RAPORT DE MEDIU - Agentia pentru Protectia Mediului
RAPORT DE MEDIU - Agentia pentru Protectia Mediului
RAPORT DE MEDIU - Agentia pentru Protectia Mediului
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong><br />
<strong>pentru</strong><br />
PUZ – <strong>DE</strong>ZVOLTARE ZONA<br />
AGROZOOTEHNICA BERGHIN,<br />
INFIINTARE FERMA VACI - 1250<br />
CAPETE – STRAJA SI INFIINTARE<br />
FERMA VACI - 1250 CAPETE<br />
GHIRBOM<br />
Beneficiar:<br />
SC DN AGRAR STRAJA S.R.L.<br />
cu sediul in Alba Iulia, str. Iuliu Maniu, nr. 1, bl. 31<strong>DE</strong> (imobil)<br />
SC DN AGRAR GHIRBOM S.R.L.<br />
cu sediul in Alba Iulia, str. Iuliu Maniu, nr. 1, bl. 31<strong>DE</strong> (imobil)<br />
Elaborator raport de mediu:<br />
Corches Mihai Teopent<br />
Alba Iulia, Str. Dr. Ioan Ratiu, nr. 6, jud. Alba<br />
Tel mobil: 0766-755885<br />
Email: corchesmihai@yahoo.com<br />
1
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
CUPRINS<br />
1. INTRODUCERE .................................................................................................. 6<br />
1.1. Informatii generale .............................................................................................. 6<br />
1.2. Titularul proiectului ............................................................................................ 6<br />
1.4. Denumirea proiectului ........................................................................................ 6<br />
1.5. Autorul raportului ............................................................................................... 6<br />
1.6. Continutul raportului de mediu ........................................................................... 7<br />
1.7. Evaluarea de mediu <strong>pentru</strong> planuri si programe – cadru legislativ ..................... 8<br />
2. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR<br />
PRINCIPALE ALE PLANULUI SAU PROGRAMULUI, PRECUM SI A<br />
RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE........................ 11<br />
2.1 Prezentarea continutului planului urbanistic zonal .............................................. 11<br />
2.2. Necesitatea efectuarii investitiilor ……………………………………………... 12<br />
2.3. Amplasament ………………………………………………………………….. 13<br />
2.4. Descrierea caracteristicilor constructiilor ………………………………….….. 16<br />
2.5. Principalele constructii ale obiectivului .............................................................. 16<br />
2.5.1 Proiectul INFIINTARE FERMA VACI - 1250 CAPETE al societatii S.C.<br />
DN AGRAR GHIRBOM S.R.L.................................................................................. 16<br />
2.5.2 Proiectul INFIINTARE FERMA VACI - 1250 CAPETE al societatii S.C.<br />
DN AGRAR STRAJA S.R.L...................................................................................... 26<br />
2.6. Drum de acces ..................................................................................................... 34<br />
2.7. Amenajare amplasament ..................................................................................... 34<br />
2.8. Durata de functionare ………………………………………………………….. 35<br />
2.9. Consumuri de resurse energetice ........................................................................ 35<br />
2.10. Principalele categorii de materiale utilizate in procesul tehnologic .................. 35<br />
2.11. Utilitati .............................................................................................................. 45<br />
2.12. Proces tehnologic ……………………………………………………………. 51<br />
2.14. Obiectivele PUZ................................................................................................. 57<br />
2.14. Legatura PUZ cu alte planuri/programe relevante din zona ............................. 57<br />
2.14.1. Strategia de dezvoltare a judetului Alba <strong>pentru</strong> perioada 2007 – 2013 ......... 58<br />
2
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
2.14.2 Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean Alba (PATJ Alba) .................... 60<br />
2.14.3. Planul Local de Actiune <strong>pentru</strong> Mediu – judetul Alba 2007 – 2013 ............. 60<br />
2.14.4. Planul judetean de gestionare a deseurilor - Judetul Alba ............................. 61<br />
3. ASPECTELE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A <strong>MEDIU</strong>LUI SI ALE<br />
EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII<br />
PLANULUI SAU PROGRAMULUI PROPUS........................................................ 63<br />
3.1. Factorul de mediu aer........................................................................................... 63<br />
3.1.1 Dioxidul de azot ................................................................................................ 63<br />
3.1.2. Dioxidul de sulf................................................................................................. 64<br />
3.1.3. Pulberi in suspensie- PM10............................................................................... 66<br />
3.1.4. Monoxidul de carbon........................................................................................ 67<br />
3.1.5. Benzenul- C 6 H 6 ................................................................................................. 68<br />
3.1.6. Amoniac............................................................................................................ 68<br />
3.1.7. Ozonul - O 3 ....................................................................................................... 68<br />
3.1.8. Comparatie masuratori anii 2009- 2010 ........................................................... 70<br />
3.2. Schimbari climatice ............................................................................................. 71<br />
3.2.1 UNFCC, Protocolul de la Kyoto, politica UE privind schimbarile climatice ... 71<br />
3.2.2 Strategia Romaniei privind schimbarile climatice ............................................ 71<br />
3.2.3. Datele agregate privind proiectiile emisiilor de GES ...................................... 72<br />
3.2.4. Emisii totale anuale de gaze cu efect de sera………………………………… 73<br />
3.2.5. Emisii anuale de protoxid de azot……………………………………………. 77<br />
3.3. Factorul de mediu apa………………………………………………………….. 78<br />
3.3.1. Resurse de apa teoretice si tehnic utilizabile…………………………………. 80<br />
3.3.2. Prelevari de apa………………………………………………………………. 80<br />
3.3.3. Ape de suprafata................................................................................................ 81<br />
3.3.4. Ape subterane.................................................................................................... 86<br />
3.4. Factorul de mediu sol........................................................................................... 95<br />
3.4.1 Repartitia solurilor pe clase de folosinte ........................................................... 97<br />
3.4.2. Clase de calitate a solurilor - calitatea solurilor ............................................... 98<br />
3.5. Biodiversitatea judetului Alba............................................................................. 100<br />
3.5.1. Habitatele naturale. Flora si fauna salbatica..................................................... 108<br />
3
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
3.6. Deseurile.............................................................................................................. 112<br />
3.7. Evolutii probabile in situatia neimplementarii PUZ ........................................... 116<br />
4. CARACTERISTICILE <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA<br />
SEMNIFICATIV....................................................................................................... 119<br />
4.1. Caracteristici de mediu ale zonei......................................................................... 119<br />
5.ORICE PROBLEMA <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> EXISTENTA, CARE ESTE RELEVANTA<br />
PENTRU PLAN SAU PROGRAM, INCLUSIV, IN PARTICULAR, CELE<br />
LEGATE <strong>DE</strong> ORICE ZONA CARE PREZINTA O IMPORTANTA SPECIALA<br />
PENTRU <strong>MEDIU</strong>, CUM AR FI ARIILE <strong>DE</strong> PROTECTIE SPECIALA<br />
AVIFAUNISTICA SAU ARIILE SPECIALE <strong>DE</strong> CONSERVARE<br />
REGLEMENTATE CONFORM ORDONANTEI <strong>DE</strong> URGENTA A<br />
GUVERNULUI NR. 236/2000 PRIVIND REGIMUL ARIILOR NATURALE<br />
PROTEJATE, CONSERVAREA HABITATELOR NATURALE, A FLOREI SI<br />
FAUNEI SALBATICE, APROBATA CU MODIFICARI SI COMPLETARI<br />
PRIN LEGEA NR. 462/2001..................................................................................... 127<br />
6. OBIECTIVELE <strong>DE</strong> PROTECTIE A <strong>MEDIU</strong>LUI, STABILITE LA<br />
NIVEL NATIONAL, COMUNITAR SAU INTERNATIONAL, CARE SUNT<br />
RELEVANTE PENTRU PLAN SAU PROGRAM SI MODUL IN CARE S-A<br />
TINUT CONT <strong>DE</strong> ACESTE OBIECTIVE SI <strong>DE</strong> ORICE ALTE<br />
CONSI<strong>DE</strong>RATII <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> IN TIMPUL PREGATIRII PLANULUI SAU<br />
PROGRAMULUI...................................................................................................... 129<br />
6.1. Introducere........................................................................................................... 129<br />
6.2. Obiective de mediu.............................................................................................. 129<br />
7. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA <strong>MEDIU</strong>LUI,<br />
INCLUSIV ASUPRA ASPECTELOR CA: BIODIVERSITATEA, POPULATIA,<br />
SANATATEA UMANA, FAUNA, FLORA, SOLUL, APA, AERUL, FACTORII<br />
CLIMATICI, VALORILE MATERIALE, PATRIMONIUL CULTURAL,<br />
INCLUSIV CEL ARHITECTONIC SI ARHEOLOGIC, PEISAJUL SI<br />
ASUPRA RELATIILOR DINTRE ACESTI FACTORI ......................................... 131<br />
7.1. Descrierea succinta a rezultatelor evaluarii efectelor implementarii Planului<br />
asupra factorilor de mediu…………………………………………………….……. 146<br />
4
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
7.1.1 Efectele prognozate <strong>pentru</strong> sol si subsol ........................................................... 146<br />
7.1.2. Efectele prognozate <strong>pentru</strong> apele de suprafata si subterane.............................. 147<br />
7.1.3. Efecte prognozate asupra aerului...................................................................... 148<br />
7.1.4. Impactul prognozat asupra biodiversitatii......................................................... 153<br />
7.1.5. Efectele prognozate asupra factorilor culturali................................................. 154<br />
7.1.6. Sanatatea umana ............................................................................................... 155<br />
7.1.7. Relatiile dintre acesti factori ............................................................................ 156<br />
8. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA <strong>MEDIU</strong>LUI,<br />
INCLUSIV ASUPRA SANATATII, IN CONTEXT TRANSFRONTIERA ........... 157<br />
9. MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI<br />
COMPENSA CAT <strong>DE</strong> COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS<br />
ASUPRA <strong>MEDIU</strong>LUI AL IMPLEMENTARII PLANULUI ................................. 157<br />
9.1. Masuri de diminuare a impactului asupra solului si subsolului........................... 157<br />
9.2. Masuri propuse de prevenire, diminuare si compensare a impactului produs<br />
asupra apelor de suprafata si subterane....................................................................... 159<br />
9.3. Masuri propuse de prevenire, diminuare si compensare a impactului produs<br />
asupra aerului.............................................................................................................. 160<br />
9.4. Masuri propuse de prevenire, diminuare si compensare a impactului produs<br />
asupra biodiversitatii................................................................................................... 162<br />
9.5. Masuri propuse <strong>pentru</strong> prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse<br />
asupra asezarilor umane si a sanatatii populatiei........................................................ 162<br />
10. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA<br />
SELECTAREA VARIANTELOR ALESE SI O <strong>DE</strong>SCRIERE A MODULUI IN<br />
CARE S-A EFECTUAT EVALUAREA, INCLUSIV ORICE DIFICULTATI<br />
INTAMPINATE IN PRELUCRAREA INFORMATIILOR CERUTE ................. 163<br />
11. <strong>DE</strong>SCRIEREA MASURILOR AVUTE IN VE<strong>DE</strong>RE<br />
PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE<br />
IMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI....................................... 165<br />
12. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC ........................................................ 168<br />
ANEXE....................................................................................................................... 197<br />
5
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
.1. INTRODUCERE<br />
1.1. Informatii generale<br />
Lucrarea de fata reprezinta raportul de mediu <strong>pentru</strong> Planul Urbanistic Zonal<br />
“PUZ – <strong>DE</strong>ZVOLTARE ZONA AGROZOOTEHNICA BERGHIN, INFIINTARE<br />
FERMA VACI - 1250 CAPETE – STRAJA aferenta SC DN AGRAR STRAJA si<br />
INFIINTARE FERMA VACI - 1250 CAPETE – GHIRBOM aferenta SC DN AGRAR<br />
GHIRBOM” ce urmeaza sa fie dezvoltate in extravilanul localitatii Berghin, drumul<br />
judetean DJ 106 I, jud. Alba.<br />
1.2. Titularul proiectului<br />
Titularii proiectului <strong>pentru</strong> care se realizeaza prezentul raport de mediu, sunt:<br />
SC DN AGRAR GHIRBOM S.R.L., inregistrata la Registrul Comertului J01/54/2012,<br />
cod fiscal RO29591878, cu sediul in Alba Iulia, str. Iuliu Maniu, nr. 1, bl. 31<strong>DE</strong> (imobil)<br />
si SC DN AGRAR STRAJA S.R.L. inregistrata la Registrul Comertului J01/53/2012, cod<br />
fiscal RO29591860, cu sediul in Alba Iulia, str. Iuliu Maniu, nr. 1, bl. 31<strong>DE</strong> (imobil).<br />
1.3. Proiectantul obiectivului: Birou Proiectare Strajan S.R.L., Alba Iulia, str.<br />
Ferdinand I, nr. 68, tel /fax 0258/810123; 810777, reg. comertului J01/483/1991.<br />
1.4. Denumirea proiectului<br />
Proiectul elaborat de catre Birou Proiectare Strajan S.R.L., poarta denumirea PUZ<br />
– <strong>DE</strong>ZVOLTARE ZONA AGROZOOTEHNICA BERGHIN, INFIINTARE FERMA<br />
VACI - 1250 CAPETE – STRAJA aferenta SC DN AGRAR STRAJA si INFIINTARE<br />
FERMA VACI - 1250 CAPETE – GHIRBOM.<br />
1.5. Autorul raportului<br />
Autorul raportului de mediu, este CORCHES MIHAI TEOPENT P.F.A., avand<br />
sediul in municipiul Alba Iulia, Strada Dr. Ioan Ratiu, nr. 6, telefon 0766/755885, inscris<br />
in Registrul national al elaboratorilor de studii <strong>pentru</strong> protectia mediului la pozitia 223.<br />
6
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
1.6. Continutul raportului de mediu<br />
Raportul de mediu contine informatiile si concluziile evaluarii de mediu <strong>pentru</strong><br />
aceste planuri urbanistice zonale si a fost realizat in vederea emiterii Avizului de mediu<br />
in conformitate cu cerintele Hotararii Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea de<br />
realizare a evaluarii de mediu <strong>pentru</strong> planuri si programe si ale ordinului Ministrului nr.<br />
995/2006 <strong>pentru</strong> aprobarea listei planurilor si programelor care intra sub incidenta<br />
Hotararii Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizaare a evaluarii<br />
de mediu <strong>pentru</strong> planuri si programe.<br />
La elaborarea Raportului de mediu s-a avut, de asemenea, in vedere:<br />
- Recomandarile cuprinse in Manualul <strong>pentru</strong> aplicare a preocedurii de realizare a<br />
evaluarii de mediu <strong>pentru</strong> planuri si programe elaborat de Ministerul <strong>Mediului</strong> si<br />
Gospodaririi Apelor, impreuna cu <strong>Agentia</strong> Nationala de <strong>Protectia</strong> <strong>Mediului</strong>, Aprobat prin<br />
ordinul 117/2006.;<br />
- Recomandarile cuprinse in “Ghidul generic privind Evaluarea de mediu <strong>pentru</strong><br />
planuri si programe” in “Ghidul privind Evaluarea de mediu <strong>pentru</strong> planuri si programe<br />
de amenajare a teritoriului si urbanism” si in “Ghidul <strong>pentru</strong> Evaluarea de mediu <strong>pentru</strong><br />
planuri si programe de dezvoltare industriala” elaborate in cadrul proiectului EuropeAid,<br />
121491/D/SER/RO (PHARE 2004/016/772.03.03) “Intarirea capacitatii institutionale<br />
<strong>pentru</strong> implementarea si punerea in aplicare a Directivei SEA si a Directivei de<br />
Raportare”;<br />
- Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului, cu<br />
modificarile si completarile ulterioare;<br />
- Legislatia in vigoare privind calitatea aerului, apei si solului, biodiversitatea,<br />
managementul deseurilor, controlul poluarii industriale si managementul riscului;<br />
- Recomandarile prezentate in cadrul Grupului de lucru in data de 11.09.2012.<br />
Continutul raportului de mediu <strong>pentru</strong> plan a fost stabilit in conformitate cu<br />
cerintele Anexei nr. 2 la HG nr. 1076/2004.<br />
Ordinul 995/2006 <strong>pentru</strong> aprobarea listei planurilor si programelor care intra sub<br />
incidenta HG 1076/2004, la punctul 12 – Amenajarea teritoriului si urbanism sau<br />
utilizarea terenurilor, litera j, include Planurile urbanistice zonale in categoria planurilor<br />
si programelor ce intra sub incidenta HG 1076/2004.<br />
7
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
1.7. Evaluarea de mediu <strong>pentru</strong> planuri si programe – cadru legislativ<br />
Evaluarea de mediu <strong>pentru</strong> planuri si programe poate fi definita ca un proces<br />
oficial, sistematic si cuprinzator de evaluare a efectelor unui plan sau program si/sau ale<br />
alternativelor acestora, si consta in elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului<br />
si autoritatilor publice interesate de efectele implementarii planurilor si programelor,<br />
luarea in considerare a raportului de mediu si a rezultatelor acestor consultari in procesul<br />
decizional si asigurarea informarii asupra deciziei luate.<br />
Evaluarea de mediu (EM) este un proces care cauta sa asigure luarea in<br />
considerare a impactului asupra mediului in elaborarea unei politici, a unui plan sau<br />
program inainte de luarea deciziei finale. Ca atare, evaluarea mediului este un instrument<br />
<strong>pentru</strong> factorii de decizie, care ii ajuta sa pregateasca si sa adopte decizii prin care se<br />
reduc la minim formele negative de impact asupra mediului si se pun in valoare aspectele<br />
pozitive.<br />
Evaluarea mediului este astfel, in esenta, o parte integranta a procesului de luare a<br />
deciziilor cu privire la promovarea unei politici, unui plan, unui program sau unui proiect.<br />
In context european, cele mai importante doua instrumente juridice referitoare la<br />
SEA sunt:<br />
- Directiva 2001/42/EC a Parlamentului European si a Consiliului, care se refera<br />
la evaluarea efectelor anumitor planuri si programe asupra mediului („Directiva SEA”) a<br />
intrat in vigoare la 21 iulie 2001 si a fost transpusa in legislatia romana prin HG<br />
1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu <strong>pentru</strong><br />
planuri si programe (publicata in Monitorul Oficial, partea I, nr. 707 din 5 august 2004).<br />
- Protocolul privind SEA la Conventia cu privire la Impactul asupra mediului in<br />
context transfrontiera“, numit in continuare Protocolul SEA.<br />
Directiva SEA a fost adoptata in 2001 si a trebuit sa fie transpusa de statele<br />
membre in legislatia nationala pana la 21 iulie 2004. In Romania, Directiva SEA a fost<br />
transpusa prin HG 1076/2004. Scopul Directivei SEA este de a asigura identificarea<br />
consecintelor asupra mediului pe care le presupun anumite planuri si programe si<br />
evaluarea lor in faza de pregatire, inainte de adoptare. Directiva SEA specifica ce planuri<br />
si programe se supun SEA. Potrivit Directivei SEA, autoritatile publice de mediu trebuie<br />
8
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
sa fie consultate si toate rezultatele consultarii trebuie sa fie integrate si luate in<br />
considerare in decursul procedurii de elaborare a planului sau programului.<br />
Dupa adoptarea unui plan sau program, autoritatile de mediu si publicul trebuie<br />
informate cu privire la decizia adoptata si trebuie sa le fie puse la dispozitie urmatoarele:<br />
-planul sau programul in forma adoptata;<br />
-cum au fost integrate in P/P considerentele de mediu si cum s-a tinut cont de<br />
raportul de mediu si de opiniile exprimate in cursul consultarilor;<br />
-masurile stabilite cu privire la monitorizare si efectele implementarii P/P asupra<br />
mediului.<br />
Directiva SEA este legata de Directiva Habitate.<br />
Directiva SEA prevede efectuarea evaluarii mediului in cazul tuturor planurilor si<br />
programelor <strong>pentru</strong> care s-a stabilit ca este nevoie de evaluare in baza Directivei Habitate.<br />
Directiva Habitate prevede ca orice plan sau proiect care nu este direct legat sau necesar<br />
<strong>pentru</strong> managementul unui amplasament protejat, dar poate avea un efect semnificativ<br />
asupra acestuia, fie singur fie in combinatie cu alte planuri sau proiecte, trebuie supus<br />
unei evaluari adecvate a implicatiilor asupra protectiei amplasamentului, din perspectiva<br />
obiectivelor de conservare proprii acestuia. Directiva SEA a definit forma pe care trebuie<br />
sa o imbrace aceasta evaluare a planurilor.<br />
Procedura SEA cuprinde mai multe etape:<br />
a. etapa de incadrare in care se stabileste daca este necesara sau nu aplicarea SEA<br />
<strong>pentru</strong> plan sau program; APM Alba a stabilit ca PUZ-urile analizate se supun procedurii<br />
SEA si a comunicat titularului propunerile privind componenta ”Grupului de lucru”.<br />
b. etapa de definire a domeniului – se determina domeniul de cuprindere si nivelul<br />
de detaliere ale valorii (aspecte si ce probleme de mediu sa fie incluse in analiza); aceasta<br />
etapa s-a realizat in cadrul sedintelor ”Grupului de lucru” unde s-au stabilit si consemnat<br />
in Procesul verbal:<br />
-obiectivele propuse in Planul Urbanistic Zonal care vor fi analizate din punct de<br />
vedere al impactului asupra mediului;<br />
-obiective de mediu stabilite.<br />
c. etapa de evaluare a planului avand in vedere obiectivele propuse si obiectivele<br />
de mediu stabilite in cadrul Grupului de lucru;<br />
9
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
d. intocmirea Raportului de mediu care sintetizeaza concluziile evaluarii si care<br />
prezinta alternativele si modul de selectare a alternativei alese; Raportul de mediu s-a<br />
elaborat <strong>pentru</strong> varianta finala a Planului urbanistic zonal si a presupus urmatoarele etape:<br />
-analiza starii actuale a mediului in zona;<br />
-aspecte de mediu relevante care sunt abordate de P.U.Z.;<br />
-stabilirea obiectivelor de mediu;<br />
-analiza alternativei ”0” in conditiile neimplementarii P.U.Z.<br />
-analiza efectelor asupra factorilor de mediu prin implementarea masurilor din<br />
P.U.Z. precum si o evaluare cumulativa;<br />
-masuri propuse <strong>pentru</strong> reducerea/compensarea oricarui efect negativ indus asupra<br />
mediului de aplicarea prevederilor din P.U.Z.;<br />
-elaborarea ”Programului de monitorizare” a implementarii obiectivelor stabilite<br />
prin P.U.Z.<br />
e. consultarea autoritatilor de resort si a publicului;<br />
f. luarea deciziei;<br />
g. monitorizarea efectelor asupra mediului pe perioada de implementare a P.U.Z -<br />
ului.<br />
10
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
.2.<br />
EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE<br />
ALE PLANULUI SAU PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE<br />
PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE<br />
2.1 Prezentarea continutului planului urbanistic zonal<br />
OBIECTUL “PUZ – INFIINTARE FERMA VACI - 1250 CAPETE -<br />
BERGHIN” si “PUZ – INFIINTARE FERMA VACI - 1250 CAPETE – BERGHIN<br />
este modificarea functionalitatii unei zone din extravilanul localitatii Berghin din zona<br />
agricola in zona industriala, <strong>pentru</strong> construirea a doua ferme de crestere a vacilor cu lapte.<br />
Construirea celor doua ferme va contribui direct la reducerea importurilor de lapte<br />
de vaca si, de aici, cresterea consumului de furaje rezultate din productia agricola<br />
autohtona. Indirect, veniturile agricultorilor romani pot creste, iar fonduri destinate<br />
acestora pot fi directionate catre alte destinatii economice deficitare.<br />
Activitatea pricipala ce va fi desfasurata de catre societatile DN AGRAR<br />
GHIRBOM S.R.L. si DN AGRAR STRAJA S.R.L., este:<br />
- cresterea vacilor de lapte - cod CAEN 0141.<br />
Importanta acestui proiect este data de:<br />
-valorificarea productiei vegetale, obtinuta de beneficiar de pe terenurile pe care<br />
le administreaza si cultiva.<br />
-efectele benefice asupra balantei de plati prin reducerea importurilor genereaza la<br />
nivel macroeconomic resurse financiare ce pot fi redirectionate catre alte sectoare<br />
economice sau sociale vitregite de lipsa de fonduri.<br />
SC DN AGRAR APOLD SRL, societate din acelasi grup de firme cu beneficiarii<br />
acestor proiecte, detine urmatoarele suprafete de teren luate in arenda si aflate in<br />
proprietate, amplasate astfel:<br />
Teren luat in arenda:<br />
- Localitatea Garbova -150 ha;<br />
- Localitatea Calnic - 710 ha;<br />
- Localitatea Apoldu de Sus - 490 ha<br />
- Localitatea Apoldu de Jos - 440 ha<br />
11
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
Teren in proprietate:<br />
- Garbova si imprejurimi – 28,71 ha<br />
2.2. Necesitatea efectuarii investitiilor<br />
Scopul general al proiectului este construirea a doua ferme de crestere a vacilor cu<br />
lapte si a unor capacitati de stocare a productiei vegetale. Aceste proiecte vor contribui<br />
direct la cresterea consumului de furaje rezultate din productia agricola autohtona,<br />
precum si la cresterea cantitatii de lapte livrat procesatorilor din zona. Indirect, veniturile<br />
agricultorilor romani pot creste, iar fonduri destinate acestora pot fi directionate catre alte<br />
destinatii economice deficitare.<br />
Obiectivul specific il reprezinta cresterea animalelor, respectiv a vacilor de lapte<br />
si a tineretului aferent, in conditiile realizarii unor parametrii tehnico – economici cu<br />
eficienta maxima.<br />
Infiintarea si organizarea unei ferme de vaci are intotdeauna o motivatie<br />
comerciala iar la baza unei astfel de afaceri stau cateva considerente:<br />
-oportunitatile oferite de piata interna reflectate in cresterea consumului de lapte si<br />
preparate din lapte;<br />
-existenta in zona a unor suprafete de teren care se preteaza <strong>pentru</strong> cultura<br />
cerealelor, care folosite la cresterea vacilor aduc venituri mai mari cultivatorilor decat<br />
daca acestea ar fi vandute ca atare;<br />
-in prezent pe piata romaneasca se constata un surplus de oferta la productia de<br />
cereale;<br />
-productia de cereale asigura <strong>pentru</strong> producatori venituri certe, iar <strong>pentru</strong> fermieri<br />
furaje la preturi rentabile;<br />
-societatea detine un teren disponibil <strong>pentru</strong> amplasarea unei ferme de crestere a<br />
vacilor cu lapte care indeplineste cerintele stabilite de legislatia in vigoare privind astfel<br />
de amplasari, o astfel de investitie fiind in acelasi timp intr-un total acord cu potentialul<br />
agricol al zonei;<br />
-existenta in zona a fortei de munca disponibile si calificate <strong>pentru</strong> astfel de<br />
activitati;<br />
-existenta in judetul Alba a unei fabrici mari de procesare a laptelui aflate in<br />
proprietatea privata a unei societati comerciale;<br />
12
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
in ferma;<br />
-stimularea concurentei in zona de actiune a fermei;<br />
-sunt reduse pierderile survenite pe parcursul proceselor de productie desfasurate<br />
2.3. Amplasament<br />
Zona in care urmeaza sa fie amplasat obiectivul face parte din teritoriul extravilan<br />
aferent localitatii BERGHIN, tarlaua Plesa, in judetul Alba. Acest teren agricol, cu<br />
fertilitate scazuta, are front la drumuri de exploatare situate la sud si est; latura lunga a<br />
terenului este relativ paralela cu DJ 106 I de care este despartit de randul 1 de parcele.<br />
Terenul se afla la cca 1200m de limita nordica a itravilanului localitatii Ghirbom.<br />
Amplasamentul proiectului<br />
Regimul juridic al terenului - Investitiile propuse se vor realiza in comuna<br />
Berghin, judetul Alba, pe urmatoarele suprafete de teren:<br />
- un teren in suprafata de 59571 m 2 , aflat in proprietatea societatii S.C DN<br />
AGRAR GHIRBOM S.R.L., situat in extravilanul comunei Berghin este inscris in Cartea<br />
Funciara a localitatii Berghin cu nr. 70542, nr. topografic 70542;<br />
13
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
- un teren in suprafata de 42239 m 2 , aflat in proprietatea societatii S.C DN<br />
AGRAR STRAJA S.R.L., situat in extravilanul comunei Berghin este inscris in Cartea<br />
Funciara a localitatii Berghin cu nr. 70543, nr. topografic 70543;<br />
Terenul total studiat prin PUZ are o suprafata de 386473mp, este destinat<br />
dezvoltarii zonei agrozootehnice a comunei Berghin, prezinta in etapa 1 amplasamente<br />
pertru 2 ferme de vaci de 1250 capete fiecare, precum si posibilitati de dezvoltare a<br />
acestora in etapa de perspectiva.<br />
Planurile Urbanistice zonale avand la baza Avizele de Oportunitate nr. 2/2012 si<br />
nr. 3/2012 emise de catre Consiliul Judetean Alba au detaliat modul de dezvoltare in<br />
corelare cu prevederile P.U.G. aprobat si cu necesitatile actuale ale localitatii, stabilind<br />
obiectivele, prioritatile si reglementarile de urbanism ce vor fi aplicate in utilizarea<br />
terenurilor din teritoriul analizat.<br />
Terenul de amplasare a obiectivelor din etapa a I-a este bine delimitat prin<br />
masuratori si se invecineaza astfel proprietati private astfel:<br />
-la nord, vest, est – DN Agrar Straja si DN Agrar Ghirbom - teren arabil in curs de<br />
definitivare a regimului juridic, cf. contracte de vanzare cumparare autentificate, destinate<br />
etapei de dezvoltare.<br />
-la sud - domeniu public la DJ106 I si De<br />
Regimul economic:<br />
Folosinta actuala: teren liber, cu folosinta - productie agricola<br />
Destinatia propusa: constructii zootehnice<br />
Regimul tehnic:<br />
Conform CU nu se specifica conditii speciale de zona protejata sau monument<br />
istoric sau al naturii.<br />
Asupra terenului se institue prin PUZ reglementarile si RLU, conform categoriei<br />
functionale propuse, mobilarea, indicii maximali de ocupare si utilizare a terenului.<br />
Relatia cu retelele publice edilitare<br />
In prezent, pe teritoriul studiat nu sunt obiective, adiacent DJ 106 I exista o<br />
-retea electrica de joasa tensiune ce alimenteaza dotarile existente in intravilan si<br />
-o retea comunala de alimentare cu apa<br />
14
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
Incadrarea in planurile de urbanism:<br />
Planurile Urbanistice zonale avand la baza Avizele de Oportunitate nr. 2/2012 si<br />
nr. 3/2012 emise de catre Consiliul Judetean Alba au detaliat modul de dezvoltare in<br />
corelare cu prevederile P.U.G. aprobat si cu necesitatile actuale ale localitatii, stabilind<br />
obiectivele, prioritatile si reglementarile de urbanism ce vor fi aplicate in utilizarea<br />
terenurilor din teritoriul analizat.<br />
Conform CU nu se specifica conditii speciale, de zona protejata sau monument<br />
istoric, dar organizarea urbanistica in incinta se face conform PUZ si RLU aferent.<br />
Reglementarile PUG-ului si a PUZ-ului aproba ocuparea terenului cu functiunea<br />
dorita de beneficiar, in conditiile respectarii regulamentului de urbanism.<br />
Pentru realizarea propunerilor este necesara:<br />
-modificarea intravilanului aprobat prin includerea in perimetru intravilan a<br />
amplasamentului;<br />
-schimbarea regimului economic din teren arabil in teren construibil cu destinatie<br />
zona agrozootehnica;<br />
-constituirea unei unitatati teritoriale –UTRn- AI;<br />
-amplasarea constructiilor se face in incinta tinand cont de servitutile create de<br />
vecinatatea cu DJ 106I, in afara limitei de protectie a DJ., la minim 30,0 m fata de<br />
limita suprafatei asfaltate, astfel incat sa satisfaca exigentele functionale si tehnologice<br />
ale viitoarei activitati.<br />
-A.I –UTR.n - unitate functionala noua constituita intr-un Trup<br />
• Procent maxim de ocupare a terenului propus: POT 60 %<br />
• Coeficient maxim de utilizare a terenului propus: CUT 1,2<br />
• Regim de inaltime –max 12 m<br />
Terenul studiat prin PUZ are o suprafata de 386473mp, este destinat dezvoltarii<br />
zonei agrozootehnice a comunei Berghin, prezinta in etapa 1 amplasamente pertru 2<br />
ferme de vaci de 1250 capete fiecare si posibilitati de dezvoltare a acestora in etapa de<br />
perspectiva.<br />
15
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
2.4. Descrierea caracteristicilor constructiilor<br />
Proiectul INFIINTARE FERMA VACI - 1250 CAPETE al societatii SC DN<br />
AGRAR GHIRBOM, s-a intocmit in baza certificatului de urbanism nr. 47/15.03.2012,<br />
emis de Consiliul Judetean Alba si a actelor doveditoare asupra proprietatii imobilului,<br />
si propune infiintarea unei ferme de vaci cu capacitatea de 1250 de capete, <strong>pentru</strong><br />
productia laptelui la standarde europene.<br />
Proiectul INFIINTARE FERMA VACI - 1250 CAPETE al societatii SC DN<br />
AGRAR Straja, s-a intocmit in baza certificatului de urbanism nr. 46/.15.03.2012, emis<br />
de Consiliul Judetean Alba si a actelor doveditoare asupra proprietatii imobilului, si<br />
propune infiintarea unei ferme de vaci cu capacitatea de 1250 de capete, <strong>pentru</strong><br />
productia laptelui la standarde europene.<br />
Suprafata totala a terenului (etapa I) pe care va fi amplasata ferma este de 101810<br />
mp.<br />
2.5. Principalele constructii ale obiectivului<br />
2.5.1 Proiectul INFIINTARE FERMA VACI - 1250 CAPETE al societatii S.C.<br />
DN AGRAR GHIRBOM S.R.L.<br />
Constructiile care fac obiectul acestei investitii sunt amplasate in perimetrul<br />
proprietatii, corelate functional, cu respectarea prevederilor codului civil, a unor circuite<br />
controlate si in conditii de siguranta circulatiei.<br />
Proiectul prezinta caracteristicile functionale ale urmatoarelor constructii:<br />
OBIECT 1 - SALA MULS SI REPRODUCTIE<br />
OBIECT 2 - GRAJD 1250 VACI<br />
OBIECT 3 - LAGUNA GUNOI <strong>DE</strong> GRAJD<br />
OBIECT 5 - <strong>DE</strong>POZIT FURAJE<br />
OBIECT 6 - SILOZ MASA VER<strong>DE</strong> etapa 1<br />
OBIECT 8 - LABORATOR GRUP SOCIAL<br />
OBIECT 9 - CABINA POARTA<br />
OBIECT 11 - ALIMENTARE CU APA retea, puturi forate, rezervor)<br />
OBIECT 12 - RETEA CANALIZARE +STATIE EPURARE<br />
OBIECT 13 - ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA<br />
16
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
OBIECT 14-DRUMURI ACCES, PLATFORME, PARCAJE, SISTEMATIZARE<br />
VERTICALA<br />
OBIECT 15 - IMPREJMUIRE<br />
OBIECT 16 - SPATII VERZI<br />
Bilant teritorial:<br />
AC- MP AD- MP<br />
SUPRAFATA TEREN ETAPA 1 SI ETAPA 2 386 473 MP<br />
SUPRAFATA TEREN ETAPA 1 59571<br />
HALA MULS + MATERNITATE 4952,62 5139,82<br />
GRAJD 10455,5 10455,5<br />
CORP LEGATURA 264 264,0<br />
<strong>DE</strong>POZIT GUNOI <strong>DE</strong> GRAJD 4060,0 4060<br />
rezervor apa 200 200<br />
SILOZURI 3 compartimente 4420 4420<br />
<strong>DE</strong>POZIT FURAJE 1587,3 1587,3<br />
LABORATOARE, GRUP SOCIAL 294,62 660<br />
PLATFORME, CIRCULATII 11310 11310<br />
CABINA POARTA CANTAR 31,05 31,05<br />
Zone verzi si plantate 32176 32176<br />
TOTAL etapa 1 26265,00 26265,00<br />
-Suprafata totala a terenului:<br />
-Suprafata construita<br />
-Suprafata desfasurata<br />
-circulatii parcaje<br />
-suprafete zone verzi:<br />
indici de utilizare a terenului:<br />
POT existent 0,00 %-<br />
POT MAX propus SF 45 %<br />
59571 mp<br />
26265,00 mp<br />
26817,67 mp<br />
11310 mp<br />
32176 mp<br />
17
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
POT MAX propus PUZ 60 %<br />
CUT existent 0,0<br />
CUT propus SF=0, 45<br />
CUT MAX propus PUZ=0, 6<br />
Coeficient maxim de utilizare a terenului propus: CUT 0,5<br />
Procent maxim de ocupare a terenului propus: POT 50 %-<br />
Regim de inaltime – d+p +m<br />
CAPACITATEA OBIECTIVULUI<br />
Grajd 1250 vaci cu lapte<br />
Cusete <strong>pentru</strong> 100 vitei<br />
Sala de muls rotativa - 50 vaci<br />
Depozit furaje - 2600 to cereale<br />
Siloz masa verde - 8800 mc<br />
Laguna gunoi de grajd 20000mc/2<br />
Caracteristici principale ale constructiilor<br />
OBIECT 1 – SALA MULS SI REPRODUCTIE<br />
-aria construita = 4952,62 + 264,0 mp<br />
-aria desfasurata =5139,82 + 264,0 mp<br />
Caracteristici tehnice :<br />
-hala - 228,8 x 21,525 m<br />
-Corp legatura 30,00 x 8,80 m<br />
regim de inaltime - parter si partial parter si etaj in inaltimea halei<br />
Capacitate – sala muls rotativa 50 locuri<br />
Deschidere - 21,525 m<br />
Travei - 46 x 6,00<br />
INCHI<strong>DE</strong>RI SI COMPARTIMENTARI materiale si finisaje<br />
Pereti exteriori - panouri termoizolante<br />
de la h 1,20 pana la invelitoare – pe axele 1,12 si 21<br />
de la h 1,20 pana la +3.10m – pe axele A si in zona de mulgere<br />
- parapet b.a. perimetral de 1,20 m<br />
18
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
sarpanta din profile laminate<br />
invelitoare – panouri termoizolante tabla cutata si luminatoare din policarbonat<br />
Compartimentari cu<br />
-Zidarie bca sau panouri = rf 1,5 h –centrala termica<br />
-Diafragme b.a<br />
-Panouri metalice<br />
-Parapeti din grilaje metalice simple si mobile<br />
Invelitoare -panouri tabla<br />
Perdele de protectie reglabile, perimetral pe spatiile fara tamplarie<br />
Finisaje interioare<br />
Zugraveli lavabile pe parapeti b.a in zona de asteptare muls, centrala termica,<br />
depozitare, maternitate<br />
Placaj faianta si rasina epoxidica in zona de muls, expeditie lapte, tancuri de lapte<br />
Panourile tabla sunt prefinisate in fabrica colorate<br />
Structura metalica prefinisata in fabrica<br />
Pardoseala este specifica fiecarei zone functionale<br />
Rasina epoxidica zona muls, tancuri lapte, expeditie<br />
Gresie antiderapanta grupuri sociale, birou, medic, farmacie<br />
Pamant batut +paie – maternitate<br />
Beton finisat profilat - zona de hrana si adapatori +corpuri selectie, acces<br />
Beton finisat mecanizat-elicopterizat - in structura placii pe calea de aprovizionare<br />
cu hrana, depozite, CT,<br />
Se va acorda o atentie deosebita prin racordari rotunjite la soclurile despartitoare<br />
dintre zone si la pantele de scurgere<br />
Tamplarie metalica – portal glisant - sau usi duble<br />
Usi simple si duble metalice prevopsite<br />
Structura constructiva<br />
Se realizeaza avand structura de rezistenta si sarpanta metalice, pereti si<br />
invelitoare din tabla<br />
Fundatiile se vor realiza continue cu talpa din beton simplu si elevatii armate iar<br />
sub stalpii structurii metalice de rezistenta se vor realiza cuzineti din beton armat monolit.<br />
19
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
Cota=0,00 a halelor este cu 0,15 cm deasupra terenului sistematizat prin<br />
platforma perimetrala: aceasta este impermeabilizata si finisata astfel incat sa permita<br />
igienizarea<br />
Apele pluviale de acoperis vor fi dirijate la spatiul verde limitrof din incinta.<br />
OBIECT 2 - GRAJD 1250 vaci<br />
aria construita = 10455,5 mp<br />
aria desfasurata = 10455,5 mp<br />
Caracteristici tehnice:<br />
–hala - 276,6 x 37,8m<br />
regim de inaltime - parter<br />
Capacitate –1250 vaci<br />
Deschidere - 37,8 m<br />
Travei - 46 x6,00<br />
Hala va avea structura metalica si va fi inchisa cu<br />
Pereti exteriori – tabla<br />
de la h 1,20 pana la invelitoare – pe axele 1 si 21<br />
- parapet b.a. perimetral de 1,20 m<br />
Compartimentari cu<br />
Parapeti din grilaje metalice simple si mobile<br />
Invelitoare - panouri tabla<br />
Tamplarie metalica<br />
Perdele de protectie reglabile, perimetral pe spatiile fara tamplarie<br />
Finisaje interioare<br />
Zugraveli simple pe parapeti b.a<br />
Panourile - grilaje sunt prefinisate in fabrica, colorate<br />
Structura metalica prefinisata in fabrica<br />
Pardoseala este specifica fiecarei zone functionale<br />
Pamant batut + paie – cusete<br />
Beton finisat profilat - zona de hrana si adapatori<br />
20
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
Beton finisat mecanizat-elicopterizat - in structura placii pe calea de aprovizionare<br />
cu hrana.<br />
Se va acorda o atentie deosebirta prin racordari rotunjite la soclurile despartitoare<br />
dintre zone si la pantelor de scurgere<br />
Tamplarie metalica – portal glisant - sau usi duble<br />
OBIECT 4<br />
Depozitul de gunoi se realizeaza pe un strat de argila batuta peste care se<br />
realizeaza un strat de protectie din folie hidroizolanta realizata sub forma unei cuve din<br />
argila compactata, pe o umplutura compactata in straturi din balast si pietris, cu pereti<br />
inclinati la 45%, protejata cu o folie rezistenta la infiltratii capacitate 20.000 mc<br />
numarul de niveluri – la nivelul solului<br />
adincimea libera - minim 4,00 m<br />
OBIECT 5 – <strong>DE</strong>POZIT FURAJE<br />
Depozitarea cerealelor se va face intr-o hala inchisa cu o capacitate de cca 2600<br />
tone. Depozitarea se face in hala cu structura metalica, inchisa lateral cu diafragme –<br />
parapet din b.a. de 1,5 m inaltime, panouri din tabla <strong>pentru</strong> peretii laterali si invelitoare.<br />
iluminatul se va face artificial si prin luminatoare zenitale prinse in invelitoare.<br />
Caracteristici tehnice:<br />
Capacitate - 2600 to cereale<br />
Deschidere - 26,00 m<br />
Travei - 10 x 6,00<br />
aria construita - 61,00m x 26,00m =1586 mp<br />
aria desfasurata=1586 mp<br />
numarul de niveluri – parter<br />
inaltime libera - minim 5,00m<br />
volumul construit - 12260 mc<br />
materiale si finisaje<br />
inchiderilaterale - beton armat si panouri tabla cutata<br />
sarpanta metalica si invelitoare – tabla cutata si luminatoare din policarbonat<br />
21
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
placa b.a si pardoseala finisata mecanic<br />
tamplarie interioara si exterioara-metalica<br />
Gradul de rezistenta la foc - II<br />
Categoria de pericol de incendiu-E<br />
OBIECT 6 – SILOZ MASA VER<strong>DE</strong><br />
Silozuri <strong>pentru</strong> porumb siloz si <strong>pentru</strong> lucerna insilozata sunt constituite din<br />
platforme si pereti laterali din beton armat, de inaltime 2,0 m, inchise pe 3 laturi, cu acces<br />
din aleea carosabila platforma de b.a este usor inclinata spre acces si racordata la o rigola<br />
de colectare a substantelor lichide: dat fiind amplasamentul pe un teren in panta,<br />
Deschidere - 24,00m<br />
Travei -3<br />
aria construita - 60,50m x 73,05m = 4419,53 mp<br />
aria desfasurata = 4419,53 mp<br />
numarul de niveluri – parter - descoperit<br />
inaltime - 2,00m<br />
volumul construit - 9000 mc<br />
materiale-beton armat<br />
finisaje - finisaj mecanic<br />
Gradul de rezistenta la foc – II<br />
OBIECT 8 – LABORATOR GRUP SOCIAL<br />
Dimensiuni - 9,40m x 11,90 m<br />
Travei -2 x 4,5 +1 x 2,50 m pe deschidere de 4,5 m<br />
aria construita - 112mp<br />
aria desfasurata=225 mp<br />
numarul de niveluri – parter +1 etaj<br />
inaltime libera -parter 2,80m, etaj 2,60 m<br />
inaltime la cornise - 5,40m<br />
inaltime la coama -7,60m<br />
volumul construit - 730 mc<br />
22
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
materiale si finisaje<br />
tencuieli driscuite, vopsitorii lavabile, faianta in grup sanitar, tamplarie lemn<br />
Gradul de rezistenta la foc - II<br />
Categoria de pericol de incendiu – E<br />
OBIECT 9 - CABINA POARTA<br />
In zona de intrare in incinta este ampasata o constructie care adaposteste<br />
incaperea <strong>pentru</strong> paza si grupul sanitar o incapere cu tabloul de comanda si inregistrare a<br />
cantarului auto, adiacenta platformei de cantarire.<br />
Aceasta este o constructie realizata din structura metalica si inchisa cu panouri<br />
trasparente din sticla sau opace din tabla tip sandwich, astfel incat sa permita<br />
supravegherea si controlul tranzitului de furaje si persane in incinta<br />
Dimensiuni - 5,05m x 6,15 m<br />
Travei – 2 x 2,90 pe deschidere de 5,05 m<br />
aria construita - 112mp<br />
aria desfasurata 31,06 mp din care<br />
inchisa -18,46 mp<br />
deschisa – 12,60 mp<br />
numarul de niveluri – parter<br />
inaltime la cornise - 2,50m<br />
inaltime la coama - 3,96m<br />
materiale si finisaje<br />
tamplarie metalica, geam termopan, invelitoare si inchideri opace din panouri<br />
tabla tip sandwich, gresie.<br />
Gradul de rezistenta la foc - II<br />
Categoria de pericol de incendiu - E<br />
finisaje exterioare<br />
volumetria corespunzatoare unei activitati de productie prezinta o silueta simpla si<br />
finisata cu materiale de calitate superioara, colorate adecvat.<br />
soclu – beton aparent-gri<br />
panou tabla cutata 10 mm-albastru<br />
23
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
invelitoare tabla – cutata – ral 9002<br />
tamplarie metalica –albastru<br />
acoperisul si invelitoarea<br />
-Tip sarpanta - in 2 ape-panta 150<br />
Invelitoare - panouri sandvich - ECOPANEL RL40 culoare alb RAL 9002<br />
iluminatul se va face artificial si prin luminatoare zenitale amplasate pe coama<br />
Apele pluviale se coleteaza prin jgheaburi si burlane tabla si se dirijaza la zona<br />
verde din incinta<br />
OBIECT 10 – ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA<br />
Se va face prin racordarea la retelele din zona, conform necesitatilor si pe baza<br />
unui studiu de solutie realizat de beneficiarul de retea –dintr-un post de transformare nou.<br />
Intrucat in zona nu exista LEA 0,4 kv in proprietatea S<strong>DE</strong>E ALBA IULIA, se<br />
impune realizarea unui post de transformare 160- 250 KVA, 20/0,4 kv racordat la reteaua<br />
existenta in zona.<br />
OBIECT 11 - ALIMENTAREA CU APA POTABILA<br />
• se realizeaza prin racordare la reteaua comunala precum si din sursa proprie -<br />
puturi forate si rezerva de apa<br />
• Racord Dn 110 la reteaua publica amplasata de-a lungul DJ 106I<br />
• Sursa de apa proprie (camp de puturi)<br />
• rezervor de inmagazinare a apei metalic suprateran<br />
• hidranti exteriori<br />
OBIECT 12 - CANALIZAREA<br />
• retea de canalizare proprie de incinta racordata la o statie de epurare<br />
• statia de epurare SE<br />
• laguna gunoi de grajd 20000 /2 mc<br />
• caminele CM1, CM2, CM3<br />
• separatorul de grasimi SG<br />
24
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
• caminul CCD si<br />
• statia de pompare dejectii SPD<br />
apele pluviale vor fi dirijate la zona verde<br />
OBIECT 14 - DRUMURI ACCES, PLATFORME, PARCAJE,<br />
SISTEMATIZARE VERTICALA<br />
Accesul auto si pietonal in incinta se va face din DJ106I, pe o alee carosabila<br />
betonata ce traverseaza drumul de exploatare pe o parcela adiacenta drumului judetean si<br />
asigura functionarea obiectivelor adiacente din incinta.<br />
Organizarea si sistematizarea incintei din punct de vedere al circulatiilor,<br />
platformelor carosabile si aleilor pietonale respecta conditiile impuse de fluxurile sanitare<br />
si tehnologice.<br />
Declivitatea terenului preluata prin sistematizare verticala, urmareste in mare<br />
topografia sitului. Accesul carosabil se face prin racordarea la DJ in dreptul portii de<br />
acces.<br />
Platforma permite accesul si parcarea utilajelor de transport (animale, lapte,<br />
furaje).<br />
Accesul si iesirea din incinta se vor efectua controlat<br />
-pe poarta rulanta pt. transpot greu<br />
-o poarta pt. persoane<br />
-filtru sanitar auto – cuva la nivelul solului<br />
-evacuarea gunoiului de grajd la terenurile agricole se face prin drumul de<br />
exploatare, balastat<br />
SISTEMATIZARE VERTICALA<br />
Sistematizarea terenului natural a urmarit rezolvarea urmatoarelor probleme dat<br />
fiind diferenta de nivel dintre cota maxima a terenului si vecinatati si a pantei din incinta:<br />
Racordarea terenului la DJ<br />
acces facil pe pante a utilajelor de transport<br />
Miscari cat mai reduse de terasamente<br />
25
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
Crearea unei terasari naturale in zona constructiilor cu suprafata mare la sol,<br />
Realizarea unor ziduri de sprijin, rigole, taluzuri naturale care sa conduca apele pluviale<br />
dirijat pe trasee stabilite.<br />
Pamantul in exces rezultat in urma escavarilor se va folosi la sistematizarea<br />
verticala a intregii platforme.<br />
OBIECT 15 - IMPREJMUIRE<br />
Incinta va fi imprejmuita cu gard din plasa de sarma pe stalpi din teava metal, cu<br />
inaltime de 2,00m. De asemenea se va asigura racordarea accesului carosabil la DJ astfel<br />
incat asteptarea autovehicolelor de transport sa se efectueze in afara drumului public, pe<br />
terenul beneficiarului.<br />
pereni.<br />
OBIECT 16 - SPATII VERZI<br />
Zona libera se va planta cu gazon si o perdea de protectie din arbori si arbusti<br />
2.5.2 Proiectul INFIINTARE FERMA VACI - 1250 CAPETE al societatii S.C.<br />
DN AGRAR STRAJA S.R.L.<br />
Constructiile care fac obiectul acestei investitii vor fi amplasate in perimetrul<br />
proprietatii, corelate functional, cu respectarea prevederilor codului civil, a unor circuite<br />
controlate si in conditii de siguranta circulatiei. Proiectul prezinta caracteristicile<br />
functionale ale urmatoarelor constructii:<br />
OBIECT 1 - SALA MULS SI REPRODUCTIE<br />
OBIECT 2 - GRAJD 1250 VACI<br />
OBIECT 3 - LAGUNA GUNOI <strong>DE</strong> GRAJD<br />
OBIECT 5 - <strong>DE</strong>POZIT FURAJE etapa 1<br />
OBIECT 6 - SILOZ MASA VER<strong>DE</strong> etapa 1<br />
OBIECT 11 - ALIMENTARE CU APA retea, puturi forate, rezervor<br />
OBIECT 12 - RETEA CANALIZARE +STATIE EPURARE<br />
OBIECT 13 - ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA<br />
26
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
OBIECT 14-DRUMURI ACCES, PLATFORME, PARCAJE, SISTEMATIZARE<br />
VERTICALA<br />
OBIECT 15 - IMPREJMUIRE<br />
OBIECT 16 - SPATII VERZI<br />
Bilant teritorial:<br />
AC- MP AD- MP<br />
SUPRAFATA TEREN ETAPA 1 SI ETAPA 2 386 473 MP<br />
SUPRAFATA TEREN ETAPA 1 42239<br />
HALA MULS + MATERNITATE 4952,62 5139,82<br />
GRAJD 10455,5 10455,5<br />
264 264,0<br />
<strong>DE</strong>POZIT GUNOI <strong>DE</strong> GRAJD 4060,0 4060<br />
rezervor apa 200 200<br />
SILOZURI 3 compartimente 4420 4420<br />
<strong>DE</strong>POZIT FURAJE 1587,3 1587,3<br />
LABORATOR GRUP SOCIAL 294,62 660<br />
PLATFORME,CIRCULATII 12290 12290<br />
Zone verzi si plantate 3715 3715<br />
TOTAL AC,AD etapa 1 26234 26786,6<br />
-Suprafata totala a terenului: 42239 mp<br />
-Suprafata construita 26234 mp<br />
-Suprafata desfasurata 26786,6 mp<br />
-suprafete zone verzi: 3715 mp<br />
-arcela acces 5360 mp<br />
indici de utilizare a terenului:<br />
POT existent 0,00 % -<br />
POT MAX propus SF 56%<br />
POT MAX propus PUZ 60 %<br />
CUT existent 0,0<br />
27
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
CUT propus SF =0,56<br />
CUT MAX propus PUZ =0,6<br />
Coeficient maxim de utilizare a terenului propus: CUT 0,5<br />
Procent maxim de ocupare a terenului propus: POT 50 %-<br />
Regim de inaltime – d+p+m<br />
CAPACITATEA OBIECTIVULUI<br />
Grajd 1250 vaci cu lapte<br />
Cusete <strong>pentru</strong> 100 vitei<br />
Sala de muls rotativa -50 vaci<br />
Depozit furaje - 2600 to cereale<br />
Siloz masa verde -8800 mc<br />
Laguna gunoi de grajd 20000mc/2<br />
CARACTERISTICI PRINCIPALE ALE CONSTRUCTIILOR<br />
OBIECT 1 – SALA MULS SI REPRODUCTIE<br />
aria construita = 4952 ,62 + 264,0mp<br />
aria desfasurata = 5139,82 + 264,0 mp<br />
Caracteristici tehnice:<br />
-hala - 228,8 x 21,525 m<br />
-Corp legatura 30,00 x 8,80 m<br />
regim de inaltime - parter si partial parter si etaj in inaltimea halei<br />
Capacitate –sala muls rotativa 50 locuri<br />
Deschidere - 21,525 m<br />
Travei - 46 x6,00<br />
INCHI<strong>DE</strong>RI SI COMPARTIMENTARI materiale si finisaje<br />
Pereti exteriori - panouri termoizolante<br />
de la h 1,20 pana la invelitoare – pe axele 1,12 si 21<br />
de la h 1,20 pana la +3.10m – pe axele A si in zona de mulgere<br />
- parapet b.a. perimetral de 1,20 m<br />
sarpanta din profile laminate<br />
invelitoare – panouri termoizolante tabla cutata si luminatoare din policarbonat<br />
28
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
Compartimentari cu<br />
Zidarie bca sau panouri = rf 1,5 h –centrala termica<br />
Diafragme b.a<br />
Panouri metalice<br />
Parapeti din grilaje metalice simple si mobile<br />
Invelitoare -panouri tabla<br />
Perdele de protectie reglabile, perimetral pe spatiile fara tamplarie<br />
Finisaje interioare<br />
Zugraveli lavabile pe parapeti b.a in zona de asteptare muls, centrala termica,<br />
depozitare, maternitate<br />
Placaj faianta si rasina epoxidica in zona de muls, expeditie lapte, tancuri de lapte<br />
Panourile tabla sunt prefinisate in fabrica colorate<br />
Structura metalica prefinisata in fabrica<br />
Pardoseala este specifica fiecarei zone functionale<br />
Rasina epoxidica zona muls, tancuri lapte, expeditie<br />
Gresie antiderapanta grupuri sociale, birou, medic, farmacie<br />
Pamant batut + paie – maternitate<br />
Beton finisat profilat - zona de hrana si adapatori + corpuri selectie, acces<br />
Beton finisat mecanizat-elicopterizat - in structura placii pe calea de aprovizionare<br />
cu hrana, depozite, CT.<br />
Se va acorda o atentie deosebita prin racordari rotunjite la soclurile despartitoare<br />
dintre zone si la pantele de scurgere<br />
Tamplarie metalica – portal glisant - sau usi duble<br />
Usi simple si duble metalice prevopsite<br />
Se realizeaza avand structura de rezistenta si sarpanta metalice, pereti si<br />
invelitoare din tabla.<br />
Fundatiile se vor realiza continue cu talpa din beton simplu si elevatii armate iar<br />
sub stalpii structurii metalice de rezistenta se vor realiza cuzineti din beton armat monolit.<br />
Cota =0,00 a halelor este cu 0,15 cm deasupra terenului sistematizat prin platforma<br />
perimetrala: aceasta este impermeabilizata si finisata astfel incat sa permita igienizarea.<br />
Apele pluviale de acoperis sunt dirijate la spatiul verde limitrof din incinta.<br />
29
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
OBIECT 2 - GRAJD 1250 vaci<br />
aria construita = 10455,5 mp<br />
aria desfasurata = 10455,5mp<br />
Caracteristici tehnice:<br />
–hala -276,6 x 37,8m<br />
regim de inaltime - parter<br />
Capacitate –1250 vaci<br />
Deschidere -37,8 m<br />
Travei - 46 x6,00<br />
Hala va avea structura metalica si va fi inchisa cu:<br />
Pereti exteriori – tabla<br />
de la h 1,20 pana la invelitoare – pe axele 1 si 21<br />
- parapet b.a. perimetral de 1,20 m<br />
Compartimentari cu<br />
Parapeti din grilaje metalice simple si mobile<br />
Invelitoare - panouri tabla<br />
Tamplarie metalica<br />
Perdele de protectie reglabil, perimetral pe spatiile fara tamplarie<br />
Finisaje interioare<br />
Zugraveli simple pe parapeti b.a<br />
Panourile - grilaje sunt prefinisate in fabrica, colorate<br />
Structura metalica prefinisata in fabrica<br />
Pardoseala este specifica fiecarei zone functionale<br />
Pamant batut +paie –cusete<br />
Beton finisat profilat -zona de hrana si adapatori<br />
Beton finisat mecanizat-elicopterizat - in structura placii pe calea de aprovizionare<br />
cu hrana.<br />
Se va acorda o atentie deosebirta prin racordari rotunjite la soclurile despartitoare<br />
dintre zone si la pantelor de scurgere.<br />
Tamplarie metalica – portal glisant - sau usi duble<br />
30
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
OBIECT 3 – LAGUNA GUNOI GRAJD<br />
Depozitul de gunoi se realizeaza pe un strat de argila batuta peste care se<br />
realizeaza un strat de protectie din folie hidroizolanta realizata sub forma unei cuve din<br />
argila compactata, pe o umplutura compactata in straturi din balast si pietris, cu pereti<br />
inclinati la 45%, protejata cu o folie rezistenta la infiltratii capacitate 20.000 mc<br />
numarul de niveluri – la nivelul solului<br />
adincimea libera - minim 4,00 m<br />
OBIECT 5 – <strong>DE</strong>POZIT FURAJE<br />
Depozitarea cerealelor se va face intr-o hala inchisa cu o capacitate de cca 2600<br />
tone. Depozitarea se va face in hala cu structura metalica, inchisa lateral cu diafragme –<br />
parapet din b.a. de 1,5 m inaltime, panouri din tabla <strong>pentru</strong> peretii laterali si invelitoare.<br />
Iluminatul se va face artificial si prin luminatoare zenitale prinse in invelitoare.<br />
Caracteristici tehnice:<br />
Capacitate - 2600to cereale<br />
Deschidere - 26,00m<br />
Travei -10 x6,00<br />
aria construita - 61,00m x 26,00m =1586 mp<br />
aria desfasurata=1586mp<br />
numarul de niveluri – parter<br />
inaltime libera - minim 5,00m<br />
volumul construit - 12260 mc<br />
materiale si finisaje<br />
inchideri laterale - beton armat si panouri tabla cutata<br />
sarpanta metalica si invelitoare – tabla cutata si luminatoare din policarbonat<br />
placa b.a si pardoseala finisata mecanic<br />
tamplarie interioara si exterioara-metalica<br />
Gradul de rezistenta la foc - II<br />
Categoria de pericol de incendiu - E<br />
31
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
OBIECT 6 – SILOZ MASA VER<strong>DE</strong><br />
Silozuri <strong>pentru</strong> porumb siloz si <strong>pentru</strong> lucerna insilozata sunt constituite din<br />
platforme si pereti laterali din beton armat, de inaltime 2,0 m, inchise pe 3 laturi, cu acces<br />
din aleea carosabila platforma de b.a este usor inclinata spre acces si racordata la o rigola<br />
de colectare a substantelor lichide: dat fiind amplasamentul pe un teren in panta,<br />
Deschidere - 24,00m<br />
Travei -3<br />
aria construita - 60,50m x 73,05m =4419,53 mp<br />
aria desfasurata=4419,53 mp<br />
numarul de niveluri – parter -descoperit<br />
inaltime - 2,00m<br />
volumul construit-9000 mc<br />
materiale-beton armat<br />
finisaje- finisaj mecanic<br />
Gradul de rezistenta la foc – II<br />
Cele 2 hale, sala de muls si grajdul, vor fi asezate paralele intre ele si sunt legate<br />
printr-un culoar acoperit, perpendicular, ce asigura accesul vacilor din grajd la hala de<br />
muls.<br />
Morfologic, zona prezinta o declivitate pronuntata spre DJ impunand amplasarea<br />
halelor relativ paralele cu acesta, in lungul curbelor de nivel ale terenului.<br />
La capatul acestor hale, perpendicular pe acestea, se gaseste Launa de gunoi de<br />
grajd.<br />
Amplasarea celorlalte sa facut avand in vedere realizarea unor fluxuri functionale<br />
eficiente, circuite controlate si o utilizare cat mai eficienta, trasee economice a utilitatilor<br />
si circulatiilor, miscari de teren cat mai reduse, acces facil si manevrare usoara a<br />
utilajelor de transport.<br />
Echiparea halelor de productie<br />
Hranirea vacilor se va face cu ajutorul unei remorci tehnologice trasa de un<br />
tractor. Printr-o banda laterala se va distribui furajul la vite. Vacile vor primi de 2 ori pe zi<br />
furaje proaspete, cu ajutorul unei remorci de furajare. In grajd vor fi montate adapatoare<br />
32
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
alimentate cu apa proaspata din belsug, la care vacile vor avea acces tot timpul.<br />
Adapatoarele vor fi curatate regulat <strong>pentru</strong> ca animalele sa aiba pe cat posibil apa curata<br />
tot timpul.<br />
Ventilatia grajdurilor de vaci<br />
Pentru grajdurile de vaci se va utiliza un sistem de aerare naturala de tip venturic.<br />
Astfel, evacuarea aerului cald se face pe la paretea superioara a grajdurilor, limitand<br />
semnificativ nivelul imisiilor si mirosurilor in atmosfera.<br />
33
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
2.6. Drum de acces<br />
Accesul la terenul studiat se face atat prin drumurile de exploatare limitrofe cat si<br />
din 106 I printr-o parcela cu front la drum. Zona este situata in unghiul sud vestic format<br />
de cele 2 drumuri judetene DJ107 ce duce la Straja si DJ106I ce leaga resedinta comunei<br />
cu Ghirbomul.<br />
2.7. Amenajare amplasament<br />
Careul necesar <strong>pentru</strong> construirea fermei <strong>pentru</strong> cresterea vacilor cu lapte este<br />
amplasat in extravilanul comunei Berghin, judetul Alba. Suprafata de 101810 m 2 are<br />
destinatia de teren agricol. In continuare, este prezentat tabelul cu proprietarii terenurilor<br />
agricole care vor fi puse la dispozitia noului obiectiv economic.<br />
34
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Tabel cu proprietarii terenurilor agricole destinate constructiei<br />
Suprafata<br />
ocupata de<br />
Domiciliul Amplasare<br />
constructii<br />
proprietarului a terenului<br />
existenta<br />
(m 2 )<br />
Proprietarul<br />
1. S.C DN AGRAR<br />
GHIRBOM S.R.L<br />
2 S.C DN AGRAR<br />
STRAJA S.R.L.<br />
Alba Iulia, str.<br />
Iuliu Maniu, nr.<br />
1, bl. 31<strong>DE</strong><br />
(imobil)<br />
Alba Iulia, str.<br />
Iuliu Maniu, nr.<br />
1, bl. 31<strong>DE</strong><br />
(imobil)<br />
59571 m 2<br />
Extravilan<br />
42239 m 2<br />
Extravilan<br />
Suprafata<br />
ocupata de<br />
constructii<br />
propusa<br />
(m 2 )<br />
0 26265<br />
0 26234<br />
Total = 52499 m 2<br />
Total teren (teren agricol) 101810 m 2<br />
Total (extravilan – teren agricol) = 101810 m 2<br />
2.8. Durata de functionare<br />
Perioada de existenta a fermei de vaci se considera a fi de minim 25 ani.<br />
Beneficiarul doreste sa-si dezvolte afacerea in doua etape, perioada de executie propusa<br />
<strong>pentru</strong> cele doua ferme din prima etapa fiind de 12 de luni.<br />
2.9. Consumuri de resurse energetice<br />
Alimentarea cu energie electrica se va face prin racordarea la retelele din zona,<br />
conform necesitatilor si pe baza unui studiu de solutie realizat de beneficiarul de retea –<br />
dintr-un post de transformare nou.<br />
Intrucat in zona nu exista LEA 0,4 kv in proprietatea S<strong>DE</strong>E ALBA IULIA, se<br />
impune realizarea unui post de transformare 160- 250 KVA, 20/0,4 kv racordat la reteaua<br />
existenta in zona .<br />
2.10. Principalele categorii de materiale utilizate in procesul tehnologic<br />
Toate substantele chimice utilizate in procesul de exploatare, respecta prevederile<br />
Hotararii Guvernului Romaniei nr. 1408 din 4 noiembrie 2008 privind clasificarea,<br />
etichetarea si ambalarea substantelor periculoase.<br />
35
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
Substantele chimice utilizate, nu sunt regasite in «Lista substantelor periculoase»<br />
din Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1408 din 4 noiembrie 2008 privind clasificarea,<br />
etichetarea si ambalarea substantelor periculoase.<br />
In procesul tehnologic, nu sunt utilizate substante, care intra sub incidenta<br />
Ordinului Ministrului Sanatatii nr. 43/07.02.1980, privind aprobarea listei substantelor<br />
toxice si a plantelor care contin substante toxice.<br />
2.10.1 Materii prime si substante utilizate in activitate<br />
Materii prime utilizate <strong>pentru</strong> preararea furajului sunt prezentate in tabelul<br />
urmator:<br />
Materii prime utilizate <strong>pentru</strong> preararea furajului<br />
Anual<br />
Nr.<br />
Produs<br />
Kg/cap/zi (pt. 2500 de capete)<br />
Crt.<br />
tone/an<br />
1 Borhot de bere 3 2737<br />
2 Lucerna 10 9125<br />
3 Porumb siloz 15,5 14143<br />
4 Porumb 3 2737<br />
5 Soia 1,25 1140<br />
6 Napi - Brassica napus 3,5 3194<br />
7 Grau 2,04 1861<br />
8 Sfecla de zahar 4 3650<br />
9<br />
Optimin (zinc 15%, mangan 15%,<br />
cupru 15%, fier 15%, cobalt 10%)<br />
0,1 91<br />
10 Calciu 0,1 91<br />
11 Sare 0,1 91<br />
12 Bicarbonat de sodiu 0,15 137<br />
13 Apa 3 2737<br />
36
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
- Medicamente <strong>pentru</strong> uz veterinar, substante <strong>pentru</strong> dezinfectie<br />
In cadrul fermei de vaci, se vor utiliza produse speciale <strong>pentru</strong> realizarea<br />
operatiilor de dezinfectie, dezinsectie si deratizare a adaposturilor (DDD).<br />
Operatiile acestea se refera cu prioritate la adaposturi si instalatii.<br />
Conform lista cu produse ce vor fi folosite <strong>pentru</strong> dezinsectie, deratizare si<br />
dezinfectie sunt urmatoarele:<br />
Pentru <strong>DE</strong>ZINSECTIE se vor folosi urmatoarele substante:<br />
SOLFAC (Cyfluthrin 5% w/w) este un insecticid extrem de versatil, ce actioneaza<br />
prin contact si ingestie, avand drept substanta activa un piretroid sintetic.<br />
Este conditionat sub forma de macro-emulsie in dispersie apoasa, fapt ce-i confera<br />
eficacitate sporita, usurinta in formarea amestecului de lucru si rezidualitate ridicata in<br />
conditii de siguranta <strong>pentru</strong> aplicator.<br />
Este biodegradabil, nu pateaza, nu lasa urme vizibile dupa aplicare si nu este<br />
inflamabil.<br />
Solfac manifesta o eficacitate deosebita impotriva tuturor artropodelor, indiferent<br />
daca sunt insecte, centripede, milipede sau arahnide, fiind indicat <strong>pentru</strong> combaterea lor<br />
in orice mediu, industrial, casnic sau public.<br />
Nu are efecte negative, daca este aplicat conform indicatiilor de pe eticheta,<br />
asupra plantelor, albinelor sau a altor vietuitoare on-vizate.<br />
Aplicarea Solfac se face rezidual cu echipamente specifice activitatii de<br />
dezinsectie, fiind posibila aplicarea acestuia si la interior si la exterior: in interior se va<br />
insista cu precadere pe locurile unde daunatorii se ascund sau se odihnesc(crapaturi,<br />
grinzi, tocurile usilor si ferestrelor), iar la exterior se va pulveriza la baza incintelor ce se<br />
doresc a fi protejate, pe peretii exteriori, dar si pe vegetatia existenta pe o raza de 20-50m.<br />
Solfac are o remanenta de 6 pana la 8 saptamani, in functie de tipul suprafetei pe<br />
care se aplica si de curatenia acesteia.<br />
Daunatori vizati:<br />
• Capuse, plosnite, purici, furnici, omizi<br />
• daunatori specifici fermelor de animale si pasari<br />
• gandaci<br />
Mod de aplicare:<br />
37
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
Se recomanda o doza de 40-60 ml de produs diluat in 5 litri de apa.<br />
Norma de consum este de 5 litri solutie de lucru/100mp.<br />
Compozitie: 100g de Solfac contine 5g (5%) de Cyfluthrin si coformulanti pana la<br />
100g<br />
<strong>DE</strong>TRAL SUPER - concentrat emulsionabil pe baza de deltamethrin si esbiothrin<br />
sinergizate cu piperonyl butoxide. Formulat in solventi vegetali cu efect de doborare si<br />
activitate reziduala prelungita.<br />
Compozitie: 100g de formulat contin:<br />
Deltramethrin 98% 0,7g (g/l 6,23)<br />
Esbiothrin 98% 0,7g (g/l 6,23)<br />
Piperonyl butoxide 93% 7,0g (g/l 62,30)<br />
Agenti co-formula si apa Pana la 100g<br />
Formulare<br />
<strong>DE</strong>TRAL SUPER este un insecticid concentrat emulsionabil care contine<br />
pirethroizi combinati cu piperonyl butoxide. Prezenta esbiothtrinei garanteaza o foarte<br />
buna actiune de doborare in timp ce deltamethrina asigura un efect de ucidere si rezidual.<br />
Piperonyl butoxide sporeste efectul de doborare a esbiothrinei si protejeaza atat<br />
ingredientele active de enzimele – care opereaza la degradare in organismul insectei tinta.<br />
Solventul continut in <strong>DE</strong>TRAL SUPER este de origine vegetala fara miros si<br />
neinflamabil, care permite ca produsul sa fie utilizat atat la exterior cat si la interior.<br />
Sfera de aplicare<br />
<strong>DE</strong>TRAL SUPER poate fi diluat in apa <strong>pentru</strong> aplicarile traditionale prin<br />
pulverizare cu pompe sau turbo-atomizatori la exterior; diluat in solventi vegetali sau<br />
uleiuri minerale aplicat prin pulverizare la rece sau ULV; motorina aplicat cu<br />
echipamente de nebulizare.<br />
Principalii daunatori controlabili<br />
1) In interiorul cladirilor:<br />
- impotriva daunatorilor clasici precum gandaci, furnici, capuse, etc. exploatand<br />
capacitatea insecticidului, cadentand interventiile pe perioade de lungime medie prin<br />
prezenta actiunii conferite de deltamethrina; <strong>pentru</strong> a rezolva infestari temporare datorate<br />
aparitiei purecilor, capuselor, mustelor, etc.<br />
38
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
2) In spatii exterioare:<br />
- <strong>pentru</strong> controlul daunatorilor legati de zone specifice, de exemplu mustele de pe<br />
langa gramezile de gunoaie si crescatorii de animale, capuse din apropierea crescatorilor<br />
de animale, <strong>pentru</strong> rapida reducere a daunatorilor (tantari, chiromizi, simulizi, etc) in<br />
deplasare activa din vecinatatea zonelor reziduale, centre turistice, balneare.<br />
METRADIN FLOW - insecticid concentrat lipsit de solventi <strong>pentru</strong> utilizare<br />
civila pe baza de deltamethrin in suspensie formula concentrata-flowable cu spectru<br />
amplu de actiune rapida si efect rezidual prelungit.<br />
Compozitie: 100g de formulat contin:<br />
Deltramethrin 98% 2,5g<br />
Agenti co-formula si apa Pana la 100g<br />
Formulare<br />
In METRADIN FLOW, deltamethrina este elaborata <strong>pentru</strong> a obtine particule<br />
foarte mici intr-o suspensie apoasa, prin utilizarea de agenti de dispersie, suspendare,<br />
umectare si ingrosare. Produsul obtinut, numit flowable, are un pericol scazut <strong>pentru</strong><br />
operatori, un impact de mediu redus, nu este inflamabil si nu este toxic <strong>pentru</strong> vegetatie.<br />
METRADIN FLOW nu dauneaza suprafetelor pe care este aplicat.<br />
Proprietati<br />
Larga sfera de actiune a deltamethrinului permite utilizarea METRADIN FLOWului<br />
<strong>pentru</strong> a controla majoritatea insectelor care infesteaza mediul urban, industrial si<br />
mediile agricole. METRADIN FLOW nu are miros, deci este indicat si <strong>pentru</strong> aplicarile<br />
interioare.<br />
Principalii daunatori controlabili<br />
Cu METRADIN FLOW atat insectele infestante zburatoare (muste, tantari,<br />
chiromide) precum si taratoarele (gandaci de bucatarie, furnici, plosnite) pot fi controlate.<br />
Mai mult, are efect si pe carii si insecte care ataca produsele depozitate (precum moliile)<br />
si larvele de musca in mediul lor de reproducere.<br />
Efectul METRADIN FLOW-ului este obtinut in cateva ore de la aplicare si<br />
dureaza cateva saptamani (3-4) in functie de frecventa si tipul de curatenie efectuat.<br />
Sfera de aplicare<br />
METRADIN FLOW este adecvat <strong>pentru</strong> a fi aplicat in urmatoarele medii:<br />
39
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
- in interiorul caselor, scolilor, spitalelor, cladirilor publice, depozitelor de<br />
alimente;<br />
- mijloace de transport precum autobuze, camioane, nave si avioane;<br />
- suprafete exterioare urbane, recreationale si agricole<br />
Pentru <strong>DE</strong>RATIZARE se folosesc urmatoarele substante:<br />
FACORAT PASTA<br />
Momeala <strong>pentru</strong> rozatoare din pasta proaspata gata de utilizare, pe baza de<br />
brodifacoum. Actioneaza asupra tuturor rozatoarelor chiar daca sunt rezistente la alti<br />
anticoagulanti.<br />
Compozitie:<br />
-100g de formulat contin Brodifacoum pur - 0,005g<br />
- Denatonium benzoate - 0,001g<br />
- Zaharuri, faini, arome apetisante, uleiuri - 100g<br />
Formulare<br />
In FACORAT PASTA brodifacoum-ul este formulat in momeli constand dintr-un<br />
amestec echilibrat de produs comestibil. Acest lucru face ca momeala sa aiba o rezistenta<br />
remarcabila impotriva umezelii. FACORAT PASTA poate fi utilizat in locuri unde<br />
momelile traditionale pot sa dezvolte mucegai si isi pierd mai repede efectul. Se poate<br />
utiliza cu succes in deratizarea oricarui ambient domestic si civil (case, birouri,<br />
comunitati, industrie) si <strong>pentru</strong> tratamente specifice in locuri deosebit de umede (retele de<br />
scurgere, canaluri, tuburi, etc).<br />
Momelile contin denatonium benzoat, substanta extrem de amara, ceea ce<br />
descurajeaza ingerarea de catre copii si animalele de casa. Caracteristica principala a<br />
acestei substante, denatonium benzoat, este ca nu este detectata de paleta larga de<br />
rozatoare la concentratia pe care o are FACORAT PASTA.<br />
Specii care se pot controla<br />
FACORAT PASTA este usor de acceptat si este consumat de toate speciile de<br />
rozatoare raspandite care sunt de obicei de gasit in mediul nostru: sobolani de canal –<br />
Rattus norvegicus, sobolani negri sau de acoperis – Rattus rattus, soareci de casa – Mus<br />
40
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
musculus, soareci de camp intrati in gospodarii, Apodemus sylvaticus, Microtus arvalis,<br />
etc.<br />
Proprietati si caracteristici<br />
Brodifacoum-ul reprezinta cel mai recent indirect rodenticid anticoagulant.<br />
Caracteristica sa esentiala este toxicitatea sa acuta in raport cu animalele tinta. O<br />
asemenea actiune permite uciderea rozatoarelor chiar si ca urmare a unei singure ingerari<br />
a unei mici cantitati de momeala. In plus, brodifacoum-ul se demonstreaza activ si fata de<br />
grupurile de rozatoare care au devenit rezistente la alti anticoagulanti. Din compararea<br />
valorilor de toxicitate acuta, fata de soarecele domestic, este posibil sa se indice<br />
brodifacoum-ul ca fiind de doua ori mai eficace decat difenacoum-ul, de trei ori mai mult<br />
ca difethialon-ul si de patru ori fata de bromodialon. Rozatoarele intoxicate mor, ca si cu<br />
ceilalti anticoagulanti, fara suferinte, si de aceea, nu ii alarmeaza pe ceilalti indivizi care<br />
continua sa manance momeala. Antidotul specific <strong>pentru</strong> brodifacoum este vitamina K1.<br />
Doze si modalitati de folosire<br />
Se va dispune 20-40g de momeala in cutii de dispersie, in interiorul locurilor<br />
infestate de rozatoare, daca este posibil, in apropiere de locurile frecventate de rozatoare,<br />
de-a lungul pistelor facute de acestia, de-a lungul peretilor, in colturi – niciodata in<br />
mijlocul incaperii – ferit de ploaie. In sediile cu grinzi, mansarde, plasati momelile in<br />
colturile inalte, intre grinzi si tavan. Momelile trebuie puse in cutii de dispersie, fixate<br />
adecvat <strong>pentru</strong> a avea acces numai animalele-tinta, evitand asa si dispersia momelii in<br />
mediul inconjurator. Se verifica la 2-3 zile cantitatea de momeala si se va reinnoi la<br />
nevoie. In timpul deratizarii zona interesata trebuie sa fie semnalizata corespunzator.<br />
Eventualele rozatoare gasite moarte trebuie arse sau ingropate <strong>pentru</strong> a se evita<br />
fenomenul de otravire secundara.<br />
Ingrediente active si toxicitate<br />
Brodifacoum este caracterizat de o inalta toxicitate <strong>pentru</strong> rozatoare si <strong>pentru</strong> alte<br />
cateva mamifere.<br />
LD50 – acut pe cale orala la sobolan - 0,27 mg/kg<br />
LD50 – acut pe cale orala la caine - 1 mg/kg<br />
LD50 – acut pe cale orala la soarece - 0,40 mg/kg<br />
LD50 – acut pe cale orala la pisica - 25 mg/kg<br />
41
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
Pentru <strong>DE</strong>ZINFECTIE se folosesc urmatoarele substante:<br />
AL<strong>DE</strong>ZIN - solutie <strong>pentru</strong> decontaminare microbiena, dezodorizanta<br />
Compozitie<br />
Glutaraldehida - 18 g;<br />
Clorura de benzalconiu - 5 g;<br />
Clorura de didecidimetilamoniu - 5 g;<br />
Alcool etilic - 8 g;<br />
Excipient pana la 100 ml<br />
Actiune<br />
Prin compozitia sa, complexa si sinergica, produsul are un spectru larg de actiune<br />
cida fata de: bacteriile Gram pozitive, Gram negative, micobacterii, micoplasme, fungi,<br />
drojdii, protozoare, alge, spori bacterieni si fungici, virusuri din familiile Adenoviridae,<br />
Hepadnaviridae, Herpetoviridae, Picornaviridae, Poxviridae, Reoviridae, Rethroviridae,<br />
Rhabdoviridae, Togaviridae, dar si dezodorizanta.<br />
Produsul are o eficienta ridicata intr-o perioada de timp redusa de la aplicare,<br />
indiferent de conditiile de temperatura. Acesta este biodegradabil, stabil in dilutie cu apa,<br />
indiferent de calitatea acesteia, chiar in prezenta reziduurilor.<br />
Prezinta un grad redus de agresivitate <strong>pentru</strong> mediu si operator.<br />
Indicatii<br />
Pentru decontaminarea microbiena, a statiilor de incubatie, fabricilor de nutreturi<br />
combinate, unitatilor de industrie alimentara, adaposturilor, abatoarelor, mijloacelor de<br />
transport, grupurilor sanitare, mobilierului din cabinete si spitale veterinare, blocuri<br />
alimentare, puncte si farmacii veterinare, a instrumentarului si echipamentelor medicale,<br />
indiferent de materialul din care sunt confectionate (sticla, plastic, metal), a instalatiilor<br />
de aprovizionare cu apa.<br />
Mod de folosite<br />
Solutia de lucru se poate aplica prin pulverizare, nebulizare sau imersie, in functie<br />
de scopul urmarit.<br />
Pentru decontaminarile microbiene profilactice a suprafetelor, indiferent daca se<br />
aplica prin pulverizare sau nebulizare, se foloseste in concentratie de 0,25% (1:400), timp<br />
42
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
de contact 20 minute, in cantitate de 100 ml/m 2 <strong>pentru</strong> suprafetele neabsorbante si de 300<br />
ml/m 2 <strong>pentru</strong> suprafetele absorbante.<br />
Pentru decontaminarile microbiene de necesitate a suprafetelor, indiferent daca se<br />
aplica prin pulverizare sau nebulizare, se foloseste in concentratie de 1% (1:200), timp de<br />
contact 30 minute, in cantitatile mentionate anterior.<br />
Pentru sterilizarea instrumentarului se foloseste metoda imersionarii, folosind<br />
concentratii de 0,5-1% (1:200 - 1:100), timp de contact 30 minute.<br />
Pentru decontaminarea microbiena a instalatiilor de aprovizionare cu apa se<br />
aplica, dupa caz, prin pulverizare, nebulizare, stergere sau circularea solutiei prin<br />
conducte.<br />
Pentru suprafete mari (bazine de stocare a apei) se aplica prin pulverizare sau<br />
nebulizare in concentratie de 0,25%, in cantitate de 100 ml/m 2 , timp de contact 20<br />
minute.<br />
Pentru decontaminarea microbiana locala, pe suprafete mici (hranitori, adapatori)<br />
se foloseste in concentratie de 0,25%, timp de contact 30 minute.<br />
Pentru decontaminare microbiana prin circulare in conducte (instalatii de<br />
distribuire a apei in adaposturi) se foloseste in concentratie de 0,25%, timp de contact 30<br />
minute.<br />
Caracteristicile substantelor folosite in operatiunile de DDD<br />
Clasificarea si etichetarea substantelor sau a preparatelor<br />
Principalele<br />
chimice<br />
materii prime/<br />
Categorie:<br />
natura chimica,<br />
Fraze de<br />
Periculoase/<br />
Periculozitate<br />
compozitie<br />
risc<br />
Nepericuloase<br />
SOLFAC periculos -Inflamabil<br />
-Nociv prin inhalare<br />
-Nociv in contact cu pielea<br />
-Nociv in caz de inghitire;<br />
-Toxic prin inhalare.<br />
R10<br />
R20<br />
R21<br />
R22<br />
R23<br />
43
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
Principalele<br />
materii prime/<br />
natura chimica,<br />
compozitie<br />
<strong>DE</strong>TRAL<br />
SUPER<br />
METRADIN<br />
FLOW<br />
FACORAT<br />
PASTA<br />
Clasificarea si etichetarea substantelor sau a preparatelor<br />
chimice<br />
Categorie:<br />
Fraze de<br />
Periculoase/<br />
Periculozitate<br />
risc<br />
Nepericuloase<br />
-Foarte toxic in caz de inghitire<br />
-Iritant <strong>pentru</strong> ochi<br />
-Iritant <strong>pentru</strong> sistemul respirator.<br />
-Iritant <strong>pentru</strong> piele.<br />
-Risc de leziuni oculare grave<br />
-Inhalarea vaporilor poate provoca<br />
R28<br />
R36<br />
R37<br />
R38<br />
R41<br />
R67<br />
somnolenta si ameteala.<br />
periculos -Foarte toxic <strong>pentru</strong> organismele R50<br />
acvatice.<br />
-Poate provoca efecte adverse pe R53<br />
termen lung asupra mediului<br />
acvatic.<br />
-Iritant <strong>pentru</strong> ochi<br />
R36<br />
-Foarte toxic <strong>pentru</strong> organismele R50<br />
acvatice.<br />
-Poate provoca efecte adverse pe R53<br />
termen lung asupra mediului<br />
acvatic.<br />
periculos -Foarte toxic <strong>pentru</strong> organismele R50<br />
acvatice.<br />
-Poate provoca efecte adverse pe R53<br />
termen lung asupra mediului<br />
acvatic.<br />
periculos - Nociv in caz de inghitire; R22<br />
44
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
Clasificarea si etichetarea substantelor sau a preparatelor<br />
Principalele<br />
chimice<br />
materii prime/<br />
Categorie:<br />
natura chimica,<br />
Fraze de<br />
Periculoase/<br />
Periculozitate<br />
compozitie<br />
risc<br />
Nepericuloase<br />
AL<strong>DE</strong>ZIN periculos -nociv prin inhalare, inghitire<br />
sau daca intra in contact cu pielea<br />
-provoaca arsuri<br />
-sensibilizare prin inhalare si<br />
contact cu pielea<br />
-foarte toxic <strong>pentru</strong> organismele<br />
acvatice<br />
R 20/21/22<br />
R34<br />
R43<br />
R 50<br />
Functie de posibilitatile de achizitie si de necesitati se utilizeaza unul din<br />
produsele dintr-un anumit tip. Functie de furnizor, produsele pot avea si alte denumiri<br />
comerciale.<br />
In incinta fermei nu se creeaza depozite <strong>pentru</strong> aceste produse si nici <strong>pentru</strong><br />
ambalajele rezultate din folosinta acestora. Aceste produse se administreaza de catre<br />
societatea SC <strong>DE</strong>RATEX CHIM SRL Alba Iulia, cu care beneficiarul va incheia un<br />
contract <strong>pentru</strong> prestarea acestui serviciu.<br />
Antibiotice, promotori de crestere, vitamine, antiparazitare, aditivi furajeri.<br />
Sunt utilizate produsele agrementate de autoritatea sanitara veterinara, acceptate<br />
de legislatia UE si administrate sub stricta supraveghere a medicului veterinar. Produsele<br />
mentionate mai sus sunt utilizate conform instructiunilor tehnice specifice si numai in<br />
concentratiile recomandate.<br />
2.11. Utilitati<br />
Alimentarea cu apa si canalizarea<br />
Necesarul de apa al fermei va fi asigurat din doua surse de apa distincte:<br />
-Racord Dn 110 la reteaua publica amplasata de-a lungul DJ 106I<br />
-Sursa de apa proprie (camp de puturi) amplasat in apropierea cantarului auto<br />
45
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
Campul de puturi va asigura necesarul de apa atat <strong>pentru</strong> ferma Straja cat si <strong>pentru</strong><br />
ferma Ghirbom.<br />
Debitele de apa utilizate de fiecare ferma vor fi contorizate separat.<br />
Pentru asigurarea unei rezerve de apa <strong>pentru</strong> stingerea incendiilor precum si rezerva<br />
in caz de avarie s-a optat <strong>pentru</strong> amplasarea unui rezervor de inmagazinare a apei metalic<br />
suprateran in zona inalta situata in nord vestul grajdurilor avand capacitatea de 300m³.<br />
Datorita cotei de amplasare consumatorii vor fi alimentati din rezervor gravitational.<br />
Alimentarea cu apa a consumatorilor se va face printr-o retea de apa ce va deservi<br />
ambele ferme iar alimentarea cu apa a rezervoarelor se va face prin robineti cu plutitor.<br />
Asigurarea necesarului de apa <strong>pentru</strong> adapat, consum menajer, si <strong>pentru</strong> stingerea<br />
incendiilor se va face printr-o retea apa incinta in forma inelara executata din teava de<br />
polietilena de inalta densitate PEHD De 90; Pn 6 bari montata ingropat.<br />
Conductele retelei se vor imbina prin electrofuziune sau prin imbinari demontabile<br />
prin compresiune. Montajul retelei se va face ingropat pe un pat de nisip de 10cm la o<br />
adancime de 1,2m fata de generatoarea superioara.<br />
La stabilirea configuratiei retelei de apa incinta s-a tinut cont si de lucrarile de<br />
investitii ce se vor derula in etapa a II-a asigurandu-se racordarea facila a acestora.<br />
Pe traseul retelei de apa se vor amplasa 4 hidranti exterior de incendiu supraterani cu<br />
Dn=80mm Pn 6 bari. S-a ales varianta hidrantilor supraterani datorita sigurantei in<br />
exploatare si usurintei de a fi identificati in caz de incendiu. Prin pozitia de amplasare a<br />
celor 4 hidranti exterior s-a urmarit atingerea fiecarui punct al cladirilor si spatiilor de<br />
depozitare (siloz) de catre un jet luindu-se in calcul un singur incendiu simultan.<br />
La alegerea traseului retelei s-a tinut cont de distantele minime prevazute fata de<br />
cladiri si fata de alte retele de utilitati.<br />
Racordarea consumatorilor menajeri si tehnologici se va face prin camine de vane<br />
prevazute cu robineti de inchidere si izolare <strong>pentru</strong> a da posibilitatea izolarii eventualelor<br />
defectiuni de pe retea si asigurarea de alimentarii prin celelalte racorduri.<br />
Diametrul conductei retelei de incinta si presiunea normala a fost dictate de necesarul<br />
<strong>pentru</strong> stingerea incendiilor tinand cont de specificul cladirilor, volumul si destinatia<br />
acestora.<br />
46
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
Reteaua de apa se va executa din polietilena de inalta densitate datorita avantajelor<br />
pe care aceasta le prezinta:<br />
- usurinta de montare ;<br />
- posibilitatea corelarii traseului cu celelalte trasee;<br />
- permite montarea in orice fel de terenuri cu configuratii neregulate;<br />
- usor de transportat datorita greutatii reduse;<br />
- numar redus de imbinari<br />
- nu este necesara izolarea anticoroziva;<br />
- pret de cost redus;<br />
- pierderi de presiune reduse;<br />
- rezistenta mecanica buna;<br />
- nu permite formarea depunerilor de saruri;<br />
- este insipit, netoxic, inodor, inert si insolubil.<br />
Intregul traseu al retelei de apa incinta va fi prevazut cu fir de cupru cu sectiunea de<br />
2,5mm montat de-a lungul conductei de polietilena <strong>pentru</strong> a da posibilitatea identificarii cat<br />
mai usoare a traseului retelei.<br />
Lungimi, materiale / diametre: conducte de polietilena de inalta densitate tip<br />
PEHD 80 mm<br />
-Racord apa retea publica -(300m PEHD110)<br />
-Retea apa rezervoare (580m PEHD110)<br />
-Retea alimentare cu apa incinta (PEHD90;PEHD63) 950+170m<br />
-Procurare rezervoare apa 300m³<br />
conditii de pozare : ingropat sub adancimea de inghet ( sub – 1,20 m )<br />
Racord Dn 110 la reteaua publica amplasata de-a lungul DJ 106I<br />
Sursa de apa proprie (camp de puturi)<br />
- rezervor de inmagazinare a apei metalic suprateran - capacitatea de 300m³.<br />
- hidranti exterior de incendiu supraterani cu Dn=80mm Pn 6 bari.<br />
Instalatii alimentare cu apa adapatori (OB1;OB2)<br />
Instalatiile sunt formate din retele de conducte, armaturi si accesorii ce asigura<br />
alimentarea cu apa a adapatorilor situate in grajd si in maternitate.<br />
47
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
Alimentarea cu apa se va face de la reteaua inelara PEHD 90 de incinta cu<br />
racorduri Dn63 prin camine de vane amplasate pe capetele grajdului si pe capatul<br />
maternitatii.<br />
Racordarea adapatorilor se va face printr-un inel din PEHD 63 si racorduri din<br />
teava ZnØ1”<br />
Traseul conductelor de alimentare se va alege de-a lungul zonei de alimentare cu<br />
hrana.<br />
Montarea conductelor din polietilena de inalta densitate se va face pe un pat de<br />
nisip de 10cm si adancimea de 1,2m fata de generatoarea superioara a conductei <strong>pentru</strong><br />
racordurile intre camine si la o adancime de 0,6m <strong>pentru</strong> inelele de distributie.<br />
Instalarea tronsoanelor de conducta se va face prin fitinguri de compresiune sau<br />
electrofuziune.<br />
Sapaturile se vor executa manual sau mecanizat iar impluturile se vor executa<br />
manual si se vor compacta mecanic in straturi succesive de 20cm grosime.<br />
Conductele de apa se vor supune la probe de etanseitate prin intercalarea unor<br />
pompe de proba. Modul de desfasurare a probei se va face conform Normativului I22-99<br />
si STAS 4163-3.<br />
Racordarea consumatorilor prin camine de racord la reteau de incinta va asigura in<br />
permanenta racorduri de rezerva in caz de avarii.<br />
Spatiul de sub adapatori se va constitui ca un camin de vane asigurindu-se astfel<br />
spatiul de acces la zona de racord la inelul de distributie.<br />
Dotarea cu obiecte sanitare<br />
Dotarea cu obiecte sanitare s-a realizat in functie de numarul echivalent de<br />
utilizatori pe un schimb precum si de modul de repartizare pe sexe <strong>pentru</strong> fiecare grup<br />
sanitar.<br />
Se vor utilize urmatoarele obiecte sanitare:<br />
Vase de closet cu iesire verticala prevazute cu rezervoare de semiinaltime;<br />
Lavoare din portelan montate pe piedestal in grupuri sanitare, C.T. si birouri;<br />
Pisoare din portelan sanitar prevazute cu robineti cu temporizare in grupul sanitar<br />
barbati;<br />
Cabine de dus in cele doua vestiare;<br />
48
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
Spalatoare in sala de masini (hala de muls).<br />
Pentru spalarea pardoselilor si a grupurilor sanitare se prevad robineti dublu<br />
serviciu si sifoane de pardoseala. De asemenea se vor monta sifoane de pardoseala in<br />
C.T. in farmacie.<br />
Instalatia sanitara interioara<br />
Se va realiza din teava de cupru rigid imbinat prin lipire sau prin teava din<br />
polipropilena PP-R.<br />
Instalatia se va realiza cu distributie superioara montata aparent, conductele de apa<br />
rece si calda urmand a se izola termic si masca.<br />
Pe ramurile instalatiei sanitare se vor monta robineti de separare.<br />
Legaturile la obiectele sanitare vor fi prin racorduri flexibile din cauciuc armat de<br />
plasa inox ½”.<br />
Prepararea apei calde menajere se va face in centrala termica prevazuta cu cazan<br />
pe combustibil solid si un boiler vertical cu capacitatea de 800 litri.<br />
Canalizarea apelor uzate rezultate de la instalatiile sanitare vor fi colectate si<br />
transportate prin reteua de conducte de canalizare din polipropilena ignifura pana la statia<br />
de epurare aflata in vecinatatea salii de muls.<br />
Coloanele de canalizare vor fi prevazute cu piese de curatire si vor fi ventilate prin<br />
scoaterea acestora deasupra acoperisului.<br />
La iesirea in exterior a conductelor de canalizare se va asigura adancimea minima<br />
<strong>pentru</strong> protectie la inghet (comform STAS 6054) masurata de la cota finita a terenului<br />
sistematizat.<br />
Apele conventional curate provenite de la statia de epurare vor fi deversate in<br />
bazinul de receptie al apelor cu dejectii si a apelor de spalare de unde vor fi pompate in<br />
laguna de dejectii.<br />
Canalizarea menajera / pluviala<br />
materiale/diametre lungimi: 175 m/cu: conducte de PVC diametre 110-160-180m<br />
- PEHD De 90 de la statie la laguna<br />
conditii de pozare: ingropat sub adancimea de inghet ( sub – 1,20 m )<br />
statia epurare<br />
49
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
laguna gunoi de grajd 20000 mc<br />
Apele uzate provin de la<br />
• consumatori menajeri (grupuri sanitare),<br />
• spalari tehnologice instalatii de muls<br />
• spalari ale dejectiilor animalelor din zona de muls.<br />
Modul de colectare a acestor ape s-a ales in functie de continutul de impuritati al<br />
acestora.<br />
Apele uzate menajere vor fi preluate prin<br />
• caminele CM1, CM2, CM3 si tratate in<br />
• statia de epurare SE amplasata in vecinatatea halei de muls.<br />
Apele uzate rezultate in urma spalarii instalatiei de muls vor fi trecute prin<br />
• separatorul de grasimi SG dupa care se vor trata de asemenea in statia de epurare.<br />
Apele uzate cu continut de dejectii vor fi colectate prin<br />
• caminul CCD si transportate in statia de pompare dejectii SPD de unde prin<br />
pompare vor fi trimise la<br />
• laguna de gunoi.<br />
Apele uzate rezultate din zona silozurilor si depozitelor de furaje vor fi colectate prin<br />
rigole si camine si vor fi transportate la laguna de gunoi.<br />
apele pluviale sunt dirijate la zona verde din incinta<br />
Materiale / diametre lungimi:<br />
175 m/cu: conducte de PVC diametre 10-160<br />
-180m - PEHD De 90 de la statie la laguna<br />
conditii de pozare: ingropat sub adancimea de inghet ( sub – 1,20 m )<br />
statia epurare<br />
laguna gunoi de grajd 20000 mc<br />
• caminele CM1, CM2, CM3<br />
• statia de epurare SE<br />
• separatorul de grasimi SG<br />
• caminul CCD si<br />
• statia de pompare dejectii SPD<br />
50
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
• laguna de gunoi.<br />
2.12. Proces tehnologic<br />
2.12.1. Descrierea procesului tehnologic de muls la sala rotativa (autorotor)<br />
Atat in procesul de proiectare – construcie, cat si in cel de exploatare, instalatiile<br />
de muls trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte :<br />
-sa extraga integral laptele cisternal si alveolar din uger, prin corelarea vitezei de<br />
mulgere cu cea de cedare a laptelui si prin pregatirea corespunzatoare a animalelor la<br />
muls;<br />
-sa mentina starea de sanatate a ugerului atat prin evitarea traumatizarii tesuturilor<br />
acestuia, cat si prin mentinerea fiabilitatii si mentenabilitatii instalatiilor de muls la<br />
standarde foarte ridicate, deoarece exploatarea acestor utilaje se face intr-un timp dublu<br />
limitat, datorita stereotipului dinamic al programului din ferma si a respectarii cerintelor<br />
procesului de cedare a laptelui;<br />
-sa se poata efectua curatarea lor cu solutii fierbinti, potential corozive;<br />
-sa aiba o functionare silentioasa si sa nu sperie vacile pe durata functionarii;<br />
-sa fie ergonomice;<br />
-sa raspunda cerintelor de tehnica a securitatii muncii<br />
- sa poata fi folosita cat mai simplu, eficient si economic<br />
Confort maxim al mulgatorului<br />
Postul de muls ofera siguranta maxima mulgatorului si cea mai buna vedere<br />
asupra animalului. Bratul multifunctional asista intregul proces de atasare a unitatii de<br />
muls si al mulsului, degreveaza mulgatorul de efort, permite rezultate mai bune la muls<br />
si o productivitate mai buna. Unghiul de pozitionare al animalelor este optim <strong>pentru</strong> o<br />
atasare usoara a unitatilor de muls, observare fara probleme a animalelor precum si<br />
<strong>pentru</strong> o curatire si intretinere usoare ale instalatiei.<br />
Confort maxim al animalului<br />
Datorita conformatiei deschise, prietenoase a postului de muls si a componentelor<br />
cu muchii rotunjite animalele acceseaza si parasesc platforma rapid si cu placere.<br />
Separatoarele de loc de tip nou precum si renuntarea la piese in miscare maresc<br />
confortul animalului.<br />
51
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
Productivitati ridicate<br />
Decisiva <strong>pentru</strong> o productivitate ridicata este configurarea optima a zonelor de<br />
intrare si iesire si, prin aceasta, un trafic continuu al animalelor.<br />
Pozitionare optima a animalelor, operare simpla si exploatare eficienta sunt<br />
principalele caracteristici.<br />
Tehnologii verificate si inovative<br />
Motoare hidraulice eficiente si rolele de rulare asigura o pornire lina si o<br />
functionare silentioasa. Asociate cu acestea sunt fiabilitatea si durata de exploatare<br />
ridicata. Dotarea tehnica, stimularea perfecta, tehnica de muls menajanta <strong>pentru</strong> uger si<br />
retragerea automata a unitatilor de muls conduce la cele mai inalte performante de muls.<br />
Alte avantaje: inalta mentenanta si consumuri energetice eficiente.<br />
Operatorii de muls precum si managerii de ferme din intreaga lume, apreciaza<br />
confortul pe care acest sistem il pune la dispozitie. Pozitionarea optima a animalelor si<br />
operarea simpla a AutoRotorului sunt unice. AutoRotor-ul este dotat cu un sistem de<br />
furajare si este disponibil in marimi de la 16 la 48 de locuri.<br />
Poarta centrala de intrare raspunde de accesul individual, fara blocaje al<br />
animalelor pe platforma. Separatorul de loc mobil indica animalului cel mai scurt drum<br />
catre locul de muls.<br />
Animalele care vin din sala de asteptare acceseaza platforma in flux continuu.<br />
Acest fapt accelereaza traficul animal, creste comfortul animal si sporeste productivitatea.<br />
Descrierea Fluxului Tehnologic hala de muls si adaposturi<br />
Fluxul tehnologic din ferma zootehnica cuprinde urmatoarele etape:<br />
• Furajarea si adaparea<br />
• Muls<br />
• Evacuarea dejectiilor si igienizare<br />
• Profilaxie sanitar-veterinara<br />
• Plimbarea animalelor<br />
Mulsul se va efectua centralizat in sala de muls de doua ori pe zi (dimineata si<br />
seara). Bovinele ajunse in sala de asteptare sunt dirijate cu ajutorul unui impingator catre<br />
sala de muls. Mulsul va fi programat pe loturi de vaci in functie de productiile de lapte.<br />
52
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
La instalatia de muls va opera o echipa formata din doua - trei persoane. Ordinea<br />
in care este programat mulsul pe adaposturi va fi aceeasi atat dimineata cat si seara,<br />
astfel incat intervalul dintre mulsuri la fiecare vaca sa fie de 10-12 ore. Inainte de<br />
inceperea mulsului, mulgatorii vor face mai intai curatenia standului si curatenia<br />
corporala a animalelor, dupa care se va pune in functiune instalatia de muls, si se vor<br />
verifica in acelasi timp parametrii functionali ai acesteia. Mulsul propriu-zis, are<br />
urmatoarele etape:<br />
-Abordarea vacii, spalarea ugerului cu apa calda si stergerea acestuia cu un prosop<br />
uscat.<br />
-Eliminarea primelor picaturi de lapte, dat fiind ca in ultima portiune a canalului<br />
galactar al mamelonului patrund microbi. Efectuarea masajului inainte de muls.<br />
-Aplicarea paharelor de muls pe mameloane in urmatoarea ordine: stang<br />
posterior, drept posterior, stang anterior, drept anterior. Retragerea aparatului de muls, se<br />
face automat de catre instalatia de muls.<br />
Laptele muls este stocat intr-un vas receptor prevazut cu un sesizor de nivel care,<br />
la atingerea unui nivel prestabilit al laptelui in vas, declanseaza pompa de lapte. De<br />
asemenea, este prevazut cu un ventil de golire automat.<br />
Pompa de lapte (centrifuga, paleti inox) pompeaza laptele prin filtrul de lapte<br />
(corp si arc inox cartus filtrant dublu de 0 800 / 40 mm care retine toate particulele<br />
straine cu un 0 > 50pm ) in sistemul de preracire a laptelui, dupa care in tancul de racire.<br />
Vasul va fi amplasat in groapa de muls si va asigura receptia, filtrarea si pomparea<br />
laptelui - prin reteaua de pompare din inox 0 40 - in sistemul de preracire a laptelui dupa<br />
care in<br />
tancul de racire confectionat din otel inoxidabil AISI 304 (interior, exterior)<br />
Tancul de racire tip orizontal inchis este prevazut cu instalatie de racire a laptelui la 4<br />
grade celsius, cu un<br />
sistem automat de spalare, care va actiona dupa fiecare livrare a laptelui catre<br />
beneficiar.<br />
Cicluri de spalare:<br />
Pre-clatire, cu apa calduta,<br />
1 Pre-spalare, cu apa calduta<br />
53
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
1 spalare, cu solutie de spalare fierbinte<br />
2 clatiri cu apa rece<br />
1 post-clatire, cu apa rece<br />
Dupa terminarea mulsului, instalatia de muls este racordata la sistemul de spalare<br />
automat care va asigura spalarea intregii instalatii si a unitatilor de muls.<br />
Automatul de spalare ofera posibilitatea programarii si monitorizarii procesului<br />
de spalare, respectand cele 3 principale faze ale acestuia:<br />
-Preclatirea, cu apa rece sau calduta, <strong>pentru</strong> indepartarea tuturor urmelor de lapte<br />
si incalzirea retelei<br />
-Spalarea principala, cu solutie de spalare acida/bazica, care are rolul de a<br />
curata si dezinfecta instalatia<br />
-Clatirea finala, cu apa rece, potabila, <strong>pentru</strong> indepartarea tuturor urmelor de<br />
solutie din instalatie<br />
Pentru obtinerea unui muls igienic si eficient, aparatura de muls se va mentine in<br />
perfecta stare de functionare si in conditii igienice corespunzatoare. De asemenea, <strong>pentru</strong><br />
obtinerea unui lapte de calitate, responsabilul cu actiunile sanitar veterinare, medicul<br />
veterinar, va urmari in permanenta starea de sanatate a vacilor, iar cele cu eventuale<br />
afectiuni mamare sau alte boli vor fi mulse, separat de cele sanatoase la o instalatie de<br />
muls la conducta. Animalele care vor fi depistate cu eventuale probleme de sanatate cat si<br />
cele care urmeaza a fi insamantate artificial, vor fi dirijate la iesirea din sala de muls catre<br />
spatii special amenajate in apropierea salii de muls. Pe langa obtinerea unui lapte de muls<br />
cu calitati igienico- sanitare superioare, mulsul centralizat ofera si avantajul urmaririi<br />
productiei zilnice de lapte pe fiecare vaca mulsa. Astfel medicul veterinar cu ajutorul<br />
programului de gestiune instalat pe un calculator poate sa urmareasca evolutia fiecarei<br />
vaci, fluctuatia productiei de lapte de la o zi la alta, fiind un indiciu ca au aparut<br />
probleme sanatatea animalului.<br />
Pentru a obtine un lapte igienic, periodic se efectueaza urmatoarele operatiuni de<br />
intretinere a echipamentului de muls:<br />
ZILNIC<br />
- se spala la exterior toate conductele<br />
- se spala recipientul intermediar<br />
54
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
- se spala furtunurile si paharele de muls<br />
LUNAR<br />
- se spala pulsatoarele<br />
- se inlocuiesc filtrele si/sau se spala sistemul de control al vacuumului<br />
LA 6 LUNI<br />
- se inlocuiesc toate partile de cauciuc ale pulsatorului<br />
- se inlocuiesc furtunurile pulsatorului<br />
- se inlocuiesc furtunurile de lapte<br />
- se spala pulsatorul si conducta de vacuum<br />
- se verifica cureaua de transmisie la pompa de vacuum<br />
ANUAL<br />
- se inlocuiesc toate furtunurile de spalare<br />
- se inlocuieste cureaua de la pompa de vacuum<br />
LA 1200 MULSORI se inlocuiesc mansoanele de cauciuc<br />
Programul de gestiune necesar <strong>pentru</strong> prelevarea datelor din cadrul fermei<br />
cuprinde:<br />
• identificarea electronica a animalelor si inregistrarea parametrilor fiziologici<br />
• inregistrarea automata la muls a debitului si cantitatii de lapte muls de la fiecare<br />
animal<br />
• identifica si semnalizeaza automat aparitia mamitelor (se inregistreaza<br />
conductivitatea laptelui)<br />
• identifica si semnalizeaza momentul optim de insamantare a vacilor<br />
• cresterea semnificativa a fertilitatii<br />
• controleaza datele de reproductie si genetica<br />
• gestioneaza tratamentele aplicate si consumul de medicamente<br />
• controleaza reforma si inlocuirea animalelor<br />
• intocmeste rapoarte detaliate <strong>pentru</strong> toti parametrii necesari fermierului cu<br />
datele privind controlul productiei, a performantelor animalelor, inclusiv analiza<br />
curbelor de lactatie, a performantelor la muls a gestiunii generale a fermei<br />
• soft de management si interfata <strong>pentru</strong> calculator <strong>pentru</strong> intreaga cireada<br />
55
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
Dupa terminarea operatuinilor de muls sala se curata si se igienizeaza, in vederea<br />
pregatirii <strong>pentru</strong> urmatorul muls.<br />
2.12.2 Descrierea principalelor caracteristici ale procesului de productie<br />
Cele doua ferme au o capacitate de cate 1250 de capete, iar cumulat o capacitate<br />
de crestere a 2500 capete vaci cu lapte.<br />
Desfasurarea activitatii dintr-o ferma de crestere a vacilor de lapte este redata in<br />
schema de mai jos:<br />
Schema generala a activitatilor din fermele de crestere a vacilor de lapte<br />
56
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
2.13. Obiectivele PUZ<br />
La elaborarea planului urbanistic zonal analizat s-au luat in considerare si au fost<br />
integrate principiile, obiectivele si cerintele dezvoltarii social economice durabile la nivel<br />
national, zonal si local in conformitate cu dispozitiile legislatiei nationale si comunitare,<br />
cu orientarile si cu strategiile programelor nationale, europene si globale <strong>pentru</strong> mediu si<br />
dezvoltare durabila. Planul este orientat spre principiul precautiei si prevenirii, pastrarea<br />
unui nivel ridicat de protectie a mediului in scopul promovarii dezvoltarii durabile<br />
(conservarea, protectia si imbunatatirea calitatii mediului).<br />
Conform Legii protectiei mediului, fiecare titular de plan sau program trebuie sa<br />
asigure caracterul durabil din punct de vedere al mediului al tuturor planurilor si<br />
programelor (numite in continuare P/P) pe care le elaboreaza.<br />
“Dezvoltarea durabila din punct de vedere al mediului inseamna respectarea<br />
nevoilor generatiilor prezente fara a afecta nevoile generatiilor viitoare.”<br />
Obiectivele relevante de mediu au fost alese astfel incat sa fie in concordanta cu<br />
“Obiectivele nationale si regionale de mediu <strong>pentru</strong> perioada 2007–2012”<br />
Pentru apele de suprafata:<br />
1 - Prevenirea deteriorarii tuturor corpurilor de ape de suprafata<br />
Pentru apele subterane:<br />
1 - Prevenirea sau limitarea aportului de poluanti in apele subterane si prevenirea<br />
deteriorarii starii tuturor corpurilor de ape subterane<br />
Poluare sol si apa subterana<br />
1-Reducerea poluarii produsa sau indusa de nitrati din surse agricole<br />
2-Prevenirea poluarii apelor cu nitrati<br />
3-Rationalizarea si optimizarea utilizarii ingrasamintelor chimice si organice<br />
Gestionarea deseurilor<br />
1-Minimizarea generarii deseurilor prin promovarea, incurajarea si implementarea<br />
principiului prevenirii la producatori<br />
2.14. Legatura PUZ cu alte planuri/programe relevante din zona<br />
Planurile Urbanistice zonale avand la baza AVIZELE <strong>DE</strong> OPORTUNITATR nr.<br />
2/2012 si nr. 3/2012 emise de catre Consiliul Judetean Alba au detaliat modul de<br />
57
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
dezvoltare in corelare cu prevederile P.U.G. aprobat si cu necesitatile actuale ale<br />
localitatii, stabilind obiectivele, prioritatile si reglementarile de urbanism ce vor fi<br />
aplicate in utilizarea terenurilor din teritoriul analizat.<br />
Conform CU nu se specifica conditii speciale, de zona protejata sau monument<br />
istoric dar organizarea urbanistica in incinta se face conform PUZ si RLU aferent<br />
Reglementarile PUG-ului si a PUZ-ului aproba ocuparea terenului cu functiunea<br />
dorita de beneficiar, in conditiile respectarii regulamentului de urbanism .<br />
Pentru realizarea propunerilor este necesara modificarea intravilanului aprobat<br />
prin includerea in perimetru intravilan a amplasamentului<br />
-schimbarea regimului economic din teren arabil in teren construibil cu destinatie<br />
zona agrozootehnica<br />
-constituirea unei unitatati teritoriale –UTRn- AI<br />
Amplasarea constructiilor se face in incinta tinand cont de servitutile create de<br />
vecinatatea cu DJ 106I, in afara limitei de protectie a DJ, la minim 30,0m fata de limita<br />
suprafatei asfaltate, astfel incat sa satisfaca exigentele functionale si tehnologice ale<br />
viitoarei activitati.<br />
• A.I –UTR.n- unitate functionala noua constituita intr-un Trup<br />
• Procent maxim de ocupare a terenului propus :POT 60 %<br />
• Coeficient maxim de utilizare a terenului propus: CUT 1,2<br />
• Regim de inaltime –max 12 m<br />
De asemenea amplasamentul nu cade in raza de protectie sanitara a nici unei alte<br />
vecinatati generatoare de noxe<br />
Terenul studiat prin PUZ are o suprafata de 386473mp, este destinat dezvoltarii<br />
zonei agrozootehnice a comunei Berghin, prezinta in etapa 1 amplasamente pertru 2<br />
ferme de vaci de 1250 capete fiecare si posibilitati de dezvoltare a acestora in etapa de<br />
perspectiva .<br />
2.14.1. Strategia de dezvoltare a judetului Alba <strong>pentru</strong> perioada 2007 – 2013<br />
(aprobata prin Hotararea Consiliului Judetean Alba nr. 209/20.12.2007) a creat un<br />
instrument metodologic prin care Consiliul Judetean Alba, administratiile publice locale<br />
in parteneriat cu institutiile publice, mediul de afaceri, cetatenii, sa poata realiza<br />
planificarea dezvoltarii socio-economice pe termen mediu. Documentul constituie si o<br />
58
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
utila platforma de coordonare a investitiilor si de asemenea un sprijin in vederea<br />
gestionarii instrumentelor structurale in perioada 2007-2013. Strategia de dezvoltare<br />
cuprinde viziunea si obiectivele strategice, pachete de politici, programe si proiecte; ea se<br />
axeaza pe elementele cheie ale polticii economice, ocupationale, investitionale si<br />
turistice. Viziunea de dezvoltare socio-economica a judetului are trei stalpi:<br />
-Alba, un judet competitiv! Judetul Alba va deveni o comunitate prospera si<br />
atractiva <strong>pentru</strong> investitori si turisti, cu o dezvoltare armonioasa, echilibrata si durabila a<br />
activitatii economice si turistice, insotita de o coeziune sociala mai sporita si de o<br />
imbunatatire a ocuparii fortei de munca.<br />
-Adevarata bogatie – oamenii! Alba va oferi un mediu placut si primitor<br />
cetatenilor. Cetatenii judetului vor avea acces nediscriminatoriu la educatie si cunoastere,<br />
o calitate ridicata a vietii si servicii publice.<br />
-Cooperarea, impuls al dezvoltarii! Implicarea comunitatii, conlucrarea actorilor<br />
locali, in special prin parteneriate, buna guvernare si managementul performant vor<br />
reprezenta premisele dezvoltarii judetului.<br />
Obiectivele strategice de dezvoltare sunt:<br />
-Domeniul resursei umane, a ocuparii fortei de munca: cresterea ratei ocuparii, a<br />
calitatii si productivitatii muncii prin educarea si formarea continua a fortei de munca,<br />
corelarea ofertei de formare cu nevoile pietei muncii, promovarea adaptibilitatii si<br />
antreprenoriatului precum si asigurarea accesului liber, nediscriminatoriu pe piata muncii;<br />
-Mediul de afaceri, cercetare si inovare: edificarea unei economii bazata pe<br />
cercetare si inovare conditii determinante <strong>pentru</strong> cresterea competitivitatii, <strong>pentru</strong><br />
obtinerea dezvoltarii economice si prosperitatii;<br />
-Turism: crearea unei imagini vizibile atat pe plan intern cat si international a<br />
judetului Alba ca destinatie turistica si asigurarea unei dezvoltari durabile a turismului<br />
intr-o maniera in care bogatiile sale naturale, culturale si de patrimoniu sa fie in egala<br />
masura exploatate in prezent dar si prezervate <strong>pentru</strong> viitor.<br />
In domeniul energetic este formulat un obiectiv sintetic: judetul Alba este interesat sa-si<br />
diversifice sursele de aprovizionare cu energie. Consiliul Judetean va incuraja investitiile<br />
in energie regenerabila si in tehnologii cu consum redus de energie.<br />
59
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
2.14.2 Planul de Amenajare a Teritoriului Judetean Alba (PATJ Alba) a fost<br />
elaborat de Proiect Alba S.A. si a fost intocmit in conformitate cu “Continutul cadru al<br />
documentatiilor de amenajare a teritoriului in concordanta cu prevederile Legii nr.<br />
350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul” – redactarea a III-a.<br />
Perioada vizata in cadrul revizuirii PATJ este de 5 pana la 10 ani, respectiv 2010<br />
– 2015 pana in 2020.<br />
Planul are ca obiectiv, stabilirea stadiului actual de dezvoltare economico-sociala<br />
a teritoriului in vederea optimizarii utilizarii resurselor naturale ale solului si subsolului, a<br />
resurselor de munca si a modului de repartizare a populatiei in scopul asigurarii unui<br />
echilibru permanent intre modul de valorificare a acestora si conditiile de protectie a<br />
mediului natural, in conditiile dezvoltarii durabile a teritoriului si localitatilor.<br />
Documentatia este destinata cu precadere administratiei publice judetene.<br />
Necesitatea elaborarii ei este impusa de realizarea unui cadru global si unitar privind<br />
posibilitatile de dezvoltare durabila a teritoriului judetean in context regional-national si<br />
contribuie la:<br />
-reabilitarea, protectia si conservarea mediului natural si construit;<br />
-realizarea unei structuri a retelei de localitati, care sa permita o repartizare<br />
echilibrata si armonioasa in profil teritorial a populatiei, locurilor de munca si a dotarilor<br />
publice pe baza unor politici coerente de descentralizare a componentelor in cadrul<br />
colectivitatilor locale;<br />
-integrarea teritoriului judetean in circuitul economic regional si national;<br />
-dezvoltarea infrastructurilor tehnice ale teritoriului,<br />
-stabilirea prioritatilor de interventie privind dezvoltarea activitatilor economice,<br />
echiparea majora, dotarea si echiparea tehnico-edilitara a localitatilor.<br />
2.14.3. Planul Local de Actiune <strong>pentru</strong> Mediu – judetul Alba 2007 - 2013<br />
(aprobata prin Hotararea Consiliului Judetean Alba nr. 35/28.02.2007) reprezinta<br />
strategia pe termen scurt, mediu si lung necesara solutionarii problemelor de mediu<br />
locale, prin abordarea principiilor dezvoltarii durabile si in deplina concordanta cu<br />
planurile, strategiile si alte documente legislative specifice existente la nivel local,<br />
regional si national. Planul Local de Actiune <strong>pentru</strong> Mediu reliefeaza un proces dinamic a<br />
carui evolutie este continua, depinzand de o serie de factori socio-economici care<br />
60
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
evolueaza in timp, avand nevoie de o permanenta monitorizare si o revizuire periodica in<br />
scopul reactualizarii elementelor de planificare strategica continute.<br />
In cadrul Planului Local de Actiune <strong>pentru</strong> Mediu, <strong>pentru</strong> fiecare problema<br />
identificata s-a stabilit:<br />
-scopul <strong>pentru</strong> mediu, care reprezinta elementul de indrumare strategica a<br />
eforturilor pe termen lung <strong>pentru</strong> rezolvarea problemei;<br />
-obiectivele <strong>pentru</strong> mediu sunt angajamentele masurabile care trebuiesc atinse<br />
intr-un interval de timp <strong>pentru</strong> atingerea scopului stabilit;<br />
-tintele <strong>pentru</strong> mediu, reprezentand cuantificarea a ceea ce se doreste a se realiza<br />
intr-un interval de timp prestabilit <strong>pentru</strong> atingerea obiectivului;<br />
-indicatorii de mediu, care sunt elementele de referinta <strong>pentru</strong> cuantificarea si<br />
evaluarea rezultatelor actiunilor.<br />
2.14.4. Planul judetean de gestionare a deseurilor - Judetul Alba (aprobat prin<br />
Hotararea Consiliul Judetean Alba nr. 192 din 28 august 2008) a fost intocmit in baza<br />
„Metodologiei <strong>pentru</strong> elaborarea Planului judetean de gestionare a deseurilor” aprobata<br />
prin Ordinul Ministerului <strong>Mediului</strong> si Dezvoltarii Durabile nr. 951/2007 si publicata in<br />
Monitorul Oficial Partea I nr. 497 bis/25.07.2007. Planul Judetean de Gestionare a<br />
Deseurilor are ca scop:<br />
-Definirea obiectivelor si tintelor judetene in conformitate cu obiectivele si tintele<br />
Planului Regional si National de Gestionare a Deseurilor;<br />
-Abordarea tuturor aspectelor privind gestionarea deseurilor municipale la nivel<br />
judetean;<br />
-Sa serveasca ca baza <strong>pentru</strong> stabilirea necesarului de investitii si a politicii in<br />
domeniul gestionarii deseurilor, <strong>pentru</strong> realizarea si sustinerea sistemelor de management<br />
integrat al deseurilor la nivel judetean;<br />
-Sa serveasca ca baza <strong>pentru</strong> elaborarea proiectelor <strong>pentru</strong> obtinerea finantarii.<br />
Referitor la valorificarea energetica, sunt promovate masuri privind toate tipurile<br />
de valorificari energetice precum:<br />
-co-incinerarea in fabricile de ciment, arderea combustibililor sau incinerarea in<br />
pat fluidizat necesita o putere calorifica suficienta a namolului. Aceasta din urma<br />
61
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
presupune ca procesul de uscare sa se produca intr-o instalatie separata sau in combinatie<br />
cu un incinerator;<br />
-Imbunatatirea/dezvoltarea unui sistem integrat de colectare si transport a<br />
deseurilor;<br />
-Atingerea tintelor de valorificare materiala si energetica a deseurilor de ambalaje<br />
in conformitate cu prevederile legislative;<br />
-Valorificarea energetica a deseurilor cu putere calorica ridicata care nu pot fi<br />
reciclate.<br />
62
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
3.<br />
ASPECTELE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A <strong>MEDIU</strong>LUI SI ALE<br />
EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PLANULUI<br />
SAU PROGRAMULUI PROPUS<br />
Datele privind starea actuala a mediului din zona, sunt preluate din Raportul<br />
privind starea mediului pe anul 2010 in judetul Alba, intocmit de APM Alba, publicat in<br />
pagina web a acestei institutii.<br />
Sebes:<br />
3.1. Factorul de mediu aer<br />
Calitatea aerului ambiental<br />
Amplasarea statiei automate de monitorizare a calitatii aerului din municipiul<br />
Oras Tipul statiei Locatie Indicatori ce se determina<br />
Sebes<br />
SO<br />
SEBES industrial str. M.Kogalniceanu<br />
2 , NOx, CO, O 3 , PM 10 ,<br />
COV, parametri meteo<br />
(scoala generala nr.4)<br />
3.1.1 Dioxidul de azot<br />
Date statistice anul 2010 <strong>pentru</strong> NO 2 (probe medii orare ): VL=200µg/mc (an<br />
atingere: 2010, nr. depasiri admise: 18/ an)<br />
Statia AB2<br />
– Sebes<br />
/luna<br />
Total date<br />
Validate<br />
orare<br />
% date<br />
disponibile<br />
Probe cu<br />
conc ≥<br />
200µg/mc<br />
Frecventa<br />
depasirii<br />
%<br />
Valoare<br />
medie<br />
µg /mc<br />
Ianuarie 655 88,0 0 0 20,74<br />
Februarie 583 86,7 0 0 14,30<br />
Martie 709 95,2 0 0 16,03<br />
Aprilie 300 41,6 0 0 15,31<br />
Mai 688 92,4 0 0 12,45<br />
Iunie 663 92,0 0 0 9,69<br />
Iulie 699 93,9 0 0 10,73<br />
August 694 93,2 0 0 18,46<br />
Septembrie 667 92,6 0 0 9,75<br />
Octombrie 711 95,5 0 0 12,96<br />
Noiembrie 637 88,4 0 0 20,80<br />
Decembrie 687 92,3 0 0 21,84<br />
TOTAL 7693 87,8 0 0 15,70<br />
63
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
3.1.2. Dioxidul de sulf<br />
Valori inregistrate de catre statia automata din municipiul Sebes:<br />
Date statistice anul 2010 <strong>pentru</strong> SO 2 (probe medii orare ) VL=350 µg/mc (an<br />
atingere: 2007, nr. depasiri admise: 24/ an)<br />
Statia AB2 –<br />
Sebes /luna<br />
Total date<br />
Validate<br />
orare<br />
% date<br />
disponibile<br />
Probe cu<br />
conc ≥<br />
350 µg/mc<br />
Frecventa<br />
depasirii<br />
%<br />
Valoare<br />
medie<br />
µg /mc<br />
Ianuarie 683 91,8 0 0 9,32<br />
Februarie 641 95,3 0 0 10,10<br />
Martie 711 95,5 0 0 8,12<br />
Aprilie 651 90,4 0 0 6,57<br />
Mai 709 95,2 0 0 6,02<br />
Iunie 662 91,9 0 0 5,03<br />
Iulie 697 93,6 0 0 3,9<br />
August 705 94,7 0 0 4,67<br />
Septembrie 667 92,6 0 0 7,37<br />
Octombrie 711 95,5 0 0 7,62<br />
Noiembrie 639 88,7 0 0 8,65<br />
Decembrie 684 91,9 0 0 6,51<br />
TOTAL 8160 93,1 0 0 6,96<br />
64
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
Date statistice anul 2010 <strong>pentru</strong> SO 2 (probe medii zilnice) VL=125µg/mc<br />
(an atingere: 2007, nr. depasiri admise: 3/ an)<br />
Statia<br />
AB2/luna<br />
Total date<br />
Validate<br />
zilnice<br />
% date<br />
Disponibile<br />
Probe cu<br />
conc ≥<br />
125µg/mc<br />
Frecventa<br />
depasirii<br />
%<br />
Valoare<br />
medie<br />
µg /mc<br />
Ianuarie 29 93,5 0 0 9,38<br />
Februarie 28 100 0 0 10,11<br />
Martie 31 100 0 0 8,12<br />
Aprilie 27 90,0 0 0 6,56<br />
Mai 31 100 0 0 6,02<br />
Iunie 28 93,3 0 0 5,03<br />
Iulie 30 96,7 0 0 3,89<br />
August 31 100 0 0 4,65<br />
Septembrie 28 93,3 0 0 7,33<br />
Octombrie 31 100 0 0 7,61<br />
Noiembrie 27 90 0 0 8,60<br />
Decembrie 29 93,5 0 0 6,56<br />
TOTAL 350 95,86 0 0 6,99<br />
65
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
3.1.3. Pulberi in suspensie- PM10<br />
Valori inregistrate de catre statia automata din municipiul Sebes:<br />
Date statistice anul 2010 <strong>pentru</strong> PM10-metoda nefelometrica (probe medii zilnice)<br />
VL=50 µg/mc (an atingere: 2007, nr.depasiri admise: 35/ an)<br />
Statia AB2<br />
/luna<br />
Total date<br />
Validate<br />
Orare/<br />
zilnice<br />
% date<br />
disponibile<br />
Probe cu<br />
conc ≥<br />
50µg/mc<br />
(zilnice)<br />
Frecventa<br />
depasirii<br />
%<br />
Valoare<br />
medie<br />
µg /mc<br />
Ianuarie 718/ 31 100 0 0 15,13<br />
Februarie 672/ 28 100 0 0 17,64<br />
Martie 743/ 31 100 0 0 11,19<br />
Aprilie 720/ 30 100 0 0 7,29<br />
Mai 743/ 31 100 0 0 3,14<br />
Iunie 694/ 30 100 0 0 3,09<br />
Iulie 739/ 31 100 0 0 5,28<br />
August 741/ 31 100 0 0 7,44<br />
Septembrie 720/ 30 100 0 0 7,59<br />
Octombrie 744/ 31 100 0 0 21,15<br />
Noiembrie 719/ 30 100 0 0 24,61<br />
Decembrie 720/ 31 100 0 0 23,19<br />
TOTAL 8673/ 365 100 0 0 12,20<br />
Depasirea valorii limita <strong>pentru</strong> sanatatea umana se datoreaza unui cumul de<br />
factori. Acumularea emisiilor de pulberi din diferite surse are cauze multiple dintre care<br />
unele sunt prezente pe tot parcursul anului – cum sunt activitatile industriale, traficul sau<br />
lucrari de constructii, iar altele sunt caracteristice perioadei de toamna-iarna, respectiv<br />
arderea combustibililor solizi (lemne si carbune, etc) <strong>pentru</strong> incalzirea locuintelor sau<br />
activitatile agricole specifice perioadei de toamna. De asemenea, o contributie majora la<br />
cresterea concentratiei de pulberi in suspensie (PM10) o au si conditiile meteorologice<br />
cum sunt ceata sau calmul atmosferic, care ingreuneaza dispersia poluantilor in<br />
atmosfera.<br />
In anul 2010 nu s-au inregistrat depasiri ale valorii limita la PM10<br />
66
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
3.1.4. Monoxidul de carbon<br />
Date statistice anul 2010 <strong>pentru</strong> CO<br />
valoarea limita <strong>pentru</strong> sanatate umana= valoarea maxima zilnica a mediilor pe 8<br />
ore: 10 mg/mc (an atingere: 2007)<br />
Valorile maxime mediate la 8 ore (media mobila) inregistrate in lunile anului<br />
2010 sunt prezentate in tabelele si graficul de mai jos:<br />
Statia AB2<br />
/luna<br />
Total date<br />
validate<br />
orare<br />
% date<br />
disponibile<br />
Valoarea<br />
maxima zilnica<br />
a mediilor pe 8<br />
ore/luna<br />
Nr.probe<br />
cu conc ≥<br />
10 mg/mc<br />
Frecventa<br />
depasirii<br />
%<br />
Ianuarie 461 61,9 2,17 0 0<br />
Februarie 655 97,4 1,96 0 0<br />
Martie 711 95,5 0,72 0 0<br />
Aprilie 648 90,0 0,56 0 0<br />
Mai 709 95,2 0,13 0 0<br />
Iunie 662 91,9 0,10 0 0<br />
Iulie 706 94,8 0,10 0 0<br />
August 708 95,1 0,62 0 0<br />
Septembrie 668 92,7 0,95 0 0<br />
Octombrie 712 95,6 1,95 0 0<br />
Noiembrie 514 71,3 3,32 0 0<br />
Decembrie 686 92,2 5,70 0 0<br />
TOTAL 7840 89,4 5,70 0 0<br />
67
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
3.1.5. Benzenul- C 6 H 6<br />
Date statistice anul 2010 <strong>pentru</strong> C 6 H 6<br />
valoarea limita anuala: 5 µg/mc; anul de atingere a valorii limita: 2010<br />
Statistica privind masuratorile de benzen la statia AB2 in 2010 este prezentata in<br />
tabelul de mai jos:<br />
Statia AB2<br />
/luna<br />
Total date<br />
Validate orare<br />
% date<br />
disponibile<br />
Conc. lunara<br />
(µg/mc)<br />
Ianuarie 428 57,5 7,53<br />
Februarie 497 73,9 6,36<br />
Martie 739 99,3 3,14<br />
Aprilie 717 99,5 2,35<br />
Mai 736 98,9 1,30<br />
Iunie 683 94,8 1,09<br />
Iulie 737 99,0 1,04<br />
August 742 99,7 1,30<br />
Septembrie 716 99,4 1,36<br />
Octombrie 646 86,8 4,02<br />
Noiembrie 717 99,5 5,17<br />
Decembrie 714 95,9 6,16<br />
Conc. anual ( g/mc)<br />
An 2010 8072 92,1 3,16<br />
3.1.6. Amoniac - incepand cu anul 2009 nu s-au mai efectuat determinari <strong>pentru</strong><br />
indicatorul amoniac.<br />
3.1.7. Ozonul - O 3<br />
Date statistice anul 2010 <strong>pentru</strong> O 3<br />
valoarea tinta <strong>pentru</strong> protectia sanatatii umane = valoarea maxima zilnica a<br />
mediilor pe 8 ore: 120 µg/mc (a nu se depasi peste 25 de zile dintr-un an calendaristic).<br />
Anul de atingere al valorii tinta este 2010.<br />
68
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
Statia AB2<br />
/luna<br />
Total date<br />
validate<br />
orare<br />
% date<br />
disponibile<br />
Valoarea maxima<br />
zilnica a mediilor<br />
pe 8 ore/luna<br />
Nr.probe cu<br />
conc ≥ 120<br />
µg/mc<br />
Ianuarie 686 92,2 76,7 0<br />
Februarie 614 91,3 70,4 0<br />
Martie 707 95,0 83,7 0<br />
Aprilie 649 90,1 84,5 0<br />
Mai 705 94,7 100,6 0<br />
Iunie 662 91,9 80,9 0<br />
Iulie 644 86,5 82,1 0<br />
August 702 94,3 78,5 0<br />
Septembrie 666 92,5 75,5 0<br />
Octombrie 710 95,4 57,0 0<br />
Noiembrie 638 88,6 59,7 0<br />
Decembrie 684 91,9 56,8 0<br />
Total 2010 8067 92,0 100,6 0<br />
69
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
statie<br />
Tabel sinteza. Perioada: 2010<br />
poluant<br />
media<br />
aritmetica pe<br />
intreaga<br />
perioada<br />
unitate<br />
masura<br />
tip depasire<br />
( conform<br />
sheeturilor<br />
detaliate)<br />
nr.<br />
depasiri<br />
(pe<br />
intreaga<br />
perioada*)<br />
captura de<br />
date (%)<br />
(validate, pe<br />
intreaga<br />
perioada)<br />
AB2/ I2 SO 2 6,96 µg/ mc 9,31<br />
AB2/ I2 NO 2 15,23 µg/ mc 87,8<br />
AB2/ I2<br />
valoarea<br />
limita<br />
PM10<br />
12,20 µg/ mc zilnica pt<br />
automat<br />
sanatate<br />
umana<br />
0 100<br />
AB2/ I2 CO 0,37 mg/ mc 89,4<br />
AB2/ I2 ozon 33,40 µg/ mc 92,0<br />
AB2/ I2 benzen 3,16 µg/ mc 92,1<br />
3.1.8. Comparatie masuratori anii 2009- 2010<br />
In anul 2010 statiile au functionat foarte bine, au fost obtinute capturi de date de<br />
minim 90 % <strong>pentru</strong> masuratori.<br />
Tendinte<br />
Poluarea aerului reprezinta o mare provocare a ultimelor decenii, datorita<br />
agresivitatii asupra sanatatii umane, asupra tuturor componentelor de mediu (aer, apa, sol,<br />
vegetatie), in general asupra mediului natural sau construit.<br />
Prin urmare, protectia atmosferei devine un domeniu de o mare importanta in<br />
asigurarea sanatatii umane si a protectiei mediului, in spiritul conceptului de dezvoltare<br />
durabila. Astfel, autoritatilor de mediu, le revine sarcina dificila de a genera cadrul<br />
legislativ necesar <strong>pentru</strong> mentinerea calitatii aerului la un nivel satisfacator, care nu aduce<br />
prejudicii sanatatii umane sau diferitelor componente de mediu.<br />
Acumularea emisiilor de pulberi din diferite surse are cauze multiple dintre care<br />
unele sunt prezente pe tot parcursul anului – cum sunt activitatile industriale, traficul sau<br />
lucrari de constructii, iar altele sunt caracteristice perioadei de toamna-iarna, respectiv<br />
arderea combustibililor solizi (lemne si carbune, etc) <strong>pentru</strong> incalzirea locuintelor sau<br />
activitatile agricole specifice perioadei de toamna.<br />
70
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
De asemenea, o contributie majora la cresterea concentratiei de pulberi in<br />
suspensie PM10 o au si conditiile meteorologice cum sunt ceata sau calmul atmosferic,<br />
care ingreuneaza dispersia poluantilor in atmosfera.<br />
Avand in vedere prevederile legislatiei nationale in vigoare, se impune realizarea,<br />
in mod continuu, a evaluarii calitatii aerului, pe baza valorilor limita si valorilor de prag,<br />
in acord cu standardele nationale si ale Uniunii Europene.<br />
Scopul principal al directivelor europene si a legislatiei nationale, care le<br />
transpune in totalitate, este acela de a evalua si gestiona calitatea aerului intr-un mod<br />
comparabil si pe baza acelorasi criterii la nivelul intregii Uniuni Europene.<br />
Cerintele si exigentele existente la nivelul Uniunii Europene, impun o noua<br />
abordare a problemelor de mediu, din punct de vedere al efectelor si presiunii asupra<br />
mediului si a tuturor consecintelor socio-economice.<br />
3.2 Schimbari climatice<br />
3.2.1 UNFCC, Protocolul de la Kyoto, politica UE privind schimbarile climatice<br />
Schimbarile climatice reprezinta una dintre provocarile majore ale secolului<br />
nostru – un domeniu complex in care trebuie sa ne imbunatatim cunoasterea si intelegerea<br />
<strong>pentru</strong> a lua masuri imediate si corecte in vederea abordarii eficiente din punct de vedere<br />
al costurilor, a provocarilor din domeniul schimbarilor climatice.<br />
Schimbarile climatice afecteaza direct calitatea vietii, altereaza structurile<br />
localitatilor si activitatilor umane, are impact asupra sanatatii umane, securitatii si<br />
proprietatii (de exemplu, prin fenomenele extreme de risc: inundatii, vijelii).<br />
“Daca nu luam masuri <strong>pentru</strong> reducerea emisiilor, concentratia de gaze cu efect de sera se<br />
va dubla, fata de nivelul pre-industrial, pana in anul 2035, ceea ce inseamna o crestere a<br />
temperaturii medii cu peste 2 grade Celsius.<br />
3.2.2 Strategia Romaniei privind schimbarile climatice defineste politicile<br />
Romaniei privind respectarea obligatiilor internationale prevazute de Conventia–cadru a<br />
Natiunilor Unite asupra Schimbarilor Climatice semnata la RIO de Janeiro in anul 1992 si<br />
de Protocolul de la Kyoto la Conventia-cadru, semnat in 1997 si, totodata, a obligatiilor<br />
privind schimbarile climatice asumate prin integrarea in Uniunea Europeana.<br />
71
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
Programul European privind Schimbarile Climatice consta in politici si<br />
reglementari la nivel UE, care contribuie, direct sau indirect, la realizarea angajamentelor<br />
UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera (GHG sau GES):<br />
- cu 8% in perioada 2008-2012, comparativ cu anul de baza 1990;<br />
- o cu 20-40% pana in anul 2020, fata de nivelul din anul 1990;<br />
- limitare cu 70% pe termen lung.<br />
3.2.3. Datele agregate privind proiectiile emisiilor de GES<br />
DIRECTIVA 2003/87/UE: De instituire a unui sistem de tranzactionare a<br />
licentelor de emisie de gaze cu efect de sera si de modificare a Directivei Consiliului<br />
96/61/CE (DIRECTIVA EU ETS).<br />
Directiva face parte din acquis-ul comunitar de mediu si are ca scop promovarea<br />
unui mecanism de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera de catre agentii economici<br />
cu activitati care genereaza astfel de emisii. Directiva se aplica numai <strong>pentru</strong> emisiile de<br />
CO 2 .<br />
Directiva 2003/87/CE este transpusa in legislatia romaneasca prin:<br />
- HG nr. 780/2006 privind infiintarea unei scheme de comercializare a<br />
certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera;<br />
- OM nr. 1897/2007 <strong>pentru</strong> aprobarea procedurii de emitere a autorizatiei privind<br />
emisiile de gaze cu efect de sera, <strong>pentru</strong> perioada 2008 – 2012.<br />
In judetul Alba, in anul 2010, au fost inventariati 7 operatori care desfasoara<br />
activitati aflate sub incidenaa Directivei 2003/87/CE, acestia fiind autorizati si avand<br />
Planul de Masuri privind Monitorizarea si Raportarea Emisiilor de Gaze cu Efect de Sera<br />
<strong>pentru</strong> anul 2011, aprobat de catre ANPM Bucuresti. Pentru cei 7 operatori, la nivelul<br />
judetului Alba, prin Planul National de Alocare, au fost alocate certificate de emisii de<br />
gaze cu efect de sera cu titlu gratuit.<br />
DIRECTIVA 2009/29/CE <strong>pentru</strong> modificarea Directivei 2003/87/CE in vederea<br />
imbunatatirii si extinderii schemei de comercializare a certificatelor de emisii gaze cu<br />
efect de sera – se aplica <strong>pentru</strong> cea de-a treia perioada a schemei de comercializare a<br />
certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera, 2013 – 2020.<br />
72
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
3.2.4. Emisii totale anuale de gaze cu efect de sera<br />
Indicatorul structural de mediu “emisii totale de gaze cu efect de sera” reprezinta<br />
cantitatile in tone/ an de CO 2 , CH 4 si N 2 O, poluanti ce sunt reglementati prin Protocolul<br />
de la Kyoto. Toate tarile trebuie sa realizeze progrese in ceea ce priveste reducerea<br />
acestor emisii de gaze cu efect de sera.<br />
Conform inventarului emisiilor de poluanti in atmosfera Corinvent, in 2010, au<br />
rezultat urmatoarele cantitati de emisii gaze cu efect de sera: CO 2 – 777466 Mg, CH 4 –<br />
3.441,41 Mg si N 2 O –1589,39 Mg. In total aceste gaze au insumat 782497 tone.<br />
Redam in tabelul de mai jos evolutia cantitatilor de emisii gaze cu efect de sera,<br />
calculate conform inventarelor de emisii din perioada 2003 – 2010.<br />
ANUL<br />
Total tone CO 2<br />
CH 4<br />
N 2 O<br />
din care: (tone) (tone) (tone)<br />
2003 1319487 1303071 14400 2016<br />
2004 1395784 1375051 18685 2048<br />
2005 1107716 1091492 14516 1697<br />
2006 1072334 1052766 14344 1761<br />
2007 1156215 1143216 11110 1889<br />
2008 1311364 1299739 9757 1868<br />
2009 1221283 1216166 3534 1582<br />
2010 782497 777466 3441 1589<br />
Comparativ cu anul 2009, cantitatea totala de emisii gaze cu efect de sera in anul<br />
2010 a fost mai mica , aceasta valoare inregistrandu-se in primul rand datorita scaderii<br />
productiei si lipsa estimarii emisiilor provenite din traficul rutier.<br />
In tabelul de mai jos sunt prezentate emisiile totale anuale de gaze cu efect de sera<br />
in perioada 2003 – 2010, exprimate in mii tone CO 2 echivalent.<br />
73
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
Judetul<br />
Alba<br />
Emisii<br />
totale<br />
(mii tone<br />
CO 2 Eq)<br />
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010<br />
1903,37 2402,31 1922,39 1899,9 1962,11 2083,71 1.780,8 1.342,32<br />
Emisiile totale anuale de gaze cu efect de sera in perioada 2003 – 2010<br />
Emisii anuale de dioxid de carbon<br />
Principalele surse de emisii de CO 2 le reprezinta arderile din sectorul energetic,<br />
instalatiile de ardere neindustriala, arderile din industria de prelucrare, la care se adauga<br />
emisiile provenite din sectorul transport rutier.<br />
In tabelul de mai jos este prezentat indicatorul structural de mediu „emisii totale<br />
anuale de dioxid de carbon” <strong>pentru</strong> perioada 2003 – 2010 exculsiv cele provenite din<br />
grupa 7 (trafic rutier).<br />
74
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
Judetul<br />
Alba<br />
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010<br />
Emisii<br />
totale<br />
1303,071<br />
CO 2 (mii<br />
1375,051 1091,492 1052,766 1143,216 1299,739 1216,166 777,466<br />
tone)<br />
Emisiile totale anuale de CO 2 in perioada 2003 – 2010<br />
Acest indicator structural de mediu are o evolutie descrescatoare in perioada<br />
2004-2006 si o usoara crestere in 2007, respectiv mai accentuata in 2008. In anul 2010<br />
asistam la o evolutie descendenta, cauza fiind reducerea consumului de combustibil gazos<br />
datorat restrangerii activitatii din diferite sectoare de activitate (influenta crizei) cat si<br />
lipsa datelor <strong>pentru</strong> emisiile provenite din traficul rutier.<br />
Cum se poate observa din graficul de mai sus, in jud. Alba, in anul 2010 au fost<br />
emise in atmosfera 777,466 mii tone CO 2 provenite de la urmatoarele sectoare:<br />
- Arderi in ind. energetica si industrii de transformare: 10435 tone;<br />
- Instalatii de ardere neindustriale: 365863 tone;<br />
- Arderi in industria de prelucrare: 398607 tone;<br />
- Procese de productie: 2.560 tone.<br />
O scadere semnificativa a emisiilor de CO 2 se observa <strong>pentru</strong> sectorul energetic<br />
de la 143886 tone in anul 2009 la 10434 tone in anul 2010.<br />
75
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
Emisii anuale de metan<br />
Indicatorul structural de mediu „emisii totale anuale de metan” s-a obtinut<br />
insumand emisiile provenite preponderent din agricultura (fermentatie) si silvicultura,<br />
precum si din alte sectoare:<br />
3441,412 tone.<br />
2003 – 2010.<br />
Judetul<br />
Alba<br />
Emisii<br />
totale<br />
CH 4<br />
(mii<br />
tone)<br />
- Agricultura: 204,752 tone;<br />
- Alte surse: 2107,2731 tone;<br />
- Arderi in industria de prelucrare: 772,567 tone;<br />
- Instalatii de ardere neindustriale: 354,003 tone;<br />
- Arderi in energetica si industrii de transformare: 0,930 tone;<br />
- Alte surse mobile si utilaje: 1,727 tone.<br />
Valoare totala a emisiilor de metan, in anul 2010, in judetul Alba, a fost de<br />
In tabelul de mai jos este prezentata evolutia acestui indicator <strong>pentru</strong> perioada<br />
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010<br />
14,4 18,685 14,516 14,344 11,110 9,757 3,534 3,441<br />
76
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
Emisiile totale anuale de CH 4 in perioada 2003 – 2010<br />
Acest indicator structural de mediu are o evolutie descrescatoare incepand cu anul<br />
2006. Datele <strong>pentru</strong> anul 2010 arata o scadere cu 93 tone fata de anul 2009.<br />
3.2.5. Emisii anuale de protoxid de azot<br />
Protoxidul de azot este emis cu precadere din activitatile sectorului agricol si<br />
silvicultura.<br />
In anul 2010, judetul Alba a emis in atmosfera 1589,394 tone protoxid de azot<br />
provenite de la urmatoarele sectoare:<br />
• Agricultura: 341,797 tone;<br />
• Alte surse: 1218,9184 tone;<br />
• Arderi in industria de prelucrare: 10,6976 tone;<br />
• Instalatii de ardere neindustriale: 4,863 tone;<br />
• Arderi in energetica si industrii de transformare: 0,0186 tone;<br />
• Alte surse mobile si utilaje: 13,0873 tone;<br />
• Procese de productie: 0,0110 tone.<br />
In tabelul de mai jos este prezentat indicatorul structural de mediu „emisii totale<br />
de N 2 O” <strong>pentru</strong> perioada 2003 – 2010.<br />
77
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
Judetul<br />
Alba<br />
Emisii<br />
totale<br />
N 2 O<br />
(mii<br />
tone)<br />
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010<br />
2,016 2,048 1,697 1,761 1,889 1,868 1,5825 1,589<br />
Emisiile totale anuale de N 2 O in perioada 2003 – 2010<br />
Acest indicator structural de mediu are o evolutie usor descrescatoare (aproape<br />
constanta) datorita scaderii emisiilor de N 2 O provenite din agricultura (culturi fara<br />
fertilizatori, pasuni naturale) si silvicultura (paduri de foioase neamenajate).<br />
3.3. Factorul de mediu apa<br />
Apele continentale reprezinta o componenta importanta a mediului inconjurator<br />
prin formele diferite de existenta si de repartitie teritoriala si mai ales, <strong>pentru</strong> posibilitatile<br />
largi de valorificare. Apa inseamna viata deoarece se gaseste in proportii insemnate in<br />
toate organismele vii si intretine in mod nemijlocit acest miracol al Planetei noastre. Apa<br />
se consuma <strong>pentru</strong> intretinerea vietii, este materie prima <strong>pentru</strong> industrie, mijloc de<br />
78
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
reglare a temperaturii agregatelor, sursa de energii, cale de transport, mijloc de agrement,<br />
element al salubritatii generale etc.<br />
Corpul de apa de suprafata este “un element discret si semnificativ al apelor de<br />
suprafata: rau, lac, canal, sector de rau, sector de canal, ape de tranzitie, o parte din apele<br />
marine litorale” .<br />
Un corp de apa de suprafata este format din: apa, patul albiei si zona riverana<br />
raului care este relevanta <strong>pentru</strong> flora si fauna acvatica. Raurile judetului Alba apartin in<br />
exclusivitate bazinului Muresului, rau ce s-a adaptat la cel mai vechi traseu de legatura<br />
tectonica si hidrografica a Podisului Transilvaniei cu Depresiunea Panonica. Teritoriul<br />
judetului Alba se afla pe cursul sau mijlociu.<br />
In judetul Alba au fost identificate 137 corpuri de apA, cu o lungime totala de<br />
2346 km.<br />
Principalele corpuri de ap_ sunt urm_toarele:<br />
- Mures 141 Km in judetul Alba;<br />
- Ariesul Mare 207 km;<br />
- Ariesul Mic 39 km<br />
- Abrud si afluentii 48 km<br />
- Aiudul de sus si afluentii 50 km<br />
- Geoagiu si afluentii 71 km<br />
- Tarnava Mare 42 km<br />
- Tarnava Mica 43 km<br />
- Tarnavele 37 Km<br />
- Secas si afluentii 84 km<br />
- Cricau si afluentii 34 km<br />
- Ampoi si afluentii 39 km<br />
- Sebes si afluentii 92 km<br />
- Cugir si afluentii 123 km<br />
- Alte corpuri de apa 1296 km<br />
79
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
urmator:<br />
3.3.1. Resurse de apa teoretice si tehnic utilizabile<br />
Resursele de apa teoretice si tehnic utilizabile – an 2009 sunt prezentate in tabelul<br />
Resursa de suprafata Resursa din subteran<br />
Bazin<br />
Judetul<br />
(mii mc)<br />
(mii mc)<br />
hidrografic<br />
Teoretica Utilizabila Teoretica Utilizabila<br />
Alba Mures 1470899 28463 - 1.334<br />
3.3.2. Prelevari de apa<br />
Volumele totale de apa captate in anul 2010 pe sectoare de activitate din surse de<br />
suprafata si subterane sunt prezentate in tabelul urmator :<br />
Judetul Alba<br />
Volume captate (mii mc)<br />
Total<br />
Surse de suprafata Surse din subteran<br />
18288,9 569,9 18858,8<br />
Cererea si prelevarea de apa pe sectoare de activitate- din total resurse de apa si<br />
din ape de suprafata este prezentata in tabelele de mai jos:<br />
Prelevari din ape de suprafata (mii m 3 )<br />
Jud.Alba Populatie Industrie Agricultura Alte activitati Total<br />
2009 16131 15974 4250 26 36381<br />
2010 14966 9813 3670 13 28463<br />
Din datele prezentate in tabelul de mai sus se observa o scadere cu 7918 mii m 3 de<br />
apa prelevata din sursele de suprafata.<br />
Corespunzator domeniului tematic „resursele de apa” – indicatorul structural de<br />
mediu privind „Captarea apei” ne releva urmatoarea statistica <strong>pentru</strong> perioada 2003-<br />
2010 privind captarile de apa din surse de suprafata si din subteran:<br />
Captarea<br />
apei<br />
-surse de<br />
suprafata<br />
-din<br />
subteran<br />
Total<br />
UM 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010<br />
Mil.<br />
mc<br />
Mil.<br />
mc<br />
Mil.<br />
mc<br />
58,276 52,976 49,881 48,669 39,758 39,75 36,38 28,46<br />
1,559 1,322 1,305 1,126 1,100 1,308 1,397 1,334<br />
59,835 54,298 51,186 49,795 40,858 41,05 37,77 29,796<br />
80
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
Indicatorul structural «captarea apei»<br />
In 2010 fata de 2009 cantitatile de apa prelevate din surse directe sunt mai mici.<br />
3.3.3. Ape de suprafata<br />
La nivelul judetului ALBA au fost desemnate 137 corpuri de apa avand o lungime<br />
totala de 2346,396 km, dintre care:<br />
- 107 corpuri de apa naturale in lungime totala de 1418,858 km<br />
- 30 corpuri de apa puternic modificate din punct de vedere hidromorfologic in<br />
lungime totala de 927,538 km<br />
Judetul Alba nu are corp de apa artifcial<br />
Corpurile de apa puternic modificate sunt “acele corpuri de apa de suprafata care<br />
datorita alterarilor fizice si-au schimbat substantial caracterul lor natural<br />
Corpuri de apa artificiale sunt reprezentate de “acele corpuri de apa de suprafata<br />
create de activitatea umana”<br />
Starea foarte buna (conditii generale) - valorile elementelor fizico-chimice<br />
corespund in totalitate sau aproape in totalitate conditiilor nemodificate.<br />
Concentratiile nutrientilor raman in intervalul normal <strong>pentru</strong> conditii<br />
nemodificate.<br />
81
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
Nivelele de salinitate, pH-ul, bilantul de oxigen, capacitatea de neutralizare a<br />
acidului si temperatura nu arata semne de modificari antropogene si raman in intervalul<br />
normal <strong>pentru</strong> conditiile nemodificate.<br />
Starea buna (conditii generale) - temperatura, bilantul de oxigen, pH-ul,<br />
capacitatea de neutralizare a acidului si salinitatea nu ating niveluri peste limita stabilita<br />
<strong>pentru</strong> asigurarea functionarii ecosistemului specific tipului si realizarea valorilor<br />
specificate mai sus <strong>pentru</strong> elementele biologice de calitate. Concentratiile nutrientilor nu<br />
depasesc nivelurile stabilite astfel incat sa se asigure functionarea ecosistemelor si<br />
realizarea valorilor specificate mai sus <strong>pentru</strong> elementele biologice de calitate.<br />
astfel:<br />
Incadrarea s-a efectuat conform metodologiei elaborate de ICIM Bucuresti.<br />
3.3.1.1 Calitatea apei dulci<br />
Calitatea corpurilor de apa din punctul de vedere al starii ecologice se prezinta<br />
- 793,586 km curs de rau (55,93%) stare ecologica buna;<br />
- 584,799 km curs de rau (41,22%) stare ecologica moderata;<br />
- 40,473 km curs de rau (2,85%) stare ecologica slaba.<br />
In tabelul urmator sunt prezentate numarul corpurilor de apa cat si lungimea<br />
acestora, din punct de vedere al starii ecologice:<br />
Stare ecologic<br />
Foarte<br />
Caracteristictate<br />
Canti-<br />
Bun Moderat Slab Proast<br />
bun<br />
Nr<br />
Nr<br />
Nr<br />
Nr<br />
Nr<br />
%<br />
%<br />
%<br />
%<br />
%<br />
corp corp<br />
corp<br />
corp corp<br />
Nr. corp 107 0 0 64 59,81 41 38,32 2 1,87 0 0<br />
Lungime,<br />
1418,858 0 0 793,586 55,93 584,799 41,22 40,473 2,85 0 0<br />
km<br />
82
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
Starea ecologica a corpurilor de apa naturale<br />
astfel:<br />
Calitatea corpurilor de apa din punctul de vedere al starii chimice se prezinta<br />
- 898,691 km curs de rau (63,34%) stare chimica buna;<br />
- 520,167 km curs de rau (36,66%) stare chimica proasta.<br />
In tabelul urmator sunt prezentate numarul corpurilor de apa cat si lungimea<br />
acestora, din punct de vedere al starii chimice:<br />
Stare chimic<br />
Caracteristici Cantitate<br />
Bun<br />
Proast<br />
Nr. corp % Nr. corp %<br />
Nr. corp 107 61 57,01 46 42,99<br />
Lungime, km 1418,858 898,691 63,34 520,167 36,66<br />
Starea chimica a corpurilor de apa naturale<br />
83
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
Calitatea corpurilor de apa puternic modificate din punct de vedere al<br />
potentialului ecologic se prezinta astfel:<br />
- 595,026 km curs de rau (64,15%) cu potential ecologic bun;<br />
- 332,512 km curs de rau (35,85%) cu potential moderat.<br />
In tabelul urmator sunt prezentate numarul corpurilor de apa cat si lungimea<br />
acestora caracterizate din punct de vedere al potentialului ecologic.<br />
Potential ecologic<br />
Caracteristici Cantitate Pot ec maxim,PEMx Pot ec bun, PEB Pot ec moderat, PEMo<br />
Nr.corp % Nr.corp % Nr.corp %<br />
Nr. corp 30 0 0 19 63,33 11 36,67<br />
Lungime<br />
(km)<br />
927,538 0 0 595,026 64,15 332,512 35,85<br />
Starea potential ecologica a corpurilor de apa puternic modificate<br />
Calitatea corpurilor de apa puternic modificate din punct de vedere al starii<br />
chimice se prezinta astfel:<br />
- 166,776 km curs de rau (17,98%) cu stare chimica buna;<br />
- 760,762 km curs de rau (82,02%) cu stare chimica proasta.<br />
In tabelul urmator sunt prezentate numarul corpurilor de apa cat si lungimea<br />
acestora caracterizate din punct de vedere al starii chimice.<br />
84
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
Stare chimica<br />
Caracteristici Cantitate Bun<br />
Proast<br />
Nr.corp % Nr.corp %<br />
Nr. corp 30 6 20,00 24 80,00<br />
Lungime (km) 927,538 166,776 17,98 760,762 82,02<br />
Lungimea corpurilor de apa puternic modificate din punct de<br />
vedere al starii chimice<br />
Starea ecologica a lacurilor<br />
In cursul anului 2010 s-a monitorizat de catre Sistemul de Gospodarire a Apelor<br />
Alba, acumularile Oasa si Tau ce fac parte din salba de lacuri de acumulare in regim<br />
hidroenergetic (Oasa, Tau , Obrejii de Capalna, Petresti) prin amenajarea hidroenergetica<br />
a bazinului superior al raului Sebes ai care sunt si surse de alimentare cu apa potabila in<br />
sistem microregional sau local. Acestea au un potential ecologic moderat si o stare<br />
chimica proasta.<br />
85
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
3.3.4. Ape subterane<br />
Foraje hidrogeologice<br />
In tabelul urmator este prezentata lista forajelor supravegheate si a indicatorilor<br />
depasiti conform ordinului 137/2009:<br />
Nr.crt. Locul recoltarii Numar foraj<br />
Indicatori<br />
incadrare conf. Ord. 137/2009<br />
1 Alba F3 Poluat - indicator sulfati<br />
2 Blaj F2 Poluat - indicator cloruri<br />
3 Izvorul Brustura Nepoluat<br />
4 Decea F2 Nepoluat<br />
5 Decea F3 Nepoluat<br />
6 Jidvei F1 Nepoluat<br />
7 Mihalt F1 Nepoluat<br />
8 Mihalt F3 Poluat - indicator sulfati<br />
9 Mihalt F4 Poluat - indicator sulfati<br />
10 Mihalt F7 Poluat - indicator sulfati<br />
11 Izvorul Poarta Cheii Nepoluat<br />
12 Izvorul Valea Cerbului Nepoluat<br />
13 Izvorul Valea Dolii Nepoluat<br />
14 Lunca Mure F3 Nepoluat<br />
15 Radesti F3 Nepoluat<br />
16 Totoi F1<br />
Poluat - indicator plumb<br />
dizolvat<br />
Apa potabila si apa de imbaiere<br />
Prizele de captare <strong>pentru</strong> apa potabila distribuita in judetul Alba sunt apele de<br />
suprafata si in unele zone apele subterane (izvoare). Orasele aprovizionate cu apa potabila<br />
din sistemul public - sursa rau Sebes sunt: Alba Iulia, Aiud, Blaj, Sebes, Ocna Mures si<br />
Teius; sursa raul Mic Cugir - oras Cugir; sursa raul Aries (acumulare Mihoiesti) - oras<br />
Campeni ; sursa valea Fenes - oras Zlatna; sursa valea Cioara, valea Hermaneasa si<br />
subteran izvorul Piatra Caprii - oras Baia de Aries ; sursa <strong>pentru</strong> toate sursele de aps<br />
potabila.<br />
In conformitate cu Legea nr.458/2002, Legea nr.311/2004 <strong>pentru</strong> modificarea si<br />
completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, HG nr. 974/2004 <strong>pentru</strong><br />
aprobarea Normelor de supraveghere, inspectie sanitara si monitorizarea calitatii apei<br />
potabile si a Procedurii de autorizare sanitara a productiei si distributiei apei potabile,<br />
responsabilitatea incadrarii calitatii apei potabile in parametrii de calitate stabiliti<br />
86
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
conform legilor mentionate revine producatorului care trebuie sa ia de indata masurile<br />
necesare <strong>pentru</strong> identificarea cauzelor care au dus la neconformitate.<br />
Privitor la calitatea apelor de suprafata utilizate in scop potabil situatia este<br />
prezentata in tabelul urmator:<br />
Raul<br />
Priza<br />
Categorie de<br />
calitate global<br />
Indicatorii ce au<br />
determinat<br />
incadrarea<br />
Aries Campeni A1 -<br />
Cernita Abrud A1 -<br />
Cioara Baia de Aries A1 -<br />
Fenes (Viltori) Zlatna A1 -<br />
Sebes Alba Iulia - Petresti A1 -<br />
Sebes – Lac Nedeiu Alba Iulia A2 Fenoli (indice fenolic)<br />
Raul Mare Cugir Cugir A1 -<br />
Incadrarea s-a facut in conformitate cu prevederile HG 100/ 2002 (NTPA-013).<br />
Caracterizarea cursurilor de apa la priza de captare s-a facut prin clasificarea ei in raport<br />
cu:<br />
- indicatorii generali fizico- chimici: Regim de oxigen, Nutrienti, Salinitate,<br />
Poluanti toxici specifici de origine naturala. Alti indicatori chimici relevanti, indicatori<br />
microbiologici;<br />
- indicatori - substante prioritare si sedimente: metale si compusi, hidrocarburi<br />
aromatice mononucleare, hidrocarburi clorurate, bifenil policlorurasi, pesticide<br />
(organoclorurate, organofosforice, triazinice), alte substante periculoase.<br />
Poluarea apelor de suprafata si subterane, zone critice<br />
Fiecarui tip de poluare ii corespund efecte specifice asupra calittaii apei, sanatatii<br />
omului si mediului. De fapt orice poluare a apei se rasfrange asupra lumii vii inclusiv a<br />
omului, direct sau prin intermediul florei si faunei, uneori prin lungi lanturi si cicluri<br />
trofice.<br />
Poluarea cu nitrati provine mai ales din agricultura. Azotul e element esential<br />
<strong>pentru</strong> viata si in ape sufera foarte multe procese chimice si biochimice. Apare mai ales<br />
ca azotat, azotit, amoniu, azot gazos si cel fixat in compusi organici, grupe intre care<br />
exista continuu transformari / tranzitari, formandu-se "ciclul azotului". Excesul duce la<br />
87
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
eutrofizare, contaminarea acviferelor, posibila afectare a sanatatii umane: methemoglobinemie<br />
la copii, cancer gastric, etc.<br />
Sursele de azotati in ape sunt naturale si antropice. Sursele naturale sunt<br />
precipitatii: oxizi de azot din atmosfera, produsi de fulgere si de arderea combustibililor<br />
fosili; aportul prin spalarea din roci si cenusa de vegetatie arsa ajunsa in apa; nitrificarea<br />
amoniului (prin microorganismele nitrosomonas si notrosococcus) si a nitritilor (prin<br />
nitrobacter); izvoare in urma dizolvarii lor la adancime in roci (nitratul avand solubilitate<br />
crescuta in ape); eroziunea solurilor ce contin azotat. Aceste surse "naturale" sunt adesea<br />
indirect tot antropice. Surse antropice "directe" sunt cele punctiforme (deversari de ape<br />
uzate continand azotati) si difuze, in principal azotatii proveniti din agricultura, din<br />
ingrasmintele chimice si din ingrasmintele naturale - gunoi de grajd - aplicate pe campuri,<br />
sau de la latrine.<br />
Dejectiile contin de fapt uree si amoniu, care se transforma in azotat de catre<br />
microorganisme prin nitrificare.<br />
Acidifierea apelor este produsa in principal de ploile acide. Cauza principala o<br />
constituie dioxidul de sulf si oxizii de azot degajati in atmosfera. Pe plan global sursele<br />
naturale au aceeasi magnitudine cu cele antropice, care sunt in principal arderea<br />
combustibililor fosili, dar care in zone industriale le eclipseaza pe cele de origine<br />
naturala.<br />
Mecanismul de formare al ploii acide consta in oxidarea in atmosfera a oxizilor de<br />
azot si sulf la acid azotic si sulfuric sau aerosoli de azotat si sulfat, prin procese complexe<br />
incomplet elucidate de oameni. Acizii ajung pe sol si in ape pe cale umeda sau uscata. Pe<br />
cale umeda ajung prin ploaie sau ninsoare sau prin ceata, chiciura etc. Stationarea in<br />
atmosfera dureaza in medie mai multe zile, permitand astfel afectarea unor regiuni<br />
departate. Pe cale uscata ajung prin difuzie ca si gaze sau in particule de aerosoli, ca<br />
azotat de amoniu sau sulfat de amoniu. In aceste cazuri stationeaza pusin in atmosfera,<br />
astfel ca afecteaza mai mult regiunea inconjuratoare nu marile departari.<br />
O alta sursa importanta de ape acide vine de la poluarea solului cu amoniu, pe<br />
care bacteriile il nitrifica rezultand insa si ioni de hidrogen, ce dau aciditate. De asemenea<br />
din minerit pirita expusa la aer si umiditate elibereaza H + acidificand puternic apele. Pot<br />
aparea acidifieri temporare "naturale" la topirea zapezilor, dar majoritatea sunt din cauze<br />
88
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
antropice. Scaderea pH-ului atrage o createre a solubilitatii metalelor grele, toxice <strong>pentru</strong><br />
viata, care sunt mobilizate din sedimente sau nu se mai sedimenteaza.<br />
Unele metale toxice pot fi dezlocuite si mobilizate chiar din combinatii stabile din<br />
sol. De aceea degeaba tratezi lacul acidifiat cu var, ca sa ridici din nou nivelul de pH dar<br />
metalele grele sunt si raman in apa, deci nu mai poti de fapt "insanatosi" lacul.<br />
Mortalitatea piscicola este numai manifestarea extrema a acidifierii. De fapt deja<br />
la scaderea sub pH 6 mor unele componente ale ecosistemelor si pestii isi pierd sursele de<br />
hrana, ajung la deficite de minerale, consecinta fiind debilitate fizica, decalcifiere a<br />
oaselor, infertilitate. De asemenea, reducerea pH-ului duce la reducerea oxigenului,<br />
createrea bacteriilor anaerobe, reducerea biodiversitatii, dezvoltarea algelor filamentoase<br />
si macrofitelor acidotolerante etc.<br />
Poluarea cu compusi organici biodegradabili<br />
Cea mai tipica poluare cu compusi organici biodegradabili este cea cu ape uzate<br />
orasenesti. Un om de exemplu polueaza zilnic in medie la nivel de: 45-55 g CBO5,<br />
1,6-1,9 g CCO-Cr, 0,6-1,0 g carbon organic total, 170-220 g suspensii totale, 10-30 g<br />
grasimi, 4-8 g cloruri, 6-12 g azot total (circa 40% organic), 0,6 - 4,5 g fosfor total (circa<br />
30% organic), stiind aceasta se poate prezice cantitatea de poluanti produsa de un oraa cu<br />
un anumit numar de locuitori si s-a introdus <strong>pentru</strong> aceasta categorie de poluare o unitate<br />
de masura numita locuitor-echivalent. Alte poluari frecvente cu compusi organici<br />
biodegradabili provine din industrie, mai ales de la cea a celulozei, alimentara etc.<br />
Biodegradabilitatea practica scade mult pana la zero daca sunt prezente in apa substanae<br />
toxice sau inhibitoare <strong>pentru</strong> bacteriile ce realizeaza biodegradarea compusilor organici.<br />
Compusii organici din lacuri si rauri se oxideaza si descompun, sau se depun ca<br />
particule pe fundul apelor. Exista si degradare fotolitica, dar redusa. Baza este degradarea<br />
microbiologica. Daca exista oxigen dizolvat destul degradarea este aeroba, cu consum de<br />
oxigen si productie de bioxid de carbon si apa (respiratie). Daca oxigenul e insuficient, se<br />
trece la procese anaerobe cum sunt denitrificarea, dezaminarea, reducerea sulfatului,<br />
fermentarea. Acestea produc oxigenul necesar descompunerii substantelor organice dar si<br />
compusi nedoriti precum hidrogenul sulfurat, metanul etc. Aceste procese anaerobe sunt<br />
rare in rauri dar frecvente in lacuri adanci si comune in mlastini. Aparent paradoxal, daca<br />
un rau e poluat cu substanae organice biodegradabile, e de dorit sa fie poluat si cu azotati,<br />
89
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
caci prin denitrificare bacteriile pot obtine oxigenul necesar descompunerii substantelor<br />
organice, altfel raul devine anoxic, deci poluarea cu nitrati contracareaza poluarea cu<br />
compusi organici biodegradabili!<br />
Dioxidul de carbon CO 2 s-a dovedit a nu fi totdeauna corelat cu nivelul de<br />
incarcare organica, mai ales cand substanaele organice in cauza sunt putin sau deloc<br />
biodegradabile sau cand curgerea este turbulenta si deci CO 2 se degaja uaor in atmosfera.<br />
Distinctia intre carbonul organic total (COT) si cel dizolvat (COD) este relativ arbitrara,<br />
in functie de diametrul moleculei, testat practic prin trecerea sau nu prin filtrul cu o<br />
anumita porozitate. COT e de regula mai mare decat COD in rauri, dar sunt exceptii cum<br />
sunt raurile din Arctica sau America de Sud. La nivel global se estimeaza transportul in<br />
rauri la 0,42-0,57 x 109 tone / an <strong>pentru</strong> COT si 0,11 - 0,25 x 109 tone / an <strong>pentru</strong> COD.<br />
Estimarile sunt foarte dificile si multe "adevaruri consacrate" au fost infirmate in ultimul<br />
deceniu, inclusiv corelatiile debit - COT – COD sau CBO - O 2 dizolvat. COT poate fi<br />
stabil sau labil (metabolizabil) cum sunt zaharurile, aminoacizii etc. (6-30% din COT).<br />
Din COT ajuns pana in mare, 30-70% e degradat in estuare, restul ramane ca sediment pe<br />
fundul marii. COD poate fi si el degradabil sau nedegradabil.<br />
Poluarea cu produse petroliere - caz particular de poluari cu substante organice,<br />
deoarece culoarea, gustul si mirosul sunt afectate chiar la concentratii reduse. Sunt grav<br />
afectate multe organisme acvatice, ceea ce duce la dezechilibru ecologic. Fiind mai<br />
usoare ca apa, produsele petroliere formeaza pelicula sau strat la suprafata apei, ceea ce<br />
impiedica difuzia oxigenului.<br />
Poluarea cu suspensii. Suspensiile sunt un transportator major de nutrienti si<br />
poluanti organici si anorganici. Particulele transportate de rauri nu sunt doar suspensiile<br />
clasice ci si particulele tarate / rostogolite pe fundul apei ("bed load"). Suspensiile provin<br />
din poluare, dar si din eroziunea naturala (si cea provocata de om!) si din productia<br />
endogena din ape (care provine din alge - pana la 20 mg / litru in ape eutrofe - si din<br />
precipitarea carbonatului de calciu la ape dure si alcalinitate ridicata). Activittaile umane<br />
cele mai mari generatoare de suspensii sunt araturile - mai ales pe panta , suprapasunatul,<br />
despaduririle, exploatarea padurilor cu drumuri de tractor sau partii de alunecare, tarare in<br />
panta, incendierea vegetatiei si mai puternic ca toate mineritul la suprafata.<br />
90
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
Ca forma de poluare secundara a apei, eutrofizarea se defineate ca o imbogtaire a<br />
apei cu substante nutritive <strong>pentru</strong> plante - in primul rand azot si fosfor (ceilalti zeci de<br />
compusi necesari dezvoltarii fiind foarte rar limitanti) - conducand la o createre puternica<br />
a algelor si macrofitelor ("inflorire") care apoi mor.<br />
Consecintele fenomenului de eutrofizare sunt: scaderea calitatii apei (culoare,<br />
gust, miros, tulburare, scaderea oxigenului, createrea concentratiei de fier, mangan,<br />
bioxid de carbon, amoniu, metan, hidrogen sulfurat etc.); corodarea conductelor;<br />
afectarea functiunilor recreative (turbiditate crescuta a apei si miros ce o fac neatractiva,<br />
afectarea inotatorilor prin dermatite si conjunctivite de contact cu apa alcalina, risc<br />
crescut la diverse boli ex. schistostomiaza, risc boli diareice la inghisirea apei incarcate<br />
cu toxice algale); afectarea pisciculturii (mortalitate piscicola, dezvoltarea speciilor<br />
nedorite); alte consecinte diverse: infundarea filtrelor, tevilor etc.<br />
Unele boli apar mai des odata cu eutrofizarea deoarece ea determina cresterea<br />
macrofitelor (plante de apa) ce favorizeaza cresterea unor organisme ce sunt gazde ale<br />
parazitilor. De asemenea, inmultirea algelor albastre duce la producere de toxine ce pot<br />
otravi animalele care se adapa si cresc si nitratii ce pot produce methemoglobinemie.<br />
Uneori plantele acvatice crescute exploziv si excesiv pot bloca navigatia pe rauri si lacuri.<br />
Eutrofizarea se produce mai rar in rauri si e mai putin grava ca cea pe lacuri. Eutrofizarea<br />
se produce in multe zone si pe cale naturala, dar de regula lent, de aceea cel mai corect ca<br />
poluare de origine antropica ar trebui sa vorbim de eutrofizare accelerata.<br />
Contaminarea cu agentii patogeni care ajung in ape pot fi bacterii, virusuri sau<br />
paraziti. Ei provoaca la om si animale boli transmise hidric, fie prin ingestie fie prin<br />
contact direct sau inhalare de aerosoli din apa contaminata.<br />
Contaminarea salina a apelor este cea mai raspandita poluare a apelor subterane<br />
dar afecteaza indirect si apele de suprafata. Cauzele sunt in principal irigatiile si<br />
infiltratiile apelor marine in acviferele dulci.<br />
Sursele de salinizare sunt naturale (evaporatie crescuta; dizolvarea de minerale;<br />
sarea de mare adusa de vant pe continent; ape vulcanice sau de mare saline ce erup) si<br />
antropice (irigatii; exfiltratii din canale si halde de gunoi; intruzie salina de la minerit,<br />
dezgheatrea soselelor cu sare; extractia petrolului sau altele inclusiv minerit hidraulic<br />
<strong>pentru</strong> sare).<br />
91
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
Principala sursa de salinizare a apelor raman irigatiile excesive. Se apreciaza ca<br />
peste 50% din apa prelevata <strong>pentru</strong> irigatii de fapt nu ajunge la destinatie! In plus, din<br />
cauza aplicarii in exces, doar 40-80% din apa este efectiv "consumata" de plante, restul se<br />
evapora (dar sarurile raman) sau se infiltreaza in sol la adancimi mai mari decat cele ale<br />
radacinilor (ajungand in apa freatica dupa ce pe drum a dizolvat saruri) sau se scurge la<br />
suprafata si dizolva diverse substanae si le antreneaza in ape. In acumulari la nivel<br />
crescut, apa prin presiune se infiltreaza in maluri, dizolva din sol sare si o scoate la<br />
suprafata solurilor inconjuratoare sau la scaderea nivelului aduce sarurile in lac.<br />
O alta mare sursa de contaminare salina o reprezinta procesele de extractie, in<br />
special cel <strong>pentru</strong> carbune, fosfati si uraniu, si in oarecare masura cel <strong>pentru</strong> metale.<br />
Efectuandu-se sub nivelul freatic, se pompeaza la zi ape de mina foarte mineralizate. In<br />
plus apele de siroire dizolva saruri din haldele de steril. Extractia petrolului implica si ea<br />
mari cantitati de ape sarate, ce trebuie puse in bazine de evaporare sau reinjectate<br />
profund.<br />
Poluarea cu metale grele. Principalele surse de poluare a apelor cu metale grele<br />
sunt: surse geologice (naturale); industria miniera si prelucratoare de metale; utilizarile<br />
industriale si casnice ale sarurilor de metale grele de exemplu cele de crom la tabacarii,<br />
cele de cupru si arsen in pesticide, sau plumbul in benzina; din excretiile umane si<br />
animale; din infiltratiile de la haldele de gunoi.<br />
Metalele grele includ plumbul, arsenul, mercurul, cadmiul, cobaltul, nichelul,<br />
seleniul, fierul, argintul, zincul, cromul, cobaltul, manganul, etc. De regula nu se ajunge<br />
la intoxicatii acute, insa metalele grele au proprietatea de a se concentra in organismele<br />
vii, manifestandu-se toxicitatea cronica. Nivelurile toxice sunt relativ bine cunoscute<br />
<strong>pentru</strong> om, dar nici pe departe <strong>pentru</strong> imensa diversitate de organisme acvatice.<br />
Contaminarea omului depinde mult de obiceiurile alimentare, varsta, stare de sanatate etc.<br />
Conteaza foarte mult si forma, nivelul de absorbsie si de toxicitate fiind diferit intre Cr 3+<br />
si Cr 6+ sau intre mercurul metalic si cel legat organic. Aluminiul a produs uneori<br />
mortalitate piscicola sau a algelor.<br />
Micropoluantii organici sunt compusi organo-clorurasi, fenoli, cetone etc. Multi<br />
intra in clasa biocidelor (pesticide, fungicide, ierbicide, insecticide etc.). Exista peste 10<br />
milioane de compusi chimici, din care zeci de mii sunt in uz in industrie, ceea ce face ca<br />
92
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
in apa sa poata ajunge o uriasa varietate, imposibil de identificat si dozat individual. De<br />
aceea se monitorizeaza numai compusii mai frecventi si mai toxici. Exista in legislasie<br />
liste cu substante prioritare ce trebuie eliminate. Frecvente sunt pesticidele organoclorurate,<br />
triazinele, derivatele de uree, erbicidele tip hormone vegetal, solventii de uz<br />
casnic, substantele de sinteza si reactivi din industrie, de exemplu cei <strong>pentru</strong> fabricarea de<br />
polimeri. Unele produse cum sunt DDT si alte pesticide organoclorurate au fost interzise<br />
aproape in toate tarile sau sunt foarte strict controlate, dupa ce s-a constatat ce dezastre au<br />
produs.<br />
Efectele toxice ale diversilor micropoluanti pot fi letale sau neletale, atat pe<br />
termen scurt cat si la expunere cronica. Mari probleme si controverse sunt cu privire la<br />
efectele cancerigene si genotoxice in general la expuneri cronice la cantitati reduse de<br />
substanta, deoarece informatia stiintifica e incompleta. Degradabilitatea biologica si<br />
chimica a diversilor micropoluanti este extrem de diferita. Unii persista saptamani (de<br />
exemplu insecticide organofosforice), altele luni (triazine de exemplu) iar altele foarte<br />
mult (10 ani DDT-ul). Unele sunt retinute sau descompuse de procedeele obisnuite de<br />
epurare, altele insa trec aproape nemodificate (lindan, pentaclorfenol etc.).<br />
Presiuni supra starii de calitate a apelor<br />
Industria miniera, cu ramurile sale de exploatare si preparare, este o mare<br />
consumatoare de apa industriala, contribuind intr-o foarte mare masura la poluarea<br />
receptorilor naturali din zona. Cursurile naturale de ape din regiunile miniere au ape a<br />
caror compozitie se modifica pe parcurs, in functie de cantitatea si calitatea apelor<br />
subterane receptionate, a apelor meteorice si a apelor reziduale deversate in ele.<br />
Principalele surse de poluare a apelor raurilor din zonele miniere sunt apele<br />
rezultate din procesul de extractie si din cel de prelucrare a minereurilor din uzinele de<br />
preparare.<br />
Cantitatea de ape evacuate din subteran, rezultat al infiltratiilor de la suprafata in<br />
reteaua de lucrari miniere sau a apelor tehnologice introduse in scopul asigurarii<br />
masurilor de protectie a muncii si zacamantului, deversate direct in emisari, variaza de la<br />
1,3 la 8 m 3 /t, avand ca principali impurificatori suspensiile solide care ajung pana la 8500<br />
mg/l. De asemenea, se observa caracterul foarte acid, gradul mare de mineralizare si<br />
continutul foarte mare de ioni metalici (Cu,Zn, Fe) al apelor de mina.<br />
93
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
In majoritatea cazurilor, apele provenite din mine sunt refulate in iazurile de<br />
decantare ale uzinelor de preparare, unde se face epurarea acestora. In cazul in care nu se<br />
dispune de un iaz de decantare <strong>pentru</strong> deseurile provenite de la uzina de preparare,<br />
epurarea apei provenite din mina si a celei drenate prin lucrari de asecare se poate face<br />
intr-o unitate mecanizata, unde se folosesc diferite tehnologii de tratare a apelor poluate,<br />
de stocare a namolului care rezulta si de refulare in emisari a apelor depoluate.<br />
Utilizarea acestor unitati mecanizate de tratare a apelor evacuate din mine<br />
reprezinta, de asemenea, o solutie alternativa in cazul in care dispunem de iazuri de<br />
decantare, dar dorim sa tratam separat apele de mina si cele provenite din drenarea<br />
panzelor acvifere fata de apele rezultate de la uzinele de preparare.<br />
Prepararea minereurilor reprezinta in cele mai multe cazuri un proces de<br />
concentrare a componenailor utili, prin procedee umede, mari consumatoare de apa.<br />
Principala metoda de concentrare a metalelor din minereurile metalifere din Romania este<br />
flotatia, iar in cazul minereurilor auro-argentifere se mai utilizeaza si cianurarea<br />
concentratelor flotate <strong>pentru</strong> dizolvarea siprecipitarea aurului liber, fin diseminat in masa<br />
sterila. Uzinele de preparare preiau apa tehnologica din raurile cele mai apropiate printr-o<br />
priza de apa situata in amontele uzinei. Apele uzate rezultate in urma procesului de<br />
preparare a minereurilor sunt refulate prin pompare in iazuri de decantare, iar de aici,<br />
dupa limpezire, ajung din nou in emisar. Intre impurificatorii specifici acestor ape<br />
reziduale mentionam: Zn, Pb, Cu, Ba, Cd si cianuri.<br />
Consumul global de apa in uzinele de preparare ajunge la 10–12 m 3 /t de minereu<br />
prelucrat. Din totalul consumului, 70 % reprezinta apa proaspata, iar 30 % este apa<br />
recirculata. Folosirea apei reciclate reprezinta un procedeu frecvent folosit la uzinele de<br />
preparare din Romania si, in acelasi timp, este un mod de lupta eficient contra poluarii<br />
unei prea mari cantitati de apa. Totusi, volumele impresionante de apa uzata impurificata<br />
cu ioni metalici, cianuri simple si complexe, fenoli, xantati, reactivi spumanti, uleiuri etc.,<br />
au o actiune deosebit de toxica asupra mediului natural si, ca urmare, receptorii naturali si<br />
zonele invecinate sufera degradari evolutive importante.<br />
Din experienta unitatilor care se ocupa cu exploatarea si prepararea minereurilor<br />
metalifere se constata ca aproximativ 75-80% din apele uzate care se evacueaza in<br />
emisar, dupa epurare mecanica si chimica, iar 20-25 % din volumul acestora se evacueaza<br />
94
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
fara respectarea normelor <strong>pentru</strong> unul sau mai multi parametri. De obicei, apele epurate<br />
nu corespund prescriptiilor calitative in vigoare, aproape in toate cazurile constatandu-se<br />
o depasire a concetratiilor admise de cupru, zinc si fier, a suspensiilor si a gradului de<br />
mineralizare, in general.<br />
Tendinte<br />
O cerinta esentiala a Directivei Cadru Apa este stabilirea obiectivelor de calitate<br />
<strong>pentru</strong> toate corpurile de apa si implicit dezvoltarea de programe de masuri <strong>pentru</strong><br />
atingerea acestor obiective.<br />
Masurile de baza si masurile suplimentare, componente ale programului sunt:<br />
-prevenirea deteriorarii starii apelor de suprafata si subterane;<br />
-protectia, imbunatatirea si restaurarea tuturor corpurilor de apa de suprafat,<br />
inclusiv a celor care fac obiectul desemnarii corpurilor de apa puternic modificate,<br />
precum si a corpurilor de apa subterana in vederea atingerii starii bune pana in anul 2015;<br />
-protectia si imbunatatirea corpurilor de apa puternic modificate si artificiale in<br />
vederea atingerii potentialului ecologic bun si a starii chimice bune pana in anul 2015;<br />
-reducerea progresiva a poluarii cu substante prioritare si incetarea evacuarilor de<br />
substanae prioritar periculoase in apele de suprafata prin implementarea masurilor<br />
necesare;<br />
-reducerea tendintelor semnificative si sustinute de crestere a poluanailor in apele<br />
subterane;<br />
-atingerea standardelor si obiectivelor stabilite <strong>pentru</strong> zonele protejate de catre<br />
legislatia comunitara.<br />
Urmarirea obiectivelor de conservare, protectie si imbunatatire a calitatii<br />
mediului, in conditiile utilizarii prudente si rationale a resurselor naturale, trebuie sa se<br />
bazeze pe principiul precautiei si pe principiile ca trebuie luate masuri preventive.<br />
In primul rand daunele asupra mediului trebuie rectificate la sursa iar poluatorul<br />
trebuie sa plateasca.<br />
3.4. Factorul de mediu sol<br />
Solul este definit ca stratul de la suprafata scoartei terestre. Este format din<br />
particule minerale, materii organice, apa, aer si organisme vii. Este un sistem foarte<br />
95
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
dinamic care indeplineste multe functii, este vital <strong>pentru</strong> activitatile umane si <strong>pentru</strong><br />
supravietuirea ecosistemelor.<br />
Ca interfata dintre pamant, aer si apa, solul este o resursa neregenerabila care<br />
indeplineste mai multe functii vitale:<br />
‣ producerea de hrana/biomasa;<br />
‣ depozitarea, filtrarea si transformarea multor substante;<br />
‣ sursa de biodiversitate, habitate, specii si gene;<br />
‣ serveste drept platforma / mediu fizic <strong>pentru</strong> oameni si activitatile umane;<br />
‣ sursa de materii prime, bazin carbonifer;<br />
‣ patrimoniu geologic si arheologic.<br />
Principalele procese de degradare a solului sunt:<br />
‣ eroziunea;<br />
‣ degradarea materiei organice;<br />
‣ contaminarea;<br />
‣ salinizarea;<br />
‣ compactizarea;<br />
‣ pierderea biodiversitatii solului ;<br />
‣ scoaterea din circuitul agricol ;<br />
‣ alunecarile de teren si inundatiile.<br />
Relatia dintre agricultura si mediu este extrem de complexa. Pe de o parte<br />
agricultura este afectata de un mediu alterat de poluare atmosferica, schimbari climatice<br />
si de competitia cu alte sectoare asupra utilizarii terenurilor (industrie, infrastructura). Pe<br />
de alta parte agricultura constituie una dintre cauzele principale ale poluarii apelor,<br />
eroziunii si poluarii solului, emisiile de gaze cu efect de sera, distrugerea habitatelor si<br />
diminuarea diversitatii biologice. Acestea sunrt rezultatul intensificarii, concentrarii,<br />
specializarii care au aparut in ultimele decenii. Si totusi trebuie subliniat rolul pozitiv pe<br />
care il joaca agricultura prin introducerea unor procese si tehnologii care pot reduce<br />
poluarea, efectul de sera si declinul mediului in general.<br />
In judetul Alba, exista in prezent 328.453 ha teren agricol, din care 132.101 ha<br />
teren arabil. O prioritate este dezvoltarea durabila a agriculturii in scopul protejarii<br />
mediului prin diminuarea utilizarii fertilizantilor chimici si cresterea utilizarii celor<br />
96
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
naturali, crearea de sisteme viabile si structuri <strong>pentru</strong> organizarea si managementul<br />
culturilor agricole.<br />
3.4.1 Repartitia solurilor pe clase de folosinte<br />
Evolutia repartitiei terenurilor agricole pe tipuri de folosinte in judetul Alba, in<br />
perioada 2006 – 2010:<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Categoria de<br />
folosinta<br />
Suprafa a (ha)<br />
2006 2007 2008 2009 2010<br />
1 Arabil 133744 132442 132093 132101 130087<br />
2 Pasuni 117464 116510 119616 119010 118162<br />
3<br />
Fanete si<br />
pajisti naturale<br />
71671 73782 71470 71855 71007<br />
4 Vii 3657 4161 4440 4512 4656<br />
5 Livezi 1654 983 854 975 941<br />
TOTAL agricol 328190 327878 328473 328453 324853<br />
Evolutia suprafetei agricole 2006 – 2010<br />
97
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
Distributia terenului agricol pe categorii de folosinta in anul 2010<br />
Din tabelul de mai sus rezulta:<br />
- scaderea suprafetei terenurilor agricole in anul 2010 fata de anul 2006 cu 3337<br />
ha, respectiv:<br />
- o scadere a arabilului cu 3657 ha<br />
- o crestere a pasunilor cu 698 ha<br />
- o scadere a suprafetei fanetelor si pajistilor naturale cu 664 ha<br />
- o crestere a suprafetelor cultivate cu vii cu 999 ha<br />
- o scadere a suprafetelor livezilor cu 713 ha<br />
3.4.2. Clase de calitate a solurilor - calitatea solurilor<br />
Repartitia terenurilor in clase de pretabilitate in judetul Alba – tabelul urmator.<br />
o Incadrarea terenurilor pe clase de pretabilitate<br />
o Repartitia terenurilor in clase de bonitate<br />
o Repartitia terenurilor agricole pe tipuri de sol<br />
o Principalele restrictii ale calitatii solurilor<br />
o Inventarierea terenurilor sub aspecul degradarii solurilor<br />
98
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
Incadrarea solurilor pe clase si tipuri in judetul Alba<br />
Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V<br />
Folosinta<br />
ha<br />
% din<br />
total<br />
folosinta<br />
ha<br />
% din<br />
total<br />
folosinta<br />
ha<br />
% din<br />
total<br />
folosinta<br />
ha<br />
% din<br />
total<br />
folosinta<br />
ha<br />
% din<br />
total<br />
folosinta<br />
Arabil 962 0,74 19941 15,33 35548 27,33 33033 25,39 40603 31,21<br />
Pasuni 51 0,04 3388 2,87 20560 17,4 40326 34,13 53837 45,56<br />
Fanete 30 0,05 1848 2,6 11534 16,24 26094 36,75 31501 44,36<br />
Vii - - 640 13,75 1923 41,31 1053 22,61 1040 22,33<br />
Livezi - - 227 24,12 367 39,01 168 17,85 179 19,02<br />
Total<br />
agricol<br />
1043 26044 69932 100674 127160<br />
Repartitia terenurilor pe clase de calitate – anul 2010<br />
Din graficul de mai sus rezulta ca din total teren AGRICOL :<br />
99
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
o in clasele I si II de calitate sunt 8,3 % din terenuri,<br />
o in clasele III – V sunt incadrate 91,7 % din terenuri<br />
Repartitia terenurilor pe clase de pretabilitate in judetul ALBA la nivelul anului 2010<br />
Clase de bonitare ale solurilor<br />
Nr.<br />
Specif. U.M.<br />
crt.<br />
Total<br />
I II III IV V VI<br />
(ha)<br />
1 Arabil ha 216 26454 41938 46515 9828 5136 130087<br />
2<br />
Pasuni<br />
Fanete<br />
ha 15242 22869 39080 52754 36622 22602 189169<br />
3 Vii ha 72 1576 2416 592 - - 4656<br />
4 Livezi ha 6 92 525 214 89 15 941<br />
Total ha 15536 50991 83959 100075 46539 27753 324853<br />
Repartitia terenurilor pe clase de bonitare in anul 2010<br />
3.5. Biodiversitatea judetului Alba<br />
Genele, speciile si ecosistemele Terrei sunt produsul unui proces evolutiv de peste<br />
3000 milioane ani, fiind totodata baza supravietuirii speciilor noastre actuale (Europe’s<br />
Environment, 1995). Diversitatea biologica sau “biodiversitatea”, este o masura a<br />
variatiei in gene, specii si ecosisteme. Ea este valoroasa intrucat:<br />
- diversitatea este fundamentul stabilitatii si functiilor durabile ale sistemelor<br />
naturale;<br />
100
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
- ofera un cadru extrem de vast <strong>pentru</strong> utilizari potentiale si neexplorate;<br />
- exista dovada ca indepartarea unor componente ale ecosistemelor poate avea<br />
efecte negative.<br />
Cunostintele actuale indica faptul ca activitatile umane erodeaza resursele<br />
biologice si reduc considerabil biodiversitatea planetei (Europe’s Environment, 1995).<br />
Este dificil de specificat gradul in care judetul Alba sufera de pierderea diversitatii<br />
biologice. Intrucat rolul ecologic jucat de numeroase specii este inca numai partial<br />
cunoscut, maniera cea mai inteleapta de urmat, recunoscuta la Conferinta Natiunilor<br />
Unite asupra <strong>Mediului</strong> si Dezvoltarii (UNCED), Rio de Janeiro (1992) este “principiul de<br />
precautie” si evitarea actiunilor care diminueaza inutil diversitatea biologica.<br />
Protejarea patrimoniului natural este de o importanta deosebita in politica Uniunii<br />
Europene. In plus, conceptia generala a acestei politici prevede faptul ca problemele de<br />
mediu pot si trebuie sa fie integrate in cadrul altor politici. Potrivit modului de abordare<br />
adoptat de Uniunea Europeana, conservarea naturii poate fi compatibila cu numeroase<br />
activitati economice, poate crea locuri de munca printr-o dezvoltare durabila – adica prin<br />
gasirea cailor de a imbunatati calitatea vietii fara a afecta mediul si oamenii si fara a<br />
ingradi posibilitatile de dezvoltare a generatiilor viitoare. Conceptia Uniunii Europene si<br />
obligatiile legale ale statelor membre care deriva din aceasta, in domeniul conservarii<br />
naturii, sunt incluse in Directivele Uniunii Europene privind pasarile si habitatele.<br />
Directiva privind pasarile, emisa in aprilie 1979 (79/402/EEC), a fost primul act<br />
legislativ menit sa protejeze speciile de pasari si mediile lor naturale. Aceste masuri de<br />
protejare au fost extinse prin Directiva privind habitatele (92/43/EEC), din 1992, care<br />
acopera un spectru larg de habitate si specii floristice si faunistice. Ambele directive sunt<br />
menite sa contribuie la protejarea biodiversitatii prin crearea unei retele ecologice<br />
europene de arii protejate numita Natura 2000. Infiintarea retelei Natura 2000 reprezinta<br />
“fundamentul politicii comunitare de conservare a naturii”. Directiva privind pasarile<br />
prevede stabilirea la nivel national si european a unor arii de protectie speciala (SPA –<br />
Special Protection Areas), iar Directiva privind habitatele solicita selectarea la nivel<br />
national si european a unor arii speciale de conservare (SAC – Special Areas of<br />
Conservation). Introducerea unor masuri efective de conservare si protejare <strong>pentru</strong> ariile<br />
101
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
Natura 2000, reprezinta o sarcina uriasa care necesita participarea tuturor partilor<br />
implicate sau afectate.<br />
Starea biodiversitatii din judetul Alba este in general buna. In anul 2010 nu au fost<br />
inregistrate reduceri ale suprafetelor habitatelor de interes comunitar protejate in cele 16<br />
situri Natura 2000 din judetul Alba.<br />
Ariile naturale protejate<br />
Situatia ariilor protejate de interes judetean din judetul Alba este prezentata in<br />
tabelul urmator:<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Numele<br />
Tipul<br />
Suprafata<br />
[ ha ]<br />
Anul<br />
Declararii<br />
Observatii<br />
1 Piatra Craivei geologic 10,00 1,999 Nu are custode<br />
2<br />
Muntele Piatra<br />
Secuiului<br />
complex 350,00 1,999 Nu are custode<br />
3 Lacul Panade complex 1,60 1,999 Nu are custode<br />
4 Rapa Lancramului complex 0,5 1,999 Nu are custode<br />
5 Bazinul Vaii Inzelului peisagistic 260,00 1,999 Nu are custode<br />
6<br />
7<br />
8<br />
9<br />
Vulcanii noroiosi de<br />
la Boz<br />
Gradina Botanica de<br />
la Blaj<br />
Fanetele de pe Dealul<br />
Pripoc<br />
Tinoavele din Lunca<br />
Tartaraului<br />
geologic 0,25 1,999 Nu are custode<br />
botanic 9,00 1,999 Nu are custode<br />
botanic 10,00 1,999 Nu are custode<br />
botanic 6,00 1,999 Nu are custode<br />
Arii de interes national<br />
Situatia ariilor protejate de interes national din judetul Alba<br />
Nr<br />
crt<br />
Denumire<br />
Incadrare<br />
IUCN<br />
Suprafata<br />
(ha) conform<br />
cu L 5/2000<br />
Observatii<br />
1 Detunata Goala Categ. IV 24,00<br />
2 Rapa Rosie Categ. IV 25,00<br />
102
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
Nr<br />
crt<br />
Denumire<br />
Incadrare<br />
IUCN<br />
Suprafata<br />
(ha) conform<br />
cu L 5/2000<br />
Observatii<br />
3 Detunata Flocoasa Categ. IV 5, 00<br />
4<br />
Pintenii din Coasta<br />
Jinei<br />
Categ. IV 1,00<br />
5 Oul Arsitei Categ. IV 0,20<br />
6 Masa Jidovului Categ. IV 0,20<br />
7 Stanca Grunzii Categ. IV 0,20<br />
8 Piatra Despicata Categ. IV 0, 20<br />
9<br />
Pe tera Vanatarile<br />
Ponorului<br />
Categ. IV 5,00<br />
10<br />
Pestera Ghetarul<br />
Scarisoara<br />
Categ. IV 1,00<br />
Inclus in Parcul<br />
Natural Apuseni<br />
11<br />
Pe tera Ghetarul de la<br />
Vartop<br />
Categ.IV 1,00<br />
Inclus in Parcul<br />
Natural Apuseni<br />
12 Cheile Rametului Categ.IV 40,00<br />
13 Huda lui Papara Categ.IV 4,50<br />
14 Padurea Vidolm Categ.IV 44,20<br />
15<br />
16<br />
17<br />
Poiana cu narcise de la<br />
Negrileasa<br />
Molhasurile<br />
Capatanei<br />
Poienile cu<br />
narcise din Tecsesti<br />
Categ.IV 5,00<br />
Categ.IV 5,00<br />
Categ.IV 2,00<br />
18 Iezerul Surianu Categ.IV 20,00<br />
19<br />
Calcarele de<br />
la Ampoita<br />
Categ.IV 10,00<br />
20 Cheile Intregalde Categ.IV 25,00<br />
103
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
Nr<br />
crt<br />
Denumire<br />
Incadrare<br />
IUCN<br />
Suprafata<br />
(ha) conform<br />
cu L 5/2000<br />
Observatii<br />
21 Cheile Valisoarei Categ.IV 20,00<br />
22<br />
23<br />
Sesul Craiului<br />
– Scarita Belioara<br />
Calcarele cu orbitoline<br />
de la Piatra Corbului<br />
Categ.IV 47,70<br />
Categ.IV 2,00<br />
24 Dealul cu Melci Categ.IV 5,00<br />
25 Paraul Bobii Categ.IV 1,50<br />
26<br />
Calcarele de la Valea<br />
Mica<br />
Categ.IV 1,00<br />
27 Padurea Sloboda Categ.IV 20,00<br />
28 Iezerul Ighiel Categ.IV 20,00<br />
29<br />
Taul fara fund de la<br />
Bagau<br />
Categ.IV 7,40<br />
30 Cheile Gardisoarei Categ.IV 15,00<br />
31 Cheile Ordancusii Categ.IV 10,00<br />
32 Cheile Albacului Categ.IV 5,00<br />
33 Cheile Vaii Morilor Categ.IV 30,00<br />
Inclus in Parcul<br />
Natural Apuseni<br />
Inclus in Parcul<br />
Natural Apuseni<br />
Inclus in Parcul<br />
Natural Apuseni<br />
34 Cheile Posegii Categ.IV 10,00<br />
35 Cheile Runcului Categ.IV 20,00<br />
36 Cheile Pociovalistei Categ.IV 25,00<br />
37 Cheile Glodului Categ.IV 20,00<br />
38 Cheile Cibului Categ.IV 15,00<br />
39 Cheile Caprei Categ.IV 15,00<br />
40 Cheile Ampoitei Categ.IV 15,00<br />
104
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
Nr<br />
crt<br />
Denumire<br />
Incadrare<br />
IUCN<br />
Suprafata<br />
(ha) conform<br />
cu L 5/2000<br />
Observatii<br />
41 Cheile Vaii Cetii Categ.IV 10,00<br />
42<br />
Cheile Galditei si<br />
Turcului<br />
Categ.IV 80,00<br />
43 Cascada Varciorog Categ.IV 5,00<br />
44 Cascada Pisoaia Categ.IV 5,00<br />
45 Piatra Cetii Categ.IV 75,00<br />
46 Luncile Prigoanei Categ.IV 15,00<br />
47 Piatra Bulbuci Categ.IV 3,00<br />
48 Piatra Tomii Categ.IV 1,00<br />
49 Piatra Varului Categ.IV 1,00<br />
50 Piatra Boului Categ.IV 3,00<br />
51 Piatra Poienii Categ.IV 1,00<br />
52 Piatra Grohotisului Categ.IV 5,00<br />
53 Bulzul Galzii Categ.IV 3,00<br />
54 Cheile Galzii Categ.IV 1,00<br />
55 Cheile Tecsestilor Categ.IV 5,00<br />
56 Cheile Pravului Categ.IV 3,00<br />
57 Cheile Piatra Baltii Categ.IV 2,00<br />
58 Cheile Geogelului Categ.IV 5,00<br />
59 Cheile Plaiului Categ.IV 2,00<br />
60<br />
Avenul din Hoanca<br />
Urzicarului<br />
Categ.IV 1,00<br />
Inclus in Parcul<br />
Natural Apuseni<br />
105
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
Nr<br />
crt<br />
Denumire<br />
Incadrare<br />
IUCN<br />
Suprafata<br />
(ha) conform<br />
cu L 5/2000<br />
61 Coiba Mica Categ.IV 1,00<br />
62 Coiba Mare Categ.IV 1,00<br />
63 Pestera Vartopasul Categ.IV 1,00<br />
64 Huda Orbului Categ.IV 1,00<br />
65 Pestera Hodobana Categ.IV 1,00<br />
66 Avenul cu doua intrari Categ.IV 1,00<br />
67 Izbucul Tauzului Categ.IV 1,00<br />
68 Hoanca Apei Categ.IV 1,00<br />
69 Avenul de la Tau Categ.IV 1,00<br />
70 Pojarul Politei Categ.IV 1,00<br />
71 Avenul din Sesuri Categ.IV 1,00<br />
72 Izbucul Politei Categ.IV 0,20<br />
73<br />
Izbucul Cotetul<br />
Dobrestilor<br />
Categ.IV 0,20<br />
74 Pe tera de sub Zgurasti Categ.IV 1,00<br />
75<br />
Pestera Poarta lui<br />
Ionele<br />
Categ.IV 0,10<br />
76 Pestera Darninii Categ.IV 1,00<br />
77 Izbucul Martinesti Categ.IV 1,00<br />
78<br />
Pesterile Lucia Mare si<br />
Lucia Mica<br />
Categ.IV 1,00<br />
79 Pestera de la Grosi Categ.IV 1,00<br />
80 Cheile Mandrutului Categ.IV 3,50<br />
Observatii<br />
Inclus in Parcul<br />
Natural Apuseni<br />
Inclus in Parcul<br />
Natural Apuseni<br />
Inclus in Parcul<br />
Natural Apuseni<br />
Inclus in Parcul<br />
Natural Apuseni<br />
Inclus in Parcul<br />
Natural Apuseni<br />
Inclus in Parcul<br />
Natural Apuseni<br />
Inclus in Parcul<br />
Natural Apuseni<br />
Inclus in Parcul<br />
Natural Apuseni<br />
Inclus in Parcul<br />
Natural Apuseni<br />
Inclus in Parcul<br />
Natural Apuseni<br />
Inclus in Parcul<br />
Natural Apuseni<br />
Inclus in Parcul<br />
Natural Apuseni<br />
Inclus in Parcul<br />
Natural Apuseni<br />
Inclus in Parcul<br />
Natural Apuseni<br />
Inclus in Parcul<br />
Natural Apuseni<br />
Inclus in Parcul<br />
Natural Apuseni<br />
Inclus in Parcul<br />
Natural Apuseni<br />
Inclus in Parcul<br />
Natural Apuseni<br />
106
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
Nr<br />
crt<br />
Denumire<br />
Incadrare<br />
IUCN<br />
Suprafata<br />
(ha) conform<br />
cu L 5/2000<br />
Observatii<br />
81 Cheile Silosului Categ.IV 3,00<br />
82 Cheile Manastirii Categ.IV 15,00<br />
83 Piatra Corbului Categ.IV 5,00<br />
84<br />
PARCUL<br />
NATURAL APUSENI<br />
Categ. V 21220<br />
28% pe teritoriul<br />
judetului Alba, 32%<br />
Bihor, 40% Cluj<br />
Arii de interes comunitar<br />
Arii de interes comunitar din judetul Alba<br />
Nr. Nume sit Tip Localizat in judetele<br />
1 Apuseni SCI BH, CJ, AB<br />
2 Bagau SCI AB<br />
3 Cheile Glodului, Cibului si Mazii SCI AB, HD<br />
4 Frumoasa SCI AB, HD, SB, VL<br />
5 Frumoasa SPA AB, SB, VL<br />
6 Molhasurile Capatanei SCI CJ, AB<br />
7 Muntele Mare SCI CJ, AB<br />
8 Muntele Vulcan SCI AB, HD<br />
9 Padis -Muntele Vladeasa SPA BH, CJ, AB<br />
10 Padurea de stejar pufos de la Miraslau SCI AB<br />
11 Pajistile lui Suciu SCI AB<br />
12 Rapa Rosie SCI AB<br />
13 Trascau SCI CJ, AB<br />
14 Valea Cepelor SCI BH, AB<br />
15 Muntii Trascaului SPA CJ, AB<br />
16 Gradistea Muncelului - Ciclovina SCI HD, AB<br />
107
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
Tendinte<br />
In judetul Alba, <strong>pentru</strong> ariile naturale protejate ce ocupao suprafata considerabila<br />
(SCI Trascau, SPA Muntii Trascaului, SCI Frumoasa, SPA Frumoasa, SCI Apuseni, SPA<br />
Muntii Apuseni – Vladeasa, SCI Bagau) au fost desemnati custozi si administratori, dar<br />
nu au fost intocmite si aprobate planurile de management.<br />
3.5.1. Habitatele naturale. Flora si fauna salbatica<br />
Habitatele naturale<br />
Habitatele naturale sunt zone terestre, acvatice sau subterane, in stare naturala sau<br />
seminaturala, ce se diferentiaza prin caracteristici geografice, biotice si abiotice.<br />
Tipurile de habitate naturale de interes comunitar sunt acele tipuri de habitate<br />
care:<br />
-sunt in pericol de disparitie in arealul lor natural;<br />
-au un areal natural redus ca urmare a restrangerii acestuia sau datorita faptului ca<br />
in mod natural suprafata sa este redusa;<br />
-sunt esantioane tipice cu caracteristice reprezentative <strong>pentru</strong> una sau mai multe<br />
din cele 5 regiuni biogeografice specifice <strong>pentru</strong> Romania: alpina, continentala, panonica,<br />
stepica si pontica.<br />
Aceste tipuri de habitate sunt prevazute in anexa nr. 2 din Ordonanta de urgenta a<br />
guvernului nr. 57/2007.<br />
Habitatele naturale de interes comunitar identificate in SCI-uri si SPA-uri<br />
localizate pe raza judetului Alba sunt prezentate in tabelul urmator:<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Cod<br />
Natura<br />
2000<br />
1 3220<br />
2 3240<br />
3 3260<br />
Denumirea tipului de<br />
habitat<br />
Vegetatie herbacee de pe<br />
malurile raurilor montane<br />
Vegetatie lemnoasa cu Salix<br />
elaeagnos de-a lungul<br />
raurilor montane<br />
Cursuri de apa din zonele de<br />
campie pana la cele montane<br />
cu vegetatie din Ranunculion<br />
Intalnit in urmatoarele<br />
situri<br />
Muntele Mare, Valea<br />
Cepelor, Parcul Natural<br />
Apuseni<br />
Suprafata<br />
(ha)<br />
793,3<br />
Parcul Natural Apuseni 761,5<br />
Parcul Natural Apuseni 761,5<br />
108
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Cod<br />
Natura<br />
2000<br />
4 4030<br />
Denumirea tipului de<br />
habitat<br />
fluitantis si Callitricho-<br />
Batrachion<br />
Tufarisuri scunde/ lande<br />
uscate europene<br />
5 4060 Tufarisuri alpine si boreale<br />
6 4080<br />
7 6150<br />
8 6170<br />
9 6190<br />
10 6410<br />
11 6430<br />
12 6510<br />
Tufarisuri cu specii<br />
subarctice de Salix<br />
Pajisti boreale si alpine pe<br />
substrat silicios<br />
Pajisti calcifile alpine si<br />
subalpine<br />
Pajisti panonice de stancarii<br />
(Stipo-Festucetalia pallentis)<br />
Pajisti cu Molinia pe soluri<br />
calcaroase, turboase sau<br />
argiloase (Molinion<br />
caeruleae<br />
Comunitati de liziera cu<br />
ierburi inalte higrofile de la<br />
nivelul campiilor pana la cel<br />
montan si alpin<br />
Pajisti de altitudine joasa<br />
(Alopecurus pratensis<br />
Sanguisorba officinalis)<br />
13 6520 Fanete montane<br />
14 7120<br />
15 7140<br />
Turbarii degradate capabile<br />
de regenerare naturala<br />
Mlastini turboase de tranzitie<br />
si turbarii oscilante (nefixate<br />
de substrat)<br />
Intalnit in urmatoarele<br />
situri<br />
Suprafata<br />
(ha)<br />
Parcul Natural Apuseni 761,5<br />
Valea Cepelor, Parcul<br />
Natural Apuseni, Frumoasa<br />
5177,9<br />
Frumoasa 1370,6<br />
Parcul Natural Apuseni,<br />
Frumoasa<br />
Parcul Natural Apuseni,<br />
Trascau<br />
Parcul Natural Apuseni,<br />
Trascau, Cheile Glodului,<br />
Cibului si Mazii<br />
Parcul Natural Apuseni,<br />
Frumoasa<br />
326,6<br />
197,4<br />
89,8<br />
Parcul Natural Apuseni 761,5<br />
Parcul Natural Apuseni,<br />
Valea Cepelor<br />
Parcul Natural Apuseni,<br />
Frumoasa<br />
799,5<br />
22083<br />
Parcul Natural Apuseni 7,6<br />
Parcul Natural Apuseni 6,5<br />
16 7150<br />
17 8110<br />
Comunitati depresionare din<br />
Rhynchosporion pe<br />
substraturi turboase<br />
Grohotisuri silicioase din<br />
etajul montan pana in cel<br />
alpin (Androsacetalia alpinae<br />
si Galeopsietalia ladani)<br />
Parcul Natural Apuseni<br />
Parcul Natural Apuseni,<br />
Valea Cepelor<br />
83,7<br />
18 8120 Grohotisuri calcaroase si de Parcul Natural Apuseni, 811,6<br />
109
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Cod<br />
Natura<br />
2000<br />
19 8210<br />
20 8220<br />
21 8310<br />
22 9110<br />
23 9130<br />
24 9150<br />
25 9170<br />
26 9410<br />
27 9420<br />
28 91Q0<br />
29 91V0<br />
30 91Y0<br />
Denumirea tipului de<br />
habitat<br />
sisturi calcaroase din etajul<br />
montan pana in cel alpin<br />
(Thlaspietea rotundifolii)<br />
Versanti stancosi cu<br />
vegetatie chasmofitica pe<br />
roci calcaroase<br />
Versanti stancosi cu<br />
vegetatie chasmofitica pe<br />
roci sfiicioase<br />
Pesteri inchise <strong>pentru</strong> accesul<br />
publicului<br />
Paduri de fag de tip Luzulo-<br />
Fagetum<br />
Paduri de fag de tip<br />
Asperulo-Fagetum<br />
Paduri medio-europene de<br />
fag din Cephalanthero-<br />
Fagion<br />
Paduri de stejar cu carpen de<br />
tip Galio-Carpinetum<br />
Paduri acidofile de Picea<br />
abies din regiunea montana<br />
(Vaccinio-Piceetea)<br />
Paduri de Larix decidua<br />
si/sau Pinus cembra din<br />
regiunea montana<br />
Paduri relictare de Pinus<br />
sylvestris pe substrat calcaros<br />
Paduri dacice de fag<br />
(Symphyto-Fagion)<br />
Paduri dacice de stejar si<br />
carpen<br />
Intalnit in urmatoarele<br />
situri<br />
Trascau<br />
Suprafata<br />
(ha)<br />
Parcul Natural Apuseni 76,1<br />
Parcul Natural Apuseni<br />
Parcul Natural Apuseni 19037<br />
Parcul Natural Apuseni,<br />
Valea Cepelor, Frumoasa,<br />
Cheile Glodului, Cibului si<br />
Mazii<br />
Parcul Natural Apuseni,<br />
Trascau<br />
Parcul Natural Apuseni,<br />
Trascau<br />
Padurea de stejar pufos de<br />
la Miraslau, Trascau<br />
Frumoasa, Molhasurile<br />
Capatanei, Valea Cepelor,<br />
Parcul Natural Apuseni,<br />
Trascau<br />
Parcul Natural Apuseni,<br />
Trascau<br />
18212,3<br />
2966<br />
1528<br />
875,9<br />
71028,7<br />
430,8<br />
Parcul Natural Apuseni 152,3<br />
Parcul Natural Apuseni,<br />
Trascau, Frumoasa<br />
Parcul Natural Apuseni,<br />
Trascau, Bagau<br />
35619,4<br />
5311,8<br />
Habitatele naturale prioritare sunt acele habitate naturale aflate in pericol de<br />
disparitie, <strong>pentru</strong> a caror conservare Comunitatea Europeana are o responsabilitate<br />
deosebita, datorita proportiei reduse a arealului acestora pe teritoriul Uniunii Europene.<br />
110
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
Aceste tipuri de habitate sunt indicate printr-un asterisc in anexa nr. 2 din Ordonanta de<br />
urgenta a guvernului nr. 57/2007.<br />
Habitatele prioritare identificate in SCI-uri si SPA-uri localizate pe raza judetului<br />
Alba sunt prezentate in tabelul urmator:<br />
Nr<br />
crt<br />
Cod<br />
Natura<br />
2000<br />
1 4070*<br />
2 6110*<br />
3 6210*<br />
4 6230*<br />
Denumirea tipului de habitat<br />
Tufarisuri cu Pinus mugo si<br />
Rhododendron myrtifolium<br />
* Comunitati rupicole calcifile<br />
sau pajisti bazifite din Alysso-<br />
Sedion albi<br />
Pajisti uscate seminaturale si<br />
faciesuri cu tufarisuri pe substrat<br />
calcaros (Festuco-Brometea) (*<br />
situri importante <strong>pentru</strong> orhidee)<br />
Pajisti montane de Nardus<br />
bogate in specii pe substraturi<br />
silicioase<br />
Intalnit in<br />
urmatoarele<br />
situri<br />
Frumoasa, Valea<br />
Cepelor<br />
Parcul Natural<br />
Apuseni<br />
Parcul Natural<br />
Apuseni<br />
Valea Cepelor,<br />
Parcul Natural<br />
Apuseni,<br />
Frumoasa,<br />
Muntele Mare<br />
Suprafata<br />
(ha)<br />
6860,6<br />
15,2<br />
76,1<br />
23,7<br />
5 6240* Pajisti stepice subpanonice Rapa Rosie 4,3<br />
6 7110* Turbarii active<br />
Muntele Mare,<br />
Molhasurile<br />
Capatanei, Parcul<br />
Natural Apuseni<br />
117,5<br />
7 9180*<br />
8<br />
91D0<br />
*<br />
9 91E0*<br />
10<br />
91H0<br />
*<br />
Paduri din Tilio-Acerion pe<br />
versanti abrupti, grohotisuri si<br />
ravene<br />
Turbarii cu vegetatie forestiera<br />
Paduri aluviale cu Alnus<br />
glutinosa si Fraxinus excelsior<br />
(Alno-Padion, Alnion incanae,<br />
Salicion albae)<br />
Vegetatie forestiera panonica cu<br />
Quercus pubescens<br />
Parcul Natural<br />
Apuseni, Rapa<br />
Rosie<br />
Molhasurile<br />
Capatanei, Parcul<br />
Natural Apuseni<br />
Parcul Natural<br />
Apuseni,<br />
Frumoasa<br />
Padurea de stejar<br />
pufos de la<br />
Miraslau, Trascau<br />
774,5<br />
38,9<br />
654,9<br />
3180,6<br />
111
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
Flora si fauna salbatica<br />
Speciile de interes comunitar reprezinta acele specii de pe teritoriul Uniunii<br />
Europene care sunt:<br />
-periclitate, cu exceptia celor al caror areal natural este situat la limita de<br />
distributie in areal si care nu sunt nici pereclitate nici vulnerabile in regiunea vestpalearctica;<br />
-vulnerabile, speciile a caror incadrare in categoria celor pereclitate este probabila<br />
intr-un viitor apropiat daca actiunea factorilor perturbatori persista;<br />
-rare, speciile ale caror popuatii sunt reduse din punctul d vedere al distributiei<br />
sau/si numeric si care chiar daca nu sunt in prezent periclitate sau vulnerabile risca sa<br />
devina. Aceste specii sunt localizate pe arii geografice restranse sau sunt rar dispensate pe<br />
suprafete largi.<br />
-endemice si care necesita o atentie speciala datorita caracteristicilor specifice ale<br />
habitatului lor si/sau a impactului potential pe care il are exploatarea acestora asupra starii<br />
lor de conservare.<br />
Speciile prioritare sunt acele specii de interes comunitar <strong>pentru</strong> a caror conservare<br />
Uniunea Europeana are o responsabilitate speciala datorita proportiei reduse a arealului<br />
acestora pe teritoriul Uniunii Europene.<br />
Fondul forestier<br />
In judetul Alba fondul forestier are o suprafata de 206,8 mii ha. Padurile de<br />
foioase au o suprafata de 130,7 mii ha, iar cele de conifere o suprafata de 76,1 mii ha.<br />
Suprafata altor terenuri care fac parte din fondul forestier este de 3800 ha.<br />
3.6. Deseurile<br />
Deseurile reprezinta una din problemele cele mai acute legate de protectia<br />
mediului. In fiecare an se genereaza mari cantitati de deseuri atat din productie cat si de la<br />
populatie, deseurile municipale nepericuloase si periculoase (deseurile menajere si<br />
asimilabile din comert, industrie si institutii), la care se adauga alte cateva fluxuri speciale<br />
de deseuri: deseurile de ambalaje, deseurile din constructii si demolari, namoluri de la<br />
epurarea apelor uzate, vehicule scoase din uz si deseuri de echipamente electrice si<br />
electronice care au un mod de gestionare specific.<br />
112
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
Legislatia europena de mediu, transpusa prin acte normative nationale, impune<br />
economisirea resurselor naturale, reducerea costurilor de gestionare si aplicarea unor<br />
solutii eficiente <strong>pentru</strong> diminuarea impactului asupra mediului a deseurilor.<br />
Operatorii economici au obligatia de a valorifica deseurile proprii prin reciclare,<br />
valorificare energetica, tratare (<strong>pentru</strong> diminuarea gradului de periculozitate) si, doar in<br />
ultimul rand, solutia aleasa sa fie, eliminarea: prin incinerare (<strong>pentru</strong> reducerea<br />
volumului) sau depozitare. In prezent, deseurile nevalorificate sunt, in cea mai mare<br />
parte, depozitate.<br />
Impact (caracterizare)<br />
Impactul depozitelor de deseuri industriale si urbane asupra factorilor de mediu<br />
sol, ape de suprafata, ape subterane, aer prin:<br />
-depozitarea neconforma a unor deseuri industriale si menajere;<br />
-depunerea agentilor poluanti evacuati in atmosfera;<br />
-apele meteorice contaminate cu poluantii din aer;<br />
-transportul pulberilor de catre vant;<br />
-infiltrarea in sol a apelor contaminate.<br />
Datele prezentate arata o situatie necorespunzatoare, riscurile majore rezultate din<br />
depozitarea lor, din neaplicarea masurilor de eliminare sau de reducere a volumului<br />
acestora apar mai evident in situatii de precipitatii puternice, viituri, care antreneaza<br />
cantitati de deseuri de toate categoriile, producand poluarea apelor de suprafata, blocarea<br />
drumurilor de circulatie, a podurilor etc.<br />
Depozite de deseuri industriale<br />
In judetul Alba, prin inventarul pe 2009, erau inregistrate urmatoarele depozite<br />
industriale in functiune :<br />
- 4 halde de steril minier, in suprafata de 115,4 ha (SC Cuprumin SA Abrud) ;<br />
- 3 iazuri de decantare, in suprafata de 137 ha (SC Cuprumin SA Abrud) ;<br />
- 2 halzi de zgura si cenusi din metalurgie, in suprafata de 32,7 ha (SC<br />
Metalurgica Transilvana SA Aiud 28 ha; SC Saturn SA Alba-Iulia 4,7 ha)<br />
- 1 batal de lesii, in suprafata de 12 ha (SC GHCL UPSOM SA Ocna-Mures) ;<br />
- 2 depozite industriale, in suprafata totala de 3,8 ha. (SC Stratusmob SA Blaj -1,5<br />
ha, SC Apulum SA Alba-Iulia 2,3 ha)- au sistat depozitare la 16.07.2009<br />
113
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
Cele mai mari suprafe_e sunt ocupate de haldele de steril minier si iazurile de<br />
decantare din minerit. In judetul Alba, agentii economici din industria miniera, din<br />
Zlatna, Baia de Aries, Rosia Montans (halde de steril si iazuri de decantare) si din<br />
industria chimica SC GHCL UPSOM SA Ocna Mures (bataluri), au in gestiune depozite<br />
de deseuri in conservare sau pe care desfasoara lucrari de reconstuctie ecologica si<br />
urmarire post inchidere.<br />
Depozite de deseuri menajere<br />
In judetul Alba, mai sunt in functiune 3 depozite de deseuri menajere neconforme<br />
care au primit perioada de tranzitie:<br />
- DM Alba-Iulia, cu o suprafata de 4,91 ha, care va sista depozitarea in anul 2015<br />
- DM Aiud, cu o suprafata 2,3 ha, care va sista depozitarea in anul 2013<br />
- DM Ocna-Mures, cu o suprafata de 1,8 ha, care va sista depozitarea in anul 2013<br />
Celelalte 8 depozite de deseuri menajere au fost inchise (Sebes, Teius si Zlatna) sau au<br />
sistat depozitarea la 16.07.2009, iar inchiderea lor este cuprinsa in Proiectul finantat din<br />
POS Mediu - “Sistem de Management Integrat al Deseurilor in Judetul Alba”<br />
Initiative adoptate <strong>pentru</strong> reducerea impactului deseurilor asupra mediului<br />
In judetul Alba se deruleaza Proiectul „Asistenta tehnica <strong>pentru</strong> pregatirea<br />
aplicatiei Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Alba”, derulat prin<br />
Ministerul <strong>Mediului</strong>, a carui beneficiar este Consiliul Judetean Alba.<br />
o Proiectul contine:<br />
o Master Plan Judet Alba – finalizat<br />
o Studiu de Fezabilitate – finalizat<br />
o Documentatia financiara <strong>pentru</strong> accesare fonduri europene<br />
o Investitii prevazute prin proiect:<br />
o Construirea unui depozit ecologic <strong>pentru</strong> judetl Alba<br />
o Statie de sortare<br />
o Statie de compostare<br />
o 2 Statii de transfer deseuri la Tartaria si Blaj<br />
o Reabilitarea depozitelor de deseuri inchise in anul 2009, 2013, 2015<br />
o Achizitii de pubele si containere.<br />
Valoarea investitiilor prevazute in proiect <strong>pentru</strong> anii 2008-2013 este de cca 40<br />
114
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
milioane Euro.<br />
Tipuri de deseuri<br />
Inventarul deseurilor se realizeaza anual, dar statistica este cu 2 ani in urma fata<br />
de anul in curs si pe 5 tipuri de chestionare functie de activitatea desfasurata operatorii<br />
economici<br />
salubritate,<br />
-deseurile municipale colectate (GD-MUN) furnizate de cei 9 agenti de<br />
Deseurile municipale/industriale tratate sau eliminate (GD-TRAT) furnizate de:<br />
-2 operatori economici care elimina deseurile prin arderea in centrale termice cu<br />
recuperarea energiei sub forma de abur tehnologic (SC Holzindustrie Schweighofer SRL<br />
Sebes, SC Kronospan Sebes SA)<br />
-9 operatori de depozite municipale<br />
-1 operator al statiei de sortare si 2 statii transfer (SST Zlatna si ST Abrud)<br />
-6 operatori economici de depozite industriale<br />
-6 operatori economici care detin alte tipuri de instalatii de tratare a deseurilor<br />
(prese compactoare, prese <strong>pentru</strong> peleti din rumegus, etc)<br />
-deseuri generate din productie (GD-PROD<strong>DE</strong>S) furnizate de principalii<br />
operatorii economici pe domenii de activitate din judet.<br />
-deseuri colectate, valorificate si tratate (GD-COLECTARE/TRATARE) furnizate<br />
de operatori economici care colecteaza, trateaza/dezmembreaza si valorifica deseurile<br />
reciclabile, <strong>DE</strong>EE si VSU - namolurile (GD-NAMOL) gestionate de 8 operatori<br />
economici dintre care 2 operatori industriali din industria alimentara si 6 operatori ai<br />
statiilor de epurare orasenesti.<br />
Din ancheta statistica <strong>pentru</strong> anul 2009, care nu a fost inca validata pe toate<br />
sectiunile, au rezultat urmatoarele cantitati de deseuri generate, colectate, valorificate sau<br />
eliminate:<br />
S-au produs 927 897 to 100 %<br />
-din care : - industriale 739 432 to 80 %<br />
- municipale 188 465 to 20 %<br />
S-au valorificat 534 802 to 57 %<br />
S-au eliminat: 391 729 to 43 %<br />
- industriale 204 630 to<br />
115
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
- municipale 197.099 to<br />
Evolutia cantitatilor de deseuri produse in perioada 1995 - 2009 este prezentata<br />
in graficul de mai jos:<br />
Evolutia cantitatilor de deseuri produse in judet in perioada 2001-2009<br />
Din evolutia cantitatilor de deseuri produse in judet se constata scaderea cantitatii<br />
de deseuri produsa dupa anul 2005, si o scadere considerabila <strong>pentru</strong> anul 2009 ca urmare<br />
a reducerii activitatii economice din sectorul minier.<br />
Deseurile rezultate din exploatarile miniere reprezinta 90% din cantitatea de<br />
deseuri produsa in judetul Alba, scaderea cu circa 80% in anul 2009, comparativ cu anul<br />
2008, se datoreaza reducerii temporare a activitatii SC Cuprumin SA Abrud, care in anul<br />
2009 a repreluat activitatea de exploatare-preparare a minereului cuprifer care fusese<br />
concesionata catre SC Energo Mineral SRL Bucuresti – pct de lucru Abrud, astfel incat<br />
pe perioada reglementarii activitatii nu s-a lucrat.<br />
3.7. Evolutii probabile in situatia neimplementarii PUZ<br />
Nu se poate afirma ca neimplementarea PUZ, ar bloca evolutia zonei. Este o<br />
certitudine insa faptul ca intr-o astfel de eventualitate, dinamica dezvoltarii zonei ar fi<br />
mai scazuta. Pe ansamblu, implementarea planului va asigura evolutiei zonei, armonia<br />
socioeconomica si perspectiva punerii in practica a conceptului general denumit<br />
dezvoltare durabila.<br />
116
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
In momentul actual peisajul nu are o valoare deosebita deoarece zona este<br />
acoperita de terenuri agricole. O data cu inceperea lucrarilor constructie, peisajul va fi<br />
modificat dar fara a vea un impact negativ asupra zonei.<br />
Aparitia santierului va insemna aparitia, in peisajului actual, a noi obiective si<br />
activitati, respectiv:<br />
- drumuri noi de acces sau tehnologice;<br />
- cladiri si instalatii in constructie;<br />
- oameni angrenati in diferite activitati;<br />
- utilaje de diferite dimensiuni si culori.<br />
Unele din modificarile mentionate se vor mentine si in faza de exploatare iar o<br />
parte vor fi definitive.<br />
In vecinatatea obiectivului nu sunt zone protejate <strong>pentru</strong> valoarea lor istorica,<br />
arhitectonica, naturala, etc.<br />
In apropierea amplasamentului nu se afla situri din reteaua Natura 2000 sau<br />
areale protejate in care sa traiasca si/sau sa se dezvolte plante sau animale protejate. In<br />
117
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
zona nu au fost semnalate specii de plante sau animale care sa aiba o valoare economica<br />
deosebita (precum vanat, pesti, ciuperci, etc.).<br />
Implementarea proiectului nu va avea impact negativ asupra biodiversitatii din<br />
zona.<br />
Planul evaluat, contine prevederi distincte referitoare la dimensiunea economica<br />
a zonei. Continutul sau reprezinta o oportunitate <strong>pentru</strong> dezvoltarea economica a arealului<br />
supus evaluarii de mediu. Unul dintre obiectivele planului este acela de a dinamiza din<br />
punct de vedere social zona, prin crearea conditiilor optime unei asemenea dezvoltari, si<br />
indirect, a dimensiunii economice.<br />
Este de asteptat ca neimplementarea planului, sa aiba efecte negative, asupra<br />
potentialului economic al zonei, in sensul mentinerii unei dinamici limitate a dezvoltarii.<br />
Perimetrul studiat, prin natura sa geomorfologica si geologica prezinta o<br />
stabilitate accentuata din punct de vedere seismic. In consecinta, se apreciaza ca<br />
neimplementarea planului nu va afecta mediul din acest punct de vedere.<br />
Pentru perimetrul arealului evaluat, nu exista riscul producerii de inundatii<br />
datorita revarsarii raului Garbau (Ghirbom). In consecinta, se apreciaza ca<br />
neimplementarea planului, nu va avea consecinte negative din perspectiva potentialului<br />
de producere a unor inundatii.<br />
Arealul PUZ nu este supus riscului natural al unor posibile alunecari de teren. In<br />
consecinta, se apreciaza ca neimplementarea PUZ nu va putea avea consecinte notabile in<br />
privinta riscului natural al unor posibile alunecari de teren.<br />
118
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
4.<br />
CARACTERISTICILE <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA<br />
SEMNIFICATIV<br />
4.1. Caracteristici de mediu ale zonei<br />
Suprafata de teren destinata amplasarii constructiilor propuse se afla situata in<br />
perimetrul extravilan al localitatii Berghin delimitata spre nord de DJ 107 Straja –<br />
Berghin, la est de DJ 106I Ghirbom – Berghin, la sud de paraul local Straja iar la vest de<br />
relieful colinar de sub Magura Straja 547m (teren agricol). Destinatia actuala a terenului<br />
– arator.<br />
Relieful.<br />
Teritoriul care face obiectul prezentului studiu apartine Podisului Secaselor,<br />
conturat ca o terasa intre Valea Garbova si Valea Reciu.<br />
La sud si sud est dupa teritoriul specific podisului se desfasoara zona Muntilor<br />
Sebesului.<br />
119
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
Clima<br />
Pozitia geografica determina existenta unui climat continental moderat, cu slabe<br />
nuante de excesivitate in regiunile depresionare si de podis, si cu nuante mai umede in<br />
regiunile montane.<br />
Complexul conditiilor fizico - geografice ale asezarii nu constituie numai suportul<br />
proceselor si fenomenelor meteorologice ci si un factor climatogen deosebit de important.<br />
Fiecare dintre elementele lui (relief, vegetatie, apele si solurile) actioneaza in modul sau<br />
specific, conducand la particularizarea climei teritoriului in raport cu regiunile<br />
inconjuratoare, dar si la aparitia unor diferentieri tipoclimatice si microclimatice evidente.<br />
Precipitatiile medii anuale se afla intre 600-700 mm / mp/an si sunt neregulate si<br />
neuniforme in cursul anului.<br />
Temperatura medie: temperaturi medii anuale intre anii 1896 - 1996 a fost de 9.2<br />
grade, in timp ce amplitudinea anuala a temperaturilor medii zilnice este de 24.8 grade C.<br />
Variatia de la o zi la alta a temperaturilor medii zilnice se situeaza intre 1.5 si 3 grade C,<br />
fiind mai mare iarna si mai mica vara. Distributia spatiala a mediilor minimelor si<br />
mediilor maximelor zilnice deosebindu-se numai prin ordinul de marime al valorilor<br />
termice concrete.<br />
Directia predominanta a deplasarii maselor de aer este de la SV (14.7%) si V-SV<br />
(14,7%), viteza medie anuala in zona obiectivului este de 2,4 m/s, mai frecventa pe<br />
directia V-SV, ca o componenta a vanturilor de vest si a circulatiei pe culoarul Muresului<br />
si dinspre sud ca urmare a circulatiei S → N indusa de masa montana a Carpatilor<br />
Meridionali (M. Sureanu). Acest caracter al circulatiei aerului, cu perioade de calm de<br />
scurta durata, duce la aparitia total sporadica a inversiunilor termice.<br />
Directia, frecventa si viteza vantului<br />
N NNE NE ENE E ESE SE SSE S SSV SV VSV V VNV NV NNV<br />
Viteza 2,7 3 2,6 2 1,8 1,9 1,5 1,5 1,6 2,3 4,4 5 3,3 1,7 1,3 1,5<br />
Frecv. 8 3,7 2,1 2,7 4,8 3,4 4,6 7,6 5,9 2,7 14,7 14,7 4,4 2,2 1,9 3,8<br />
In aceste conditii consideram ca se efectueaza o ventilare buna a<br />
amplasamentului, cu dispersie in special spre zona nord-estica.<br />
120
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
Vegetatia<br />
Este bogata si diversa, caracteristica dealurilor joase din Podisul Secaselor,<br />
vegetatie de silvostepa, dominante fiind formatiunile ierboase de xerofite. In prezent cea<br />
mai mare parte este inlocuita de culturi agricole fapt ce a condus la schimbarea<br />
indicatoprilor de scurgere ai apei, evapotranspiratia, termoconductibilitatea.<br />
Terenul de amplasament al investitiei este arabil si se utilizeaza <strong>pentru</strong> culturi<br />
cerealiere si furajere. Teritoriul limitrof este acoperit pe pantele mai joase cu fanete si<br />
pasuni, cele mai inalte cu pasuni si paduri.<br />
. Date geologice<br />
Din punct de vedere geologic localitatea Berghin si perimetrul cercetat se inscrie<br />
in partea sud-vestica a Bazinului Transilvaniei, bazin format la sfarsitul erei mezozoice si<br />
inceputul erei neozoice in urma prabusirilor ce au avut loc in interiorul arcului carpatic,<br />
ca efect al miscarilor orogenice din faza laramica.<br />
Dupa depunerea formatiunilor neogene, constituite din argile marnoase, marne,<br />
nisipuri gresificate ce alcatuiesc fundamentul de suprafata urmeaza perioada recenta<br />
121
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
cuaternara cand se depun transgresiv si discordant formatiunile aluvionare transportate si<br />
depuse de reteaua hidrografica locala in zonele de terasa si de lunca.<br />
Hidrogelogia regiunii .<br />
Cursul important de apa din zona perimetrului cercetat este paraul Garbau, care<br />
prin intermediul principalilor sai afluenti, locali (paraul Straja) dreneaza intreaga retea<br />
hidrografica locala. Apa subterana sub forma de panza freatica cu nivel liber cantonata in<br />
aluviunile detritice grosiere din zonele de terasa a paraului local poate fi interceptata la<br />
adancimea de 2,60–3,00m. Nivelul apei subterane este in stransa legatura cu regimul<br />
pluviometric local avand ca sursa de alimentare apele de infiltratii din zona de versant.<br />
In zona de versant apa subterana poate fi interceptata la zona de contact intre<br />
depozitele deluviale si fundamentul de suprafata tertiar la adancimi variabile in functie de<br />
configuratia reliefului subteran al fundamentului de suprafata uneori cu descarcare la zi<br />
sub forma de izvoare la baza pantelor mai abrupte.<br />
Seismicitatea<br />
Conform prevederilor Codului P100-1/2006 privind zonarea teritoriului<br />
perimetrul cercetat se inscrie din punct de vedere al valorilor de varf ale acceleratiei<br />
terenului cu valori ag= 0,08g si Tc=0,7sec.<br />
Adancimea de inghet<br />
Conform STAS 6054 / 77 adancimea de inghet este de 0,80–0,90m de la nivelul<br />
terenului natural sau sistematizat.<br />
Stratificatia terenului<br />
Pentru stabilirea stratificatiei terenului, pe amplasamentul propus s-au luat in<br />
considerare datele furnizate geomorfologia zonei de deschiderile naturale sau artificiale la<br />
baza pantelor si taluzele paraului Straja cat si de lucrarile geotehnice de teren executate<br />
anterior in zonele adiacente, care au pus in evidenta urmatoarea succesiune de strate:<br />
In suprafata sol vegetal, argilos cafeniu cu elemente de pietris cu o grosime<br />
variabila de 0,30–0,60m in functie de panta terenului.<br />
In adancime a fost interceptate depozite deluviale constituite din argile prafoase –<br />
nisipoase cafenii uneori roscate plastic vartoase sub forma de lentile ce se dispun<br />
transgresiv si discordant peste fundamentul de suprafata tertiar constituit la suprafata din<br />
122
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
argile marnoase cu aspect vargat cu elemente de pietris ce fac trecerea in adancime la<br />
nisipuri si pietrisuri slab gresificate.<br />
Avand in vedere stratificatia estimativa a terenului, tinand seama de sistemul<br />
constructiv al constructiilor propuse si de celelalte date puse la dispozitie de proiectantul<br />
general, de prevederile STAS 3300/2-85, Normativ NP 112–04 se recomanda<br />
urmatoarele conditii de fundare estimative:<br />
Strat de fundare:<br />
argile prafoase – nisipoase cafenii uneori roscate plastic vartoase sub forma de<br />
lentile;<br />
argile marnoase cu aspect vargat cu elemente de pietris;<br />
nisipuri si pietrisuri slab gresificate.<br />
adancimea minima de fundare:<br />
Dfmin = – 0,90–1,00m de la cota terenului natural actual, sau de la cota platforma<br />
amenajata in panta versantului, ce asigura adancimea minima de inghet conform STAS<br />
604/77 si o incastrare minima de 0,10–0,20m in terenul de fundare recomandat.<br />
presiunea conventionala calculata in conformitate cu prevederile STAS 3300/2-<br />
85, anexa B, <strong>pentru</strong> fundatii cu latimea talpii B = 1,00m si adancimea de fundare Df = –<br />
2,00m de la nivelul terenului natural<br />
Pconv (de baza) = 290–350kPa<br />
Pentru alte latimi ale talpii sau alte adancimi de fundare, presiunea conventionala<br />
va fi corectata in conformitate cu prevederile STAS 3300/2-85, anexa B, punctele B.2.1 si<br />
B.2.2.<br />
Conditiile hidrologice ale amplasamentului<br />
Principalul curs de apa din zona este raul Garbau sau Ghirom.<br />
In continuare, sunt redate cateva dintre caracteristicile hidrologice ale bazinului<br />
pr. Garbau (cf. atlasului cadastral al apelor din Romania, 1992):<br />
- lungimea cursului de apa: 13 km;<br />
- suprafata bazinului hidrografic: 50 km 2 ;<br />
- suprafata fondului forestier : 170 ha;<br />
123
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
Solul, in zona proiectului si in vecinatate are o folosinta agricola, parcela destinata<br />
proiectului fiind acoperita cu lucerna. In aceste conditii se poate considera poluarea in<br />
zona ca fiind redusa.<br />
Se apreciaza ca componentele de mediu care ar putea fi afectate prin<br />
implementarea PUZ sunt elementele de mediu aer-schimbari climatice, apa, sol-subsol,<br />
mediul socio-economic, gestionarea deseurilor si biodiversitatea.<br />
In ceea ce priveste calitatea aerului, conform Raportului privind starea factorilor<br />
de mediu in anul 2010, se inregistreaza depasiri ale valorii limita <strong>pentru</strong> sanatatea umana<br />
la pulberi in suspensie PM10 datorita unui cumul de factori. Acumularea emisiilor de<br />
pulberi din diferite surse are cauze multiple dintre care unele sunt prezente pe tot<br />
parcursul anului – cum sunt activitatile industriale, traficul sau lucrari de constructii, iar<br />
altele sunt caracteristice perioadei de toamna-iarna, respectiv arderea combustibililor<br />
solizi (lemne si carbune, etc) <strong>pentru</strong> incalzirea locuintelor sau activitatile agricole<br />
specifice perioadei de toamna. De asemenea, o contributie majora la cresterea<br />
concentratiei de pulberi in suspensie (PM10) o au si conditiile meteorologice cum sunt<br />
ceata sau calmul atmosferic, care ingreuneaza dispersia poluantilor in atmosfera.<br />
Datorita conditiilor meteo si a radiatiei solare inregistrate in sezonul cald (lunile<br />
mai - septembrie) s-au inregistrat depasiri ale valorii tinta la ozon.<br />
Per ansamblu se poate aprecia calitatea aerului in zona ca fiind buna.<br />
In ceea ce priveste schimbarile climatice, conform Raportului privind starea<br />
factorilor de mediu in anul 2010, principalele surse de emisii de CO 2 le reprezinta<br />
arderile din sectorul energetic, instalatiile de ardere neindustriala, arderile din industria de<br />
prelucrare, la care se adauga emisiile provenite din sectorul transport rutier. In anul 2009<br />
se constata o tendinta de scadere a emisiilor de gaze cu efect de sera - CO 2 , mai ales<br />
datorita reducerii activitatii economice provocate de criza economica, si mai putin<br />
datorita masurilor luate in acest sens.<br />
Aceeasi tendinta de scadere se constata si in ceea ce priveste emisiile de metan -<br />
CH 4 , si protoxid de azot - N 2 O, provenite preponderent din agricultura (fermentatie) si<br />
silvicultura, precum si din alte sectoare de activitate cum ar fi: arderile din industria de<br />
prelucrare, instalatiile de ardere neindustriale, transportul rutier, arderi in energetica si<br />
industrii de transformare etc.<br />
124
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
Se apreciaza ca implementarea PUZ nu va avea efecte negative asupra<br />
componentei de mediu aer – schimbari climatice.<br />
In ceea ce priveste factorul de mediu apa, conform Raportului privind starea<br />
factorilor de mediu in anul 2010, se constata o imbunatatire a calitatii apelor uzate<br />
evacuate in emisari, dar si o scadere a volumelor de apa evacuate pe fondul reducerii<br />
activitatilor economice din aceasta perioada. Calitatea apelor de suprafata s-a imbunatatit<br />
in 2010, fapt concretizat prin cresterea lungimii tronsoanelor de rau incadrate in clasa I de<br />
calitate, stare ecologica foarte buna.<br />
Din evaluarea efectelor implementarii PUZ asupra factorilor de mediu nu sunt<br />
date din care sa rezulte ca factorul de mediu apa ar putea fi afectat intr-o masura care sa<br />
necesite sporirea atentiei la implementarea planului evaluat.<br />
In ceea ce priveste factorul de mediu sol, conform Raportului privind starea<br />
factorilor de mediu in anul 2010, in judetul Alba suprafata de sol afectata de reziduuri<br />
zootehnice este de 3,50 ha, ceea ce reprezinta 0,01 % din suprafata judetului. In urma<br />
desfiintarii marilor complexe zootehnice de crestere si ingrasare a vacinelor si bovinelor,<br />
s-au redus simtitor presiunile asupra starii de calitate a solurilor prin poluarea cu reziduuri<br />
zootehnice. Exploatatiile zootehnice sunt in proportie de 92% de tip extensiv, respectiv in<br />
gospodariile taranesti unde reziduurile zootehnice, respectiv gunoiul de grajd este folosit<br />
in urma unui proces de fermentare drept ingrasamant natural, care folosit dupa normele<br />
din Codul de bune practici agricole nu are efecte negative asupra calitatii solului.<br />
In ceea ce priveste poluarea solului din activitati industriale, in judetul Alba s-au<br />
finalizat sau sunt in derulare proiecte de ecologizare a zonelor afectate de poluarea<br />
istorica a solului din zona Zlatna, si sunt in derulare proiecte de ecologizare a haldelor de<br />
steril apartinatoare CNCAF Minvest Deva, de la Rosia Montana si Baia de Aries. Toate<br />
aceste proiecte vor duce la o scadere a gradului de poluare a solului si apelor datorita<br />
activitatilor industriale.<br />
Se apreciaza ca implementarea PUZ nu va avea efecte negative asupra factorul de<br />
mediu sol si subsol.<br />
In ceea ce priveste biodiversitatea judetului Alba, conform Raportului privind<br />
starea factorilor de mediu in anul 2010, este dificil de specificat gradul in care judetul<br />
Alba sufera de pierderea diversitatii biologice, produsa de activitatile umane. Judetul<br />
125
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
Alba este caracterizat de o fragmentare mare a reliefului, care a dus la formarea unor<br />
complexe de vegetatie de mare interes fitogeografic. In judetul Alba se intrepatrund doua<br />
regiuni biogeografice: continentala si alpina. Urmare a derularii programului de<br />
implementare a retelei Natura 2000 in Romania, in judetul Alba au fost declarate 12 situri<br />
de importanta comunitara si 3 arii de protectie speciala avifaunistica. Datorita faptului ca<br />
majoritatea rezervatiilor naturale sunt situate in fondul forestier, supravegheat de<br />
personalul silvic, pe parcursul anului nu au fost semnalate fenomene majore de degradare<br />
a rezervatiilor naturale. Se constata totusi o presiune antropica foarte mare in zona<br />
tampon a rezervatiilor Cheile Intregalde si Cheile Rametului.<br />
Amplasamentului destinat construirii fermei de crestere a vacilor nu afecteaza arii<br />
protejate, fiind situat la o distanta de 11,9 km fata de situl Natura 2000 ROSCI0211 –<br />
Rapa Rosie si fata de rezervatia naturala de interes national Rapa Rosie.<br />
126
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
5.<br />
ORICE PROBLEMA <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> EXISTENTA, CARE ESTE RELEVANTA<br />
PENTRU PLAN SAU PROGRAM, INCLUSIV, IN PARTICULAR, CELE LEGATE<br />
<strong>DE</strong> ORICE ZONA CARE PREZINTA O IMPORTANTA SPECIALA PENTRU<br />
<strong>MEDIU</strong>, CUM AR FI ARIILE <strong>DE</strong> PROTECTIE SPECIALA AVIFAUNISTICA<br />
SAU ARIILE SPECIALE <strong>DE</strong> CONSERVARE REGLEMENTATE CONFORM<br />
ORDONANTEI <strong>DE</strong> URGENTA A GUVERNULUI NR. 236/2000 PRIVIND<br />
REGIMUL ARIILOR NATURALE PROTEJATE, CONSERVAREA<br />
HABITATELOR NATURALE, A FLOREI SI FAUNEI SALBATICE, APROBATA<br />
CU MODIFICARI SI COMPLETARI PRIN LEGEA NR. 462/2001<br />
Identificarea problemelor de mediu relevante <strong>pentru</strong> plan, se poate face analizand<br />
raportul intre principalele efecte ale planului in aria protectiei mediului, si caracteristicile<br />
de mediu ale arealului de implementare.<br />
In cadrul etapei de evaluare a starii curente a mediului inconjurator, nu au fost<br />
identificate probleme de mediu critice care sa prezinte o relevanta speciala <strong>pentru</strong><br />
implementarea PUZ si <strong>pentru</strong> prezentul Raportul de Mediu.<br />
Evaluarea detaliata a impactului implementarii PUZ asupra componentelor de<br />
mediu este descrisa in cap. 7, iar masurile de minimizare a impactului, in marea lor<br />
majoritate masuri preventive, sunt prezentate in cap. 9.<br />
In ceea ce priveste conservarea rezervatiilor naturale, in judetul Alba au fost<br />
declarate 3 arii de protectie speciala avifaunistica (prin HG 1284/2007) si 12 situri de<br />
importanta comunitara (prin ordinul ministrului MMDD nr. 776/2007). De asemenea, in<br />
judetul Alba exista 83 de rezervatii de interes national, 10 rezervatii naturale de interes<br />
judetean si 1 parc natural.<br />
Cele 83 rezervatii de interes national, 10 rezervatii naturale de interes judetean si<br />
un parc natural ocupa o suprafata totala de 22.015 ha, din care Parcul Natural Apuseni<br />
ocupa 21.220 ha. Ariile protejate ocupa peste 3,5% din suprafata judetului Alba.<br />
Amplasamentului destinat construirii fermei de crestere a vacilor cu lapte nu<br />
afecteaza arii protejate, fiind situat la o distanta de 11,9 km fata de situl Natura 2000<br />
ROSCI0211 – Rapa Rosie si fata de rezervatia naturala de interes national Rapa Rosie.<br />
127
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
Amplasarea proiectului fata de ariile protejate<br />
128
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
6.<br />
OBIECTIVELE <strong>DE</strong> PROTECTIE A <strong>MEDIU</strong>LUI, STABILITE LA NIVEL<br />
NATIONAL, COMUNITAR SAU INTERNATIONAL, CARE SUNT RELEVANTE<br />
PENTRU PLAN SAU PROGRAM SI MODUL IN CARE S-A TINUT CONT <strong>DE</strong><br />
ACESTE OBIECTIVE SI <strong>DE</strong> ORICE ALTE CONSI<strong>DE</strong>RATII <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> IN<br />
TIMPUL PREGATIRII PLANULUI SAU PROGRAMULUI<br />
6.1. Introducere<br />
Scopul evaluarii de mediu <strong>pentru</strong> planuri si programe consta in determinarea<br />
formelor de impact semnificativ asupra mediului ale planului analizat.<br />
Se precizeaza ca un obiectiv reprezinta un angajament, definit mai mult sau mai<br />
putin general, a ceea ce se doreste a se obtine. Pentru a se atinge un obiectiv, sunt<br />
necesare actiuni concrete care, in conformitate cu procedurile de planificare, sunt<br />
denumite tinte. Pentru masurarea progreselor in implementarea actiunilor, deci realizarea<br />
tintelor, precum si atingerea in final a obiectivelor, se utilizeaza indicatori, indicatorii<br />
reprezentand de fapt acele elemente care permit monitorizarea si cuantificarea<br />
rezultatelor unui plan.<br />
In capitolul de fata se prezinta obiectivele de mediu si tintele <strong>pentru</strong> planurile<br />
analizate.<br />
6.2. Obiective de mediu<br />
Obiectivele de mediu iau in considerare si reflecta politicile de mediu nationale si<br />
ale UE si au fost stabilite cu consultarea Grupului de Lucru.<br />
In tabelul de mai jos se prezinta obiectivele strategice, obiectivele specifice,<br />
tintele si indicatorii <strong>pentru</strong> cei factorii/aspectele de mediu relevanti <strong>pentru</strong> evaluarea de<br />
mediu.<br />
Obiectivele de mediu au fost alese astfel incat sa fie in concordanta cu obiectivele<br />
nationale si regionale de mediu <strong>pentru</strong> perioada 2007–2012.<br />
129
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
DOMENIU<br />
OBIECTIVE NATIONALE <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> (2007 – 2012)<br />
Obiective principale Obiective specifice (tinte)<br />
A. GOSPODARIREA APELOR<br />
Cadru general Realizarea unei politici de Pentru apele de suprafata:<br />
privind<br />
gospodarire durabila a -Prevenirea deteriorarii tuturor<br />
gospodarirea apelor prin asigurarea corpurilor de ape de suprafata<br />
apelor<br />
protectiei cantitativa si Pentru apele subterane:<br />
calitativa a apelor, apararea -Prevenirea sau limitarea aportului<br />
impotriva actiunilor de poluanti in apele subterane si<br />
distructive ale apelor, prevenirea deteriorarii starii tuturor<br />
precum si valorificarea corpurilor de ape subterane<br />
potentialului apelor in<br />
raport cu cerintele<br />
dezvoltarii durabile a<br />
societatii si in acord cu<br />
directivele europene in<br />
domeniu<br />
Poluare sol si apa<br />
subterana<br />
<strong>Protectia</strong> apelor subterane<br />
impotriva poluarii cu nitrati<br />
proveniti din surse agricole<br />
-Reducerea poluarii produsa sau<br />
indusa de nitrati din surse agricole<br />
-Prevenirea poluarii apelor cu nitrati<br />
-Rationalizarea si optimizarea<br />
utilizarii ingrasamintelor chimice si<br />
organice<br />
B. GESTIONAREA <strong>DE</strong>SEURILOR<br />
Prevenirea Minimizarea generarii Promovarea, incurajarea si<br />
generarii deseurilor<br />
implementarea principiului<br />
deseurilor<br />
prevenirii la producatori<br />
130
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
7.<br />
POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA <strong>MEDIU</strong>LUI,<br />
INCLUSIV ASUPRA ASPECTELOR CA: BIODIVERSITATEA,POPULATIA,<br />
SANATATEA UMANA, FAUNA, FLORA, SOLUL, APA, AERUL, FACTORII<br />
CLIMATICI, VALORILE MATERIALE, PATRIMONIUL CULTURAL,<br />
INCLUSIV CEL ARHITECTONIC SI ARHEOLOGIC, PEISAJUL SI ASUPRA<br />
RELATIILOR DINTRE ACESTI FACTORI<br />
Evaluarea de mediu <strong>pentru</strong> planuri si programe necesita identificarea impactului<br />
semnificativ asupra factorilor/aspectelor de mediu al prevederilor planului avut in vedere.<br />
Impactul semnificativ este definit ca fiind impactul care, prin natura, magnitudinea,<br />
durata sau intensitatea sa, genereaza efecte negative sau pozitive asupra unui factor<br />
sensibil de mediu.<br />
Cerintele HG nr. 1076/2004 prevad sa fie evidentiate efectele semnificative<br />
asupra mediului determinate de implementarea planului supus evaluarii de mediu. Scopul<br />
acestor cerinte consta in identificarea, predictia si evaluarea formelor de impact generate<br />
de implementarea planului.<br />
Conform cerintelor HG nr. 1076/2004, efectele potentiale semnificative asupra<br />
factorilor/aspectelor de mediu trebuie sa includa efectele secundare, cumulative,<br />
sinergice, pe termen scurt, mediu si lung, permanente si temporare, pozitive si negative.<br />
In vederea evaluarii sintetice a impactului potential asupra mediului, in termeni<br />
cat mai relevanti, au fost stabilite categorii de impact care sa permita evidentierea<br />
efectelor potential semnificative asupra mediului generate de implementarea planului.<br />
Evaluarea impactului s-a facut <strong>pentru</strong> toti factorii/aspectele de mediu<br />
stabiliti/stabilite a avea relevanta <strong>pentru</strong> planul analizat.<br />
Pentru evaluarea impactului planului analizat asupra factorilor de mediu s-a<br />
folosit metoda matricei, care reprezinta cel mai folosit instrument al metodologiei de<br />
evaluare a impactului. Matricea reprezinta un tabel, unde in coloane sunt pozitionate<br />
activitatile ce pot avea impact asupra mediului, in timp ce liniile reprezinta criteriile care<br />
vor determina alegerea unei activitati. In fiecare celula a matricei poate fi marcata o<br />
concluzie care sa indice masura in care activitatea este susceptibila de a avea un efect<br />
131
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
negativ sau pozitiv la criteriul indicat. Adesea, concluzia reprezinta o valoare numerica<br />
sau simbol, indicand nivelul intensitatii efectului.<br />
Matricea „Supravegherea ecologica” formulata de Leopold in 1971 consta in 100<br />
de coloane si 88 linii. Coloanele reprezinta actiuni propuse care pot cauza impact asupra<br />
mediului, iar liniile, componente si caracteristici ale mediului.<br />
Activitatile care afecteaza mediul sunt urmatoarele: modificarea regimului,<br />
transformarea terenului si a constructiilor, extragere resurse, prelucrare, alterare teren,<br />
reinnoirea resurselor, schimbari de trafic, depozitare si tratare deseuri, tratare chimica,<br />
accidente.<br />
Caracteristicile de mediu care se urmaresc intr-o analiza de impact sunt:<br />
1. Caracteristici fizico-chimiceale: solului, aerului, apei, procese;<br />
2. Conditii biologice: flora, fauna;<br />
3. Factori culturali: utilizarea terenului, recreere, interesul oamenilor, statutul<br />
cultural, facilitati si activitati facute de om;<br />
4. Relatii ecologice, cum ar fi: salinizarea resurselor de apa, eutrofizarea apelor,<br />
insecte transmitatoare de boli.<br />
Pentru clasificarea impactului s-a folosit o scala predefinita a importantei<br />
impactului asupra factorilor de mediu cu cinci niveluri, la care s-au atribuit valori<br />
numerice.<br />
Criteriile predefinite de clasificare a impactului sunt analoge scalei de importanta<br />
prezentata in tabelul urmator:<br />
Niveluri de<br />
impact asupra<br />
mediului<br />
1. Impact foarte<br />
important<br />
Definitie<br />
- Punctul cel mai important<br />
- Prioritatea de prim rang<br />
- Este implicat direct in problemele<br />
majore<br />
- Trebuie luata in considerare<br />
Nota acordata<br />
(+) impactul pozitiv si<br />
(–) impactul negativ<br />
4<br />
132
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
Niveluri de<br />
impact asupra<br />
mediului<br />
2. Impact<br />
important<br />
3. Impact de<br />
importanta<br />
medie<br />
4. Impact mai<br />
putin important<br />
5. Impact<br />
nesemnificativ<br />
Definitie<br />
- Este relevant <strong>pentru</strong> problema<br />
- Prioritate de ordinul doi<br />
- Impact semnificativ, dar nu trebuie<br />
tratat inaintea altor probleme<br />
- Poate sa nu fie rezolvata in intregime<br />
- Poate fi relevanta <strong>pentru</strong> problema<br />
- Prioritatea de ordinul trei<br />
- Poate avea impact<br />
- Poate fi un factor determinant <strong>pentru</strong><br />
probleme majore<br />
- Relevanta nesimnificativa<br />
- Prioritate scazuta<br />
- Are impact mic<br />
- Nu este un factor determinant <strong>pentru</strong><br />
problemele majore<br />
- Fara prioritate<br />
- Fara relevanta<br />
- Nu are efecte masurabile<br />
Nota acordata<br />
(+) impactul pozitiv si<br />
(–) impactul negativ<br />
3<br />
2<br />
1<br />
0<br />
Valorile introduse in tabel cuprinse intre 1 si 4 indica magnitudinea impactului: 4<br />
reprezinta cea mai ridicata magnitudine iar 1 cea mai scazuta. Cu (+) este notat impactul<br />
benefic iar cu (-) impactul negativ. Cu 0 a fost notat impactul fara relevanta.<br />
Pentru a se putea face o distinctie intre perioada de timp in care se manifesta<br />
efectele impactului asupra componentete de mediu, in matricea de evaluare a impactului,<br />
in fiecare casuta unde au fost acordate punctaje, s-a folosit un cod ce culori care sa indice<br />
durata de manifestare a efectelor impactului asupra factorului de mediu, astfel:<br />
133
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
- Impact permanent<br />
- Impact temporar pe termen mediu si lung<br />
- Impact temporar pe termen scurt<br />
Pentru a putea fi incadrata in pagina, matricea Leopold a fost inversata, pe<br />
coloane fiind reprezentate componentele de mediu iar pe linii sunt reprezentate actiunile<br />
care pot cauza impact asupra mediului. Tot din motive de asezare in pagina pe linii au<br />
fost pastrate toate cele 100 de linii cu activitati cu posibil impact asupra mediului din<br />
matricea Leopold, dar pe coloane nu au putut fi reprezentate toate cele 88 componente si<br />
caracteristici ale mediului, si au fost enumerate doar cele relevante <strong>pentru</strong> plan sau<br />
program, care au fost luate in considerare in acordarea notei.<br />
134
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
Tabelul 1 Matricea Leopold (adaptata proiectului)<br />
CARACTERISTICI SI CONDITII <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> A. CARACTERISTICI FIZICO – CHIMICE B. CONDITII BIOLOGICE<br />
Activitati cu<br />
impact asupra<br />
mediului<br />
A. Modificarea<br />
regimului<br />
B.<br />
Transformarea<br />
terenului si<br />
constructiilor<br />
FACTORUL <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong><br />
Componente posibil afectate<br />
relevante <strong>pentru</strong> plan sau program<br />
SOL/<br />
SUBSOL<br />
c.Soluri d. Calitate<br />
f. Descarcari<br />
APA<br />
Suprafata Subterana<br />
d. Calitate<br />
f. Descarcari<br />
AER PROCESE FLORA FAUNA<br />
a. Calitate a. Inundatii<br />
b. Eroziune<br />
e. Microflora<br />
g. Specii periclitate<br />
a.Pasari<br />
b. Animale<br />
e. Insecte<br />
g. Specii periclitate<br />
a. Introducere flora si fauna exotica 0 0 0 0 0 0 0<br />
b. Controale biologice 0 0 0 0 0 0 0<br />
c. Modificarea habitatului 0 0 0 0 0 0 -1<br />
d. Alterarea stratului superficial 0 0 0 0 0 0 0<br />
e. Alterarea hidrologiei subterane 0 0 0 0 0 0 0<br />
f. Alterarea debitelor 0 0 0 0 0 0 0<br />
g. Controlul scurgerii apelor de<br />
suprafata<br />
0 0 0 0 0 0 0<br />
h. Canalizare 0 0 0 0 0 0 0<br />
i. Irigatii 0 0 0 0 0 0 0<br />
j. Modificarea vremii 0 0 0 0 0 0 0<br />
k. Incendii 0 0 0 0 0 0 0<br />
l. Suprafata sau pavajul 0 0 -1 0 0 0 0<br />
m. Zgomot si vibratie 0 0 0 0 0 0 0<br />
a. Urbanizare 0 0 0 0 0 0 0<br />
b. Locuri industriale si cladiri 0 0 0 0 0 0 0<br />
c. Aeroporturi 0 0 0 0 0 0 0<br />
d. Autostrazi 0 0 0 0 0 0 0<br />
e. Drumuri si poteci 0 0 0 0 0 0 0<br />
f. Cai ferate 0 0 0 0 0 0 0<br />
g. Cabluri si ascensoare 0 0 0 0 0 0 0<br />
h. Linii transmisie, conducte si<br />
coridoare<br />
0 0 0 0 0 0 0<br />
i. Bariere incluzand imprejmuiri 0 0 0 0 0 0 0<br />
j. Dragarea si colectarea canalelor 0 0 0 0 0 0 0<br />
k. Canale captusite 0 0 0 0 0 0 0<br />
135
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
CARACTERISTICI SI CONDITII <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> A. CARACTERISTICI FIZICO – CHIMICE B. CONDITII BIOLOGICE<br />
Activitati cu<br />
impact asupra<br />
mediului<br />
C. Extragere<br />
resurse<br />
D. Prelucrare<br />
FACTORUL <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong><br />
Componente posibil afectate<br />
relevante <strong>pentru</strong> plan sau program<br />
SOL/<br />
SUBSOL<br />
c.Soluri d. Calitate<br />
f. Descarcari<br />
APA<br />
Suprafata Subterana<br />
d. Calitate<br />
f. Descarcari<br />
AER PROCESE FLORA FAUNA<br />
a. Calitate a. Inundatii<br />
b. Eroziune<br />
e. Microflora<br />
g. Specii periclitate<br />
a.Pasari<br />
b. Animale<br />
e. Insecte<br />
g. Specii periclitate<br />
l. Canale 0 0 0 0 0 0 0<br />
m. Diguri, baraje si incinte 0 0 0 0 0 0 0<br />
n. Chei, docuri 0 0 0 0 0 0 0<br />
o. Structuri, platforme marine 0 0 0 0 0 0 0<br />
p. Structuri de recreere 0 0 0 0 0 0 0<br />
r. Furnale si foraje 0 0 0 0 0 0 0<br />
s. Sapaturi -1 0 0 -1 0 -1 0<br />
t. Tunele si structuri subterane 0 0 0 0 0 0 0<br />
a. Furnale si foraje 0 0 0 0 0 0 0<br />
b. Excavari de suprafata 0 0 0 0 0 0 0<br />
c. Excavari subterane, rafinarii 0 0 0 0 0 0 0<br />
d. Foraje si transportul fluidelor 0 0 0 0 0 0 0<br />
e. Dragari 0 0 0 0 0 0 0<br />
f. Taieri masive si industria de<br />
cherestea<br />
0 0 0 0 0 0 0<br />
g. Comercializarea pestelui si<br />
vanatului<br />
0 0 0 0 0 0 0<br />
a. Ferme 0 0 0 0 0 0 0<br />
b. Ranchuri si pasuni 0 0 0 0 0 0 0<br />
c. Loturi <strong>pentru</strong> alimentatie 0 0 0 0 0 0 0<br />
d. Produse lactate 0 0 0 0 0 0 0<br />
e. Generare de energie 0 0 0 0 0 0 0<br />
f. Procesarea mineralor 0 0 0 0 0 0 0<br />
g. Industria metalurgica 0 0 0 0 0 0 0<br />
h. Industria chimica 0 0 0 0 0 0 0<br />
i. Industri textila 0 0 0 0 0 0 0<br />
j. Automobile si aviatie 0 0 0 0 0 0 0<br />
k. Refinarie petrol 0 0 0 0 0 0 0<br />
136
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
CARACTERISTICI SI CONDITII <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> A. CARACTERISTICI FIZICO – CHIMICE B. CONDITII BIOLOGICE<br />
Activitati cu<br />
impact asupra<br />
mediului<br />
E. Alterare<br />
teren<br />
F.Reinnoire<br />
resurse<br />
G. Schimbari<br />
in trafic<br />
FACTORUL <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong><br />
Componente posibil afectate<br />
relevante <strong>pentru</strong> plan sau program<br />
SOL/<br />
SUBSOL<br />
c.Soluri d. Calitate<br />
f. Descarcari<br />
APA<br />
Suprafata Subterana<br />
d. Calitate<br />
f. Descarcari<br />
AER PROCESE FLORA FAUNA<br />
a. Calitate a. Inundatii<br />
b. Eroziune<br />
e. Microflora<br />
g. Specii periclitate<br />
a.Pasari<br />
b. Animale<br />
e. Insecte<br />
g. Specii periclitate<br />
l. Industria alimentara 0 0 0 0 0 0 0<br />
m. Prelucrarea lemnului 0 0 0 0 0 0 0<br />
n. Celuloza si hartie 0 0 0 0 0 0 0<br />
o. Depozitare produse 0 0 0 0 0 0 0<br />
a. Controlul eroziunii si terasare 0 0 0 0 0 0 0<br />
b. Controlul deseurilor si prod. de<br />
mina<br />
0 0 0 0 0 0 0<br />
c. Refacerea decopertei 0 0 0 0 0 0 0<br />
d. Peisaj 0 0 0 0 0 0 0<br />
e. Curatirea spatiilor portuare 0 0 0 0 0 0 0<br />
f. Umplerea mlastinilor si drenaje 0 0 0 0 0 0 0<br />
a. Reimpaduriri 0 0 0 0 0 0 0<br />
b. Conserv.si managem. Faunei<br />
salbatice<br />
0 0 0 0 0 0 0<br />
c. Reincarcarea acviferelor 0 0 0 0 0 0 0<br />
d. Imbunatatirea fertilitatii solului +3 0 0 0 0 0 0<br />
e. Reciclarea deseurilor +2 0 +1 0 0 0 0<br />
a. Transport feroviar 0 0 0 0 0 0 0<br />
b. Transport auto 0 0 0 0 0 0 0<br />
c. Transport auto greu 0 0 0 0 0 0 0<br />
d. Transport maritim 0 0 0 0 0 0 0<br />
e. Transport aerian 0 0 0 0 0 0 0<br />
f. Transport fluvial 0 0 0 0 0 0 0<br />
g. Plimbari nautice de agrement 0 0 0 0 0 0 0<br />
h. Partii de schii 0 0 0 0 0 0 0<br />
i. Transport pe cablu 0 0 0 0 0 0 0<br />
j. Retele comunicatii 0 0 0 0 0 0 0<br />
k. Retea de conducte 0 0 0 0 0 0 0<br />
137
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
CARACTERISTICI SI CONDITII <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> A. CARACTERISTICI FIZICO – CHIMICE B. CONDITII BIOLOGICE<br />
Activitati cu<br />
impact asupra<br />
mediului<br />
H. Depozitarea<br />
si tratarea<br />
deseurilor<br />
I.Tratare<br />
chimica<br />
FACTORUL <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong><br />
Componente posibil afectate<br />
relevante <strong>pentru</strong> plan sau program<br />
SOL/<br />
SUBSOL<br />
c.Soluri d. Calitate<br />
f. Descarcari<br />
APA<br />
Suprafata Subterana<br />
d. Calitate<br />
f. Descarcari<br />
AER PROCESE FLORA FAUNA<br />
a. Calitate a. Inundatii<br />
b. Eroziune<br />
e. Microflora<br />
g. Specii periclitate<br />
a.Pasari<br />
b. Animale<br />
e. Insecte<br />
g. Specii periclitate<br />
a. Scurgere in ocean 0 0 0 0 0 0 0<br />
b. Depozit teren 0 0 0 0 0 0 0<br />
c. Amplasarea rampelor de deseuri 0 0 0 0 0 0 0<br />
d. Depozitare subterana 0 0 0 0 0 0 0<br />
e. Depozitare vechituri 0 0 0 0 0 0 0<br />
f. Acumularea scurgerilor de petrol 0 0 0 0 0 0 0<br />
g. Amplasare izvoare adanci 0 0 0 0 0 0 0<br />
h. Descarcare apa calda si rece 0 0 0 0 0 0 0<br />
i. Descarcare ape municipale 0 0 0 0 0 0 0<br />
j. Descarcare efluenti lichizi 0 -1 0 0 0 0 0<br />
k. Bazine de stabilizare si oxidare 0 0 -1 0 0 0 0<br />
l. Rezervoare septice, comerc./<br />
domestice<br />
0 0 0 0 0 0 0<br />
m. Emisii prin tiraj si ventilatie 0 0 0 -1 0 0 0<br />
a. Uleiuri dejectate 0 0 0 0 0 0 0<br />
b. Fertilizare 0 0 0 0 0 0 0<br />
c. Dezghetare chimica a drumurilor 0 0 0 0 0 0 0<br />
d. Stabilizarea chimica a solurilor 0 0 0 0 0 0 0<br />
e. Control erbicide 0 0 0 0 0 0 0<br />
f. Control insecte (pesticide) 0 0 0 0 0 0 0<br />
a. Explozii 0 0 0 0 0 0 0<br />
J.Accidente b. Revarsari si infiltratii -1 0 -1 0 0 0 0<br />
c. Greseli operationale 0 0 0 0 0 0 0<br />
TOTAL POZITIVE +5 +1 0 0 0 0<br />
NEGATIVE -2 -4 -2 0 -1 -1<br />
138
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
Matricea Leopold (adaptata proiectului) - continuare<br />
CARACTERISTICI SI CONDITII <strong>DE</strong><br />
<strong>MEDIU</strong><br />
Activitati cu<br />
impact asupra<br />
mediului<br />
A. Modificarea<br />
regimului<br />
B.Transformarea<br />
terenului si<br />
constructiilor<br />
FACTORUL <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong><br />
Componente posibil afectate<br />
relevante <strong>pentru</strong> plan sau<br />
program<br />
a. Introducere flora si<br />
fauna exotica<br />
UTILIZAREA<br />
TERENULUI<br />
e. Agricultura<br />
h. Zone industriale<br />
C. FACTORI CULTURALI<br />
RECREERE<br />
-vanatoare, pescuit,<br />
inot, campinguri etc<br />
ESTETIC SI<br />
INTERESUL<br />
OAMENILOR<br />
f.Parcuri si rezervatii<br />
i. Situri arheologice<br />
STATUT<br />
CULTURAL<br />
b. Sanatate si securitate<br />
c. Angajari (pop. activa)<br />
d. Densitatea populatiei<br />
D. RELATII<br />
ECOLOGICE CA:<br />
FACILITATI SI<br />
ACTIVITATI<br />
FACUTE <strong>DE</strong> OM<br />
-eutrofizarea apelor<br />
-agenti provocatori de<br />
boli<br />
0 0 0 0 0<br />
b. Controale biologice 0 0 0 0 0<br />
c. Modificarea habitatului 0 0 0 0 0<br />
d. Alterarea stratului<br />
superficial<br />
0 0 0 0 0<br />
e. Alterarea hidrologiei<br />
subterane<br />
0 0 0 0 0<br />
f. Alterarea debitelor 0 0 0 0 0<br />
g. Controlul scurgerii<br />
apelor de suprafata<br />
0 0 0 0 0<br />
h. Canalizare 0 0 0 0 0<br />
i. Irigatii 0 0 0 0 0<br />
j. Modificarea vremii 0 0 0 0 0<br />
k. Incendii 0 0 0 0 0<br />
l. Suprafata sau pavajul 0 0 0 0 0<br />
m. Zgomot si vibratie 0 0 0 -1 0<br />
a. Urbanizare 0 0 0 0 0<br />
b. Locuri industriale si<br />
cladiri<br />
+3 0 0 +2 0<br />
c. Aeroporturi 0 0 0 0 0<br />
d. Autostrazi 0 0 0 0 0<br />
e. Drumuri si poteci 0 0 0 0 0<br />
f. Cai ferate 0 0 0 0 0<br />
g. Cabluri si ascensoare 0 0 0 0 0<br />
139
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
CARACTERISTICI SI CONDITII <strong>DE</strong><br />
<strong>MEDIU</strong><br />
Activitati cu<br />
impact asupra<br />
mediului<br />
C. Extragere<br />
resurse<br />
FACTORUL <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong><br />
Componente posibil afectate<br />
relevante <strong>pentru</strong> plan sau<br />
program<br />
h. Linii transmisie,<br />
conducte si coridoare<br />
i. Bariere inclizand<br />
imprejmuiri<br />
j. Dragarea si colectarea<br />
canalelor<br />
UTILIZAREA<br />
TERENULUI<br />
e. Agricultura<br />
h. Zone industriale<br />
C. FACTORI CULTURALI<br />
RECREERE<br />
-vanatoare, pescuit,<br />
inot, campinguri etc<br />
ESTETIC SI<br />
INTERESUL<br />
OAMENILOR<br />
f.Parcuri si rezervatii<br />
i. Situri arheologice<br />
STATUT<br />
CULTURAL<br />
b. Sanatate si securitate<br />
c. Angajari (pop. activa)<br />
d. Densitatea populatiei<br />
D. RELATII<br />
ECOLOGICE CA:<br />
FACILITATI SI<br />
ACTIVITATI<br />
FACUTE <strong>DE</strong> OM<br />
-eutrofizarea apelor<br />
-agenti provocatori de<br />
boli<br />
0 0 0 0 0<br />
0 0 0 0 0<br />
0 0 0 0 0<br />
k. Canale captusite 0 0 0 0 0<br />
l. Canale 0 0 0 0 0<br />
m. Diguri, baraje si<br />
incinte<br />
0 0 0 0 0<br />
n. Chei, docuri 0 0 0 0 0<br />
o. Structuri, platforme<br />
marine<br />
0 0 0 0 0<br />
p. Structuri de recreere 0 0 0 0 0<br />
r. Furnale si foraje 0 0 0 0 0<br />
s. Sapaturi 0 0 0 0 0<br />
t. Tunele si structuri<br />
subterane<br />
0 0 0 0 0<br />
a. Furnale si foraje 0 0 0 0 0<br />
b. Excavari de suprafata 0 0 0 0 0<br />
c. Excavari subterane,<br />
rafinarii<br />
d. Foraje si transportul<br />
fluidelor<br />
0 0 0 0 0<br />
0 0 0 0 0<br />
e. Dragari 0 0 0 0 0<br />
f. Taieri masive si<br />
0 0 0 0 0<br />
industria de cherestea<br />
140
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
CARACTERISTICI SI CONDITII <strong>DE</strong><br />
<strong>MEDIU</strong><br />
Activitati cu<br />
impact asupra<br />
mediului<br />
D. Prelucrare<br />
E. Alterare teren<br />
FACTORUL <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong><br />
Componente posibil afectate<br />
relevante <strong>pentru</strong> plan sau<br />
program<br />
g. Comercializarea<br />
pestelui si vanatului<br />
UTILIZAREA<br />
TERENULUI<br />
e. Agricultura<br />
h. Zone industriale<br />
C. FACTORI CULTURALI<br />
RECREERE<br />
-vanatoare, pescuit,<br />
inot, campinguri etc<br />
ESTETIC SI<br />
INTERESUL<br />
OAMENILOR<br />
f.Parcuri si rezervatii<br />
i. Situri arheologice<br />
STATUT<br />
CULTURAL<br />
b. Sanatate si securitate<br />
c. Angajari (pop. activa)<br />
d. Densitatea populatiei<br />
D. RELATII<br />
ECOLOGICE CA:<br />
FACILITATI SI<br />
ACTIVITATI<br />
FACUTE <strong>DE</strong> OM<br />
-eutrofizarea apelor<br />
-agenti provocatori de<br />
boli<br />
0 0 0 0 0<br />
a. Ferme +2 0 0 +3 0<br />
b. Ranchuri si pasuni 0 0 0 0 0<br />
c. Loturi <strong>pentru</strong><br />
alimentatie<br />
0 0 0 0 0<br />
d. Produse lactate 0 0 0 0 0<br />
e. Generare de energie 0 0 0 0 0<br />
f. Procesarea mineralor 0 0 0 0 0<br />
g. Industria metalurgica 0 0 0 0 0<br />
h. Industria chimica 0 0 0 0 0<br />
i. Industri textila 0 0 0 0 0<br />
j. Automobile si aviatie 0 0 0 0 0<br />
k. Refinarie petrol 0 0 0 0 0<br />
l. Industria alimentara 0 0 0 0 0<br />
m. Prelucrarea lemnului 0 0 0 0 0<br />
n. Celuloza si hartie 0 0 0 0 0<br />
o. Depozitare produse 0 0 0 0 0<br />
a. Controlul eroziunii si<br />
terasare<br />
b. Controlul deseurilor si<br />
prod. de mina<br />
0 0 0 0 0<br />
0 0 0 0 0<br />
c. Refacerea decopertei 0 0 0 0 0<br />
d. Peisaj 0 0 0 0 0<br />
e. Curatirea spatiilor<br />
portuare<br />
f. Umplerea mlastinilor si<br />
drenaje<br />
0 0 0 0 0<br />
0 0 0 0 0<br />
141
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
CARACTERISTICI SI CONDITII <strong>DE</strong><br />
<strong>MEDIU</strong><br />
Activitati cu<br />
impact asupra<br />
mediului<br />
F.Reinnoire<br />
resurse<br />
G. Schimbari in<br />
trafic<br />
H. Depozitarea si<br />
tratarea<br />
deseurilor<br />
FACTORUL <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong><br />
Componente posibil afectate<br />
relevante <strong>pentru</strong> plan sau<br />
program<br />
UTILIZAREA<br />
TERENULUI<br />
e. Agricultura<br />
h. Zone industriale<br />
C. FACTORI CULTURALI<br />
RECREERE<br />
-vanatoare, pescuit,<br />
inot, campinguri etc<br />
ESTETIC SI<br />
INTERESUL<br />
OAMENILOR<br />
f.Parcuri si rezervatii<br />
i. Situri arheologice<br />
STATUT<br />
CULTURAL<br />
b. Sanatate si securitate<br />
c. Angajari (pop. activa)<br />
d. Densitatea populatiei<br />
D. RELATII<br />
ECOLOGICE CA:<br />
FACILITATI SI<br />
ACTIVITATI<br />
FACUTE <strong>DE</strong> OM<br />
-eutrofizarea apelor<br />
-agenti provocatori de<br />
boli<br />
a. Reimpaduriri 0 0 0 0 0<br />
b. Conserv.si managem.<br />
Faunei salbatice<br />
0 0 0 0 0<br />
c. Reincarcarea<br />
acviferelor<br />
d. Imbunatatirea<br />
fertilitatii solului<br />
0 0 0 0 0<br />
0 0 0 0 0<br />
e. Reciclarea deseurilor 0 0 0 0 0<br />
a. Transport feroviar 0 0 0 0 0<br />
b. Transport auto 0 0 0 0 0<br />
c. Transport auto greu 0 0 0 0 0<br />
d. Transport maritim 0 0 0 0 0<br />
e. Transport aerian 0 0 0 0 0<br />
f. Transport fluvial 0 0 0 0 0<br />
g. Plimbari nautice de<br />
agrement<br />
0<br />
0 0 0 0<br />
h. Partii de schii 0 0 0 0 0<br />
i. Transport pe cablu 0 0 0 0 0<br />
j. Retele comunicatii 0 0 0 0 0<br />
k. Retea de conducte 0 0 0 0 0<br />
a. Scurgere in ocean 0 0 0 0 0<br />
b. Depozit teren 0 0 0 0 0<br />
c. Amplasarea rampelor 0<br />
de deseuri<br />
0 0 0 0<br />
d. Depozitare subterana 0 0 0 0 0<br />
e. Depozitare vechituri 0 0 0 0 0<br />
0<br />
0 0 0 0<br />
f. Acumularea scurgerilor<br />
de petrol<br />
142
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
CARACTERISTICI SI CONDITII <strong>DE</strong><br />
<strong>MEDIU</strong><br />
Activitati cu<br />
impact asupra<br />
mediului<br />
I.Tratare<br />
chimica<br />
J.Accidente<br />
FACTORUL <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong><br />
Componente posibil afectate<br />
relevante <strong>pentru</strong> plan sau<br />
program<br />
g. Amplasare izvoare<br />
adanci<br />
h. Descarcare apa calda<br />
si rece<br />
i. Descarcare ape<br />
municipale<br />
j. Descarcare efluenti<br />
lichizi<br />
UTILIZAREA<br />
TERENULUI<br />
e. Agricultura<br />
h. Zone industriale<br />
0<br />
0<br />
0<br />
0<br />
C. FACTORI CULTURALI<br />
RECREERE<br />
-vanatoare, pescuit,<br />
inot, campinguri etc<br />
ESTETIC SI<br />
INTERESUL<br />
OAMENILOR<br />
f.Parcuri si rezervatii<br />
i. Situri arheologice<br />
STATUT<br />
CULTURAL<br />
b. Sanatate si securitate<br />
c. Angajari (pop. activa)<br />
d. Densitatea populatiei<br />
D. RELATII<br />
ECOLOGICE CA:<br />
FACILITATI SI<br />
ACTIVITATI<br />
FACUTE <strong>DE</strong> OM<br />
-eutrofizarea apelor<br />
-agenti provocatori de<br />
boli<br />
0 0 0 0<br />
0 0 0 0<br />
0 0 0 0<br />
0 0 0 0<br />
k. Bazine de stabilizare si 0<br />
oxidare<br />
0 0 0 0<br />
l. Rezervoare septice,<br />
0<br />
comerc./ domestice<br />
0 0 0 0<br />
m. Emisii prin tiraj si<br />
0<br />
ventilatie<br />
0 0 0 0<br />
a. Uleiuri dejectate 0 0 0 0 0<br />
b. Fertilizare 0 0 0 0 0<br />
c. Dezghetare chimica a<br />
0<br />
drumurilor<br />
0 0 0 0<br />
0<br />
0 0 0 0<br />
d. Stabilizarea chimica a<br />
solurilor<br />
e. Control erbicide 0 0 0 0 0<br />
f. Control insecte<br />
(pesticide)<br />
0 0 0 0 0<br />
a. Explozii 0 0 0 0 0<br />
b. Revarsari si infiltratii 0 0 0 0 0<br />
c. Greseli operationale 0 0 0 0 0<br />
TOTAL POZITIVE +5 0 0 +5 0<br />
NEGATIVE 0 0 0 -1 0<br />
143
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
IMPACT<br />
FACTORUL <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong><br />
POZITIV<br />
IMPACT<br />
NEGATIV<br />
SOL/ SUBSOL 5 -2<br />
APA 1 -4<br />
AER 0 -2<br />
PROCESE 0 0<br />
FLORA 0 -1<br />
FAUNA 0 -1<br />
UTILIZAREA TERENULUI 5 0<br />
RECREERE 0 0<br />
ESTETIC SI INTERESUL OAMENILOR 0 0<br />
STATUT CULTURAL 5 -1<br />
FACILITATI SI ACTIVITATI FACUTE <strong>DE</strong> OM 0 0<br />
TOTAL +16 -11<br />
144
20<br />
15<br />
10<br />
5<br />
0<br />
-5<br />
-10<br />
-15<br />
5<br />
-2<br />
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
IMPACTUL PROIECTULUI ASUPRA FACTORILOR <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong><br />
16<br />
5<br />
5<br />
1<br />
0 0 0 0 0<br />
0 0 0 0 0 0 0<br />
-4<br />
-2<br />
-1 -1<br />
-1<br />
Apa<br />
Aer<br />
Procese<br />
Flora<br />
Fauna<br />
Utilizarea terenului<br />
Recreere<br />
Estetic si interesul oamenilor<br />
Statut cultural<br />
-11<br />
Facilitati si activitati facute de om<br />
Total<br />
145<br />
POZITIVE<br />
NEGATIVE<br />
Sol/ Subsol
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
7.1 Descrierea succinta a rezultatelor evaluarii efectelor implementarii planului<br />
asupra factorilor de mediu<br />
7.1.1 Efectele prognozate <strong>pentru</strong> sol si subsol<br />
Au fost identificate posibile efecte negative care pot afecta pe termen lung solul si<br />
subsolul prin alterarea stratului superficial datorat lucrarilor de construire a obiectivului<br />
propus. De asemenea solul va mai putea fi afectat temporar in perioada de executie a<br />
obiectivului de lucrarile de sapaturi si de posibilele scurgeri accidentale de lubrefianti sau<br />
combustibil de la utilajele angrenate in constructia obiectivului.<br />
Dupa darea in folosinta a obiectivului aceste surse posibile de poluare a solului<br />
vor disparea partial, ramanand doar posibilitarea producerii de scurgeri accidentale<br />
datorate:<br />
- scurgerilor de ulei de la autovehicule si alte utilaje ale fermei pe platformele<br />
betonate ale unitatii si de acolo prin antrenare de catre apa pluviala pe sol;<br />
- depozitarii pe sol in conditii necorespunzatoare materialelor de constructie si a<br />
deseurilor rezultate din procesul tehnologic;<br />
- infiltratii de dejectii in cazul neetansietatilor sistemului de colectare si stocare a<br />
acestora, cat si datorita greselilor operationale din timpul manevrelor de incarcare si de<br />
imprastiere pe terenurile agricole a acestora.<br />
- imprastierea neatenta sau neprofesionala a dejectiilor, pe terenurile agricole este<br />
activitatea responsabila <strong>pentru</strong> emisiile de numerosi compusi in sol si subsol.<br />
Totodata au fost identificate si surse pozitive de impact asupra factorului de mediu<br />
sol si subsol, reprezentate de imbunatatirea fertilitatii solului prin folosirea dejectiilor<br />
animaliere ca si fertilizant pe terenurile agricole, dar si prin implementarea de catre<br />
aceasta unitate a unui sistem de colectare selectiva si reciclare a deseurilor, ceea ce va<br />
conduce la reducerea cantitilor de deseuri eliminate in mediul inconjuraor care pot<br />
provoca pe termen lung poluarea solului.<br />
Ecosistemele terestre sunt acelea in care comunitatile de organisme ocupa<br />
biotopurile formate pe suprafata uscatului. Acestea sunt alcatuite din sol si substratul<br />
pedogenetic, precum si dintr-o faza gazoasa (aerul) si una lichida (apa din substrat si cea<br />
din precipitatii). Ecosistemul terestru reprezinta componenta principala a mediului nostru<br />
146
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
de viata, asigurand permanenta regimului hidrologic al raurilor, procesul de pedogeneza,<br />
purificarea aerului atmosferic, structura peisajului, in tara noastra, principalele ecosisteme<br />
terestre naturale sunt reprezentate de paduri, pajisti, tufarisuri, ceea ce reprezinta 42% din<br />
suprafata tarii. Ecosisteme terestre sunt si ecosistemele urbane, rurale si<br />
agroecosistemele.<br />
In zona de implementare a planului, nu au fost identificate ecosisteme din<br />
categoria ecosistemelor terestre.<br />
Per ansamblu, prin implementarea planului, impactul asupra solului si subsolului<br />
va fi pozitiv.<br />
7.1.2. Efectele prognozate <strong>pentru</strong> apele de suprafata si subterane<br />
Ecosistemele acvatice sunt ecosistemele ale caror biocenoze sunt legate de mediul<br />
acvatic, insusirile fizice si chimice ale mediului acvatic sunt foarte diferite de cele ale<br />
mediului terestru. Astfel, densitatea apei este de 775 ori mai mare decat a aerului; mediul<br />
acvatic este o solutie nutritiva a carei compozitie influenteaza calitatile biocenozei.<br />
Ecosistemele acvatice cuprind: lacurile, baltile, apele curgatoare, apele freatice, apele<br />
marine si oceanice, in functie de particularitatile structurale biochimice si ecologice<br />
existente in ecosistemele acvatice, se deosebesc:<br />
- ecosisteme marine;<br />
- ecosisteme lacustre;<br />
- ecosisteme dulcicole.<br />
Din categoria ecosistemelor acvatice, pe latura de nord-est a amplasamentului a<br />
fost identificat raul Garbau, care nu va fi afectat negativ de functionarea obiectivului.<br />
In ceea ce priveste apele subterane, calitatea acestora pot fi afectata de<br />
posibilitarea producerii de scurgeri accidentale datorate:<br />
-scurgerilor de ulei de la utilajele folosite in perioada de constructie a fermei;<br />
-scurgerilor de ulei de la utilajele fermei, in perioada de functionare, pe<br />
platformele betonate ale unitatii si de acolo prin antrenare de catre apa pluviala pe sol;<br />
-depozitarii pe sol in conditii necorespunzatoare a dejectiilor animaliere si a<br />
deseurilor rezultate din procesul tehnologic;<br />
-infiltratii de ape uzate in cazul neetansietatilor sistemului de colectare a<br />
dejectiilor, a lagunei, a sistemului de evacuare a apelor uzate, si datorita greserilor<br />
147
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
operationale din timpul manevrelor de incarcare si de imprastiere a dejectiilor pe<br />
terenurile agricole.<br />
-depasirea capacitatii de inmagazinare a lagunei de colectare, avand ca rezultat<br />
deversarea dejectiilor, care prin infiltrare in sol, pot ajunge in apele freatice.<br />
-pierderi de substante periculoase: produse petroliere pe sol, substante de<br />
dezinfectie, dezinsectie, deratizare care pot produce poluarea solului si a apelor<br />
subterane;<br />
Totodata apele subterane pot fi afectate cantitativ prin modificarea regimului de<br />
scurgere a apelor din precipitatii datorita acoperirii terenului cu constructii si suprafete<br />
betonate si pavate, dar si datorita captarii acestora prin puturile prevazute.<br />
Totodata au fost identificate si surse pozitive de impact asupra factorului de<br />
mediu apa, reprezentate de implementarea de catre aceasta unitate a unui sistem de<br />
colectare selectiva si reciclare a deseurilor, ceea ce va conduce la reducerea cantitilor de<br />
deseuri eliminate in mediul inconjuraor care pot provoca pe termen lung poluarea apelor<br />
subterane.<br />
7.1.3. Efecte prognozate asupra aerului<br />
Factorul de mediu AER, nu va fi afectat semnificativ de noua activitate ce se va<br />
desfasura pe amplasament prin implementarea planurilor. Prin respectarea legislatiei care<br />
limiteaza emisiile atmosferice specifice zonelor industriale, nivelul acestora se va incadra<br />
in parametri prevazuti <strong>pentru</strong> respectarea standardelor actuale de mediu.<br />
In perioada de constructie<br />
Poluantul specific operatiilor de constructie prezentate mai sus este constituit de<br />
particulele in suspensie cu un spectru dimensional larg, incluzand si particule cu diametre<br />
aerodinamice echivalente mai mici de 10 µm (particule inhalabile, acestea putand afecta<br />
sanatatea umana).<br />
Alaturi de emisiile de particule vor aparea emisii de poluanti specifici gazelor de<br />
esapament rezultate de la utilajele cu care se vor executa operatiile si de la vehiculele<br />
<strong>pentru</strong> transportul materialelor. Poluantii caracteristici motoarelor cu ardere interna de tip<br />
Diesel cu care sunt echipate utilajele si vehiculele <strong>pentru</strong> transport sunt: oxizi de azot,<br />
oxizi de carbon, oxizi de sulf, particule cu cottinut de metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se,<br />
148
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
Zn), compusi organici (inclusiv hidrocarburi aromatice policiclice – HAP, substante cu<br />
potential cancerigen).<br />
Sursele asociate lucrarilor de constructie sunt surse deschise, libere. Se<br />
mentioneaza ca activitatile <strong>pentru</strong> realizarea propriu-zisa a constructiilor, insemnand<br />
turnarea de betoane si lucrari de constructii-montaj nu conduc la emisii de poluanti, cu<br />
exceptia gazelor de esapament rezultate de la vehiculele <strong>pentru</strong> transportul materialelor si<br />
a poluantilor generati de operatiile de sudura (particule cu continut de metale, mici<br />
cantitati de CO, NOx ).<br />
Perioada de functionare<br />
Aspectul cheie al cresterii vacilor de lapte este cel legat de procesele naturale,<br />
deoarece vacile metabolizeaza hrana si excreta aproape toti nutrientii prin dejectii.<br />
Calitatea si compozitia dejectiilor, precum si modul de stocare si de manipulare<br />
sunt factori deteminanti <strong>pentru</strong> nivelul de emisii.<br />
Cele mai importante emisii sunt cele de amoniac, mirosuri si praf, care provin din<br />
interiorul adaposturilor.<br />
Mirosul<br />
In cadrul fermelor un factor de poluare nenormat este mirosul.<br />
Mirosul este o problema locala dar devine o problema importanta pe masura ce<br />
cresterea intensiva de animale se dezvolta si numarul de cladiri de locuit creste in zonele<br />
fermelor. Extinderea vecinatatilor unei ferme este de asteptat sa duca la cresterea atentiei<br />
acordate mirosului ca o problema de mediu.<br />
Mirosul poate fi emanat de surse stationare cum ar fi depozitele de dejectii, si in<br />
timpul imprastierii pe teren, functie de tehnica aplicata. Impactul acestuia creste cu<br />
marimea fermei. Praful de la ferme contribuie la imprastierea mirosului. Emisiile din<br />
miros sunt date de diferinti compusi cum ar fi: mercaptan, H 2 S, amoniac etc.<br />
Emisiile de mirosuri provenite din activitatile descrise in sectiunea anterioara<br />
contribuie ca surse individuale la totalul emisiilor odorizante dintr-o ferma si depind si de<br />
factori precum activitatile de intretinere si organizare a fermei, compozitia balegarului si<br />
tehnicile folosite <strong>pentru</strong> manevrarea si depozitarea balegarului. Emisiile odorizante sunt<br />
masurate in Uniunea Europeana prin unitati (Oue).<br />
149
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
Fermele, care constituie obiectul acestei documentatii, se afla la o distanta de<br />
aproximativ 1200 m fata de cea mai apropiata locuinta din localitatea Ghirbom si la cca.<br />
1500 m fata de cea mai apropiata locuinta din localitatea Berghin, si intruneste conditiile<br />
impuse <strong>pentru</strong> a fi construite, avand in vedere ca distanta la care se afla amplasarea<br />
obiectivulului economic este mai mare decat distanta minima recomandata: 500 m,<br />
conform Ordinului Ministrului Sanatatii nr. 536/23.06.1997, <strong>pentru</strong> aprobarea Normelor<br />
de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei – capitolul I „Norme<br />
de igiena referitoare la zonele de locuit”, articolul 11 al „Normelor”.<br />
Mirosurile nu reprezinta un pericol <strong>pentru</strong> populatia aflata in intravilanul<br />
localitatilor Berghin.<br />
Praful este daunator <strong>pentru</strong> animale si oameni, dar este si un element de<br />
propagare a mirosurilor.<br />
S-a constatat ca praful rezultat din activitatea de crestere a vacilor cu lapte nu se<br />
constituie intr-o problema de mediu <strong>pentru</strong> imprejurimile fermelor, dar poate cauza<br />
neplaceri, atunci cand bate vantul.<br />
Generarea de substante gazoase in halele de animale influenteaza calitatea aerului<br />
din interior si poate afecta sanatatea animalelor.<br />
In incinta halelor, aeratia se va face corespunzator prin sistem de ventilatie care sa<br />
asigure eliminarea gazelor din interiorul halelor.<br />
Temperatura si umiditatea aerului, nivelele de praf, circulatia aerului si<br />
concentratiile de gaz trebuie sa fie sub nivelele daunatoare.<br />
Pulberile generate de activitatea intreprinsa in cadrul fermei de vaci cu lapte sunt<br />
rapid depuse fara a avea efecte negative semnificative asupra mediului.<br />
Nivelul de emisii in aer este determinat de mai multi factori in lant si influenta<br />
acestora poate fi din cauza:<br />
proiectarii si constructiei cladirilor (hale);<br />
sistemului de colectare a apelor uzate si al dejectiilor;<br />
sistemului de ventilare si a puterii de ventilare;<br />
cantitatii si calitatii dejectiilor care depind de:<br />
- strategia de furajare;<br />
150
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
- formula furajelor (nivelul de proteine);<br />
- sistemul de adapare;<br />
- numarului de bovine.<br />
Fenomenul cel mai des intalnit la fermele de crestere intensive a animalelor<br />
este nitrificarea – Proces biochimic prin care se elibereaza azot amoniacal din compusi<br />
organici cu azot.<br />
O mare atentie a fost acordata emisiilor de amoniac <strong>pentru</strong> ca sunt considerate un<br />
factor important al acidificarii solului si apei. Un grup de specialisti lucreaza la atenuarea<br />
emisiilor de amoniac, in cadrul programului UNECE de eliminare pe termen lung a<br />
poluarii aerului.<br />
Amoniacul gaz (NH 3 ) are un miros iute si patrunzator si in concentratii mari poate<br />
irita ochii, gatul si mucoasele oamenilor si animalelor. Se ridica usor din dejectii si se<br />
imprastie prin cladiri si este eventual eliminat de sistemele de ventilatie.<br />
Este important de mentionat ca amoniacul eliberat nu este numai o emisie<br />
nedorita in aer dar reduce si calitatea fertilizarii <strong>pentru</strong> dejectiile imprastiate.<br />
Emisii de noxe biologice din surse nedirijate/difuze, specifice procesului<br />
tehnologic din fermele de crestere a animalelor in spatii in spatii inchise:<br />
-Adapostire animale: emisii de amoniac (NH 3 ), dioxid de carbon (CO 2 ), miros;<br />
-Depozitare dejectii si bazinele de dejectii: emisii de amoniac (NH 3 ), hidrogen<br />
sulfurat (H 2 S), miros;<br />
-Aplicare dejectii pe terenuri agricole: miros, hidrogen sulfurat (H 2 S), amoniac<br />
(NH 3 )<br />
Principalele probleme sunt emisiile de amoniac in procesul fermentare si<br />
mirosurile asociate.<br />
Factori ca temperatura, ventilatia, umiditatea, procentul de stocare, calitatea<br />
halelor si compozitia hranei (proteine brute) pot de asemenea sa afecteze nivelul de<br />
amoniac.<br />
151
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
Emisii de amoniac<br />
Proces Compusi cu azot Ce pot sa afecteze<br />
1. Fecale Acid uric/uree 70% + Animale si hrana<br />
proteine nedigerate 30%<br />
2. Degradare Amoniac/amoniac in<br />
balegar<br />
Conditiile procesului (balegar): T, pH,<br />
Aw<br />
3. Volatilizare Amoniac in aer Conditiile procesului si climatul local<br />
4. Emisii Amoniac in mediu Curatarea aerului<br />
Nota: T-temperatura, pH – aciditate, Aw – activitatea apelor, r.h. – umiditate relativa<br />
Generarea substantelor gazoase in halele de animale influenteaza de asemenea<br />
calitatea aerului din interior si poate afecta sanatatea animalelor sau poate creea conditii<br />
de munca nesanatoase <strong>pentru</strong> fermieri.<br />
Alte gaze<br />
Generarea substantelor gazoase in halele de animale influenteaza, de asemenea<br />
calitatea aerului din interior si poate afecta sanatatea animalelor. Dioxidul de carbon se<br />
poate acumula in hale, in cazul unei ventilatii necorespunzatoare, ducad la cresterea<br />
nivelului de dioxid de carbon peste limitele admisibile.<br />
In cadrul proiectului propus, ventilarea spatiilor de crestere a animalelor se face in<br />
mod corespunzator, sistemul constructiv al grajdurilor fiind proiectat in acest scop.<br />
Procesele microbiene din sol (denitrificarea) produc protoxid de azot (N 2 O) si<br />
azot gaz (N 2 ). Protoxidul de azot este unul din gazele responsabile de aparitia efectului de<br />
sera, in timp ce azotul gaz este daunator mediului. Ambele pot fi produse prin<br />
descompunerea de nitrati in sol, fiind derivati din balegar, din fertilizatori anorganici sau<br />
chiar din sol, dar prezenta balegarului favorizeaza acest proces.<br />
Emisii de gaze in halele de productie – nivel maxim admis:<br />
- CO ……….......................... 0,3% (sub valoarea masurabila)<br />
- H 2 S ……........................…. 0,01% (sub valoarea masurabila)<br />
- H – umiditate relativa ……. 50- 60 %<br />
- NH 3 ………………………. 0,002% (maxim admis 10 ppm)<br />
- CO 2 ………………………. Volum maxim admis 0,20%<br />
152
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
Temperatura si umiditatea aerului, nivelele de praf, circulatia aerului si<br />
concentratiile de gaze trebuie sa fie mentinute sub nivelele daunatoare.<br />
7.1.4. Impactul prognozat asupra biodiversitatii<br />
Ecosisteme terestre.<br />
In zona de amplasament a fermei, se pot evidentia:<br />
-ecosistemul agrotehnic;<br />
-ecosistemul legat de asezarile umane.<br />
Ecosistemul agrotehnic este reprezentat de pasune si de culturi agricole,<br />
reprezentand ecosistemul amenajat in scopul exploatarii producatorilor primari.<br />
In perioada de executie a investitiei, vegetatia va fi afectata exclusiv in zona de<br />
lucru. Decopertarea solului din zonele construite va determina disparitia habitatelor<br />
<strong>pentru</strong> plante si animale si a unor verigi din lantul trofic - respectiv restrangerea<br />
resurselor de hrana <strong>pentru</strong> speciile mobile care se hraneau pe amplasametul obiectivului.<br />
In zonele neconstruite se vor amenaja spatii verzi ceea ce va conduce la inlocuirea<br />
definitiva a comunitatilor existente. O expresie a acestei forme de impact este<br />
restrangerea numarului de indivizi din speciile care populeaza in mod normal zona.<br />
Vegetatia va fi refacuta in totalitate la finalizarea lucrarilor, pe intreaga suprafata<br />
afectata.<br />
Amplasamentului destinat construirii fermei de crestere a vacilor nu afecteaza arii<br />
protejate, fiind situat la o distanta de 11,9 km fata de situl Natura 2000 ROSCI0211 –<br />
Rapa Rosie si fata de rezervatia naturala de interes national Rapa Rosie.<br />
Activitatile de constructie si cele de exploatare ale fermei de crestere a vacilor nu<br />
au ca efect distrugerea sau modificarea habitatelor speciilor de plante si nu altereaza<br />
populatiile de pasari, mamifere, pesti, amfibieni, reptile, nevertebrate protejate sau nu.<br />
Investitia nu afecteaza spatiile <strong>pentru</strong> adaposturi, de odihna, crestere, reproducere<br />
sau rutele de migrare ale pasarilor.<br />
Actvitatea industriala se va desfasura numai in incinta amplasamentului aprobat,<br />
neafectand zonele limitrofe, impactul produs asupra vegetatiei si faunei terestre si<br />
acvatice fiind nesemnificativ.<br />
153
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
Pe zona studiata nu exista zone umede sau ecosisteme acvatice. Nu au fost<br />
identificate pasari sau mamifere pe terenul studiat.<br />
Deoarece impactul generat asupra biodiversitatii, de lucrarile de constructie si de<br />
exploatare prevazute a fi executate, este redus, nu se impun ca fiind necesare masuri<br />
suplimentare de protectie a factorilor de mediu.<br />
7.1.5. Efectele prognozate asupra factorilor culturali<br />
Utilizarea terenului<br />
Implementarea PUZ va avea un impact pozitiv pe termen mediu si lung asupra<br />
utilizarii terenului, terenul fiind valorificat la un nivel inalt fata de starea in care se afla in<br />
momentul de fata. Prin promovarea investitiei va creste valoarea economica a acestui<br />
teren situat in apropierea localitatii Berghin.<br />
Utilizarea recreativa<br />
In momentul de fata acest teren nu se foloseste in scop recreativ. Acest factor de<br />
mediu nu va fi afectat in nici un fel.<br />
Valoarea estetica (peisajul) si interesul oamenilor<br />
Arealul destinat implementarii PUZ, nu este caracterizat de valori peisagistice<br />
deosebite.<br />
Obiectivul studiat se va incadra in peisajul din zona in care se afla.<br />
Zona de implementare a PUZ nu este conotata unor valori de patrimoniu cultural,<br />
arhitectonic si/sau arheologic.<br />
Statut cultural<br />
Implementarea PUZ in zona studiata, este de natura sa afecteze pozitiv in primul<br />
rand populatia din zona localitatii Berghin, prin crearea unui numar insemnat de locuri de<br />
munca.<br />
In ceea ce priveste emisiile estimate si efectul lor asupra populatiei rezidente<br />
limitrof amplasamentului PUZ, se constata ca distanta fata de cea mai apropiata locuinta<br />
este de peste 1200 m. Aceasta distanta asigura o protectie adecvata a populatiei atat fata<br />
de potentialele emisii de substante poluante cat si fata de zgomot.<br />
154
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
Efecte prognozate<br />
In consecinta, se apreciaza ca implementarea PUZ, nu va afecta patrimoniul<br />
cultural, inclusiv cel arhitectonic si arheologic.<br />
7.1.6. Sanatatea umana<br />
Surse de zgomot:<br />
-In perioada de constructie<br />
Principalele surse de zgomot sunt costituite din utilajele si echipamentele utilizate<br />
la construirea obiectivelor din proiect.<br />
Nivelul de zgomot variaza functie de tipul si intensitatea operatiilor, tipul<br />
utilajelor in functiune, regim de lucru, suprapunerea numarului de surse si dispunerea pe<br />
suprafata orizontala si/sau verticala, prezenta obstacolelor naturale sau artificiale cu rol<br />
de ecranare.<br />
Pentru activitati de tip industrial sunt prevazute limitari ale nivelului de zgomot la<br />
limita functionala din mediul urban, prin STAS 10009/88.<br />
Se apreciaza ca nivelul zgomotului emis de utilaje nu va depasi pe perioada zilei<br />
pe perioade scurte de timp 80 dB(A), si acesta se suprapune peste zgomotul generat de<br />
traficul rutier de pe soseaua de DJ 106 I.<br />
-La functionarea obiectivului<br />
Sursele de zgomot apartinand fermei sunt reprezentate de utilajele prevazute<br />
<strong>pentru</strong> prepararea furajelor din cadrul bucatariei furajere, de mijloacele auto cu care se<br />
realizeaza transportul animalelor si furajelor, si de utilajele folosite <strong>pentru</strong> transportul<br />
dejectiilor.<br />
Nu exista date despre eventuale efecte asupra sanatatii umane, datorate unor<br />
activitati desfasurate in prezent in zona.<br />
Pe de alta parte, implementarea planului, nu este de natura sa influenteze<br />
sanatatea umana, cel putin din perspectiva conditiilor generale privind protectia mediului<br />
inconjurator.<br />
Efecte prognozate<br />
Se apreciaza ca implementarea planului nu va influenta negativ sanatatea umana.<br />
155
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
7.1.7. Relatiile dintre acesti factori<br />
Efecte secundare si indirecte<br />
Implementarea PUZ in arealul propus, va avea efecte secundare si indirecte<br />
semnificative exclusiv pozitive, in principal asupra dezvoltarii economice a zonei si a<br />
cresterii numarului de angajati.<br />
Efecte cumulative<br />
In mod traditional, sintagma efecte cumulative presupune existenta mai multor<br />
efecte de mica intensitate, care prin cumulare, sa produca efecte semnificative.<br />
Pentru PUZ evaluate, efectele negative identificate sunt nesemnificative si nu se<br />
asociaza, in consecinta apreciem ca implementarea lui nu va avea efecte negative<br />
cumulative.<br />
Efecte sinergice<br />
Asa cum s-a aratat in capitolele precedente, implementarea planului va avea<br />
efecte minore, asupra mai multor factori de mediu.<br />
In consecinta, nu este previzionabil un efect sinergic, datorat unor intersectari<br />
viitoare ale efectelor implementarii planului cu actualele probleme de mediu relevante<br />
<strong>pentru</strong> arealul evaluat.<br />
156
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
8.<br />
POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA <strong>MEDIU</strong>LUI,<br />
INCLUSIV ASUPRA SANATATII, IN CONTEXT TRANSFRONTIERA<br />
Avand in vedere faptul ca din perspectiva efectelor asupra mediului, arealul<br />
evaluat este pozitionat la o distanta mare de frontiera nationala, dar mai ales luand in<br />
considerare nivelul redus al efectelor implementarii planului asupra factorilor de mediu,<br />
apreciem ca acesta va avea efecte nesemnificative asupra mediului, inclusiv asupra<br />
sanatatii, in context transfrontiera.<br />
9.<br />
MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA<br />
CAT <strong>DE</strong> COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA <strong>MEDIU</strong>LUI AL<br />
IMPLEMENTARII PLANULUI SAU PROGRAMULUI<br />
Evaluarea de mediu se refera la identificarea si analiza potentialelor efecte ale<br />
implementarii prevederilor planului, la nivel de politica / program.<br />
9.1. Masuri de diminuare a impactului asupra solului si subsolului<br />
In vederea prevenirii unui posibil impact generat de implementarea planului<br />
asupra solului si subsolului, se vor avea in vedere urmatoarele recomandari:<br />
In perioada de executie a investitiei<br />
-lucrarile de constructie nu trebuie sa demareze inaintea asigurarii spatiilor<br />
corespunzatoare de depozitare a materialelor si deseurilor.<br />
-lucrarile de constructii se vor realiza de firme care au acest domeniu principal de<br />
activitate si folosesc personal calificat si/sau necalificat functie de cerintele de lucru;<br />
-societatile care asigura constructia obiectivului si montajul instalatiilor specifice<br />
isi asuma sarcina de a colecta si elimina sau reutiliza deseurile specifice din constructii;<br />
nu se vor realiza depozite exterioare neorganizate, la finalizarea lucrarilor terenul va fi<br />
curatat si eliberat de astfel de depozitari;<br />
157
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
-se vor reduce pe cat posibil emisiile de praf in perioada de constructie, se vor<br />
curata, stropi caile de acces.<br />
In perioada de functionare<br />
Pentru protectia solului si a subsolului, in cadrul fermei se vor efectua lucrari de<br />
hidroizolare, astfel incat sa se face practic imposibila infiltrarea in sol si subsol a<br />
posibililor poluanti. Masurile propuse <strong>pentru</strong> reducerea la maximum a impactului<br />
activitatii obiectivului de investitii asupra solului sunt:<br />
-inierbarea si irigarea sistematica a tuturor suprafetelor libere din incinta;<br />
-folosirea ca fertilizant a dejectiilor fermentate in laguna de dejectii pe terenuri<br />
agricole se va realiza in baza cartarii pedologice si agrochimice a solurilor. Aceasta<br />
solutie este practicata si in UE conform legislatiei;<br />
-executarea unui foraj de control in incinta fermei, aval de hale, in sensul de<br />
curgere al apei freatice <strong>pentru</strong> supravegherea calitatii mediului subteran.<br />
-namolul (dejectiile) fermentat in laguna de stocare a dejectiilor, se va folosi, cu<br />
rezultate foarte bune ca fertilizant <strong>pentru</strong> terenurile agricole din zona; aceasta solutie este<br />
practicata in Uniunea Europeana, conform prevederilor din BAT, precum si de Ordinul<br />
comun al Ministrului <strong>Mediului</strong> si Gospodaririi Apelor nr. 242/26.03.2005 si Ordinul<br />
Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr. 197/07.04.2005, privind<br />
aprobarea organizarii Sistemului national de monitoring integrat al solului, de<br />
supraveghere, control si decizii <strong>pentru</strong> reducerea aportului de poluanti proveniti din surse<br />
agricole si de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone<br />
vulnerabile la poluarea cu nitrati.<br />
Se mentioneaza faptul ca materialul organic rezultat de la vaci va fi prelucrat,<br />
natural, in laguna de stocare dejectii, dupa care va fi imprastiat cu utilaje specializate, pe<br />
terenurile aflate in folosinta SC DN Agrar Apold SRL, restabilizandu-se in acest fel si<br />
productia vegetala. Calitatea solurilor aflate pe aceste terenuri permite, conform uzantelor<br />
UE, imprastierea amestecului organic obtinut de la ferma de crestere a vacilor, pe aceste<br />
suprafete.<br />
158
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
9.2 Masuri propuse de prevenire, diminuare si compensare a impactului produs<br />
asupra apelor de suprafata si subterane<br />
In perioada de executie a investitiei<br />
-organizarea corespunzatoare de santier;<br />
-prevenirea evacuarii accidentale de substante periculoase (produse petroliere, ape<br />
menajere) in apa subterana sau de suprafata.<br />
In perioada de functionare a obiectivului<br />
-respectarea prevederilor avizului si a autorizatiei de gospodarire a apelor;<br />
-executia retelelor, a bazinelor de colectare, a lagunei in conformitate cu<br />
proiectele de executie;<br />
-verificarea tehnica periodica a retelelor, bazinelor, a etansarii lagunei;<br />
-masuri de economisire a apei: spalarea halei cu jet sub presiune <strong>pentru</strong> reducerea<br />
volumului de ape uzate, intretinerea corespunzatoare a instalatiilor;<br />
-prevenirea evacuarii accidentale de substante periculoase (produse petroliere,<br />
substante de dezinfectie) in apa subterana sau de suprafata;<br />
-prevenirea scurgerilor accidentale a dejectiilor din canale si din laguna;<br />
-practicarea unei gestiuni corespunzatoare a dejectiilor de porc si respectarea<br />
bunelor practici agricole la imprastierea gunoiului pe camp;<br />
-monitorizarea periodica a calitatii apei subterane printr-un put de monitorizare<br />
amplasat aval de ferma pe directia de curgere a apelor subterane; masuri imediate de<br />
remediere a oricarei defectiuni <strong>pentru</strong> prevenirea poluarii solului si a apei subterane;<br />
-apele uzate menajere evacuate de la statia de epurare vor respecta conditiile<br />
impuse de NTPA 001/2005 si de autorizatia de gospodarire a apelor.<br />
-amenajarea terenului pe amplasament se va face astfel incat sa permita evacuarea<br />
rapida a apelor din precipitatii.<br />
-se vor lua masuri <strong>pentru</strong> excluderea infiltratiilor de apa in terenul de fundare atat<br />
in timpul executiei, cat si pe toata durata exploatarii constructiei, prin colectarea si<br />
indepartarea apelor de suprafata si prin amplasarea si alcatuirea adecvata a retelelor<br />
purtatoare de apa.<br />
In cazul in care datorita neetanseitatii la lucru sau din alte cauze, se poate<br />
produce, potential, poluarea apelor de suprafata, trebuie luate urmatoarele masuri:<br />
159
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
-inchiderea imediata a sursei de poluare, <strong>pentru</strong> limitarea intinderii zonei poluate;<br />
-colectarea poluantului, in masura in care aceasta este posibil;<br />
-limitarea intinderii poluarii, prin mijloace specifice.<br />
Se poate concluziona si aprecia, ca in cazul unei exploatari normale, in care se<br />
respecta procesul tehnologic si ansamblul de masuri de protectie, impactul acestei<br />
activitati asupra acestui factor de mediu este nesemnificativ.<br />
Se pastreaza situatia existenta, a starii de calitate a apei si nu vor exista surse<br />
dirijate de poluare a apei, iar in caz de avarii, probabilitatea de poluare a apelor este<br />
extrem de redusa.<br />
9.3 Masuri propuse de prevenire, diminuare si compensare a impactului produs<br />
asupra aerului<br />
In perioada de constructie<br />
-se vor utiliza numai masini si utilaje rutiere si nerutiere in stare buna de<br />
functionare si cu toate reviziile facute la zi;<br />
-se va impune constructorului stropirea drumurilor de acces in incinta santierului<br />
<strong>pentru</strong> evitarea ridicarii prafului in timpul perioadei de decopertare si constructie;<br />
-se va face curatarea zilnica a cailor de acces din vecinatatea santierului –<br />
indepartarea nisipului, a pamantului, <strong>pentru</strong> prevenirea ridicarii prafului.<br />
In perioada de functionare<br />
Reducerea emisiilor in aer de amoniac si mirosuri se realizeaza prin:<br />
-adoptarea unui sistem adecvat de hranire, pe grupe de varsta cu continut scazut<br />
de proteine;<br />
-o ventilatie corespunzatoare a halelor;<br />
-manipularea corespunzatoare a dejectiilor <strong>pentru</strong> a reduce emisiile de miros;<br />
-utilizarea unei lagune <strong>pentru</strong> depozitarea dejectiilor izolata cu folie la partea<br />
superioara si inferioara.<br />
160
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
Reducerea emisiilor de praf<br />
-asigurarea unui corect management al materialelor pulverulente;<br />
-curatarea zilnica a cailor de acces;<br />
- mentinerea in buna stare a cailor rutiere in zona.<br />
Reducerea emisiilor de poluanti de la miljoacele auto<br />
-intretinerea corespunzatoare a vehiculelor;<br />
-se vor utiliza numai masini si utilaje rutiere si nerutiere in stare buna de<br />
functionare si cu toate reviziile tehnice la zi.<br />
Pentru evitarea contactului direct cu substantele volatile sau cu pulberile si <strong>pentru</strong><br />
prevenirea efectelor asupra sanatatii personalului angrenat in exploatarea tehnologiei de<br />
crestere a vacilor, precum si a locuitorilor aflati in localitatile comunei Berghin se vor lua<br />
o serie de masuri, care cuprind:<br />
-utilizarea, in halele de productie, a detectoarelor de amoniac <strong>pentru</strong> a executa<br />
avertizari optice si a declansa aeririrea naturala a halelor;<br />
-utilizarea de procedee de productie si mijloace tehnice adecvate (automatizari,<br />
etanseizari, echipamente individuale de protectie);<br />
-masuri organizatorice (intretinerea in buna stare de functionare a utilajelor si<br />
instalatiilor tehnologice si de ventilatie, evitarea imprastierii pulberilor);<br />
-realizarea de prelevari de probe de aer, ori de cate ori exista suspiciuni asupra<br />
emanatiilor anormale, sau la detectia organoleptica a unor noi componente in aerul din<br />
incinta halelor si din apropierea lor.<br />
Se vor respecta restrictiile privind utilizarea dejectiilor ca ingrasamant natural cu<br />
avizul beneficiarilor de teren si al organelor sanitare si sanitar veterinare conform<br />
prevederilor Hotararii Guvernului Romaniei nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de<br />
actiune <strong>pentru</strong> protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole si Ordinul<br />
Ministrului <strong>Mediului</strong> si Gospodaririi Apelor nr. 1234/2006 – Codul de bune practici in<br />
ferma.<br />
Se vor depozita deseurile menajere si asimilabil menajere in containere amplasate<br />
pe platforma betonata, in vederea eliminarii finale prin depozitare printr-un operator<br />
autorizat pe baza de contract.<br />
161
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
La aplicarea dejectiilor pe sol se vor avea in vedere urmatoarele:<br />
-caracteristicile terenului pe care se aplica dejectiile: conditiile solului, tipul de sol<br />
si panta;<br />
-conditiile climatice, regimul precipitatiilor si de irigare;<br />
-utilizarea terenului si practicile agricole, incluzand rotatia culturilor;<br />
-aplicarea dejectiilor in intervale de timp cat mai apropriate de perioadele de<br />
crestere maxima a culturii, cand are loc preluarea nutrientului;<br />
-verificarea periodica a echipamentelor de distributie si de administrare a<br />
tulburelii.<br />
9.4 Masuri propuse de prevenire, diminuare si compensare a impactului produs<br />
asupra biodiversitatii<br />
-antreprenorul va delimita zona de lucru <strong>pentru</strong> a preveni/minimiza distrugerea<br />
florei;<br />
-dupa executia lucrarilor, vegetatia va repopula in mod sistemic zona afectata.<br />
-<strong>pentru</strong> protectia ecosistemelor acvatice, apele uzate menajere provenite de la<br />
grupurile sanitare si filtrul sanitar, inainte de evacuarea in pr. Garbau, vor trecute trecute<br />
in prealabil printr-o statie de epurare mecano-biologica.<br />
-protectia ecosistemelor terestre se va realiza prin amenajarea lagunei de stocare a<br />
dejectiilor conform specificatiilor si normelor tehnice in vigoare prevenind astfel<br />
infiltrarea acesteia in sol. Prin elaborarea si implementarea unui plan corect de injectare a<br />
amestecului de ape uzate tehnologice si dejectii, se va preveni afectarea proprietatilor<br />
fizico-chimice ale solului si infiltrarea acestora in apele subterane.<br />
-in cazul producerii de poluari accidentale se vor lua masuri imediate de inlaturare<br />
a factorilor generatori de poluare si vor fi anuntate autoritatile respunsabile de protectie a<br />
mediului.<br />
9.5 Masuri propuse <strong>pentru</strong> prevenirea, reducerea si compensarea efectelor<br />
adverse asupra asezarilor umane si a sanatatii populatiei<br />
-nivelul de zgomot din timpul diferitelor lucrari de constructii nu va depasi nivelul<br />
echivalent de zgomot admisibil <strong>pentru</strong> zona rezidentiala, Conform STAS 10009/88,<br />
respectiv valoarea limita de 50 dB(A).<br />
162
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
10.<br />
EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA<br />
VARIANTELOR ALESE SI O <strong>DE</strong>SCRIERE A MODULUI IN CARE S-A<br />
EFECTUAT EVALUAREA, INCLUSIV ORICE DIFICULTATI INTAMPINATE IN<br />
PRELUCRAREA INFORMATIILOR CERUTE<br />
Alternativele la proiect se pot referi la:<br />
- un amplasament alternativ,<br />
- alt moment de demarare a proiectului,<br />
- alte solutii tehnice si tehnologice,<br />
- masuri de ameliorare a impactului.<br />
Alegerea amplasamentului<br />
Avand in vedere faptul ca amplasamentul fermelor de crestere a vacilor cu lapte<br />
apartinatoare societatilor DN AGRAR GHIRBOM S.R.L. si DN AGRAR STRAJA<br />
S.R.L., se afla la distante de peste 1200 m fata de cele mai apropiate localitati din comuna<br />
Berghin, iar amplasamentul corespunde normelor sanitare ce recomanda o amplasare la<br />
peste 1000 de m de prima locuinta, si faptul ca DJ 106 I este un drum judetean cu o<br />
circulatie relativ redusa si nu se constituie in “artera de mare circulatie”, conform Ord.<br />
536/1997, Anexa 1, art.11, consideram ca aceasta ar fi cea mai buna solutie de amplasare<br />
a acestei ferme, astfel se vor analiza doar alternativa proiectului si alternativa 0.<br />
Alternativa zero, care ar consta in neconstruirea actualei investitii, care prezinta<br />
urmatoarele:<br />
avantaje:<br />
-permite o conservare a terenului la actualul nivel: teren agricol cu fertilitate<br />
scazuta slab valorificata economic;<br />
-asigura o probabilitate redusa de poluare a solului si/sau a apelor subterane.<br />
dezavantaje:<br />
-valoarea economica a terenului ramane scazuta;<br />
-nu sunt create, direct si indirect, locuri de munca <strong>pentru</strong> localnici;<br />
-masa vegetala produsa in zona risca sa ramana nevalorificata<br />
163
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
Alternativa 1 (alternativa proiectului),<br />
Construirea fermei in conditiile respectarii proiectului si a recomandarilor din<br />
acest studiu va avea un impact asupra mediului inconjurator in limitele admise.<br />
Locuintele cele mai apropiate sunt la distante de minim 1,0 km.<br />
Construirea fermelor si a unei lagune de stocare a intregii cantitati de dejectii<br />
produse <strong>pentru</strong> o perioada de cel putin 6 luni, prezinta urmatoarele:<br />
avantaje:<br />
-permite crearea de noi locuri de munca;<br />
-laguna de dejecti are costuri reduse de executie si prezinta flexibilitate in cazul<br />
producerii unui cutremur de magnitudine mare, fata de varianta cu bazine de beton armat;<br />
-determina cresterea terenurilor din zona;<br />
-permite valorificarea superioara si superioara a masei vegetale cultivate in zona;<br />
-permite o depozitare a intregii cantitati de dejectii;<br />
-asigura timpul necesar fermentarii naturale a materialului organic colectat,<br />
inainte de a fi dispersat pe terenurile agricole ca ingrasamant natural;<br />
-asigura un acces facil la incarcarea materialului final in utilajele destinate<br />
transportului si imprastierii lui in brazda.<br />
-proiectul este o investitie pe termen lung ce va influenta pozitiv stabilitatea<br />
economica in zona<br />
dezavantaje:<br />
-laguna de dejectii necesita un volum foarte mare de stocare, dat fiind numarul<br />
mare de vaci cu lapte pe amplasamentul fermei – circa 2500 de capete;<br />
-potentiale poluari ale solului si ale apelor subterane prin scaparile accidentale de<br />
dejectii, din sistemul de colectare si stocare a dejectiilor.<br />
Avand in vedere ca alegerea amplasamentului s-a facut cu respectarea distantelor<br />
corespunzatoare fata de asezarile umane din zona, si faptul ca in acest proiect s-au ales<br />
cele mai moderne solutii tehnice si economice pentu protejarea factorilor de mediu si<br />
diminuarea impactului acestui proiect asupra mediului, apreciem ca varianta<br />
implementarii proiectului in aceasta locatie este cea care, potential, protejeaza mediul<br />
inconjurator cel mai eficace si prezinta solutia cea mai putin costisitoare si mai sigura in<br />
exploatare.<br />
164
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
11.<br />
<strong>DE</strong>SCRIEREA MASURILOR AVUTE IN VE<strong>DE</strong>RE PENTRU<br />
MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII<br />
PLANULUI SAU PROGRAMULUI<br />
Articolul nr. 10 al Directivei Uniunii Europene privind Evaluarea Strategica de<br />
Mediu (SEA) nr. 2001/42/CE, adoptata in legislatia nationala prin HG nr.<br />
1076/08.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu <strong>pentru</strong><br />
planuri si programe, prevede necesitatea monitorizarii in scopul identificarii, intr-o etapa<br />
cat mai timpurie, a eventualelor efecte negative generate de implementarea planului si<br />
luarii masurilor de remediere necesare.<br />
Monitorizarea se efectueaza prin raportarea la un set de indicatori care sa permita<br />
masurarea impactului pozitiv sau negativ asupra mediului. Acesti indicatori trebuie sa fie<br />
astfel stabiliti incat sa faciliteze identificarea modificarilor induse de implementarea<br />
planului.<br />
Titularul de activitate are obligatia de a monitoriza nivelul emisiilor si de a raporta<br />
informatiile solicitate catre autoritatea competenta, in conformitate cu OUG 195/2005,<br />
privind protectia mediului, aprobata prin Legea 265/2006, cu modificarile si completarile<br />
ulterioare.<br />
Controlul emisiilor de poluanti in mediu, precum si controlul factorilor de mediu,<br />
se va realiza prin analize efectuate de personalul specializat al unor laboratoare/autoritati<br />
acreditate, cu echipamente de prelevare si analize adecvate, folosind metode de lucru<br />
standardizate.<br />
Se recomanda ca Acordul/Autorizatia sa contina cerinte corespunzatoare <strong>pentru</strong><br />
exceptare de monitorizare, specificand metodologia de masurare si frecventa, procedura<br />
de evaluare si o obligatie <strong>pentru</strong> furnizare de date catre autoritatea competenta cu data<br />
<strong>pentru</strong> verificarea conformitatii cu autorizatia, astfel incat costurile monitorizarilor sa nu<br />
aiba o pondere suportabila in costurile de exploatare.<br />
Pentru buna desfasurare a activitatii si minimizarea consumurilor de materii<br />
prime, materiale si utilitati, societatea va tine o evidenta lunara (care reprezinta<br />
recomandare BAT) a:<br />
165
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
-cantitatilor de materii prime si auxiliare utilizate in procesul tehnologic de<br />
nutritie a vacilor;<br />
-cantitatii de apa, energie utilizate;<br />
-cantitatilor de deseuri rezultate;<br />
-activitatilor de intretinere si reparatie a instalatiilor si dotarilor aferente;<br />
-instruirilor personalului.<br />
Din moment ce apa si hrana sunt intrarile primare <strong>pentru</strong> sistemele de crestere a<br />
animalelor, utilizarea lor poate fi monitorizata in interiorul fermei. Vor fi utilizate<br />
contoare de apa, contoare electrice si computere <strong>pentru</strong> controlul climatului interior.<br />
Regulat se va face si controlul bazinului de stocare a dejectiilor, <strong>pentru</strong> orice<br />
semne de coroziune sau scurgere si <strong>pentru</strong> a gasi orice defectiune, care trebuie remediata.<br />
Verificarea va avea loc dupa fiecare golire completa a bazinului de stocare.<br />
a. Monitorizarea factorului de mediu aer<br />
In mod curent nu se face monitorizarea emisiilor de aer, dar daca este necesar<br />
trebuie facuta, in mod specific, ca rezultat al reclamatiilor provenite din vecinatati. Pentru<br />
prelevarea probelor de aer va trebui sa se utilizeze tehnicile de adsorbtie-desorbtie cu<br />
determinarea componentelor cu ajutorul HPLC si a GC cuplate cu spectrometre de masa.<br />
Se va urmari identificarea si determinarea cantitativa de:<br />
- Monoxid de carbon (CO);<br />
- Amoniac (NH 3 );<br />
- Hidrogen sulfurat (H 2 S);<br />
- Substante organice volatile (uleiuri volatile).<br />
b. Monitorizarea factorului de mediu apa<br />
Obiectivul de investitie prevede evacuarea apelor uzate, dupa o prealabila epurare<br />
in laguna de dejectii.<br />
Se va executa un foraj de observare in aval de adaposturile de vaci, situat pe<br />
directia de curgere a apei subterane (sau mai multe foraje daca Administratia Bazinala de<br />
Apa Mures impune astfel prin avizul de gospodarire a apelor).<br />
Calitatea apelor din acviferul freatic se va urmari <strong>pentru</strong> parametrii mentionati in<br />
tabelul urmator. Frecventa prelevarilor va fi realizata, in conformitate cu succesiunea<br />
mentionata, in continuare:<br />
166
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
Indicatori propusi<br />
Punct de prelevare Frecventa<br />
proba prelevarilor<br />
pH Foraj de monitorizare Semestrial<br />
Suspensii (MTS) Foraj de monitorizare Semestrial<br />
CBO5 Foraj de monitorizare Semestrial<br />
Amoniu (NH 4 ) Foraj de monitorizare Semestrial<br />
Nitriti (NO 2 ) Foraj de monitorizare Semestrial<br />
Nitrati (NO 3 ) Foraj de monitorizare Semestrial<br />
Fosfor total (P total ) Foraj de monitorizare Semestrial<br />
Recomandarile privind monitorizarea imprastierii pe terenurile agricole se vor<br />
executa, in mod special, tinind cont de:<br />
-Ordinul comun al Ministrului <strong>Mediului</strong> si Gospodaririi Apelor si al Ministrului<br />
Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr. 242/26.03.2005, <strong>pentru</strong> aprobarea<br />
organizarii Sistemului national de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control<br />
si decizii <strong>pentru</strong> reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de<br />
management al reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile si<br />
potential vulnerabile la poluarea cu nitrati si <strong>pentru</strong> aprobarea Programului de organizare<br />
a Sistemului national de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control si decizii<br />
<strong>pentru</strong> reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de management al<br />
reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile si potential vulnerabile<br />
la poluarea cu nitrati;<br />
-Ordinul Ministrului <strong>Mediului</strong> si Gospodaririi Apelor nr. 296/11.04.2005, privind<br />
aprobarea Programului-cadru de actiune tehnic, <strong>pentru</strong> elaborarea programelor de actiune<br />
in zone vulnerabile la poluarea cu nitrati din surse agricole.<br />
167
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
12. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC<br />
12.1. Informatii generale<br />
Lucrarea de fata reprezinta raportul de mediu <strong>pentru</strong> Planul Urbanistic Zonal<br />
PUZ – <strong>DE</strong>ZVOLTARE ZONA AGROZOOTEHNICA BERGHIN, INFIINTARE<br />
FERMA VACI - 1250 CAPETE – STRAJA aferenta SC DN AGRAR STRAJA si<br />
INFIINTARE FERMA VACI - 1250 CAPETE – GHIRBOM ce urmeaza sa fie<br />
dezvoltat in extravilanul localitatii Berghin, drumul judetean DJ 106 I, jud. Alba.<br />
12.2. Titularul proiectului<br />
Titularii proiectului <strong>pentru</strong> care se realizeaza prezentul raport de mediu, sunt: SC<br />
DN AGRAR GHIRBOM S.R.L., inregistrata la Registrul Comertului J01/54/2012, cod<br />
fiscal RO29591878, cu sediul in Alba Iulia, str. Iuliu Maniu, nr. 1, bl. 31<strong>DE</strong> (imobil) si<br />
SC DN AGRAR STRAJA S.R.L. inregistrata la Registrul Comertului J01/53/2012, cod<br />
fiscal RO29591860, cu sediul in Alba Iulia, str. Iuliu Maniu, nr. 1, bl. 31<strong>DE</strong> (imobil).<br />
12.3. Proiectantul obiectivului: Birou Proiectare Strajan S.R.L., Alba Iulia, str.<br />
Ferdinand I, nr. 68, tel /fax 0258/810123; 810777, reg. comertului J01/483/1991.<br />
12.4. Denumirea proiectului<br />
Proiectele elaborate de catre Birou Proiectare Strajan S.R.L., poarta denumirea<br />
PUZ – <strong>DE</strong>ZVOLTARE ZONA AGROZOOTEHNICA BERGHIN, INFIINTARE<br />
FERMA VACI - 1250 CAPETE – STRAJA aferenta SC DN AGRAR STRAJA si<br />
INFIINTARE FERMA VACI - 1250 CAPETE – GHIRBOM.<br />
12.5. Autorul raportului<br />
Autorul raportului de mediu, este CORCHES MIHAI TEOPENT P.F.A., avand<br />
sediul in municipiul Alba Iulia, Strada Dr. Ioan Ratiu, nr. 6, telefon 0766/755885, inscris<br />
in Registrul national al elaboratorilor de studii <strong>pentru</strong> protectia mediului la pozitia 223.<br />
168
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
12.6. Prezentarea continutului planului urbanistic zonal<br />
OBIECTUL “PUZ – INFIINTARE FERMA VACI - 1250 CAPETE -<br />
BERGHIN” si “PUZ – INFIINTARE FERMA VACI - 1250 CAPETE – BERGHIN<br />
este modificarea functionalitatii unei zone din extravilanul localitatii Berghin din zona<br />
agricola in zona industriala, <strong>pentru</strong> construirea a doua ferme de crestere a vacilor cu lapte.<br />
Construirea celor doua ferme va contribui direct la reducerea importurilor de lapte<br />
de vaca si, de aici, cresterea consumului de furaje rezultate din productia agricola<br />
autohtona. Indirect, veniturile agricultorilor romani pot creste, iar fonduri destinate<br />
acestora pot fi directionate catre alte destinatii economice deficitare.<br />
Activitatea pricipala ce va fi desfasurata de catre societatile DN AGRAR<br />
GHIRBOM S.R.L. si DN AGRAR STRAJA S.R.L., este:<br />
- cresterea vacilor de lapte - cod CAEN 0141.<br />
Importanta acestui proiect este data de:<br />
-valorificarea productiei vegetale, obtinuta de beneficiar de pe terenurile pe care<br />
le administreaza si cultiva.<br />
-efectele benefice asupra balantei de plati prin reducerea importurilor genereaza la<br />
nivel macroeconomic resurse financiare ce pot fi redirectionate catre alte sectoare<br />
economice sau sociale vitregite de lipsa de fonduri.<br />
SC DN AGRAR APOLD SRL, societate din acelasi grup de firme cu beneficiarii<br />
acestor proiecte, detine urmatoarele suprafete de teren luate in arenda si aflate in<br />
proprietate, amplasate astfel:<br />
Teren luat in arenda:<br />
- Localitatea Garbova -150 ha;<br />
- Localitatea Calnic - 710 ha;<br />
- Localitatea Apoldu de Sus - 490 ha<br />
- Localitatea Apoldu de Jos - 440 ha<br />
Teren in proprietate:<br />
- Garbova si imprejurimi – 28,71 ha<br />
169
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
12.6.1. Necesitatea efectuarii investitiilor<br />
Scopul general al proiectului este construirea a doua ferme de crestere a vacilor cu<br />
lapte si a unor capacitati de stocare a productiei vegetale. Aceste proiecte vor contribui<br />
direct la cresterea consumului de furaje rezultate din productia agricola autohtona,<br />
precum si la cresterea cantitatii de lapte livrat procesatorilor din zona. Indirect, veniturile<br />
agricultorilor romani pot creste, iar fonduri destinate acestora pot fi directionate catre alte<br />
destinatii economice deficitare.<br />
Obiectivul specific il reprezinta cresterea animalelor, respectiv a vacilor de lapte<br />
si a tineretului aferent, in conditiile realizarii unor parametrii tehnico – economici cu<br />
eficienta maxima.<br />
Infiintarea si organizarea unei ferme de vaci are intotdeauna o motivatie<br />
comerciala iar la baza unei astfel de afaceri stau cateva considerente:<br />
-oportunitatile oferite de piata interna reflectate in cresterea consumului de lapte si<br />
preparate din lapte;<br />
-existenta in zona a unor suprafete de teren care se preteaza <strong>pentru</strong> cultura<br />
cerealelor, care folosite la cresterea vacilor aduc venituri mai mari cultivatorilor decat<br />
daca acestea ar fi vandute ca atare;<br />
-in prezent pe piata romaneasca se constata un surplus de oferta la productia de<br />
cereale;<br />
-productia de cereale asigura <strong>pentru</strong> producatori venituri certe, iar <strong>pentru</strong> fermieri<br />
furaje la preturi rentabile;<br />
-societatea detine un teren disponibil <strong>pentru</strong> amplasarea unei ferme de crestere a<br />
vacilor cu lapte care indeplineste cerintele stabilite de legislatia in vigoare privind astfel<br />
de amplasari, o astfel de investitie fiind in acelasi timp intr-un total acord cu potentialul<br />
agricol al zonei;<br />
-existenta in zona a fortei de munca disponibile si calificate <strong>pentru</strong> astfel de<br />
activitati;<br />
-existenta in judetul Alba a unei fabrici mari de procesare a laptelui aflate in<br />
proprietatea privata a unei societati comerciale;<br />
-stimularea concurentei in zona de actiune a fermei;<br />
170
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
in ferma;<br />
-sunt reduse pierderile survenite pe parcursul proceselor de productie desfasurate<br />
12.6.2. Amplasament<br />
Zona in care urmeaza sa fie amplasat obiectivul face parte din teritoriul extravilan<br />
aferent localitatii BERGHIN, tarlaua Plesa, in judetul Alba. Acest teren agricol, cu<br />
fertilitate scazuta, are front la drumuri de exploatare situate la sud si est; latura lunga a<br />
terenului este relativ paralela cu DJ 106 I de care este despartit de randul 1 de parcele.<br />
Terenul se afla la cca 1200m de limita nordica a itravilanului localitatii Ghirbom.<br />
12.6.3. Descrierea caracteristicilor constructiilor<br />
Proiectul INFIINTARE FERMA VACI - 1250 CAPETE al societatii SC DN AGRAR<br />
GHIRBOM, s-a intocmit in baza certificatului de urbanism nr. 47/15.03.2012, emis de<br />
Consiliul Judetean Alba si a actelor doveditoare asupra proprietatii imobilului, si<br />
propune infiintarea unei ferme de vaci cu capacitatea de 1250 de capete, <strong>pentru</strong><br />
productia laptelui la standarde europene.<br />
Proiectul INFIINTARE FERMA VACI - 1250 CAPETE al societatii SC DN<br />
AGRAR Straja, s-a intocmit in baza certificatului de urbanism nr. 46/.15.03.2012, emis<br />
de Consiliul Judetean Alba si a actelor doveditoare asupra proprietatii imobilului, si<br />
propune infiintarea unei ferme de vaci cu capacitatea de 1250 de capete, <strong>pentru</strong><br />
productia laptelui la standarde europene.<br />
Suprafata totala a terenului (etapa I) pe care va fi amplasata ferma este de 101810<br />
mp.<br />
12.6.3.1 Proiectul INFIINTARE FERMA VACI - 1250 CAPETE al societatii<br />
S.C. DN AGRAR GHIRBOM S.R.L.<br />
Constructiile care fac obiectul acestei investitii sunt amplasate in perimetrul<br />
proprietatii, corelate functional, cu respectarea prevederilor codului civil, a unor circuite<br />
controlate si in conditii de siguranta circulatiei.<br />
Proiectul prezinta caracteristicile functionale ale urmatoarelor constructii:<br />
OBIECT 1 - SALA MULS SI REPRODUCTIE<br />
171
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
OBIECT 2 - GRAJD 1250 VACI<br />
OBIECT 3 - LAGUNA GUNOI <strong>DE</strong> GRAJD<br />
OBIECT 5 - <strong>DE</strong>POZIT FURAJE<br />
OBIECT 6 - SILOZ MASA VER<strong>DE</strong> etapa 1<br />
OBIECT 8 - LABORATOR GRUP SOCIAL<br />
OBIECT 9 - CABINA POARTA<br />
OBIECT 11 - ALIMENTARE CU APA retea, puturi forate, rezervor)<br />
OBIECT 12 - RETEA CANALIZARE +STATIE EPURARE<br />
OBIECT 13 - ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA<br />
OBIECT 14-DRUMURI ACCES, PLATFORME, PARCAJE, SISTEMATIZARE<br />
VERTICALA<br />
OBIECT 15 - IMPREJMUIRE<br />
OBIECT 16 - SPATII VERZI<br />
Bilant teritorial:<br />
AC- MP AD- MP<br />
SUPRAFATA TEREN ETAPA 1 SI ETAPA 2 386 473 MP<br />
SUPRAFATA TEREN ETAPA 1 59571<br />
HALA MULS + MATERNITATE 4952,62 5139,82<br />
GRAJD 10455,5 10455,5<br />
CORP LEGATURA 264 264,0<br />
<strong>DE</strong>POZIT GUNOI <strong>DE</strong> GRAJD 4060,0 4060<br />
rezervor apa 200 200<br />
SILOZURI 3 compartimente 4420 4420<br />
<strong>DE</strong>POZIT FURAJE 1587,3 1587,3<br />
LABORATOARE, GRUP SOCIAL 294,62 660<br />
PLATFORME, CIRCULATII 11310 11310<br />
CABINA POARTA CANTAR 31,05 31,05<br />
Zone verzi si plantate 32176 32176<br />
TOTAL etapa 1 26265,00 26265,00<br />
172
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
-Suprafata totala a terenului: 59571 mp<br />
-Suprafata construita<br />
26265,00 mp<br />
-Suprafata desfasurata<br />
26817,67 mp<br />
-circulatii parcaje<br />
11310 mp<br />
-suprafete zone verzi:<br />
32176 mp<br />
indici de utilizare a terenului:<br />
POT existent 0,00 %-<br />
POT MAX propus SF 45 %<br />
POT MAX propus PUZ 60 %<br />
CUT existent 0,0<br />
CUT propus SF=0, 45<br />
CUT MAX propus PUZ=0, 6<br />
Coeficient maxim de utilizare a terenului propus: CUT 0,5<br />
Procent maxim de ocupare a terenului propus: POT 50 %-<br />
Regim de inaltime – d+p +m<br />
CAPACITATEA OBIECTIVULUI<br />
Grajd 1250 vaci cu lapte<br />
Cusete <strong>pentru</strong> 100 vitei<br />
Sala de muls rotativa - 50 vaci<br />
Depozit furaje - 2600 to cereale<br />
Siloz masa verde - 8800 mc<br />
Laguna gunoi de grajd 20000mc/2<br />
12.6.3.2 Proiectul INFIINTARE FERMA VACI - 1250 CAPETE al societatii<br />
S.C. DN AGRAR STRAJA S.R.L.<br />
Constructiile care fac obiectul acestei investitii vor fi amplasate in perimetrul<br />
proprietatii, corelate functional, cu respectarea prevederilor codului civil, a unor circuite<br />
controlate si in conditii de siguranta circulatiei. Proiectul prezinta caracteristicile<br />
functionale ale urmatoarelor constructii:<br />
OBIECT 1 - SALA MULS SI REPRODUCTIE<br />
OBIECT 2 - GRAJD 1250 VACI<br />
173
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
OBIECT 3 - LAGUNA GUNOI <strong>DE</strong> GRAJD<br />
OBIECT 5 - <strong>DE</strong>POZIT FURAJE etapa 1<br />
OBIECT 6 - SILOZ MASA VER<strong>DE</strong> etapa 1<br />
OBIECT 11 - ALIMENTARE CU APA retea, puturi forate, rezervor<br />
OBIECT 12 - RETEA CANALIZARE +STATIE EPURARE<br />
OBIECT 13 - ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA<br />
OBIECT 14-DRUMURI ACCES, PLATFORME, PARCAJE, SISTEMATIZARE<br />
VERTICALA<br />
OBIECT 15 - IMPREJMUIRE<br />
OBIECT 16 - SPATII VERZI<br />
Bilant teritorial:<br />
AC- MP AD- MP<br />
SUPRAFATA TEREN ETAPA 1 SI ETAPA 2 386 473 MP<br />
SUPRAFATA TEREN ETAPA 1 42239<br />
HALA MULS + MATERNITATE 4952,62 5139,82<br />
GRAJD 10455,5 10455,5<br />
264 264,0<br />
<strong>DE</strong>POZIT GUNOI <strong>DE</strong> GRAJD 4060,0 4060<br />
rezervor apa 200 200<br />
SILOZURI 3 compartimente 4420 4420<br />
<strong>DE</strong>POZIT FURAJE 1587,3 1587,3<br />
LABORATOR GRUP SOCIAL 294,62 660<br />
PLATFORME,CIRCULATII 12290 12290<br />
Zone verzi si plantate 3715 3715<br />
TOTAL AC,AD etapa 1 26234 26786,6<br />
-Suprafata totala a terenului: 42239 mp<br />
-Suprafata construita 26234 mp<br />
-Suprafata desfasurata 26786,6 mp<br />
-suprafete zone verzi: 3715 mp<br />
174
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
-arcela acces 5360 mp<br />
indici de utilizare a terenului:<br />
POT existent 0,00 % -<br />
POT MAX propus SF 56%<br />
POT MAX propus PUZ 60 %<br />
CUT existent 0,0<br />
CUT propus SF =0,56<br />
CUT MAX propus PUZ =0,6<br />
Coeficient maxim de utilizare a terenului propus: CUT 0,5<br />
Procent maxim de ocupare a terenului propus: POT 50 %-<br />
Regim de inaltime – d+p+m<br />
CAPACITATEA OBIECTIVULUI<br />
Grajd 1250 vaci cu lapte<br />
Cusete <strong>pentru</strong> 100 vitei<br />
Sala de muls rotativa -50 vaci<br />
Depozit furaje - 2600 to cereale<br />
Siloz masa verde -8800 mc<br />
Laguna gunoi de grajd 20000mc/2<br />
12.6.4. Drum de acces<br />
Accesul la terenul studiat se face atat prin drumurile de exploatare limitrofe cat si<br />
din 106 I printr-o parcela cu front la drum. Zona este situata in unghiul sud vestic format<br />
de cele 2 drumuri judetene DJ107 ce duce la Straja si DJ106I ce leaga resedinta comunei<br />
cu Ghirbomul.<br />
12.6.5. Durata de functionare<br />
Perioada de existenta a fermei de vaci se considera a fi de minim 25 ani.<br />
Beneficiarul doreste sa-si dezvolte afacerea in doua etape, perioada de executie propusa<br />
<strong>pentru</strong> cele doua ferme din prima etapa fiind de 12 de luni.<br />
175
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
12.6.6. Materii prime si substante utilizate in activitate<br />
Materii prime utilizate <strong>pentru</strong> preararea furajului sunt prezentate in tabelul<br />
urmator:<br />
Materii prime utilizate <strong>pentru</strong> preararea furajului<br />
Anual<br />
Nr.<br />
Produs<br />
Kg/cap/zi (pt. 2500 de capete)<br />
Crt.<br />
tone/an<br />
1 Borhot de bere 3 2737<br />
2 Lucerna 10 9125<br />
3 Porumb siloz 15,5 14143<br />
4 Porumb 3 2737<br />
5 Soia 1,25 1140<br />
6 Napi - Brassica napus 3,5 3194<br />
7 Grau 2,04 1861<br />
8 Sfecla de zahar 4 3650<br />
9<br />
Optimin (zinc 15%, mangan 15%,<br />
cupru 15%, fier 15%, cobalt 10%)<br />
0,1 91<br />
10 Calciu 0,1 91<br />
11 Sare 0,1 91<br />
12 Bicarbonat de sodiu 0,15 137<br />
13 Apa 3 2737<br />
- Medicamente <strong>pentru</strong> uz veterinar, substante <strong>pentru</strong> dezinfectie<br />
In cadrul fermei de vaci, se vor utiliza produse speciale <strong>pentru</strong> realizarea<br />
operatiilor de dezinfectie, dezinsectie si deratizare a adaposturilor (DDD).<br />
Operatiile acestea se refera cu prioritate la adaposturi si instalatii.<br />
12.6.7 Utilitati<br />
Alimentarea cu apa si canalizarea<br />
Necesarul de apa al fermei va fi asigurat din doua surse de apa distincte:<br />
-Racord Dn 110 la reteaua publica amplasata de-a lungul DJ 106I<br />
176
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
-Sursa de apa proprie (camp de puturi) amplasat in apropierea cantarului auto<br />
Campul de puturi va asigura necesarul de apa atat <strong>pentru</strong> ferma Straja cat si <strong>pentru</strong><br />
ferma Ghirbom.<br />
Debitele de apa utilizate de fiecare ferma vor fi contorizate separat.<br />
Pentru asigurarea unei rezerve de apa <strong>pentru</strong> stingerea incendiilor precum si rezerva<br />
in caz de avarie s-a optat <strong>pentru</strong> amplasarea unui rezervor de inmagazinare a apei metalic<br />
suprateran in zona inalta situata in nord vestul grajdurilor avand capacitatea de 300m³.<br />
Datorita cotei de amplasare consumatorii vor fi alimentati din rezervor gravitational.<br />
Alimentarea cu apa a consumatorilor se va face printr-o retea de apa ce va deservi<br />
ambele ferme iar alimentarea cu apa a rezervoarelor se va face prin robineti cu plutitor.<br />
Asigurarea necesarului de apa <strong>pentru</strong> adapat, consum menajer, si <strong>pentru</strong> stingerea<br />
incendiilor se va face printr-o retea apa incinta in forma inelara executata din teava de<br />
polietilena de inalta densitate PEHD De 90; Pn 6 bari montata ingropat.<br />
Canalizarea menajera / pluviala<br />
materiale/diametre lungimi: 175 m/cu: conducte de PVC diametre 110-160-180m<br />
- PEHD De 90 de la statie la laguna<br />
conditii de pozare: ingropat sub adancimea de inghet ( sub – 1,20 m )<br />
statia epurare<br />
laguna gunoi de grajd 20000 mc<br />
Apele uzate provin de la<br />
• consumatori menajeri (grupuri sanitare),<br />
• spalari tehnologice instalatii de muls<br />
• spalari ale dejectiilor animalelor din zona de muls.<br />
Modul de colectare a acestor ape s-a ales in functie de continutul de impuritati al<br />
acestora.<br />
Apele uzate rezultate in urma spalarii instalatiei de muls vor fi trecute prin<br />
• separatorul de grasimi SG dupa care se vor trata de asemenea in statia de epurare.<br />
Apele uzate cu continut de dejectii vor fi colectate prin<br />
• caminul CCD si transportate in statia de pompare dejectii SPD de unde prin<br />
pompare vor fi trimise la<br />
• laguna de gunoi.<br />
177
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
Apele uzate rezultate din zona silozurilor si depozitelor de furaje vor fi colectate prin<br />
rigole si camine si vor fi transportate la laguna de gunoi.<br />
apele pluviale sunt dirijate la zona verde din incinta<br />
12.7 Descrierea succinta a rezultatelor evaluarii efectelor implementarii<br />
planului asupra factorilor de mediu<br />
12.7.1. Efectele prognozate <strong>pentru</strong> sol si subsol<br />
Au fost identificate posibile efecte negative care pot afecta pe termen lung solul si<br />
subsolul prin alterarea stratului superficial datorat lucrarilor de construire a obiectivului<br />
propus. De asemenea solul va mai putea fi afectat temporar in perioada de executie a<br />
obiectivului de lucrarile de sapaturi si de posibilele scurgeri accidentale de lubrefianti sau<br />
combustibil de la utilajele angrenate in constructia obiectivului.<br />
Dupa darea in folosinta a obiectivului aceste surse posibile de poluare a solului<br />
vor disparea partial, ramanand doar posibilitarea producerii de scurgeri accidentale<br />
datorate:<br />
- scurgerilor de ulei de la autovehicule si alte utilaje ale fermei pe platformele<br />
betonate ale unitatii si de acolo prin antrenare de catre apa pluviala pe sol;<br />
- depozitarii pe sol in conditii necorespunzatoare materialelor de constructie si a<br />
deseurilor rezultate din procesul tehnologic;<br />
- infiltratii de dejectii in cazul neetansietatilor sistemului de colectare si stocare a<br />
acestora, cat si datorita greselilor operationale din timpul manevrelor de incarcare si de<br />
imprastiere pe terenurile agricole a acestora.<br />
- imprastierea neatenta sau neprofesionala a dejectiilor, pe terenurile agricole este<br />
activitatea responsabila <strong>pentru</strong> emisiile de numerosi compusi in sol si subsol.<br />
Totodata au fost identificate si surse pozitive de impact asupra factorului de mediu<br />
sol si subsol, reprezentate de imbunatatirea fertilitatii solului prin folosirea dejectiilor<br />
animaliere ca si fertilizant pe terenurile agricole, dar si prin implementarea de catre<br />
aceasta unitate a unui sistem de colectare selectiva si reciclare a deseurilor, ceea ce va<br />
conduce la reducerea cantitilor de deseuri eliminate in mediul inconjuraor care pot<br />
provoca pe termen lung poluarea solului.<br />
178
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
Ecosistemele terestre sunt acelea in care comunitatile de organisme ocupa<br />
biotopurile formate pe suprafata uscatului. Acestea sunt alcatuite din sol si substratul<br />
pedogenetic, precum si dintr-o faza gazoasa (aerul) si una lichida (apa din substrat si cea<br />
din precipitatii). Ecosistemul terestru reprezinta componenta principala a mediului nostru<br />
de viata, asigurand permanenta regimului hidrologic al raurilor, procesul de pedogeneza,<br />
purificarea aerului atmosferic, structura peisajului, in tara noastra, principalele ecosisteme<br />
terestre naturale sunt reprezentate de paduri, pajisti, tufarisuri, ceea ce reprezinta 42% din<br />
suprafata tarii. Ecosisteme terestre sunt si ecosistemele urbane, rurale si<br />
agroecosistemele.<br />
In zona de implementare a planului, nu au fost identificate ecosisteme din<br />
categoria ecosistemelor terestre.<br />
Per ansamblu, prin implementarea planului, impactul asupra solului si subsolului<br />
va fi pozitiv.<br />
12.7.2. Efectele prognozate <strong>pentru</strong> apele de suprafata si subterane<br />
Ecosistemele acvatice sunt ecosistemele ale caror biocenoze sunt legate de mediul<br />
acvatic, insusirile fizice si chimice ale mediului acvatic sunt foarte diferite de cele ale<br />
mediului terestru. Astfel, densitatea apei este de 775 ori mai mare decat a aerului; mediul<br />
acvatic este o solutie nutritiva a carei compozitie influenteaza calitatile biocenozei.<br />
Ecosistemele acvatice cuprind: lacurile, baltile, apele curgatoare, apele freatice, apele<br />
marine si oceanice, in functie de particularitatile structurale biochimice si ecologice<br />
existente in ecosistemele acvatice, se deosebesc:<br />
- ecosisteme marine;<br />
- ecosisteme lacustre;<br />
- ecosisteme dulcicole.<br />
Din categoria ecosistemelor acvatice, pe latura de nord-est a amplasamentului a<br />
fost identificat raul Garbau, care nu va fi afectat negativ de functionarea obiectivului.<br />
In ceea ce priveste apele subterane, calitatea acestora pot fi afectata de<br />
posibilitarea producerii de scurgeri accidentale datorate:<br />
-scurgerilor de ulei de la utilajele folosite in perioada de constructie a fermei;<br />
179
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
-scurgerilor de ulei de la utilajele fermei, in perioada de functionare, pe<br />
platformele betonate ale unitatii si de acolo prin antrenare de catre apa pluviala pe sol;<br />
-depozitarii pe sol in conditii necorespunzatoare a dejectiilor animaliere si a<br />
deseurilor rezultate din procesul tehnologic;<br />
-infiltratii de ape uzate in cazul neetansietatilor sistemului de colectare a<br />
dejectiilor, a lagunei, a sistemului de evacuare a apelor uzate, si datorita greserilor<br />
operationale din timpul manevrelor de incarcare si de imprastiere a dejectiilor pe<br />
terenurile agricole.<br />
-depasirea capacitatii de inmagazinare a lagunei de colectare, avand ca rezultat<br />
deversarea dejectiilor, care prin infiltrare in sol, pot ajunge in apele freatice.<br />
-pierderi de substante periculoase: produse petroliere pe sol, substante de<br />
dezinfectie, dezinsectie, deratizare care pot produce poluarea solului si a apelor<br />
subterane;<br />
Totodata apele subterane pot fi afectate cantitativ prin modificarea regimului de<br />
scurgere a apelor din precipitatii datorita acoperirii terenului cu constructii si suprafete<br />
betonate si pavate, dar si datorita captarii acestora prin puturile prevazute.<br />
Totodata au fost identificate si surse pozitive de impact asupra factorului de<br />
mediu apa, reprezentate de implementarea de catre aceasta unitate a unui sistem de<br />
colectare selectiva si reciclare a deseurilor, ceea ce va conduce la reducerea cantitilor de<br />
deseuri eliminate in mediul inconjuraor care pot provoca pe termen lung poluarea apelor<br />
subterane.<br />
12.7.3. Efecte prognozate asupra aerului<br />
Factorul de mediu AER, nu va fi afectat semnificativ de noua activitate ce se va<br />
desfasura pe amplasament prin implementarea planurilor. Prin respectarea legislatiei care<br />
limiteaza emisiile atmosferice specifice zonelor industriale, nivelul acestora se va incadra<br />
in parametri prevazuti <strong>pentru</strong> respectarea standardelor actuale de mediu.<br />
In perioada de constructie<br />
Poluantul specific operatiilor de constructie prezentate mai sus este constituit de<br />
particulele in suspensie cu un spectru dimensional larg, incluzand si particule cu diametre<br />
180
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
aerodinamice echivalente mai mici de 10 µm (particule inhalabile, acestea putand afecta<br />
sanatatea umana).<br />
Alaturi de emisiile de particule vor aparea emisii de poluanti specifici gazelor de<br />
esapament rezultate de la utilajele cu care se vor executa operatiile si de la vehiculele<br />
<strong>pentru</strong> transportul materialelor. Poluantii caracteristici motoarelor cu ardere interna de tip<br />
Diesel cu care sunt echipate utilajele si vehiculele <strong>pentru</strong> transport sunt: oxizi de azot,<br />
oxizi de carbon, oxizi de sulf, particule cu cottinut de metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se,<br />
Zn), compusi organici (inclusiv hidrocarburi aromatice policiclice – HAP, substante cu<br />
potential cancerigen).<br />
Sursele asociate lucrarilor de constructie sunt surse deschise, libere. Se<br />
mentioneaza ca activitatile <strong>pentru</strong> realizarea propriu-zisa a constructiilor, insemnand<br />
turnarea de betoane si lucrari de constructii-montaj nu conduc la emisii de poluanti, cu<br />
exceptia gazelor de esapament rezultate de la vehiculele <strong>pentru</strong> transportul materialelor si<br />
a poluantilor generati de operatiile de sudura (particule cu continut de metale, mici<br />
cantitati de CO, NOx ).<br />
Perioada de functionare<br />
Aspectul cheie al cresterii vacilor de lapte este cel legat de procesele naturale,<br />
deoarece vacile metabolizeaza hrana si excreta aproape toti nutrientii prin dejectii.<br />
Calitatea si compozitia dejectiilor, precum si modul de stocare si de manipulare<br />
sunt factori deteminanti <strong>pentru</strong> nivelul de emisii.<br />
Cele mai importante emisii sunt cele de amoniac, mirosuri si praf, care provin din<br />
interiorul adaposturilor.<br />
Mirosul<br />
In cadrul fermelor un factor de poluare nenormat este mirosul.<br />
Mirosul este o problema locala dar devine o problema importanta pe masura ce<br />
cresterea intensiva de animale se dezvolta si numarul de cladiri de locuit creste in zonele<br />
fermelor. Extinderea vecinatatilor unei ferme este de asteptat sa duca la cresterea atentiei<br />
acordate mirosului ca o problema de mediu.<br />
Mirosul poate fi emanat de surse stationare cum ar fi depozitele de dejectii, si in<br />
timpul imprastierii pe teren, functie de tehnica aplicata. Impactul acestuia creste cu<br />
181
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
marimea fermei. Praful de la ferme contribuie la imprastierea mirosului. Emisiile din<br />
miros sunt date de diferinti compusi cum ar fi: mercaptan, H 2 S, amoniac etc.<br />
Emisiile de mirosuri provenite din activitatile descrise in sectiunea anterioara<br />
contribuie ca surse individuale la totalul emisiilor odorizante dintr-o ferma si depind si de<br />
factori precum activitatile de intretinere si organizare a fermei, compozitia balegarului si<br />
tehnicile folosite <strong>pentru</strong> manevrarea si depozitarea balegarului. Emisiile odorizante sunt<br />
masurate in Uniunea Europeana prin unitati (Oue).<br />
Fermele, care constituie obiectul acestei documentatii, se afla la o distanta de<br />
aproximativ 1200 m fata de cea mai apropiata locuinta din localitatea Ghirbom si la cca.<br />
1500 m fata de cea mai apropiata locuinta din localitatea Berghin, si intruneste conditiile<br />
impuse <strong>pentru</strong> a fi construite, avand in vedere ca distanta la care se afla amplasarea<br />
obiectivulului economic este mai mare decat distanta minima recomandata: 500 m,<br />
conform Ordinului Ministrului Sanatatii nr. 536/23.06.1997, <strong>pentru</strong> aprobarea Normelor<br />
de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei – capitolul I „Norme<br />
de igiena referitoare la zonele de locuit”, articolul 11 al „Normelor”.<br />
Mirosurile nu reprezinta un pericol <strong>pentru</strong> populatia aflata in intravilanul<br />
localitatilor Berghin.<br />
Praful este daunator <strong>pentru</strong> animale si oameni, dar este si un element de<br />
propagare a mirosurilor.<br />
S-a constatat ca praful rezultat din activitatea de crestere a vacilor cu lapte nu se<br />
constituie intr-o problema de mediu <strong>pentru</strong> imprejurimile fermelor, dar poate cauza<br />
neplaceri, atunci cand bate vantul.<br />
Generarea de substante gazoase in halele de animale influenteaza calitatea aerului<br />
din interior si poate afecta sanatatea animalelor.<br />
In incinta halelor, aeratia se va face corespunzator prin sistem de ventilatie care sa<br />
asigure eliminarea gazelor din interiorul halelor.<br />
Temperatura si umiditatea aerului, nivelele de praf, circulatia aerului si<br />
concentratiile de gaz trebuie sa fie sub nivelele daunatoare.<br />
Pulberile generate de activitatea intreprinsa in cadrul fermei de vaci cu lapte sunt<br />
rapid depuse fara a avea efecte negative semnificative asupra mediului.<br />
Nivelul de emisii in aer este determinat de mai multi factori in lant si influenta<br />
182
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
acestora poate fi din cauza:<br />
proiectarii si constructiei cladirilor (hale);<br />
sistemului de colectare a apelor uzate si al dejectiilor;<br />
sistemului de ventilare si a puterii de ventilare;<br />
cantitatii si calitatii dejectiilor care depind de:<br />
- strategia de furajare;<br />
- formula furajelor (nivelul de proteine);<br />
- sistemul de adapare;<br />
- numarului de bovine.<br />
Fenomenul cel mai des intalnit la fermele de crestere intensive a animalelor<br />
este nitrificarea – Proces biochimic prin care se elibereaza azot amoniacal din compusi<br />
organici cu azot.<br />
O mare atentie a fost acordata emisiilor de amoniac <strong>pentru</strong> ca sunt considerate un<br />
factor important al acidificarii solului si apei. Un grup de specialisti lucreaza la atenuarea<br />
emisiilor de amoniac, in cadrul programului UNECE de eliminare pe termen lung a<br />
poluarii aerului.<br />
Amoniacul gaz (NH 3 ) are un miros iute si patrunzator si in concentratii mari poate<br />
irita ochii, gatul si mucoasele oamenilor si animalelor. Se ridica usor din dejectii si se<br />
imprastie prin cladiri si este eventual eliminat de sistemele de ventilatie.<br />
Este important de mentionat ca amoniacul eliberat nu este numai o emisie<br />
nedorita in aer dar reduce si calitatea fertilizarii <strong>pentru</strong> dejectiile imprastiate.<br />
Emisii de noxe biologice din surse nedirijate/difuze, specifice procesului<br />
tehnologic din fermele de crestere a animalelor in spatii in spatii inchise:<br />
-Adapostire animale: emisii de amoniac (NH 3 ), dioxid de carbon (CO 2 ), miros;<br />
-Depozitare dejectii si bazinele de dejectii: emisii de amoniac (NH 3 ), hidrogen<br />
sulfurat (H 2 S), miros;<br />
-Aplicare dejectii pe terenuri agricole: miros, hidrogen sulfurat (H 2 S), amoniac<br />
(NH 3 )<br />
Principalele probleme sunt emisiile de amoniac in procesul fermentare si<br />
mirosurile asociate.<br />
183
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
Factori ca temperatura, ventilatia, umiditatea, procentul de stocare, calitatea<br />
halelor si compozitia hranei (proteine brute) pot de asemenea sa afecteze nivelul de<br />
amoniac.<br />
Emisii de amoniac<br />
Proces Compusi cu azot Ce pot sa afecteze<br />
1. Fecale Acid uric/uree 70% + Animale si hrana<br />
proteine nedigerate 30%<br />
2. Degradare Amoniac/amoniac in<br />
balegar<br />
Conditiile procesului (balegar): T, pH,<br />
Aw<br />
3. Volatilizare Amoniac in aer Conditiile procesului si climatul local<br />
4. Emisii Amoniac in mediu Curatarea aerului<br />
Nota: T-temperatura, pH – aciditate, Aw – activitatea apelor, r.h. – umiditate relativa<br />
Generarea substantelor gazoase in halele de animale influenteaza de asemenea<br />
calitatea aerului din interior si poate afecta sanatatea animalelor sau poate creea conditii<br />
de munca nesanatoase <strong>pentru</strong> fermieri.<br />
Alte gaze<br />
Generarea substantelor gazoase in halele de animale influenteaza, de asemenea<br />
calitatea aerului din interior si poate afecta sanatatea animalelor. Dioxidul de carbon se<br />
poate acumula in hale, in cazul unei ventilatii necorespunzatoare, ducad la cresterea<br />
nivelului de dioxid de carbon peste limitele admisibile.<br />
In cadrul proiectului propus, ventilarea spatiilor de crestere a animalelor se face in<br />
mod corespunzator, sistemul constructiv al grajdurilor fiind proiectat in acest scop.<br />
Procesele microbiene din sol (denitrificarea) produc protoxid de azot (N 2 O) si<br />
azot gaz (N 2 ). Protoxidul de azot este unul din gazele responsabile de aparitia efectului de<br />
sera, in timp ce azotul gaz este daunator mediului. Ambele pot fi produse prin<br />
descompunerea de nitrati in sol, fiind derivati din balegar, din fertilizatori anorganici sau<br />
chiar din sol, dar prezenta balegarului favorizeaza acest proces.<br />
Emisii de gaze in halele de productie – nivel maxim admis:<br />
- CO ……….......................... 0,3% (sub valoarea masurabila)<br />
- H 2 S ……........................…. 0,01% (sub valoarea masurabila)<br />
184
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
- H – umiditate relativa ……. 50- 60 %<br />
- NH 3 ………………………. 0,002% (maxim admis 10 ppm)<br />
- CO 2 ………………………. Volum maxim admis 0,20%<br />
Temperatura si umiditatea aerului, nivelele de praf, circulatia aerului si<br />
concentratiile de gaze trebuie sa fie mentinute sub nivelele daunatoare.<br />
12.7.4. Impactul prognozat asupra biodiversitatii<br />
Ecosisteme terestre.<br />
In zona de amplasament a fermei, se pot evidentia:<br />
-ecosistemul agrotehnic;<br />
-ecosistemul legat de asezarile umane.<br />
Ecosistemul agrotehnic este reprezentat de pasune si de culturi agricole,<br />
reprezentand ecosistemul amenajat in scopul exploatarii producatorilor primari.<br />
In perioada de executie a investitiei, vegetatia va fi afectata exclusiv in zona de<br />
lucru. Decopertarea solului din zonele construite va determina disparitia habitatelor<br />
<strong>pentru</strong> plante si animale si a unor verigi din lantul trofic - respectiv restrangerea<br />
resurselor de hrana <strong>pentru</strong> speciile mobile care se hraneau pe amplasametul obiectivului.<br />
In zonele neconstruite se vor amenaja spatii verzi ceea ce va conduce la inlocuirea<br />
definitiva a comunitatilor existente. O expresie a acestei forme de impact este<br />
restrangerea numarului de indivizi din speciile care populeaza in mod normal zona.<br />
Vegetatia va fi refacuta in totalitate la finalizarea lucrarilor, pe intreaga suprafata<br />
afectata.<br />
Amplasamentului destinat construirii fermei de crestere a vacilor nu afecteaza arii<br />
protejate, fiind situat la o distanta de 11,9 km fata de situl Natura 2000 ROSCI0211 –<br />
Rapa Rosie si fata de rezervatia naturala de interes national Rapa Rosie.<br />
Activitatile de constructie si cele de exploatare ale fermei de crestere a vacilor nu<br />
au ca efect distrugerea sau modificarea habitatelor speciilor de plante si nu altereaza<br />
populatiile de pasari, mamifere, pesti, amfibieni, reptile, nevertebrate protejate sau nu.<br />
Investitia nu afecteaza spatiile <strong>pentru</strong> adaposturi, de odihna, crestere, reproducere<br />
sau rutele de migrare ale pasarilor.<br />
185
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
Actvitatea industriala se va desfasura numai in incinta amplasamentului aprobat,<br />
neafectand zonele limitrofe, impactul produs asupra vegetatiei si faunei terestre si<br />
acvatice fiind nesemnificativ.<br />
Pe zona studiata nu exista zone umede sau ecosisteme acvatice. Nu au fost<br />
identificate pasari sau mamifere pe terenul studiat.<br />
Deoarece impactul generat asupra biodiversitatii, de lucrarile de constructie si de<br />
exploatare prevazute a fi executate, este redus, nu se impun ca fiind necesare masuri<br />
suplimentare de protectie a factorilor de mediu.<br />
12.7.5. Efectele prognozate asupra factorilor culturali<br />
Utilizarea terenului<br />
Implementarea PUZ va avea un impact pozitiv pe termen mediu si lung asupra<br />
utilizarii terenului, terenul fiind valorificat la un nivel inalt fata de starea in care se afla in<br />
momentul de fata. Prin promovarea investitiei va creste valoarea economica a acestui<br />
teren situat in apropierea localitatii Berghin.<br />
Utilizarea recreativa<br />
In momentul de fata acest teren nu se foloseste in scop recreativ. Acest factor de<br />
mediu nu va fi afectat in nici un fel.<br />
Valoarea estetica (peisajul) si interesul oamenilor<br />
Arealul destinat implementarii PUZ, nu este caracterizat de valori peisagistice<br />
deosebite.<br />
Obiectivul studiat se va incadra in peisajul din zona in care se afla.<br />
Zona de implementare a PUZ nu este conotata unor valori de patrimoniu cultural,<br />
arhitectonic si/sau arheologic.<br />
Statut cultural<br />
Implementarea PUZ in zona studiata, este de natura sa afecteze pozitiv in primul<br />
rand populatia din zona localitatii Berghin, prin crearea unui numar insemnat de locuri de<br />
munca.<br />
In ceea ce priveste emisiile estimate si efectul lor asupra populatiei rezidente<br />
limitrof amplasamentului PUZ, se constata ca distanta fata de cea mai apropiata locuinta<br />
186
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
este de peste 1200 m. Aceasta distanta asigura o protectie adecvata a populatiei atat fata<br />
de potentialele emisii de substante poluante cat si fata de zgomot.<br />
Efecte prognozate<br />
In consecinta, se apreciaza ca implementarea PUZ, nu va afecta patrimoniul<br />
cultural, inclusiv cel arhitectonic si arheologic.<br />
12.7.6. Sanatatea umana<br />
Surse de zgomot:<br />
-In perioada de constructie<br />
Principalele surse de zgomot sunt costituite din utilajele si echipamentele utilizate<br />
la construirea obiectivelor din proiect.<br />
Nivelul de zgomot variaza functie de tipul si intensitatea operatiilor, tipul<br />
utilajelor in functiune, regim de lucru, suprapunerea numarului de surse si dispunerea pe<br />
suprafata orizontala si/sau verticala, prezenta obstacolelor naturale sau artificiale cu rol<br />
de ecranare.<br />
Pentru activitati de tip industrial sunt prevazute limitari ale nivelului de zgomot la<br />
limita functionala din mediul urban, prin STAS 10009/88.<br />
Se apreciaza ca nivelul zgomotului emis de utilaje nu va depasi pe perioada zilei<br />
pe perioade scurte de timp 80 dB(A), si acesta se suprapune peste zgomotul generat de<br />
traficul rutier de pe soseaua de DJ 106 I.<br />
-La functionarea obiectivului<br />
Sursele de zgomot apartinand fermei sunt reprezentate de utilajele prevazute<br />
<strong>pentru</strong> prepararea furajelor din cadrul bucatariei furajere, de mijloacele auto cu care se<br />
realizeaza transportul animalelor si furajelor, si de utilajele folosite <strong>pentru</strong> transportul<br />
dejectiilor.<br />
Nu exista date despre eventuale efecte asupra sanatatii umane, datorate unor<br />
activitati desfasurate in prezent in zona.<br />
Pe de alta parte, implementarea planului, nu este de natura sa influenteze<br />
sanatatea umana, cel putin din perspectiva conditiilor generale privind protectia mediului<br />
inconjurator.<br />
187
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
Efecte prognozate<br />
Se apreciaza ca implementarea planului nu va influenta negativ sanatatea umana.<br />
12.7.7. Relatiile dintre acesti factori<br />
Efecte secundare si indirecte<br />
Implementarea PUZ in arealul propus, va avea efecte secundare si indirecte<br />
semnificative exclusiv pozitive, in principal asupra dezvoltarii economice a zonei si a<br />
cresterii numarului de angajati.<br />
Efecte cumulative<br />
In mod traditional, sintagma efecte cumulative presupune existenta mai multor<br />
efecte de mica intensitate, care prin cumulare, sa produca efecte semnificative.<br />
Pentru PUZ evaluate, efectele negative identificate sunt nesemnificative si nu se<br />
asociaza, in consecinta apreciem ca implementarea lui nu va avea efecte negative<br />
cumulative.<br />
Efecte sinergice<br />
Asa cum s-a aratat in capitolele precedente, implementarea planului va avea<br />
efecte minore, asupra mai multor factori de mediu.<br />
In consecinta, nu este previzionabil un efect sinergic, datorat unor intersectari<br />
viitoare ale efectelor implementarii planului cu actualele probleme de mediu relevante<br />
<strong>pentru</strong> arealul evaluat.<br />
12.8. Masurile propuse <strong>pentru</strong> a preveni, reduce si compensa cat de complet<br />
posibil orice efect advers asupra mediului al implementarii planului sau programului<br />
12.8.1. Masuri de diminuare a impactului asupra solului si subsolului<br />
In vederea prevenirii unui posibil impact generat de implementarea planului<br />
asupra solului si subsolului, se vor avea in vedere urmatoarele recomandari:<br />
In perioada de executie a investitiei<br />
-lucrarile de constructie nu trebuie sa demareze inaintea asigurarii spatiilor<br />
corespunzatoare de depozitare a materialelor si deseurilor.<br />
-lucrarile de constructii se vor realiza de firme care au acest domeniu principal de<br />
activitate si folosesc personal calificat si/sau necalificat functie de cerintele de lucru;<br />
188
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
-societatile care asigura constructia obiectivului si montajul instalatiilor specifice<br />
isi asuma sarcina de a colecta si elimina sau reutiliza deseurile specifice din constructii;<br />
nu se vor realiza depozite exterioare neorganizate, la finalizarea lucrarilor terenul va fi<br />
curatat si eliberat de astfel de depozitari;<br />
-se vor reduce pe cat posibil emisiile de praf in perioada de constructie, se vor<br />
curata, stropi caile de acces.<br />
In perioada de functionare<br />
Pentru protectia solului si a subsolului, in cadrul fermei se vor efectua lucrari de<br />
hidroizolare, astfel incat sa se face practic imposibila infiltrarea in sol si subsol a<br />
posibililor poluanti. Masurile propuse <strong>pentru</strong> reducerea la maximum a impactului<br />
activitatii obiectivului de investitii asupra solului sunt:<br />
-inierbarea si irigarea sistematica a tuturor suprafetelor libere din incinta;<br />
-folosirea ca fertilizant a dejectiilor fermentate in laguna de dejectii pe terenuri<br />
agricole se va realiza in baza cartarii pedologice si agrochimice a solurilor. Aceasta<br />
solutie este practicata si in UE conform legislatiei;<br />
-executarea unui foraj de control in incinta fermei, aval de hale, in sensul de<br />
curgere al apei freatice <strong>pentru</strong> supravegherea calitatii mediului subteran.<br />
-namolul (dejectiile) fermentat in laguna de stocare a dejectiilor, se va folosi, cu<br />
rezultate foarte bune ca fertilizant <strong>pentru</strong> terenurile agricole din zona; aceasta solutie este<br />
practicata in Uniunea Europeana, conform prevederilor din BAT, precum si de Ordinul<br />
comun al Ministrului <strong>Mediului</strong> si Gospodaririi Apelor nr. 242/26.03.2005 si Ordinul<br />
Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr. 197/07.04.2005, privind<br />
aprobarea organizarii Sistemului national de monitoring integrat al solului, de<br />
supraveghere, control si decizii <strong>pentru</strong> reducerea aportului de poluanti proveniti din surse<br />
agricole si de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone<br />
vulnerabile la poluarea cu nitrati.<br />
Se mentioneaza faptul ca materialul organic rezultat de la vaci va fi prelucrat,<br />
natural, in laguna de stocare dejectii, dupa care va fi imprastiat cu utilaje specializate, pe<br />
terenurile aflate in folosinta SC DN Agrar Apold SRL, restabilizandu-se in acest fel si<br />
productia vegetala. Calitatea solurilor aflate pe aceste terenuri permite, conform uzantelor<br />
189
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
UE, imprastierea amestecului organic obtinut de la ferma de crestere a vacilor, pe aceste<br />
suprafete.<br />
12.8.2 Masuri propuse de prevenire, diminuare si compensare a impactului<br />
produs asupra apelor de suprafata si subterane<br />
In perioada de executie a investitiei<br />
-organizarea corespunzatoare de santier;<br />
-prevenirea evacuarii accidentale de substante periculoase (produse petroliere, ape<br />
menajere) in apa subterana sau de suprafata.<br />
In perioada de functionare a obiectivului<br />
-respectarea prevederilor avizului si a autorizatiei de gospodarire a apelor;<br />
-executia retelelor, a bazinelor de colectare, a lagunei in conformitate cu<br />
proiectele de executie;<br />
-verificarea tehnica periodica a retelelor, bazinelor, a etansarii lagunei;<br />
-masuri de economisire a apei: spalarea halei cu jet sub presiune <strong>pentru</strong> reducerea<br />
volumului de ape uzate, intretinerea corespunzatoare a instalatiilor;<br />
-prevenirea evacuarii accidentale de substante periculoase (produse petroliere,<br />
substante de dezinfectie) in apa subterana sau de suprafata;<br />
-prevenirea scurgerilor accidentale a dejectiilor din canale si din laguna;<br />
-practicarea unei gestiuni corespunzatoare a dejectiilor de porc si respectarea<br />
bunelor practici agricole la imprastierea gunoiului pe camp;<br />
-monitorizarea periodica a calitatii apei subterane printr-un put de monitorizare<br />
amplasat aval de ferma pe directia de curgere a apelor subterane; masuri imediate de<br />
remediere a oricarei defectiuni <strong>pentru</strong> prevenirea poluarii solului si a apei subterane;<br />
-apele uzate menajere evacuate de la statia de epurare vor respecta conditiile<br />
impuse de NTPA 001/2005 si de autorizatia de gospodarire a apelor.<br />
-amenajarea terenului pe amplasament se va face astfel incat sa permita evacuarea<br />
rapida a apelor din precipitatii.<br />
-se vor lua masuri <strong>pentru</strong> excluderea infiltratiilor de apa in terenul de fundare atat<br />
in timpul executiei, cat si pe toata durata exploatarii constructiei, prin colectarea si<br />
190
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
indepartarea apelor de suprafata si prin amplasarea si alcatuirea adecvata a retelelor<br />
purtatoare de apa.<br />
In cazul in care datorita neetanseitatii la lucru sau din alte cauze, se poate<br />
produce, potential, poluarea apelor de suprafata, trebuie luate urmatoarele masuri:<br />
-inchiderea imediata a sursei de poluare, <strong>pentru</strong> limitarea intinderii zonei poluate;<br />
-colectarea poluantului, in masura in care aceasta este posibil;<br />
-limitarea intinderii poluarii, prin mijloace specifice.<br />
Se poate concluziona si aprecia, ca in cazul unei exploatari normale, in care se<br />
respecta procesul tehnologic si ansamblul de masuri de protectie, impactul acestei<br />
activitati asupra acestui factor de mediu este nesemnificativ.<br />
Se pastreaza situatia existenta, a starii de calitate a apei si nu vor exista surse<br />
dirijate de poluare a apei, iar in caz de avarii, probabilitatea de poluare a apelor este<br />
extrem de redusa.<br />
12.8.3 Masuri propuse de prevenire, diminuare si compensare a impactului<br />
produs asupra aerului<br />
In perioada de constructie<br />
-se vor utiliza numai masini si utilaje rutiere si nerutiere in stare buna de<br />
functionare si cu toate reviziile facute la zi;<br />
-se va impune constructorului stropirea drumurilor de acces in incinta santierului<br />
<strong>pentru</strong> evitarea ridicarii prafului in timpul perioadei de decopertare si constructie;<br />
-se va face curatarea zilnica a cailor de acces din vecinatatea santierului –<br />
indepartarea nisipului, a pamantului, <strong>pentru</strong> prevenirea ridicarii prafului.<br />
In perioada de functionare<br />
Reducerea emisiilor in aer de amoniac si mirosuri se realizeaza prin:<br />
-adoptarea unui sistem adecvat de hranire, pe grupe de varsta cu continut scazut<br />
de proteine;<br />
-o ventilatie corespunzatoare a halelor;<br />
-manipularea corespunzatoare a dejectiilor <strong>pentru</strong> a reduce emisiile de miros;<br />
-utilizarea unei lagune <strong>pentru</strong> depozitarea dejectiilor izolata cu folie la partea<br />
superioara si inferioara.<br />
191
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
Reducerea emisiilor de praf<br />
-asigurarea unui corect management al materialelor pulverulente;<br />
-curatarea zilnica a cailor de acces;<br />
- mentinerea in buna stare a cailor rutiere in zona.<br />
Reducerea emisiilor de poluanti de la miljoacele auto<br />
-intretinerea corespunzatoare a vehiculelor;<br />
-se vor utiliza numai masini si utilaje rutiere si nerutiere in stare buna de<br />
functionare si cu toate reviziile tehnice la zi.<br />
Pentru evitarea contactului direct cu substantele volatile sau cu pulberile si <strong>pentru</strong><br />
prevenirea efectelor asupra sanatatii personalului angrenat in exploatarea tehnologiei de<br />
crestere a vacilor, precum si a locuitorilor aflati in localitatile comunei Berghin se vor lua<br />
o serie de masuri, care cuprind:<br />
-utilizarea, in halele de productie, a detectoarelor de amoniac <strong>pentru</strong> a executa<br />
avertizari optice si a declansa aeririrea naturala a halelor;<br />
-utilizarea de procedee de productie si mijloace tehnice adecvate (automatizari,<br />
etanseizari, echipamente individuale de protectie);<br />
-masuri organizatorice (intretinerea in buna stare de functionare a utilajelor si<br />
instalatiilor tehnologice si de ventilatie, evitarea imprastierii pulberilor);<br />
-realizarea de prelevari de probe de aer, ori de cate ori exista suspiciuni asupra<br />
emanatiilor anormale, sau la detectia organoleptica a unor noi componente in aerul din<br />
incinta halelor si din apropierea lor.<br />
Se vor respecta restrictiile privind utilizarea dejectiilor ca ingrasamant natural cu<br />
avizul beneficiarilor de teren si al organelor sanitare si sanitar veterinare conform<br />
prevederilor Hotararii Guvernului Romaniei nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de<br />
actiune <strong>pentru</strong> protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole si Ordinul<br />
Ministrului <strong>Mediului</strong> si Gospodaririi Apelor nr. 1234/2006 – Codul de bune practici in<br />
ferma.<br />
Se vor depozita deseurile menajere si asimilabil menajere in containere amplasate<br />
pe platforma betonata, in vederea eliminarii finale prin depozitare printr-un operator<br />
autorizat pe baza de contract.<br />
192
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
La aplicarea dejectiilor pe sol se vor avea in vedere urmatoarele:<br />
-caracteristicile terenului pe care se aplica dejectiile: conditiile solului, tipul de sol<br />
si panta;<br />
-conditiile climatice, regimul precipitatiilor si de irigare;<br />
-utilizarea terenului si practicile agricole, incluzand rotatia culturilor;<br />
-aplicarea dejectiilor in intervale de timp cat mai apropriate de perioadele de<br />
crestere maxima a culturii, cand are loc preluarea nutrientului;<br />
-verificarea periodica a echipamentelor de distributie si de administrare a<br />
tulburelii.<br />
12.8.4 Masuri propuse de prevenire, diminuare si compensare a impactului<br />
produs asupra biodiversitatii<br />
-antreprenorul va delimita zona de lucru <strong>pentru</strong> a preveni/minimiza distrugerea<br />
florei;<br />
-dupa executia lucrarilor, vegetatia va repopula in mod sistemic zona afectata.<br />
-<strong>pentru</strong> protectia ecosistemelor acvatice, apele uzate menajere provenite de la<br />
grupurile sanitare si filtrul sanitar, inainte de evacuarea in pr. Garbau, vor trecute trecute<br />
in prealabil printr-o statie de epurare mecano-biologica.<br />
-protectia ecosistemelor terestre se va realiza prin amenajarea lagunei de stocare a<br />
dejectiilor conform specificatiilor si normelor tehnice in vigoare prevenind astfel<br />
infiltrarea acesteia in sol. Prin elaborarea si implementarea unui plan corect de injectare a<br />
amestecului de ape uzate tehnologice si dejectii, se va preveni afectarea proprietatilor<br />
fizico-chimice ale solului si infiltrarea acestora in apele subterane.<br />
-in cazul producerii de poluari accidentale se vor lua masuri imediate de inlaturare<br />
a factorilor generatori de poluare si vor fi anuntate autoritatile respunsabile de protectie a<br />
mediului.<br />
193
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
12.8.5 Masuri propuse <strong>pentru</strong> prevenirea, reducerea si compensarea efectelor<br />
adverse asupra asezarilor umane si a sanatatii populatiei<br />
-nivelul de zgomot din timpul diferitelor lucrari de constructii nu va depasi nivelul<br />
echivalent de zgomot admisibil <strong>pentru</strong> zona rezidentiala, Conform STAS 10009/88,<br />
respectiv valoarea limita de 50 dB(A).<br />
12.9. Descrierea masurilor avute in vedere <strong>pentru</strong> monitorizarea efectelor<br />
semnificative ale implementarii planului sau programului<br />
Pentru buna desfasurare a activitatii si minimizarea consumurilor de materii<br />
prime, materiale si utilitati, societatea va tine o evidenta lunara a:<br />
-cantitatilor de materii prime si auxiliare utilizate in procesul tehnologic de<br />
nutritie a vacilor;<br />
-cantitatii de apa, energie utilizate;<br />
-cantitatilor de deseuri rezultate;<br />
-activitatilor de intretinere si reparatie a instalatiilor si dotarilor aferente;<br />
-instruirilor personalului.<br />
Din moment ce apa si hrana sunt intrarile primare <strong>pentru</strong> sistemele de crestere a<br />
animalelor, utilizarea lor poate fi monitorizata in interiorul fermei. Vor fi utilizate<br />
contoare de apa, contoare electrice si computere <strong>pentru</strong> controlul climatului interior.<br />
Regulat se va face si controlul bazinului de stocare a dejectiilor, <strong>pentru</strong> orice<br />
semne de coroziune sau scurgere si <strong>pentru</strong> a gasi orice defectiune, care trebuie remediata.<br />
Verificarea va avea loc dupa fiecare golire completa a bazinului de stocare.<br />
12.9.1. Monitorizarea factorului de mediu aer<br />
In mod curent nu se face monitorizarea emisiilor de aer, dar daca este necesar<br />
trebuie facuta, in mod specific, ca rezultat al reclamatiilor provenite din vecinatati. Pentru<br />
prelevarea probelor de aer va trebui sa se utilizeze tehnicile de adsorbtie-desorbtie cu<br />
determinarea componentelor cu ajutorul HPLC si a GC cuplate cu spectrometre de masa.<br />
Se va urmari identificarea si determinarea cantitativa de:<br />
- Monoxid de carbon (CO);<br />
- Amoniac (NH 3 );<br />
194
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
- Hidrogen sulfurat (H 2 S);<br />
- Substante organice volatile (uleiuri volatile).<br />
12.9.2. Monitorizarea factorului de mediu apa<br />
Obiectivul de investitie prevede evacuarea apelor uzate menajere, dupa o<br />
prealabila epurare in laguna de dejectii.<br />
Se va executa un foraj de observare in aval de adaposturile de vaci, situat pe<br />
directia de curgere a apei subterane (sau mai multe foraje daca Administratia Bazinala de<br />
Apa Mures impune astfel prin avizul de gospodarire a apelor).<br />
Calitatea apelor din acviferul freatic se va urmari <strong>pentru</strong> parametrii mentionati in<br />
tabelul urmator. Frecventa prelevarilor va fi realizata, in conformitate cu succesiunea<br />
mentionata, in continuare:<br />
Indicatori propusi<br />
Punct de prelevare Frecventa<br />
proba prelevarilor<br />
pH Foraj de monitorizare Semestrial<br />
Suspensii (MTS) Foraj de monitorizare Semestrial<br />
CBO5 Foraj de monitorizare Semestrial<br />
Amoniu (NH 4 ) Foraj de monitorizare Semestrial<br />
Nitriti (NO 2 ) Foraj de monitorizare Semestrial<br />
Nitrati (NO 3 ) Foraj de monitorizare Semestrial<br />
Fosfor total (P total ) Foraj de monitorizare Semestrial<br />
Recomandarile privind monitorizarea imprastierii pe terenurile agricole se vor<br />
executa, in mod special, tinind cont de:<br />
-Ordinul comun al Ministrului <strong>Mediului</strong> si Gospodaririi Apelor si al Ministrului<br />
Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr. 242/26.03.2005, <strong>pentru</strong> aprobarea<br />
organizarii Sistemului national de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control<br />
si decizii <strong>pentru</strong> reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de<br />
management al reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile si<br />
potential vulnerabile la poluarea cu nitrati si <strong>pentru</strong> aprobarea Programului de organizare<br />
a Sistemului national de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control si decizii<br />
195
<strong>RAPORT</strong> <strong>DE</strong> <strong>MEDIU</strong> <strong>pentru</strong> PUZ – INFIINTARE FERMA <strong>DE</strong> VACI 1250 CAPETE BERGHIN<br />
<strong>pentru</strong> reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de management al<br />
reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile si potential vulnerabile<br />
la poluarea cu nitrati;<br />
-Ordinul Ministrului <strong>Mediului</strong> si Gospodaririi Apelor nr. 296/11.04.2005, privind<br />
aprobarea Programului-cadru de actiune tehnic, <strong>pentru</strong> elaborarea programelor de actiune<br />
in zone vulnerabile la poluarea cu nitrati din surse agricole.<br />
196