fenomene inflamatorii cronice etc.). Această perturbare repetată a diviziunii celulare
poate de asemenea să provoace apariţia cancerului.
3.1.3 Care sunt factorii declanşatori
Modificările celulare care caracterizează cancerul pot fi declanşate de către
factori endogeni (proprii organismului) sau de către factori exogeni numiţi
xenobiotici, proveniţi din mediul de viaţă, inclusiv din cel de muncă; o parte dintre
aceştia sunt bine identificaţi în prezent.
Factorii endogeni
Factorii endogeni sunt legaţi de sistemul hormonal şi imunitar al individului şi
joacă un rol important în dezvoltarea bolii. De exemplu, cancerele care afectează
organele sexuale (uterul, sânii, ovarele, testiculele, prostata) pot fi influenţate de
modificările hormonale masculine sau feminine.
De asemenea, suprimarea capacităţii de apărare imunitară în cazul
transplantului de organe sau al sindromului imunodeficienţei dobândite (SIDA), poate
determina apariţia următoarelor tipuri de cancer: limfoame, cancerul Kaposi etc. De
fapt, sistemul de apărare imunitară are în egală măsură şi rolul de apărare a
organismului împotriva apariţiei celulelor anormale prin lupta contra proliferării lor
anarhice.
Factorii exogeni
Factorii exogeni implicaţi în apariţia cancerului pot fi clasificaţi în mai multe
categorii:
10