contribuţii la studiul cariei severe timpurii în dentaţia ... - Gr.T. Popa
contribuţii la studiul cariei severe timpurii în dentaţia ... - Gr.T. Popa
contribuţii la studiul cariei severe timpurii în dentaţia ... - Gr.T. Popa
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Universitatea de Medicină şi Farmacie “<strong>Gr</strong>.T.<strong>Popa</strong>”Iaşi<br />
Facultatea de Medicină Dentară<br />
Catedra de Semiologie-Prevenţie<br />
TEZĂ DE DOCTORAT<br />
REZUMAT<br />
CONTRIBUȚII LA STUDIUL CARIEI SEVERE TIMPURII ÎN DENTAȚIA<br />
TEMPORARĂ (PRIMARĂ)<br />
Conducător ştiinţific :<br />
Prof.Univ.Dr. Ioan Dănilă<br />
Doctorand :<br />
Maxim Dana Cristiana<br />
Iaşi<br />
2011<br />
1
Cuprins<br />
Partea generală<br />
Introducere 3<br />
Capitolul I . Caria severă timpurie ca problemă de sănătate publică 5<br />
1.1. Definirea termenilor E.C.C şi S.E.C.C 6<br />
1.2. Epidemiologia E.C.C şi S.E.C.C 7<br />
Capitolul II. Particu<strong>la</strong>rităţile etiopatogenice ale E.C.C şi S.E.C.C 11<br />
2.1. Etiologia ECC 11<br />
2.1. 1. Factorul microbian. Rolul Streptococcului Mutans în<br />
11<br />
etiologia E.C.C si S.E.C.C<br />
2.1. 2. Factorul alimentar 13<br />
2.1.3. Calitatea şi susceptibilitatea suprafețelor dentare 20<br />
2.1. 3.1. Caracteristicile dinţilor temporari 21<br />
2.1.3.2. Structura dinţilor temporari 22<br />
2.1.3.2.a. Structura ţesuturilor dure ale dinților temporari 22<br />
2.1.3.2.a.1. Structura smalţului 23<br />
2.1.3.2.a.2. Structura dentinei 23<br />
2.1.3.2.a.3. Structura cementului 24<br />
2.1.3.2. b. Structura ţesuturilor moi ale dinţilor temporari. 24<br />
2.1.3.2. b. 1. Structura pulpei dentare 24<br />
2.2. Concluzii 26<br />
Capitolul III. Algoritmul de diagnostic şi prognostic clinic al S.E.C.C 28<br />
3.1 . Semnele patognomocice ale E.C.C şi S.E.C.C 28<br />
3.2 . Diagnosticul diferenţial al E.C.C şi S.E.C.C 30<br />
3.3 . Complicaţiile E.C.C şi S.E.C.C 31<br />
Capitolul IV. Convenţional şi actual în managementul clinico-terapeutic al<br />
E.C.C şi S.E.C.C<br />
33<br />
Cercetarea personală<br />
2
Capitolul V.<br />
Metodologia cercetării 43<br />
Capitolul VI.<br />
Trendul epidemiologic actual al <strong>cariei</strong> <strong>timpurii</strong> şi <strong>severe</strong> <strong>timpurii</strong> <strong>la</strong> nivel<br />
zonal Iaşi 57<br />
Capitolul VII.<br />
Studiul clinic şi paraclinic al consecinţelor pierderii premature a dinţilor<br />
temporari secundară E.C.C. şi S.E.C.C. 121<br />
Capitolul VIII .<br />
Contribuţii <strong>la</strong> <strong>studiul</strong> privind particu<strong>la</strong>rizarea psiho-mentală , emoţională şi<br />
comportamentală a copilului preşco<strong>la</strong>r ( 3-6 ani) prin prisma prevenţiei<br />
stomatologice comunitare<br />
132<br />
Capitolul IX.<br />
Studiul variabilităţii clinice şi a oportunităţilor de management<br />
comportamental şi terapeutic în E.C.C. şi S.E.C.C<br />
Capitolul X.<br />
Strategii agreate, promovate şi utilizate în managementul pedodonto-ortodontic<br />
al E.C.C. şi S.E.C.C. <strong>la</strong> dinţii temporari<br />
169<br />
193<br />
Capitolul XI.<br />
Studiu descriptiv privind nivelul de cuoştinţe şi atitudini sanogene <strong>la</strong> mamele<br />
din municipiul şi judeţul Iaşi<br />
209<br />
Concluzii 233<br />
Bibliografie 240<br />
Anexe<br />
3
Introducere<br />
Contrar optimismului afirmativ al eradicării acesteia, boa<strong>la</strong> carioasă continuă să<br />
afecteze o majoritate pregnantă a popu<strong>la</strong>ţiei globului,îndeosebi a popu<strong>la</strong>ţiei pediatrice.(1, 2, 3,<br />
4).<br />
Aceasta ''entitate clinică infecţioasă preponderent familială cu expresie întărziată''<br />
după cum o definea Wei (1988), afectează chiar şi în ţările industrializate calitatea vieţii<br />
copilului, a adolescentului sau a adultului, având o rezonanţă variabilă <strong>la</strong> nivel de micro şi<br />
macrosistem. (4, 5, 6,7,8).<br />
Deşi în ţările dezvoltate vest-europene şi nord-americane, prevalenţa carială a scăzut<br />
semnificativ pentru unele segmente popu<strong>la</strong>tionale, implicit si pentru cele pediatrice, ca urmare a<br />
''motivării şi optimizării socio-culturale şi educaţionale core<strong>la</strong>tiv cu difuzia'' unor strategii<br />
variate de fluorizare, există totusi în continuare suspiciunea unei supraevaluări a acestei regresii,<br />
sau a unor evaluări epidemiologice incomplete sau neconcludente. (9, 10)Specificitatea dietobacteriană,<br />
particu<strong>la</strong>rităţile demografice şi socio-educaţionale, debutul extrem de timpuriu<br />
reprezintă elemente care atestă afirmaţia lui Ripa ca ''boa<strong>la</strong> carioasă în esenţă este totuşi o<br />
boală a copilăriei'' cu impact pe termen scurt, mediu si lung asupra creşterii şi dezvoltării psihosomatice<br />
a copilului.(11, 12, 13)<br />
Caria dinţilor temporari ''reprezintă o formă frecventă de îmbolnăvire'', constituind<br />
una din problemele stomatologice importante cu care “se confruntă” copilul preşco<strong>la</strong>r, atât prin<br />
implicaţiile directe, cât şi prin potenţiale consecinţe asupra dinţilor permanenţi succesionali sau<br />
de completare, cu rezonanţă asupra dezvoltării ulterioare a aparatului dento-maxi<strong>la</strong>r.In acest<br />
cadru de referinţă, caria timpurie sau caria copilăriei <strong>timpurii</strong> (ECC) dar mai ales caria severă<br />
timpurie (SECC) au o conotaţie şi o semnificaţie aparte, prefigurandu-se ca o problema majora<br />
de sănătate publică. Caria severă timpurie ca şi tipar carial a fost descrisă pentru prima data în<br />
1862 de către pediatrul american Jacobi, care a sugerat ca <strong>la</strong>ptele de vacă ar putea fi<br />
cariogen.(14)<br />
Cercetările moderne în aceasta direcţie au fost efectuate abia după 1962<br />
(Schamker - 1982, Johnsen - 1984, Milnes - 1986, Zarnea şi Luca - 1987, Tinanoff - 1988, Jasin-<br />
Harnekar - 1988, Ripa - 1988, Marino şi col. - 1989, Meon - 1991, Johnston, Messer, Mc<br />
Donald şi col - 1994, Marthaler şi col, Bratthall şi col., Petersson - 1996, Dorobăţ V., Maxim A.<br />
şi col. - 1994, Horowitz, Davies - 1998, Ismail, Sohn, Drury, Wyne, Rugg-Gunn - 2001,<br />
Birke<strong>la</strong>nd şi col., Haugejorden, Ramos-Gomez - 2002, A.Dl.<strong>Gr</strong>auwe, L.C.Martens., R.Ferro,<br />
I.Chase, R.J.Berkowitz şi col. - 2004, Castiglia şi col. - 2002, Luca R.şi col .- 2004, Dănilă şi<br />
col. - 2006, 2007, A.C.Cameron, R.P.Widmer – 2008). Nominalizarea autorilor ar putea<br />
continua prin numărul foarte mare de studii şi publicaţii recente, efectuate sau în curs de<br />
efectuare, extrem de actuale şi pertinente, cu privire <strong>la</strong> diversitatea şi complexitatea deosebită a<br />
entităţii clinice studiate.<br />
Capitolul I<br />
CARIA SEVERĂ TIMPURIE CA PROBLEMĂ DE SĂNĂTATE PUBLICĂ<br />
Caria dentară este un proces patologic, o ma<strong>la</strong>die infecțioasă, trasmisibilă, ce produce<br />
prin demineralizare modificări în conținutul mineral al țesuturilor minerale dure și care are, în<br />
anumite condiții, capacitatea de reversibilitate și vindecare prin procese de remineralizare (15).<br />
Progresia <strong>cariei</strong> este un fenomen dinamic în care disoluția și reprecipitatea sărurilor minerale din<br />
țesuturile dentare au loc alternativ (16, 17).<br />
Leziunea carioasă cavitară apare când ba<strong>la</strong>nța minerală se înclină foarte mult spre<br />
pierdere netă de săruri minerale din țesuturile dure dentare (18).<br />
Identificarea factorilor etiologici, ai celor de risc, ca și e<strong>la</strong>borarea teoriei ecologice a<br />
plăcii bacteriene au permis dezvoltarea modelului medical de tratament în caria dentară. Acesta<br />
4
are ca obiectiv principal tratamentul etiologic de control și eliminare a tuturor factorilor cu<br />
implicare clinică în inducerea unui mediu oral favorabil dec<strong>la</strong>nșării bolii carioase.<br />
1.1. Definirea termenilor E.C.C și S.E.C.C.<br />
Caria copilăriei <strong>timpurii</strong> sau caria timpurie a copilăriei (Early Childhood Caries –<br />
E.C.C) reprezintă o formă specifică, virulentă a <strong>cariei</strong> în dentația primară- tipar carial<br />
sever ce se instalează <strong>la</strong> o vârstă foarte timpurie (sub 3 ani) (19).<br />
Caria copilăriei <strong>timpurii</strong> este un tipar distinctiv de leziuni carioase ale incisivilor<br />
temporari maxi<strong>la</strong>ri, <strong>la</strong> copiii cu obișnuințe de nursing.<br />
E.C.C este caria galopantă, violentă, formă gravă de carie cu localizare anarhică, cu<br />
debut imediat posteruptiv și pe suprafețe imune, cu afectarea simultană a tuturor grupelor<br />
dentare, fără respectarea unei succesiuni caracteristice, cu evoluție rapidă în suprafață și în<br />
profunzime, care duce <strong>la</strong> distrugerea rapidă și <strong>la</strong> vârste mici a tuturor dinților (20).<br />
E.C.C- carie circu<strong>la</strong>ră, cu debut <strong>la</strong> vârsta de 2-4 ani, <strong>la</strong> nivel incisivo-canin maxi<strong>la</strong>r și<br />
distrucția completă a dinților temporari <strong>la</strong> vârsta de 4 ani (Künzel, citat de <strong>Gr</strong>ivu) (21).<br />
E.C.C poate fi definită în funcție de numărul de dinți afectați (Duperon1995, Halrett<br />
2000, Den Besten, Berkowitz 2003)(22,33).<br />
Caria copilăriei <strong>timpurii</strong> - apariția oricărui semn de leziune carioasă pe orice<br />
suprafață a dintelui în primii 3 ani de viață (24).<br />
Definiția de carie a copilăriei <strong>timpurii</strong> a fost propusă <strong>la</strong> workshop-ul convocat de<br />
National Institute of Dental and Craniofacial Research (NIDCR) (19), utilizând experiențele<br />
carioase ce definesc criteriile. S-au adoptat două categorii de leziuni carioase <strong>la</strong> copiii preșco<strong>la</strong>ri:<br />
‣ Early Childhood Caries – E.C.C- definită prin prezența uneia sau a mai multor<br />
leziuni carioase, necavitare sau cavitare, absenţe (datorate cariilor), sau obturații ale<br />
suprafețelor coronare în dentația primară <strong>la</strong> copilul cu vârsta sub 6 ani.<br />
‣ Severe Early Childhood Caries (S.E.C.C) - definită ca atipică, progresivă, acută,<br />
rampantă, iar termenul de copilărie timpurie include toți copiii preșco<strong>la</strong>ri între 0-71<br />
luni (Drury şi co<strong>la</strong>b.2003).<br />
Capitolul II<br />
Particu<strong>la</strong>rităţi etiopatogenice<br />
2.1 Etiologia E.C.C<br />
Factorii incriminați în etiologia E.C.C sunt: prezenţa microorganismelor cariogene,<br />
factorul alimentar, calitatea și susceptibilitatea suprafețelor dentare si factorul timp(orar, durată,<br />
frecvenţă).<br />
Studiile arată că nivelul concentraţiei S.Mutans în p<strong>la</strong>ca bacteriană atinge un procent<br />
de 30-40% în leziunile carioase tip ECC, iar prezența S.Mutans în flora salivară atinge un nivel<br />
de 10% (van Houtew et al., 1982; Berkowitz et al., 1984; Bone et al., 1987)(54). În alte studii, <strong>la</strong><br />
copiii alimentați natural, <strong>la</strong> sân, cu prezenţa de carii rampante, S.Mutans s-a găsit <strong>la</strong> un nivel de<br />
100 ori mai înalt față de copiii caries free (Matee et al., 1992).<br />
Consumul frecvent şi prelungit de alimente bogate în carbohidrați, de <strong>la</strong> biberon sau<br />
alăptarea prelungită, poate provoca leziuni carioase, cu evoluție severă <strong>la</strong> copii.<br />
ECC este descrisă, în practica actuală, ca fiind o problemă medicală, socială, de tipar<br />
comportamental, cât și politică. (84,85,86,87)<br />
Există o serie de factori de risc în dezvoltarea leziunilor carioase, factori ce țin de<br />
gazdă, cum ar fi: smalțul imatur (proaspăt erupt) , prezența defectelor de smalț,mai ales<br />
defectele de coalescenţă , caracterizate în mod deosebit prin hipop<strong>la</strong>zie (121), morfologia<br />
dentară specifică și caracteristicile genetice ale dintelui (mărime, suprafață, adâncimea fosetelor<br />
și fisurilor), cât și înghesuirea dentară.<br />
5
Există particu<strong>la</strong>rități legate de diferențele anatomice între dinții temporari și<br />
permanenți cât și de evoluția procesului inf<strong>la</strong>mator.<br />
Caria copilăriei <strong>timpurii</strong> sau caria timpurie a copilăriei (ECC) este definită prin<br />
prezenţa uneia sau a mai multor leziuni carioase, necavitare sau cavitare, absenţe<br />
dentare(datorate cariilor), sau obturaţii ale suprafeţelor coronare în dentaţia primară <strong>la</strong> copilul cu<br />
vârsta sub 6 ani.Severe-ECC este definită ca fiind atipică, progresivă, acută, rampantă, iar<br />
termenul de copilărie timpurie include toţi copiii preşco<strong>la</strong>ri între 0-71 luni.ECC este<br />
descrisă, în practica actuală, ca fiind o problemă medicală , socială, de tipar comportamental,<br />
cât şi politică.<br />
Există o re<strong>la</strong>ţie directă între stadiul fiziologic al dintelui temporar şi acţiunea<br />
factorului microbian.Colonizarea timpurie cu S.Mutans este asociată cu creşterea dezvoltării<br />
leziunilor carioase <strong>timpurii</strong>.Problemele de sănătate ale mamei în timpul sarcinii, precum şi<br />
copiii născuţi cu probleme medicale pot reprezenta factori favorizanţi în apariţia acestei<br />
boli carioase. Alimentaţia pe timpul nopţii, atât alimentatia naturală cât şi cea artificială,<br />
este asociată cu apariţia cariilor copilăriei <strong>timpurii</strong>.<br />
Capitolul<br />
III<br />
Algoritmul de diagnostic şi prognostic clinic al S.E.C.C<br />
3.1.Semnele patognomonice ale E.C.C şi S.E.C.C<br />
Primele semne de îmbolnăvire apar <strong>la</strong> vârste foarte mici, <strong>la</strong> scurt timp după erupţia<br />
dentară(18, 129,130). Unii autori afirmă că primele leziuni apar <strong>la</strong> vârsta de 20-22 de luni (131,<br />
132)iar alţii afirmă că leziunile pot deveni evidente <strong>la</strong> vârste cuprinse între 12-16 ( 103) sau<br />
chiar de <strong>la</strong> vârste de 10 luni ori mai devreme (129).<br />
Primele leziuni carioase apar <strong>la</strong> nivelul incisivilor superiori temporari (fig. 3.1 )dar<br />
se pot extinde <strong>la</strong> toţi dinţii erupţi <strong>la</strong> un moment dat (103). Astfel, primul grup afectat este cel al<br />
incisivilor superiori, apoi cel al mo<strong>la</strong>rilor unu, al caninilor, şi în final, al mo<strong>la</strong>rilor secunzi, dacă<br />
nu se înlătură factorii cauzali (133, 134 ).<br />
Incisivii inferiori sunt cel mai rar afectaţi datorită protecţiei dată de părţile moi<br />
(buza inferioara, limba) şi de vecinătatea orificiilor g<strong>la</strong>ndelor submandibu<strong>la</strong>re şi sublinguale (<br />
12, 16). În cazul afectării dinţilor frontali inferiori, termenul folosit în studiile mai vechi este de<br />
“carie rampantă” (135).<br />
În momentul în care copilul este pus în pat cu suzeta sau cu biberonul, dacă acestea<br />
conţin zaharuri rafinate, sau dacă este alăptat timp îndelungat, fluxul salivar reducându-se mult<br />
noaptea (133), există un risc crescut de progresiune a cariilor în zona incisivă inferioară.<br />
CAPITOLUL IV<br />
Convenţional şi actual în managementul clinico-terapeutic al E.C.C şi S.E.C.C<br />
Profi<strong>la</strong>xia (prevenţia) preprimară şi primară se realizează prin educarea părinţilor cu<br />
privire <strong>la</strong> obiceiurile corecte de îngrijire si hrănire a sugarului şi copilului mic în vederea<br />
prevenirii apariţiei <strong>cariei</strong> <strong>severe</strong> <strong>timpurii</strong> <strong>la</strong> dinţii temporari. Părinţii trebuie să fie informaţi<br />
asupra necesităţii prezentării <strong>la</strong> cabinetul stomatologic <strong>la</strong> scurt timp după erupţia primului dinte<br />
al copilului pentru a primi informaţii cu privire <strong>la</strong> hrănirea copilului, igiena orală a copilului dar<br />
şi a lor, precum şi metode de administrare pe cale generală a fluorului în vederea îmbunătăţirii<br />
calităţii smalţului.<br />
S-a constatat că începerea vizitelor <strong>la</strong> stomatolog <strong>la</strong> o vârstă foarte mică, chiar<br />
înainte de a erupe dinţii temporari, poate să fie eficientă în prevenirea <strong>cariei</strong> <strong>severe</strong> <strong>timpurii</strong> <strong>la</strong><br />
dinţii temporari.(140)<br />
6
Măsurile propriu-zise de prevenire a <strong>cariei</strong> <strong>severe</strong> <strong>timpurii</strong> a dinţilor temporari<br />
vizează principalii factori implicaţi în producerea bolii: controlul florei microbiene, controlul<br />
substratului nutritiv şi creşterea rezistenţei structurilor dure dentare.<br />
După vârsta de 1 an, dinţii ar trebui periaţi de 2 ori pe zi, folosind o periuţă de dinţi<br />
mică, adaptată vârstei, o cantitate mică de pastă de dinţi cu fluor (iniţial, ca o „urmă” de pastă,<br />
apoi o cantitate cât o boabă de mazăre) şi apă (25).<br />
Periajul dentar este bine sa fie efectuat, dacă este posibil, după fiecare masă, dar cel<br />
mai important este cel efectuat seara, înainte de culcare (166).<br />
În privinţa controlului chimic al plăcii bacteriene <strong>la</strong> copilul mic, trebuie subliniat<br />
faptul că agenţii antip<strong>la</strong>că utilizaţi în mod obişnuit nu pot fi folosiţi decât în concentraţii foarte<br />
mici şi numai sub formă de aplicaţii locale, fiind indicate doar <strong>la</strong> copiii cu risc crescut <strong>la</strong> carie<br />
(de exemplu: gel de fluorură de staniu 0, 4%; gel APF 0,5%) , datorită reflexului de deglutiţie<br />
care nu este suficient de contro<strong>la</strong>t, favorizând riscul înghiţitii agenţilor<br />
antip<strong>la</strong>că(167,168,169,170).<br />
Metodele de profi<strong>la</strong>xie secundară recomandate în acest caz sunt sigi<strong>la</strong>rea mo<strong>la</strong>rilor<br />
temporari indemni, precum şi prezentarea copilului <strong>la</strong> controale stomatologice regu<strong>la</strong>te,<br />
periodice(183,184,185,186,187,188). Realizarea şi implementarea unui p<strong>la</strong>n de tratament corect<br />
şi complet se poate realiza doar în condiţiile unei co<strong>la</strong>borări multi<strong>la</strong>terale care implică<br />
participarea părinţilor, a copilului, a echiperi medicale dar şi a educatorilor sau învăţătorilor(<br />
conceptul educaţional-socio-ecologic)(fig.4.1.).<br />
Scopul restaurării dinţilor frontali temporari cariaţi este de a menţine aceşti dinţi pe<br />
arcadă până în momentul exfolierii lor fiziologice fără să apară complicaţii periapicale, evitând<br />
astfel afectarea dinţilor permanenţi succesionali .<br />
Restaurarea frontalilor temporari superiori cu distrucţie coronară masivă se poate<br />
face prin: coroane de oţel inoxidabil cu sau fără faţete de compozit, coroane compozite sau<br />
coroane metalo-ceramice (215). Coroanele de compozit sunt recomandate de mulţi clinicieni, au<br />
o estetică bună şi prezintă durabilitate în timp (215).<br />
Modificările cele mai mari se produc prin pierderea prematură sau extracţia timpurie<br />
a mo<strong>la</strong>rilor secunzi temporari; reducerea spaţiului de erupţie se va manifesta prin incongruenţă<br />
dento-alveo<strong>la</strong>ră cu înghesuire ce afectează mai frecvent caninul maxi<strong>la</strong>r şi cel de-al doilea<br />
premo<strong>la</strong>r mandibu<strong>la</strong>r, care pot rămâne în incluzie sau pot erupe ectopic, entopic sau în<br />
transpoziţie.<br />
Pierderea prematură bi<strong>la</strong>terală sau încrucişată a celor doi mo<strong>la</strong>ri temporari poate<br />
determina şi o micşorare a dimensiunii verticale de ocluzie, datorată dispariţiei zonei de sprijin<br />
cuspidian, modificare ce poate fi preluată în dentiţia mixtă si dentaţia permanentă asociată fie cu<br />
retrognaţie mandibu<strong>la</strong>ră, fie cu prognaţie mandibu<strong>la</strong>ră funcţională (177).<br />
Cei mai mulţi autori sunt de acord că aplicarea menţinătoarelor de spaţiu este indicată<br />
în general când extracţia dintelui temporar se efectuează cu cel puţin 2 ani înaintea erupţiei<br />
seccesorului său permanent . Alţi autori reduc acest interval <strong>la</strong> 1 an, mai ales când extracţia<br />
prematură se realizează <strong>la</strong> arcada superioară .<br />
Menţinătoarele de spaţiu au rolul de a păstra spaţiul corespunzător dintelui/dinţilor<br />
pierduţi, fără a interfera procesul de creştere şi dezvoltare al dinţilor sau proceselor alveo<strong>la</strong>re,<br />
satisfăcând totodată criteriile igienice şi estetice (Linder-Aronson şi Rolling citaţi de (224).<br />
Capitolul VI<br />
Trendul epidemiologic actual al <strong>cariei</strong> <strong>timpurii</strong> şi <strong>severe</strong> <strong>timpurii</strong> <strong>la</strong> nivelul zonal Iaşi<br />
6.1. Motivarea alegerii temei<br />
Cariile <strong>timpurii</strong> (ECC), ca particu<strong>la</strong>rizări ale <strong>cariei</strong> dentare <strong>la</strong> copii în etapele de vârstă 1-6<br />
ani, implică profunde probleme oro-dentare, cu impact socio-comportamental, atât pentru copiii<br />
mici, cât şi pentru popu<strong>la</strong>ţia adultă.<br />
7
Aceste entităţi clinice se reprezintă printr-un complex etiologic interactiv, reprezentat<br />
de infecţiile cu Streptococus mutans, de o igienă alimentară necorespunzatoare (aport crescut de<br />
hidrocarbonate), statusul educaţional precar al ambientului familial şi îndeosebi al mamelor,<br />
precum şi de structură familială şi ariile sociale .<br />
După cum menţionează Sven Poulsen în 2002 (227), studiile epidemiologice<br />
efectuate în ultimele decenii indică faptul că, 5-10% dintre copiii mici, cu vârsta sub 3 ani, cu<br />
carii dentare şi cu un număr mare a acestor leziuni (sunt incluse aici chiar şi leziunile<br />
necavitare), reprezintă un risc înalt de progresie carială, chiar şi în condiţia unei aparente<br />
stabilităţi a prevalenţei cariale globale.<br />
Studiile referitoare <strong>la</strong> ECC, ilustrează elocvent faptul că aceasta afecţiune a dinţilor<br />
temporari (ECC) reprezintă principalul predictor de propagare a leziunilor <strong>la</strong> nivelul dinţilor<br />
permanenţi tineri, afectând creşterea şi dezvoltarea oro-dento-maxilo-facială şi psiho-somatică a<br />
copilului şi implicit calitatea vieţii acestuia .<br />
Nu rareori se omite de către adultul aparţinător, educator sau practician faptul că <strong>la</strong><br />
această etapă de vârstă, datorită predominanţei sistemului limbic, durerea în genere şi durerea<br />
dentară îndeosebi are o pregnantă expresivitate emoţională, urmând a fi personalizată mai târziu,<br />
core<strong>la</strong>tiv cu evoluţia neurologică psiho-mentală şi intelectuală a copilului (A.Halloustein,<br />
Poulsen) (227).<br />
Asociativ se cumulează în cerc vicios frustrarea micului pacient şi lipsa controlului<br />
situaţional şi informaţional stomatologic din partea acestuia.<br />
6. 2 .Scopul <strong>studiul</strong>ui<br />
Scopul <strong>studiul</strong>ui a fost analizarea trendului epidemiologic actual al <strong>cariei</strong> <strong>timpurii</strong> şi <strong>severe</strong><br />
<strong>timpurii</strong>, <strong>la</strong> nivel zonal Iaşi şi depistarea factorilor de risc implicaţi în apariţia acestei afecţiuni.<br />
6 .3 .Obiectivele <strong>studiul</strong>ui<br />
Obiectivele <strong>studiul</strong>ui sunt :<br />
‣ evaluarea ''cross sectional'' a trendului epidemiologic actual al <strong>cariei</strong> <strong>timpurii</strong><br />
<strong>severe</strong> <strong>la</strong> nivel zonal Iaşi;<br />
‣ evaluare sociologică a mediului ambiental familial al subiecţilor luaţi în studiu;<br />
6. 4. Material şi metodă<br />
Am efectuat un studiu complex ''cross sectional'', pe un lot de 500 de subiecţi (276<br />
fete , 224 băieţi), cu limita de vârsta cuprinsă între 3 – 7.9 ani (43 de subiecţi cu vârsta cuprinsă<br />
între 3-3.9ani, 126 de subiecţi 4-4.9 ani, 186 de subiecţi 5-5.9 ani, 136 de subiecţi 6-6.9 ani şi 9<br />
subiecţi 7-7.9 ani.), din urban şi rural Iaşi, cu provenienţa din variate comunităţi preşco<strong>la</strong>re şi din<br />
variate medii familiale (fig. 6.1).<br />
Fig.6.1-Structura lotului de studiu pe sexe<br />
Lotul de studiu a fost constituit urmând cu stricteţe următoarele criterii:<br />
‣ copiii să facă parte din gradiniţe reprezentative din Iaşi şi împrejurimi, cu status<br />
socio-economic diferit ;<br />
‣ grădiniţele şi c<strong>la</strong>sele să aibă un număr suficient de mare de elevi ;<br />
8
Studiul efectuat este parte integrativă şi continuitate a componentei zonale promovată<br />
de Prof. Univ. Dr. Dănilă Ioan şi co<strong>la</strong>b. în cadrul Programului Naţional de Prevenire a<br />
Afecţiunilor Oro-dentare <strong>la</strong> Copil - program în curs de desfaşurare.<br />
Dec<strong>la</strong>nşarea studiilor întreprinse a fost precedată, conform normelor de bioetică, de<br />
obţinerea din partea părinţilor, a aparţinătorilor, a educatorilor şi a forului tute<strong>la</strong>r - I.S.J.Iaşi - a<br />
consimţământului în cunoştinţă de cauză scris şi semnat.<br />
Dată fiind semnificaţia primei socializări, şi a factorului ecologic, subiecţii luaţi în<br />
studiu au fost selectaţi din cele mai diversificate medii familiale, socio-economice şi<br />
educaţionale, provenind atât din urban (70%) cât şi rural (30%) Iaşi, pentru a surprinde aspecte<br />
şi core<strong>la</strong>ţii cât mai reprezentative pentru domeniul nostru de referinţă.<br />
Lotul global a fost structurat în 4 eşantioane-în cadrul etapelor de vârstă propuse pentru<br />
studiu şi eşantion, cu semnificaţia core<strong>la</strong>tivă şi interferenţială între cele două perioade ale<br />
copilăriei şi menţionate anterior, după cum urmează (tabel .1.VI., fig.6.2):<br />
‣ eşantion 1 - 43 de subiecţi, cu limite de vârsta între 3-3.5 ani;<br />
‣ eşantion 2 - 126 de subiecţi cu limite de vârsta între 4-4.9 ani;<br />
‣ eşantion 3 - 186 de subiecţi cu limite de vârsta între 5-5.9 ani;<br />
‣ eşantion 4 - 136 de subiecţi cu limite de vârsta între 6-6.9 ani;<br />
‣ eşantion interferenţial - 9 subiecţi cu limite de vârsta între 7-7.9 ani<br />
Tabel 1. VI..Distribuţia subiecţilor pe eşantioane în funcţie de vârstă<br />
Frecvenţa absolută<br />
Frecvenţa<br />
procentuală<br />
Frecvenţa procentuală cumu<strong>la</strong>tă<br />
Valid<br />
3 - 3.9 ani 43 8.6 8.6<br />
4 - 4.9 ani 126 25.2 33.8<br />
5 - 5.9 ani 186 37.2 71.0<br />
6 - 6.9 ani 136 27.2 98.2<br />
7 - 7.9 ani 9 1.8 100.0<br />
Total 500 100.0<br />
Structura lotului pe intervale de vârstă<br />
200<br />
0<br />
43<br />
3 ‐ 3.9<br />
ani<br />
126<br />
4 ‐ 4.9<br />
ani<br />
186<br />
5 ‐ 5.9<br />
ani<br />
136<br />
6 ‐ 6.9<br />
ani<br />
9<br />
7 ‐ 7.9<br />
ani<br />
Fig.6.2. Distribuţia subiecţilor pe eşantioane în funcţie de vârstă<br />
În raport cu modelul familial aparţinător, prin relevanţa registrelor sale sociologice,<br />
respectiv:<br />
a. situaţionarea copilului în familie;<br />
b. nivelul socio-educaţional al cuplului parental ;<br />
c. apartenenţa ecologică a cuplului parental;<br />
d. nivelul socio-economic al copilului respectiv;<br />
<br />
<br />
e. obişnuinţe alimentare promovate de ambientul familial;<br />
f. obişnuinţe, atitudini şi comportament de igienă orală promovate în ambientul<br />
familial.<br />
9
Număr copii în familie<br />
300<br />
300<br />
250<br />
200<br />
150<br />
100<br />
50<br />
0<br />
148<br />
42<br />
5 4 1<br />
1 2 3 4 5 6<br />
Fig.6.3 - Structura lotului în funcţie de numărul de copii în familie<br />
Studiul nostru individualizează preponderenţa familiilor cu un singur copil.(fig. 6.3)<br />
‣ 300 de subiecţi se regăsesc în ipostaza singurului copil în familie<br />
‣ 148 de subiecţi-2 copii în familie<br />
‣ 42 subiecţi—3 copii în familie<br />
‣ 5 subiecţi—4 copii în familie<br />
‣ 4 subiecţi—5 copii în familie<br />
‣ 1 subiect—6 copii în familie<br />
Evaluarea s-a bazat pe:<br />
- investigaţia clinică a subiecţilor în concordanţă cu criteriile OMS (Anexa 1);<br />
sistemul de evaluare - International Caries Detection and Assesment System<br />
(ICDAS), promovat pe p<strong>la</strong>n internaţional în zona, care a reprezentat un reper analitic<br />
şi descriptiv extrem de actual şi elocvent;(Anexa 2)<br />
Pentru a ilustra trendul actual zonal al dentaţiei temporare şi îndeosebi tendintele - -<br />
carioactivităţii sale <strong>timpurii</strong> am utilizat indicii:<br />
‣ prevalenţa <strong>cariei</strong> dentare ;<br />
‣ experienţa carioasă :caod şi caos<br />
‣ SIC;<br />
‣ ICDAS<br />
Dată fiind aplicabilitatea şi implementarea comunitară de data mai recentă a<br />
sistemului ICDAS, dar şi datorită relevanţei sale sub aspect prognostic şi al predictibilităţii<br />
sistemice a dinamicii, integrităţii sau a afectării cariale, vom prezenta structurarea operativă a<br />
acestui sistem de detecţie şi evaluare omologat pe p<strong>la</strong>n internaţional.<br />
‣ cod 0: dinte sănătos, poate avea marmoraţii în şanţuri<br />
‣ cod 1: opacitate albă—pată cretoasă-vizibilă clinic numai după uscarea dintelui<br />
‣ cod 2: opacitate albă—pată cretoasă—vizibilă pe structura dentară umedă<br />
‣ cod 3: distrucţia smalţului fără vizibilitatea dentinei<br />
‣ cod 4: transparenţa prin smalţul infectat a umbrei dentinei cariate<br />
‣ cod 5: cavitate<br />
‣ cod 6: cavitate extinsă, cuprinzând cel puţin jumătate din suprafaţa coronară<br />
‣ cod 7: rest radicu<strong>la</strong>r<br />
‣ cod 8: obturaţie<br />
6.4.1. Calcu<strong>la</strong>rea indicatorilor de morbiditate a <strong>cariei</strong> dentare recomandaţi de Organizaţia<br />
Mondială a Sănătăţii<br />
6.4.1.1. Indicatorii de frecvenţă a bolii – reflectă răspândirea <strong>cariei</strong> dentare în<br />
colectivităţile studiate; unitatea statistică este persoana care se îmbolnăveşte sau suferă de<br />
carie dentară.<br />
Din grupa acestor indicatori fac parte indicele de prevalenţã al <strong>cariei</strong> dentare.<br />
6.4.1.1.1. Indicele de prevalenţã al <strong>cariei</strong> dentare – exprimă ponderea subiecţilor<br />
bolnavi de carie dentară din totalul subiecţilor examinaţi (luaţi în studiu). Unitatea statistică<br />
10
pentru calculul indicelui de prevalenţă este subiectul bolnav de carie dentară existent <strong>la</strong><br />
momentul calculării indicelui în colectivitatea investigată.<br />
6.4.1.1.2. Frecvenţa subiecţilor indemni <strong>la</strong> carie dentarã – este un indicator<br />
complementar indicelui de prevalenţă, care pune în evidenţă ponderea subiecţilor sănătoşi<br />
(neafectaţi de carie) din totalul subiecţilor investigaţi.<br />
6.4.1.2. Indicatorii de intensitate a <strong>cariei</strong> dentare – oferă informaţii asupra intensităţii de<br />
afectare prin carie dentară a subiecţilor investigaţi. Unitatea statistică este dintele afectat de<br />
leziune carioasă.<br />
Cei mai importanţi indicatori din această categorie sunt indicele DMFT (CAO) şi<br />
indicele de intensitate al <strong>cariei</strong> dentare.<br />
Indicele CAO (DMFT ) exprimă numărul mediu de dinţi cariaţi (C)/decayed (D),<br />
absenţi (A)/missed (M) şi obturaţi (O)/filled (F) pentru un subiect examinat. Ca urmare, pentru<br />
calculul acestui indice trebuie să se înregistreze, cu ocazia anchetei de morbiditate oro-dentară,<br />
numărul de dinţi afectaţi de boa<strong>la</strong> carioasă, absenţi şi obturaţi pentru fiecare persoană în parte.<br />
Indicele de intensitate a <strong>cariei</strong> dentare raportează numărul de dinţi DMF (CAO) <strong>la</strong><br />
numărul de subiecţi bolnavi de carie dentară, reflectând astfel gradul mediu de afectare a<br />
subiecţilor investigaţi.<br />
Indicele CAO poate fi calcu<strong>la</strong>t pe număr de dinţi (CAOD) sau pe număr de suprafeţe<br />
(CAOS).<br />
Pornind de <strong>la</strong> valorile indicelui CAOD a fost evaluat, în cadrul <strong>studiul</strong>ui I, şi Indicele<br />
Semnificativ de Carie (SiC – Significant Caries Index), care reprezintă valoarea medie a<br />
indicelui CAOD <strong>la</strong> treimea din grupul studiat cu cele mai mari valori ale acestui indice [42].<br />
Modalitatea de calcul a indicelui SiC presupune:<br />
- sortarea indivizilor în funcţie de valorile individuale ale indicelui CAOD;<br />
- selectarea din grupul luat în studiu a treimii cu cele mai mari valori ale indicelui<br />
CAOD;<br />
- calcu<strong>la</strong>rea valorii medii a indicelui CAOD <strong>la</strong> acest subgrup = SiC.<br />
Calcu<strong>la</strong>rea indicelui SiC se poate face cu ajutorul computerului, prin intermediul unei<br />
aplicaţii Excel ® realizate special în acest scop [195].<br />
6.4.1.2. Indicatori de gravitate a <strong>cariei</strong> dentare – raportează numărul de dinţi afectaţi de<br />
leziuni carioase <strong>la</strong> totalul dinţilor examinaţi. Unitatea statistică pentru calculul acestui indice este<br />
dintele afectat de carie dentară.<br />
6.4.1.3. Statusul parodontal(periodontal)<br />
Dacă dintele permanent nu este prezent, înregistrarea se face pentru dintele temporar<br />
corespunzător. Notarea se face astfel:<br />
1 – gingie sănătoasă – nu se produce sângerare după palparea cu sonda. Dacă există<br />
pungă parodontală, nu se urmăreşte măsurarea adâncimii ei, ci doar prezenţa<br />
sângerării;<br />
2 – sângerare <strong>la</strong> palparea cu sonda.<br />
Statusul igienei orale a fost determinat prin calcu<strong>la</strong>rea indicelui de p<strong>la</strong>ca microbiana<br />
vizibi<strong>la</strong>, exprimat procentual pe suprafetele dentare.<br />
6.4.1.4 Indicele Necesităţii de Tratament Ortodontic (IOTN) a fost înregistrat astfel:<br />
- IOTN dentar : grad 1 – nu necesită tratament; grad 2 – necesitate redusă de<br />
tratament;<br />
grad 3 – necesitate moderată de tratament; grad 4 – necesitate mare de tratament;<br />
grad 5 – necesitate foarte mare de tratament.<br />
- IOTN estetic :<br />
6.4.2. Baza de date şi metodele statistice utilizate<br />
Pe parcursul realizării <strong>studiul</strong>ui a rezultat un volum mare de informaţii, a căror prelucrare a<br />
necesitat crearea unei baze de date care să permită stocarea şi manipu<strong>la</strong>rea sigură a acestora. În<br />
acest scop s-a proiectat şi realizat o bază de date în programul SPSS 17.0 (Statistical Package for<br />
Social Sciences), program ce permite realizarea unei interfeţe necesare introducerii şi prelucrării<br />
11
corecte a informaţiilor în baza de date .Organizarea informaţiilor în baza de date a avut<br />
numeroase avantaje<br />
independenţa datelor memorate;<br />
nivelul redus de redundanţă a datelor;<br />
integritatea datelor; pe tot parcursul funcţionării sistemului este asigurată<br />
corectitudinea datelor;<br />
uşurinţă în manevrare;<br />
posibilitate de regăsire a datelor şi extragere din baza de date a informaţiilor dorite<br />
într-o modalitate comodă şi rapidă (prin stabilirea unor criterii de selectare a datelor).<br />
6.4.2. 1. Metode statistice de analiză a datelor<br />
6.4.2. 1.1. Măsurarea intensităţii core<strong>la</strong>ţiilor statistice<br />
Pentru stabilirea core<strong>la</strong>ţiei dintre două variabile a fost folosită core<strong>la</strong>ţia bivariată,<br />
respectiv coeficientul Pearson (r) si coeficientul Spearman . Pentru interpretarea core<strong>la</strong>ţiei au<br />
fost luate în consideraţie următoarele elemente:<br />
pragul de semnificaţie – dacã este mai mic decât valoarea de referinţã aleasă, atunci<br />
putem considera că existã core<strong>la</strong>ţie între variabile.<br />
semnul core<strong>la</strong>ţiei – arată natura legăturii care există între variabile. Un r pozitiv<br />
indică o core<strong>la</strong>ţie directă, în care creşterea unui fenomen este însoţită de creşterea<br />
celui<strong>la</strong>lt fenomen. Un r negativ indică o core<strong>la</strong>ţie inversă, în care creşterea unui<br />
fenomen este însoţită de descreşterea celui<strong>la</strong>lt fenomen.<br />
mãrimea coeficientului – descrie tăria legăturii care există între variabile.<br />
Cu cât mărimea coeficientului este mai apropiată de 1, respectiv –1, cu atât legătura între<br />
variabile este mai puternică; cu cât mărimea coeficientului este mai apropiată de valoarea 0, cu<br />
atât legătura este mai s<strong>la</strong>bă.<br />
Pragul de semnificaţie statistică (p) arată în ce măsură ne înşelăm atunci când afirmăm<br />
ceva, respectiv probabilitatea maximă cu care putem risca o eroare .<br />
Având în vedere mărimea loturilor, pragul de semnificaţie ales a fost cel de 1%; deci s-a<br />
considerat un test statistic ca fiind semnificativ dacă p < 0,01.<br />
În ceea ce priveşte măsurarea intensităţii core<strong>la</strong>ţiilor statistice, această etapă a presupus<br />
mai întâi alegerea variabilelor între care pot exista core<strong>la</strong>ţii logice.<br />
Având în vedere mărimea loturilor şi volumul foarte mare al datelor rezultate, testele<br />
folosite pentru compararea datelor au fost ANOVA unifactorială, Independent sample t test<br />
pentru variabilele cantitative şi Chi-pătrat pentru variabilele calitative.Alte testele statistice<br />
Testul Mann – Whitney, Wilcoxon.<br />
6.5 . REZULTATE ŞI DISCUŢI<br />
6.5.1.1. Indicele de prevalenţã al <strong>cariei</strong> dentare – exprimă ponderea subiecţilor bolnavi<br />
de carie dentară din totalul subiecţilor examinaţi (luaţi în studiu). Prevalenţa <strong>cariei</strong> dentare <strong>la</strong><br />
copiii din cele 5 eşantioane a fost urmatoarea(tab.2.VI):<br />
bel 2.VI. Indicele de prevalenţã al <strong>cariei</strong> dentare <strong>la</strong> cele 5 eşantioane<br />
Eşantionul Prevalenţa (%)<br />
3 - 3.9 ani 68,9<br />
4 - 4.9 ani 87,1<br />
5 - 5.9 ani 84,5<br />
12
6 - 6.9 ani 72,5<br />
7 - 7.9 ani 55,2<br />
6.5.1.2. Frecvenţa subiecţilor indemni <strong>la</strong> carie dentarã – este un indicator<br />
complementar indicelui de prevalenţă, care pune în evidenţă ponderea subiecţilor sănătoşi,iar in<br />
cazul <strong>studiul</strong>ui realizat se constată ca cei mai mulţi dinţi indemni <strong>la</strong> carie au fost înregistraţi <strong>la</strong><br />
subiecţii din categoria de vârstă 3-3,9ani (valoare medie de 4,785), urmaţi fiind de cei din<br />
categoriade vârstă 5-5,9 ani (valoare medie de 4,502), cel mai mic numar de dinţi indemni <strong>la</strong><br />
carie fiind inregistrat <strong>la</strong> categoria de vârstă 7-7,9 ani( valoare medie de 4,305).(fig.6.4)<br />
Dinti indemni <strong>la</strong> carie<br />
4.785<br />
4.492 4.502<br />
4.452<br />
4.305<br />
3‐3,9 ani 4‐4,9 ani 5‐5,9 ani 6‐6,9 ani 7‐7,9 ani<br />
Fig. 6.4. Frecvenţa subiecţilor indemni <strong>la</strong> carie dentarã<br />
6.5.2. Indicatorii de intensitate a <strong>cariei</strong> dentare<br />
Pentru grupa de vârsta 3-4 ani am găsit un indice cao de 0,86, iar <strong>la</strong> grupa de vârstă<br />
4-5 ani un indice cao de 2, 15 comparativ cu indicele cao de 1,34 semna<strong>la</strong>t de Dani<strong>la</strong> I. şi col.<br />
în perioada 2004-2007, <strong>la</strong> nivel zonal Iaşi pentru etapele de vârstă 2,5-5 ani, şi un indice mai mic<br />
decât indicele cao surprins în 2001 de Luca şi col. <strong>la</strong> nivel zonal Bucureşti, respectiv 3,<br />
98.(tabel 3.VI)<br />
Tabel 3.VI - Indicele cao pe intervale de vârstă<br />
cao Nr. cazuri Valoare<br />
Indicele CAO global 979 500 1.958<br />
intre 3 - 3.9 ani 37 43 0.860<br />
intre 4 - 4.9 ani 271 126 2.151<br />
intre 5 - 5.9 ani 354 186 1.903<br />
intre 6 - 6.9 ani 292 136 2.147<br />
intre 7 - 7.9 ani 25 9 2.778<br />
Pornind de <strong>la</strong> valorile indicelui CAOD a fost evaluat şi Indicele Semnificativ de<br />
Carie (SiC – Significant Caries Index), care reprezintă valoarea medie a indicelui CAOD <strong>la</strong><br />
treimea din grupul studiat cu cele mai mari valori ale acestui indice . Cel mai mari valori ale<br />
13
indicelui SiC au fost îinregistrate <strong>la</strong> esantioanele 7-7,9 ani (4,20) si 4-4,9 ani (3,86) iar cea mai<br />
mica valoare <strong>la</strong> esantionul 3-3,9 ani(1,79).(fig.6.5)<br />
caod SiC<br />
1.79<br />
3.86<br />
3.23 3.98 4.20<br />
2.15<br />
0.86<br />
3‐3,9 ani<br />
4‐4,9 ani<br />
5‐5,9 ani<br />
1.9 2.14<br />
6‐6,9 ani<br />
2.77<br />
7‐7,9 ani<br />
Fig.6.5 . Valorile indicelui SiC <strong>la</strong> cele 5 eşantioane<br />
6.5.3. Indicatori de gravitate a <strong>cariei</strong> dentare – raportează numărul de dinţi afectaţi<br />
de leziuni carioase <strong>la</strong> totalul dinţilor examinaţi. Cea mai mare valoare a fost înregistrată <strong>la</strong><br />
eşantionulde studiu 5-5,9 ani (41,2%) iar cea mai scăzută <strong>la</strong> 7-7,9 ani(22,1%).(tab.4.VI).<br />
Tabel 4.VI . Indicele de gravitate <strong>la</strong> cele 5 eşantioane de studiu<br />
Eşantion Indicele de gravitate %<br />
3-3,9 ani 33,5<br />
4-4,9 ani 38,7<br />
5-5,9 ani 41.2<br />
6-6,9 ani 29,7<br />
7-7,9 ani 22,1<br />
Tendinţele demografice actuale zonale ale carioactivităţii dentaţiei temporare, cât şi<br />
particu<strong>la</strong>rizările psiho-sociologice şi educaţionale <strong>la</strong> nivel comunitar, surprinse de <strong>studiul</strong> nostru<br />
, ilustreaza, ''omniprezenţa factorului de risc major'' (Axellson) asupra stării de sănătate orodentară<br />
şi psiho-somatică, şi implicit asupra calităţii vieţii copilului.<br />
Indicii epidemiologici utilizati releva un trend variabil recrudescent al carioactivitatii<br />
dintilor temporari cu emblemarea tiparului carial ECC si nuantarea tiparului carial SECC.<br />
Valorile ridicate indicelui SIC, ne indică faptul ca o treime din subiecţii evaluaţi<br />
prezintă leziuni carioase multiple, ceea ce relevă un trend ascendent al necesităţii de tratament<br />
pentru dinţii temporari.<br />
Riscul carios mare este mai evident în familiile cu 3 sau mai mulţi copii.<br />
Experienţa carioasă este marcată vizibil de structura socio-economică şi educaţională<br />
a cuplului parental.<br />
Departajările valorice ale indicelui ICDAS pe tipare dentare şi maxi<strong>la</strong>re, ilustrează<br />
trendul actual al creşterii ponderii <strong>cariei</strong> <strong>timpurii</strong> şi carei <strong>severe</strong> <strong>timpurii</strong>, ca element de referinţă<br />
socio-ecologic comunitar, contrastând cu recomandările O.M.S. pentru 2010 - 90% din copii să<br />
nu prezinte carii.<br />
Valoarea indicelui caod este dată în principal de valoarea mare a indicelui de carie, şi<br />
mai puţin de indicele de obturaţie respectiv de indicele de dinţi absenţi (aspect concordant, cu<br />
rezultatele studiilor in domeniu de Dănilă I. şi col. în 2004-2007).(39, 40)<br />
Aspectele menţionate impun cu stringentă recomandarea următoarelor<br />
problematici interferenţiale cu rezonanţă majoră pe termen lung:<br />
14
o<br />
o<br />
o<br />
o<br />
o<br />
o<br />
o<br />
o<br />
o<br />
o<br />
o<br />
relevanţa sistemică a dentaţiei temporare;<br />
promovarea unei prevenţii stomatologice primare cu:<br />
perspectiva popu<strong>la</strong>ţională;<br />
responsabilizare comunitară (părinţi, educatori, decidenţi);<br />
perspectiva sănătăţii orale de <strong>la</strong> naştere până <strong>la</strong> adolescenţă (G.Koch Sven<br />
Poulsen, A.Halloustein-2001)(22)<br />
promovarea educatiei pentru sănătate ca dimensiune a ecologiei umane<br />
prin mode<strong>la</strong>rea comportamentală recurentă şi sanogenă a copilului, cât şi<br />
prin implicarea practică a adultului (părinte, educator, decident). În<br />
funcţie de frecvenţa periajului dentar şi de utilizarea pastei de dinţi cu<br />
fluor se observă că cei care realizează periajul dentar o dată pe zi cu pastă<br />
cu fluor au mai multe restaurări în comparaţie cu cei care se igienizează<br />
de doua ori pe zi sau când îşi amintesc;<br />
nivelul de educaţie a părinţilor copii celor cu studii medii(liceale) prezintă<br />
cel mai mare număr de leziuni tratate restaurativ atât în zona <strong>la</strong>terală<br />
maxi<strong>la</strong>ră cât şi mandibu<strong>la</strong>ră, numărul cel mai redus înregistrandu-se <strong>la</strong><br />
subiecţii a căror părinţi au studii primare ;<br />
în ceea ce priveşte consumul de hidrocarbonate (dulciuri) cei care<br />
consumă dulciuri frecvent prezintă cele mai multe leziuni carioase <strong>la</strong><br />
dinţii din zona <strong>la</strong>terală mandibu<strong>la</strong>ră, urmate de leziunile din zona <strong>la</strong>terală<br />
superioară în comparaţie cu cei care nu consumă dulciuri frecvent;<br />
subiecţii care preferă alimentele dure prezintă mai puţine carii în<br />
comparaţie cu cei care nu le prefer;<br />
copii cu afecţiuni generale au mai multe leziuni carioase în zona <strong>la</strong>terală<br />
mandibu<strong>la</strong>ră şi mai puţin în zona <strong>la</strong>terală maxi<strong>la</strong>ră şi nici o leziune în zona<br />
frontală mandibu<strong>la</strong>ră, în comparaţie cu cei sănătoşi care prezintă mai<br />
multe leziuni carioase în zona <strong>la</strong>terală maxi<strong>la</strong>ră şi chiar leziuni în zona<br />
frontală inferioară;<br />
copii cu afecţiuni generale au mai multe leziuni carioase în zona <strong>la</strong>terală<br />
mandibu<strong>la</strong>ră şi mai puţin în zona <strong>la</strong>terală maxi<strong>la</strong>ră şi nici o leziune în zona<br />
frontală mandibu<strong>la</strong>ră ,în comparaţie cu cei sănătoşi care prezintă mai<br />
multe leziuni carioase în zona <strong>la</strong>terală maxi<strong>la</strong>ră şi chiar leziuni în zona<br />
frontal inferioară.<br />
CAPITOLUL VII<br />
Studiul clinic şi paraclinic al consecinţelor pierderii premature a dinţilor temporari<br />
secundară E.C.C. şi S.E.C.C.<br />
Pierderea prematură a dinţilor temporari se defineşte prin pierderea de pe arcadă a<br />
dinţilor temporari cu cel puţin un an înainte de variabilitatea normală a exfolierii fiziologice a<br />
acestora.<br />
În determinismul plurifactorial al acestora ( general, local şi loco-regional), E.C.C.<br />
şi S.E.C.C. se regăsesc ca un factor “key-risk” determinant pregnant, cu expresivităţi clinice<br />
variabile în funcţie de contextualitatea sistemică psiho-socio-somatică a copilului cu impact<br />
agravant pe termen lung asupra calităţii vieţii acestuia.<br />
Prin debutul său brusc, timpuriu, prin evoluţia sa atipică , agresivă invaziv-extensivă<br />
corono-radicu<strong>la</strong>ră cu afectare rapidă periodontală şi compromiterea fudroaiantă (rapidă) a<br />
tiparelor dentare temporare afectate, E.C.C şi S.E.C.C. netratate şi complicate pot genera<br />
variabile şi complexe implicaţii care le atestă ca reale şi grave probleme de sănătate publică<br />
pedodontică :<br />
15
1. Consecinţe dentare şi dento-alveo<strong>la</strong>re ale dinţilor temporari limitrofi şi<br />
antagonişti şi ale dinţilor permanenţi antagonişti sau succesionali şi de<br />
completare în sensul migrărilor tridimensionale ale acestora, sau al riscului<br />
odonto-periodontal adiţional, cu referinţă îndeosebi <strong>la</strong> intere<strong>la</strong>ţia fiziopatologică<br />
între tiparele dentare : ict/IcP; m2t/Pms şi m2t/M1P);<br />
2. Deficit de dezvoltare dento-alveo<strong>la</strong>ră sau dento-alveolo-maxi<strong>la</strong>ră prin :<br />
a. pierderea centrelor ostegenetice pe care le reprezintă dinţii<br />
temporari;<br />
b. Reducerea spaţiului pentru dinţii permanenţi succesionali;<br />
c. Înclinarea orală a arcadelor.<br />
3. Tulburări în erupţia dinţilor permanenţi succesionali sau de completare :<br />
a. De ritm (retardare, prematurizare) şi secvenţializare;<br />
b. De structurare odontogenetică şi maturaţie ( sindrom dentar Turner);<br />
c. De poziţionare (versii, gresii, rotaţii) şi locaţie ( ectopii, entopii,<br />
incluzii, anc<strong>la</strong>vări, transpoziţii, heterotopii).<br />
4. Afectarea echilibrului ocluzal(contacte premature, intefereţe ocluzale,<br />
malocluzii c<strong>la</strong>sele I, II, III Angle)<br />
5. Tulburări în funcţionalitatea aparatului dento-maxi<strong>la</strong>r: a funcţiilor fundamentale<br />
ale aparatului dento-maxi<strong>la</strong>r, dar şi a funcţiilor psiho-sociale ( psiho-esteticănarcisismul<br />
infantil) şi de comunicare interumană;<br />
6. Tulburări în homeostazia sistemică a aparatului dento-maxi<strong>la</strong>r<br />
7. Posibilă afectare a nutriţiei şi a evoluţiei psiho-somatice individuale, a inserţiei<br />
psiho-sociale, a dobândirii autonomiei individuale a viitorului adolescent şi<br />
adult tânăr.<br />
Aceste potenţiale consecinţe pot fi influenţate circumstanţial în funcţie de factorii<br />
favorizanţi de menţinere, agravanţi ai expresivităţii clinice, sau prin factorii de anihi<strong>la</strong>re şi<br />
redresare prin autoreg<strong>la</strong>rea locală, loco-regională sau somatică.<br />
7.1.Scopul <strong>studiul</strong>ui<br />
Evaluarea consecinţelor dentare şi dento-alveo<strong>la</strong>re ale dinţilor temporari limitrofi şi<br />
antagonişti şi ale dinţilor permanenţi antagonişti sau succesionali şi de completare în sensul<br />
migrărilor tridimensionale ale acestora secundare S.E.C.C cu apariţia anomaliilor dento-dentare<br />
şi dento-maxi<strong>la</strong>re.<br />
În argumentarea scopului propus, de evidenţiere a consecinţelor piederii premature a<br />
dinţilor temporari secundar E.C.C. şi S.E.C.C., au fost investigaţi clinic ( stomatologic,<br />
pediatric, O.R.L) şi paraclinic ( examen fotostatic, ortopantomografic, <strong>studiul</strong> de model şi<br />
circumstanţial, teleradiografie), monitorizaţi şi asistaţi terapeutic <strong>la</strong> nivelul bazei clinice un<br />
număr de 25 de subiecţi (15 fete, 10 băieţi) cu limite de vârstă între 5-8 ani, provenind din<br />
mediul rural şi urban, din judeţele Iaşi, Botoşani şi Suceava.<br />
În cele ce urmează vom prezenta cazuri ilustrative care susţin necesitatea depistării<br />
precoce a anomaliilor dento - alveo<strong>la</strong>re şi dento – aveolo - maxi<strong>la</strong>re cauzate de pierderea<br />
prematură a dinţilor temporari.<br />
Cazul clinic nr.1<br />
Pacient L.A., sex feminin, vârsta cronologică de 7 ani, din mediu urban, Iaşi.<br />
Elementele de referinţă socio-psiho- medicale generale :<br />
- Cuplu biparental armonic, comunicativ, extrovert, compliant;<br />
- Model cultural-educaţional - mediu;<br />
- Comunicarea intrafamilială se face preponderent cu mama;<br />
- Copil unic în familie;<br />
16
- Tipologia copilului: somatic, pacienta este hipersomă şi păstoasă cu caracter<br />
ambivert, preponderent extrovert, emoţional nesigură, dar comunicativă,<br />
implicativ şi potenţial cooperantă;<br />
- `Alimetaţie bazată pe <strong>la</strong>ctate cu biberon diurn şi nocturn;<br />
- Pusee repetate de viroze respiratorii şi administrare de siropuri<br />
medicamentoase;<br />
- Carii <strong>severe</strong> oligo sau asimptomatice <strong>timpurii</strong> neinterceptate şi netratate;<br />
- Multimple extracţii de necesitate sau exfolieri <strong>timpurii</strong> ale dinţilor temporari<br />
preponderent în zona frontală maxi<strong>la</strong>ră, secundare cariilor netratate;<br />
- Respiraţie mixtă, predominant orală;<br />
- Deglutiţie infantilă, fără interpoziţie ( sindrom protruziv anterior parţial);<br />
Elemente de referinţă cranio-faciale<br />
- Tip cranian dolicocefal;<br />
- Tip facial – leptoprosop cu tendinţă de glisare spre mezoprosop prin prabuşirea<br />
zonelor de sprijin bi<strong>la</strong>teral (fig.7.1)<br />
- Facies asimetric;<br />
- Fantă <strong>la</strong>bială întredeschisă;<br />
- Cearcăne periorbitare;<br />
- Narine pensate;<br />
- Profil uşor convex.( fig.7.2)<br />
Fig.7.1. L.A., sex feminin, 7 ani - Fig.7.2 . . L.A., sex feminin, de 7 ani -<br />
Examen extraoral - normă de faţă<br />
Examen extraoral - profil usor convex<br />
Examenul endooral:<br />
- Igienă orală nesatisfăcătoare superficială şi inconsecventă;<br />
- Dentiţie mixtă cu vârstă dentară prematură ;<br />
- Antecedentele personale stomatologice : carii multiple simple şi complicate<br />
netratate urmate de extracţii dentare de necesitate sau de exfolierea prematură a<br />
dinţilor temporari afectaţi.<br />
(24)<br />
16 55 54 53 52 11<br />
46 85 84 83 82 41<br />
21 62 63 64 65 26<br />
31 72 73 74 75 36<br />
Fig.7.3. L.A., sex feminin, de 7 ani . Diagrama orală<br />
- ocluzie disgnată prin contacte premature atipice şi asimetrice canine,<br />
distalizare mo<strong>la</strong>ră şi <strong>la</strong>terodeviaţie stângă mandibu<strong>la</strong>ră (fig.7.3-7.7).<br />
17
Fig.7.4. L.A., sex feminin, 7 ani Fig.7.5. L.A., sex feminin, 7 ani -<br />
Examen endooral<br />
Examen endooral<br />
Fig.7.6.-L.A., sex feminin, 7 ani<br />
Fig.7.7. - L.A., sex feminin, 7 ani<br />
Examen endooral - arcada dentară Examen endooral - arcada dentară<br />
superioară<br />
inferioară<br />
Diagnostic iniţial : Malocluzie c<strong>la</strong>sa II/2 Angle cu carii multiple simple şi complicate<br />
<strong>la</strong>tero-fronto-<strong>la</strong>terale, bi<strong>la</strong>teral, bimaxi<strong>la</strong>r, tratate şi netratate; edentaţie tranzitorie <strong>la</strong>tero-<strong>la</strong>terală<br />
secundară cariilor <strong>severe</strong> <strong>timpurii</strong> netratate; incongruenţă dento-alveo<strong>la</strong>ră secundară<br />
malpoziţiilor de grup consecutive S.E.C.C.netratate; tulburări psiho-estetice de dinamică şi<br />
ocluzie<br />
Prognostic terapeutic favorabil prin tratament complex şi complet.<br />
P<strong>la</strong>n de tratament :<br />
- Managementul educaţional şi comportamental bivalent părinţi - copil;<br />
- Managementul terapeutic pe termen mediu orto – gnato - pedodontic al<br />
copilului;<br />
- Refacerea sau instituirea tratamentelor restaurative ale tiparelor dentare<br />
temporare afectate de carie, care sunt motivate cronologic şi odonto-genetic;<br />
- Reechilibrarea morfo-funcţională etapizată a malocluziei insta<strong>la</strong>te<br />
Pornind de <strong>la</strong> premizele managementului psiho-comportamental al copilului, specificul<br />
etapei de vârstă a copilului şi contextualitatea clinică ortodontică am preconizat sub aspect curativ<br />
abordarea iniţială a arcadei mandibu<strong>la</strong>re, în conformitate cu conceptul ortognat promovat<br />
deTweed.(fig.8.7)<br />
Fig.8.7. - L.A., sex feminin, 7 ani . Aparat mobilizabil biomecanic activ mandibu<strong>la</strong>r<br />
cu prelungiri menţinător de spaţiu<br />
18
Cazul clinic este relevant prin consecinţele pierderii premature a dinţilor<br />
temporari fronto-<strong>la</strong>terali, secundare S.E.C.C, respectiv aparenta spaţiere a incisivilor<br />
centrali permanenţi prin distalizarea clinică eruptivă a 11 şi 21, având consecinţă pensarea<br />
spaţiului de erupţie pentru 12 şi 22, migrarea corporeală a M1P cu pensarea spaţiilor pentru<br />
premo<strong>la</strong>ri şi canini, blocarea dinamicii ocluzale prin absenţa atriţiei canine şi insta<strong>la</strong>rea<br />
malocluziei existente ( fig.9.7)<br />
Caz clinic nr.2<br />
Pacienta I.I.D , sex femin, în vârstă de 8 ani , mediu urban, Iaşi<br />
Elementele de referinţă socio-psiho- medicale generale :<br />
- copil unic al unei familii destrămate, tatăl antrenor de sport şi mama om de<br />
afaceri; ambient disstresogen în perioada copilăriei aIa şi aIIa; părinţii au<br />
divorţat <strong>la</strong> începutul copilăriei aIIIa a pacientei, în prezent ambii sunt emigraţi<br />
în spaţiul vest-european;<br />
- copil nesocializat comunitar, crescut de bunici şi mătuşi, comunicarea<br />
intrafamilia<strong>la</strong> făcându-se preponderent cu bunica; mediul educaţional este<br />
precar;<br />
- tipologia caracterial-comportamentală a copilului este preponderent introvertă,<br />
taciturnă, comportament frustrat, robotizat cu absenţa apetitului pentru<br />
comunicare verbală interumană; tipologia emoţională - nesigură şi tristă;<br />
- până <strong>la</strong> 3 ani a prezentat ”boa<strong>la</strong> plânsului”; tatăl în perioada aIa copilăriei a<br />
avut o formă simi<strong>la</strong>ră de boală a plânsului;<br />
- pacienta este alergică <strong>la</strong> Fe şi siropuri medicamentoase (administrate frecvent<br />
în stările gripale). Mama prezintă alergii simi<strong>la</strong>re;<br />
- în antecedente, în copilăria aIa şi aIIa, pacienta a prezentat pusee repetate de<br />
faringo-amigdalită;<br />
- alimentaţia cu biberonul s-a realizat de <strong>la</strong> 1 lună până <strong>la</strong> vârsta 6 ani. Ziua i<br />
s-a adminstrat <strong>la</strong>pte neîndulcit, noaptea ceai îndulcit cu miere de albine, orarul<br />
alimentar fiind dezordonat;<br />
- nu i s-au practicat igienizări ale cavităţii orale după prânzurile diurne sau<br />
nocturne şi nici după administrarea de siropuri medicamentoase; nu au fost<br />
promovate de către aparţinători deprinderi şi obişnuinte sanogene privind igiena<br />
oro-dentară, igiena alimentară şi cea funcţională;<br />
- copilul preferă şi în prezent alimentele de consistenţă moale, practicând o<br />
masticaţie leneşă;<br />
- periajul dentar realizat de către copil fără supraveghere este superficial,<br />
incorect şi inconsecvent;<br />
- dezvoltarea generală staturo-ponderală-hiposomă, cifoscolioză cervicolombară,<br />
vârsta cronologică neconcordantă cu vârsta psiho-ontogenă şi vârstă<br />
somatică, pacienta prezentând un uşor retard;<br />
- reactivitatea <strong>la</strong> tratament : pacienta manifestă reticenţă, timiditate, nesiguranţă.<br />
19
Fig.10.7.- I.I.D , sex femin, 8 ani<br />
Examen extraoral – norma de faţă<br />
Fig.11.7.- I.I.D , sex femin, 8 ani<br />
Examen extraoral - norma de profil<br />
Elemente de referinţă cranio-faciale (examenul clinic cranio-facial coroborat cu<br />
examenul fotostatic) relevă :<br />
- tipologie craniană - dolicocefală,<br />
- tipologie facială de tip leptoprosop cu aparentă mezoprosopie datorită<br />
infrapoziţiei clinice a M1P bi<strong>la</strong>teral, respectiv overbite-ului incisiv de ½ astfel<br />
încât nu este finalizată a doua înălţare fiziologică a ocluziei prin cel de-al doilea<br />
trigon incisivo-mo<strong>la</strong>r (I – M1),<br />
- Facies palid uşor subdimensionat, asimetric,<br />
- Profil facial convex, incompetenţă <strong>la</strong>bială, buze fisurate cu ragade, cearcăne<br />
periorbitare (fig.10.7-10.8).<br />
Examenul clinic endooral (coroborat cu <strong>studiul</strong> de model) indică:<br />
- igienă orală nesatisfăcătoare;<br />
- dentiţie mixtă;<br />
- vârsta dentară nefiind în concordanţă cu vârsta cronologică în<br />
sensul unei erupţii clinice premature 24, 25, 44, 45 şi concomitente erupţiei<br />
retardate, nefinalizate <strong>la</strong> 16, 26, 36, 46 (fig . 12.7-13.7a,b);<br />
Fig.12.7. - I.I.D , sex femin, 8 ani . Diagrama dentară<br />
Fig.13.7.- I.I.D , sex femin, 8 ani - Examen endooral: arcada maxi<strong>la</strong>ră(a), arcada mandibu<strong>la</strong>ră(b)<br />
Fig.14.7. - I.I.D , sex femin, 8 ani -Studiu de model în normă frontală şi de profil<br />
20
- afectarea carială a unor tipare dentare cario-rezistente cum sunt caninii (<br />
şi mai ales <strong>la</strong> nivel cuspidian), fapt ce are semnificaţie patognomonică;<br />
- sindrom de sept( distal 55,75) asociat cu patologia furcaţiei prefigurându-se ca<br />
factor de risc periodontal şi carial adiţional, mezial pentru 16 şi 36 şi distrofic<br />
pentru 15,35 ( sindrom dentar Turner)(fig.16.7);<br />
- pacienta mai prezintă edentaţii <strong>la</strong>tero-<strong>la</strong>terale tranzitorii secundare<br />
S.E.C.C.;<br />
- arcadele dento-alveo<strong>la</strong>re atipice (M şi omega asimetric ) scurtate şi îngustate<br />
asimetric maxi<strong>la</strong>r şi mandibu<strong>la</strong>r (Indicele Pont ne arată o lăţime anterioara şi<br />
cea posterioară subdimensionate (-3,8mm - l.a - d.p; -4,6mm-l. p - d.m).<br />
Lungimea premo<strong>la</strong>ră şi mo<strong>la</strong>ră subdimensionate (-2mm şi-3,6mm) în sensul<br />
scurtării arcadelor (fig.15.7) ;<br />
Fig.15.7.-I.I.D , sex femin, 8 ani - Studiu de model,<br />
modele desfăşurate<br />
- bolta pa<strong>la</strong>tină este adâncă (10,6mm).Anomaliile dentare izo<strong>la</strong>te sunt prezente<br />
sub forma anomaliilor de poziţii (versii, rotaţii, gresii), de sediu ( tendinţa <strong>la</strong><br />
transpoziţie 14/15 şi <strong>la</strong> incluzie sau ectopie 1.3) şi de structură S. E.C.C.;<br />
- parodontal, pacienta prezintă gingivită marginală cronică <strong>la</strong> nivelul grupului<br />
frontal mandibu<strong>la</strong>r;<br />
- <strong>la</strong> examenul ocluziei se observă ocluzia disgnată cu false re<strong>la</strong>ţii aparente <strong>la</strong><br />
nivelul cheii de ocluzie Angle prin mezio-poziţii de grup secundare S.E.C.C.<br />
de <strong>la</strong> nivelul zonelor de sprijin 54, 55, 64, 65, 74, 75, 84, 85 şi angrenaje<br />
inverse <strong>la</strong> nivel 12/83, 22/32, <strong>la</strong>terodeviaţie mandibu<strong>la</strong>ră dreaptă 2mm şi<br />
overbite ½ (fig.14.7);<br />
- La examenul funcţional s-au dece<strong>la</strong>t respiraţia mixtă, predominant orală,<br />
deglutiţia infantilă fără interpoziţie, fonaţie cu timbru închis şi masticaţie<br />
leneşă.<br />
Examenele complementare realizate au fost : examenul fotostatic , <strong>studiul</strong> de model,<br />
ortopantomografia şi examenul O.R.L.<br />
21
Fig.16.7.- I.I.D , sex femin, 8 ani-Imagine ortopantomogtafică<br />
Diagnostic iniţial : Malocluzie c<strong>la</strong>sa a IIa /2 Angle, atipică, asimetrică, cu o ocluzie<br />
frontală în zig-zag generată de angrenajele inverse parce<strong>la</strong>re frontale şi carii <strong>severe</strong> <strong>timpurii</strong><br />
simple şi complicate cu pierderi premature de dinţi temporari şi erupţii premature ale dinţilor<br />
permanenţi.<br />
P<strong>la</strong>nul de tratament se regăseşte detaliat in contextual capitolului X.<br />
Cazul clinic nr.3<br />
Pacient C.S., sex masculin, în vârstă de 7 ani, din mediu urban, Iaşi<br />
Diagnostic iniţial : Malocluzie c<strong>la</strong>sa aIa Angle cu incongruenţă dento-alveo<strong>la</strong>ră<br />
secundară gravă bimaxi<strong>la</strong>ră secundară cariilor <strong>severe</strong> <strong>timpurii</strong> fronto-<strong>la</strong>terale<br />
bimaxi<strong>la</strong>re, netratate , cu potenţial agravant( fig.17.7-18.7).<br />
Fig.17.7 .- C.S., sex masculin, în vârstă de 7 ani. Ortopantomografia<br />
Fig.18.7.- C.S., sex masculin, în vârstă de 7 ani. Diagrama dentară<br />
22
Cazul clinic este relevant prin :<br />
- eludarea prevenţiei preprimare şi primare a S.E.C.C. în contextualitatea<br />
nutriţională a biberonului nocturn şi absenţa preocupărilor pentru igiena oro -<br />
dentară;<br />
- consecinţele dento-dentare şi dento-alveo<strong>la</strong>re ale pierderii premature a dinţilor<br />
temporari secundare <strong>cariei</strong> <strong>severe</strong> <strong>timpurii</strong>(fig.18.7).<br />
Cazul clinic nr.4<br />
Pacient P.I., sex feminin, în vârsta de 6,1 ani, mediu rural, Iaşi<br />
Diagnostic iniţial: Malocluzie c<strong>la</strong>sa aIa Angle cu inocluzie verticală frontală prin<br />
edentaţie tranzitorie frontală secundară <strong>cariei</strong> <strong>severe</strong> <strong>timpurii</strong> a incisivilor maxi<strong>la</strong>ri şi<br />
interpoziţia linguală preexistentă examenului clinic cu tulburări fizionomice psiho-estetice,<br />
masticatorii, de dinamică ocluzală şi fonetică; multiple erupţii dentare premature fronto-<strong>la</strong>teral,<br />
bimaxi<strong>la</strong>r.<br />
Fig.19.7.- P.I., sex feminin, în vârsta de 6,1 ani. Ortopantomografia<br />
Cazul clinic reţine atenţia prin preexistenţa factorului disfuncţional cu potenţial<br />
agravant generat de caria severă timpurie a dinţilor temporari frontali maxi<strong>la</strong>ri, asociată<br />
cu obişnuinţe nesanogene de igienă oro-dentară şi cu sindrom adenoidian( O.R.L.) şi<br />
comportamental disfuncţional oro-dento-facial (fig. 20.7).<br />
Fig.20.7.- P.I., sex feminin, în vârsta de 6,1 ani Examen intraoral<br />
Cele patru cazuri clinic studiate, tratate şi prezentate selectiv reprezintă un autentic<br />
argument privind oportunitatea prevenirii , intercepţiei şi tratării <strong>cariei</strong> <strong>severe</strong> <strong>timpurii</strong><br />
(S.E.C.C.) a dinţilor temporari datorită potenţialelor consecinţe şi implicaţii agravante locale ,<br />
loco-regionale şi sistemice ale acestor antităţi clinice atât somatic, cât si din punct de vedere<br />
socio-psiho-comportamental.<br />
23
CAPITOLUL VIII<br />
Contribuţii <strong>la</strong> <strong>studiul</strong> privind particu<strong>la</strong>rizarea psiho-mentală , emoţională şi<br />
comportamentală a copilului preşco<strong>la</strong>r ( 3-6 ani) prin prisma prevenţiei stomatologice<br />
comunitare<br />
8.1.Consideraţii privind relevanţa factorului psihologic în managementul<br />
stomatologic al copilului antepreşco<strong>la</strong>r şi preşco<strong>la</strong>r<br />
Deşi prezintă o importanţă deosebită din punct de vedere al finalităţii terapeutice,<br />
stomatologice, mai ales în perioadele de creştere şi dezvoltare a fiinţei umane, factorul<br />
psihologic este deseori eludat sau neglijat, actul medical fiind abordat clinic-tehnic ,<br />
unidirecţional prin dominare/subordonare de <strong>la</strong> medic <strong>la</strong> pacient (239,240 ) . Explicaţiile sunt<br />
multiple şi se regăsesc în sfera <strong>la</strong>rgă a psihologiei medicale şi a registrelor sociologice.<br />
Însuşi Hipocrate afirmă că “ignorarea fondului psihic al bolnavului poate genera apariţia<br />
de noi boli şi atunci din terapeut, medicul devine un cauzator de boală “.<br />
În abordarea factorului psihologic, conform teoriei sistemului personalităţii, trebuie să<br />
ţinem cont de interpretarea personalităţii ca un tot unitar complex, cât şi de reactia specifică a<br />
fiinţei umane în situaţia de boală ( ca dezechilibru, dizarmonie,etc,).<br />
8.2.Scopul <strong>studiul</strong>ui<br />
Scopul <strong>studiul</strong>ui şi al programului educaţional efectuat a fost eficientizarea efectivă şi<br />
accesibilă a educaţiei , modelării şi socializării copilului privind percepţia şi comportamentul său<br />
versus sănătatea sa orală , bazate pe conceptual socio-ecologic şi modelul medical al<br />
managementului stomatologic pediatric.<br />
8.3.Obiectivele <strong>studiul</strong>ui<br />
Obiectivele <strong>studiul</strong>ui sunt :<br />
Evaluarea interre<strong>la</strong>ţiei dintre modelele socio-culturale (familial, comunitar), calitatea<br />
socializării copilului(cu şi fără E.C.C., S.E.C.C.) <strong>la</strong> etapa de vârstă 3-6 ani ;<br />
Evaluarea comportamentală-emotională şi atitudinală a copilului faţă de<br />
managementul său stomatologic preventiv, educaţional şi curativ.<br />
8.4.Material şi metodă<br />
Studiul pilot, <strong>la</strong> fel ca şi programul educaţional au fost efectuate în cadrul programului<br />
educaţional de prevenţie stomatologică zonală Iaşi, sub coordonarea Prof.Univ.Dr.Ioan Dănilă.<br />
Programul s-a desfăşurat cu precădere în grădiniţele din mediul rural şi urban din<br />
judetul Iaşi dar şi <strong>la</strong> Disciplina de Prevenţie Oro-Dentară şi cea de Pedododonţie din cadrul<br />
U.M.F.”G.r.T.<strong>Popa</strong>”Iaşi.<br />
În acest sens în studiu au fost implicaţi 81 de copii (32 băieţi şi 49 fete) cu vârste între<br />
4 şi 7,5 ani(table 1,2,3VIII; fig.8.2)structuraţi astfel :<br />
Un lot de studiu format din 64 de copii (40 fete, 24 băieţi) provenind din grădiniţele<br />
municipiului Iaşi;<br />
Un lot martor format din 17 copii (9 fete , 8 băieţi) care s-au prezentat în Clinica de<br />
Stomatologie Infantilă Iaşi pentru asistenţă pedodonto-ortodontică <strong>la</strong> solicitare, subiecţi care au<br />
provenit din zonele rurale sau urbane ale judeţelor Iaşi, Botoşani şi Suceava.<br />
24
Tabel. 1.VIII. – Distribuţia subiecţilor pe cele 2 loturi<br />
Lot de studiu Lot martor Total<br />
Nr. de copii preşco<strong>la</strong>ri studiaţi<br />
64 17 81<br />
Limite de vârstă crono‐biologică 4‐7,5 ani 6,6‐7,5 ani f m<br />
Apartenenţa ecologică urban‐Iaşi rural/urban Is, Bt, Sv<br />
49 32<br />
Repartiţia pe sexe f m f m<br />
40 24 9 8<br />
Tabel. 2.VIII. – Distribuţia subiecţilor pe cele 2 loturi de studiu<br />
Etapa de vârstă 4‐5,5 ani 5,6‐6,5 ani 6,6‐7,5 ani<br />
Nr.subiecţi 22 20 22<br />
Repartiţia pe sexe f m f m f m<br />
13<br />
(59,09%)<br />
9<br />
(40,90%)<br />
14<br />
(70%)<br />
6<br />
(30%)<br />
13<br />
(59,09%)<br />
9<br />
(40,90%)<br />
Nr.total de<br />
subiecţi<br />
Tabel. 3.VIII – Distribuţia subiecţilor pe cele 2 loturi<br />
64<br />
Nr.total copii preşco<strong>la</strong>ri 64<br />
Limite de vârstă crono-biologică<br />
4 – 7,5 ani<br />
Apartenenţă biologic<br />
urban -Iaşi<br />
Repartiţia pe sexe Feminin Masculin<br />
40 62,5% 24 37,5%<br />
sex feminin<br />
sex masculin<br />
38%<br />
62%<br />
Fig. 8.2. Repartiţia pe sexe a subiecţilor participanţi <strong>la</strong> studiu<br />
25
8.5. Strategia de studiu :<br />
- Standardizarea unei metodologii unitare de lucru;<br />
- Consimţământul informat scris şi semnat al părinţilor,tutorilor şi al insituţiilor<br />
implicate în program;<br />
- Motivarea, educaţia şi implicarea compliantă a adulţilor (părinţilor,<br />
educatorilor;<br />
- Evaluarea stării de sănătate oro-dentară a copiilor monitorizaţi după criteriile de<br />
evaluare O.M.S.;<br />
- Acceptul deductiv, motivarea şi implicarea gradual - competitivă a copiilor<br />
monitorizaţi;<br />
- Evaluarea psiho-sociologică a copiilor după criteriile actuale promovate de<br />
G.Z.Wright,P.Milgram, G. Klineberg prin:<br />
o Anchetă functională;<br />
o Chestionar cu întrebări închise (intermediat de educatoare) ;<br />
o Interviu direct-eufemistic ( intermediat scriptic de educatoare);<br />
o Teste psiho-metrice;<br />
o Scală de evaluare a feţelor;<br />
o Teste proiective de desen;<br />
o Testul matricilor progresive Raven.<br />
Pentru lotul de studiu am utilizat întreaga metodologie de explorare şi evaluare<br />
menţionată anterior, iar <strong>la</strong> lotul martor am ape<strong>la</strong>t doar <strong>la</strong> testul proiectiv al desenului tematic şi<br />
non-tematic ( <strong>la</strong> alegerea copilului) efectuat acasă în compania părinţilor şi sub impresia/ -<br />
impactul primului lor contact stomatologic efectiv ( prilejuit de consultaţia noastră de<br />
specialitate din clinica de specialitate ).<br />
La lotul martor am ape<strong>la</strong>t doar <strong>la</strong> secvenţe educaţionale punctuale în cadrul strategiei de<br />
management comportamental şi terapeutic impus de specificitatea cazului clinic în sine.<br />
La lotul de studiu am aplicat gradual, coerent şi recurent un amplu şi complex program<br />
educaţional, ca parte integrantă a programului de educaţie pentru sanatatea orală şi de prevenire<br />
a afecţiunilor oro-dentare din zona Iaşi.<br />
Abia apoi, în cadrul organizat <strong>la</strong> nivelul gradiniţei ne-am adresat educaţional copiluluica<br />
partener, obiectiv, mesager, beneficiar şi finalitate. În acest sens, ca modele şi<br />
metodologii educaţionale am utilizat :<br />
Accepţiunea deductivă-atitudinală a copilului;<br />
Motivarea implicativă, competitivă şi emu<strong>la</strong>tivă ;<br />
Modele educaţionale (fig.8.3)<br />
Modelul grupului dinamic-coparticipativ;<br />
Modelul acţiunii p<strong>la</strong>nificate;<br />
Modelul difuziunii;<br />
Modelul interpersonal- “peer education”(de <strong>la</strong> egal <strong>la</strong> egal);<br />
Fig.8.3. Programul educaţional organizat în gradiniţe şi în Clinica de Stomatologie Pediatrică Iaşi<br />
26
Strategia de comunicare şi educaţie a fost individualizată în funcţie de specificul psihomental,<br />
intelectual, comportamental şi gradul de socializare a etapelor de vârstă abordate,<br />
respectiv:<br />
Comunicarea non-verbală empatică;<br />
Comunicarea verbală eufemistică;<br />
Jocuri tematice antrenante <strong>la</strong> nivel de gradiniţe şi clinică;<br />
Familiarizarea copilului cu termeni specifici (şi accesibili mental) educaţiei<br />
pentru sănătatea generală şi cea oro-dentară;<br />
Fig.8.4.Vizita de grup tematică <strong>la</strong> Clinica de Stomatologie Pediatrică Iaşi –Primul contact cu ambientul stomatologic.<br />
Fig.8.5-8.6. Încurajarea şi dezvoltarea unor deprinderi şi comportamente de autoîngrijire ş<br />
protejare a sănătăţii personale<br />
- Desensitizarea copilului;<br />
- Încurajarea şi dezvoltarea unor deprinderi şi comportamente de autoîngrijire şi<br />
protejare a sănătăţii personale şi a mediului implicit a capacităţii de comunicare<br />
(fig.8.4-8.6);<br />
- Iniţierea <strong>la</strong> nivelul gradiniţei a “Clubului măseluţelor vesele “- ca instrument<br />
coparticipativ, implicativ (fig.8.7);<br />
Fig.8.7.Desen realizat de copii din “Clubului măseluţelor vesele “<br />
- Competiţii de cunoştinţe , deprinderi şi obişnuinţe de igienă oro-dentară cu<br />
recompense materiale şi morale ( copiii fiind în ace<strong>la</strong>şi timp competitori şi<br />
evaluatori);<br />
- Vizite de grup <strong>la</strong> clinică axate pe : familiarizarea copilului cu ambientul clinic,<br />
îngrijirile profesionale netraumatogene, antrenarea alternantă a copiilor în jocul<br />
de-a medicul şi pacientul ;<br />
27
- Prezentări informatizate educaţionale adecvate audio-video, pliante, broşuri cu<br />
imagistică în concordanţa cu nivelul psiho-ontogen al copilului şi calitatea<br />
socializării sale familial şi comunitare;<br />
- Testul proiectiv al desenului - ca mijloc de implicare, motivare, evaluare şi<br />
autoevaluare în dinamică (fig.8.8);<br />
Din evaluarea globală si analitică a materialului faptic studiat (81 de copii preşco<strong>la</strong>ri cu<br />
vârste între 4-7,5 ani), 40 subiecţi de sex feminin şi 24 de sex masculin (fig.8.11), rezultă<br />
urmatoarele aspecte semnificative cu relevanţe retrospective, dar mai ales prospective privind :<br />
Calitatea primei socializări a copilului;<br />
Disponibilităţi de socializare contextuală ale copilului preşco<strong>la</strong>r;<br />
Limitele şi oportunităţile educaţionale şi de mode<strong>la</strong>re comportamentală sanogenă a<br />
copilului preşco<strong>la</strong>r, cu şi fără afecţiuni stomatologice (E.C.C. şi S.E.C.C., afecţiuni<br />
periodontale, anomalii dento - maxi<strong>la</strong>re ).<br />
Astfel, <strong>la</strong> nivel global remarcăm o apartenenţă familială biparentală de 98%. (tabel 4.VIII<br />
,fig. 8.10).<br />
Tabel. 4 .VIII – Distribuţia subiecţilor în funcţie de apartenenţa familială şi vârstă<br />
Cupluri biparentale<br />
Etapele de vârstă ale copiilor<br />
4 – 5,5<br />
5,6 – 6,5<br />
ani<br />
ani<br />
20<br />
20<br />
(31,25%)<br />
(31,25%)<br />
ani<br />
6,6 – 7,5<br />
22(34,37%<br />
)<br />
Cupluri uniparentale<br />
Copii crescuţi de bunici sau<br />
alte rude (orfani, părinţi plecaţi <strong>la</strong><br />
muncă în străinătate)<br />
0 0 0<br />
2 - -<br />
Total 22 20 22 64<br />
Lotul de studiu a avut o structură heterogenă a modelelor cultural – socio - economice familiale<br />
(tabel 5.VIII, fig.8.12) :<br />
Tabel 5.VIII - Structura lotului de studiu în funcţie<br />
de modelul cultural –socio -economic<br />
Intelectuali 24 (37,5%)<br />
Funcţionari/ administraţie 16 (25%)<br />
Muncitori 13(20,31%)<br />
Studenţi 0<br />
Pensionari 0<br />
Şomeri 10 (15,62%)<br />
Copii orfani 1 (6,4%)<br />
28
intelectuali functionari muncitori studenti pensionari someri<br />
0%<br />
0% 7%<br />
23%<br />
28%<br />
42%<br />
Fig. 8.12. Structura lotului de studiu în funcţie<br />
de modelul cultural-socio-economic<br />
Ca şi tipologii parentale - comportamentale şi caracteriale, predomină tipologia proactivă<br />
(29 subiecţi, respectiv 45,31%) a mamelor cu un uşor ascendent faţă de taţi. În ace<strong>la</strong>şi timp<br />
mamele sunt mai autoritare, uneori impulsive (14 subiecţi - 21,87%). Taţii au un comportament<br />
re<strong>la</strong>tiv mai neglijent sau absenteist (15 subiecţi - 23,43%). Ca şi permisivitate faţă de copil,<br />
ambii parteneri sunt <strong>la</strong> paritate (9/9 -14,06%) (fig.8.13; tabel 6.VIII).<br />
tata mama bunici alte rude<br />
45.31<br />
42.18<br />
14.06<br />
14.06<br />
6.4<br />
21.87<br />
17.18<br />
23.43<br />
15.62<br />
6.4<br />
0 0 0<br />
0 0<br />
0<br />
Fig.8.13. – Distribuţia subiectilor în funcţie de tipologia parental - comportamentală şi caracterială<br />
În ceea ce priveşte poziţionarea intrafamilială a copilului remarcăm <strong>la</strong> toate etapele de<br />
vârstă monitorizate reprezentativitatea numeroasă şi procentuală a familiilor cu mai mulţi copii<br />
(2-5 copii) respectiv : 42 copii din totalul de 64 de copii ( fig.8.14; tabel 7.VIII ).<br />
Copil unic<br />
Mai multi copii(2‐5)<br />
10<br />
3<br />
6<br />
6<br />
7<br />
4<br />
5<br />
5<br />
8<br />
3<br />
6<br />
1<br />
4‐5,5 ani ‐ f 4‐5,5 ani ‐<br />
m<br />
5,6‐6,5 ani ‐<br />
f<br />
5,6‐6,5 ani ‐<br />
m<br />
6,6‐7,5 ani ‐<br />
f<br />
6,6‐7,5 ani ‐<br />
m<br />
Fig.8.14. Poziţionarea intrafamilială a copilului<br />
29
Un registru extrem de semnificativ privind socializarea şi predictibilizarea calităţii vieţii<br />
copilului îl reprezintă comunicarea intrafamilială a acestuia şi vectorul de promovare a<br />
deprinderilor şi obisnuinţelor sanogene: 39% - preponderent mama, 31% - biparental, 21% -<br />
preponderent tatăl, 9% - bunici sau alte rude (fig.8.15).<br />
Fig.8.15. Distribuţia copiilor în funcţie de tipul de comunicarea intrafamilială<br />
De altfel calitatea unei naţiuni este dată de calitatea femeilor ei (I.Găvănescu) astfel<br />
încît, datele statistice menţionate anterior ne-au încurajat să adresăm programul mai ales spre<br />
mame cât şi spre viitoarele mame.<br />
În strânsă interre<strong>la</strong>ţionare cu aceste aspecte, cât şi cu specificul etapei de vârstă<br />
abordate, se particu<strong>la</strong>rizează în dinamică :<br />
Vârsta psiho-ontogenă a copiilor studiaţi (tabel 8.VIII; fig 8.16):<br />
Preponderenţa vârstelor concordante cu vârsta cronologică atât <strong>la</strong> fete cât şi <strong>la</strong> băieţi <strong>la</strong><br />
etapa de vârstă 4 - 5,5 ani ( 11 fete,17,84%; 8 băieţi, 12,5% );<br />
La etapa de vârstă 5,6 - 6,5 ani, fetele au un ascendent faţă de băieţi privind vârsta<br />
concordantă dar în ace<strong>la</strong>şi timp înregistrează şi tendinţe evidente şi egale de accelerare sau<br />
întarziere a vârstei psiho-ontogene; în schimb băieţii se remarcă printr-o uşoară lentoare a vârstei<br />
psiho-ontogene (vârstă concordantă <strong>la</strong> 9.37% dintre fete şi 1,5% dintre băieţi);<br />
La o etapa de vârstă de 6,6 - 7,5 ani păstrându-se un ascendent vizibil faţă de băieţi în<br />
accelerarea vârstei totuşi, ambele sexe se nuanţează printr-o vârstă preponderent concordantă<br />
(vârstă concordantă 10,93% <strong>la</strong> fete şi 9,37 % <strong>la</strong> băieţi).<br />
Concordant<br />
Neconcordant<br />
11<br />
3<br />
8<br />
0<br />
6 6 7<br />
1<br />
7<br />
5 6<br />
4<br />
4‐5,5 ani<br />
‐f<br />
4‐5,5 ani<br />
‐m<br />
5,6‐6,5<br />
ani ‐ f<br />
5,6‐6,5<br />
ani ‐m<br />
6,6‐7,5<br />
ani ‐ f<br />
6,6‐7,5<br />
ani ‐ m<br />
Fig. 8.16. Vârsta psiho-ontogenă concordantă sau neconcordantă a copiilor studiaţi<br />
Nivelul de inteligenţă prezumtiv : <strong>la</strong> toate etapele de vârstă fetele prevalează statistic<br />
prin inteligenţa medie şi supramedie (tabel 9.VIII).<br />
30
Tipologia comportamentală şi prefigurarea caracterială :<br />
La etapa de vârstă 4 - 5,5 ani fetele sunt preponderent extrovertite (5 subiecţi,<br />
22,72%) în timp ce băieţii sunt preponderent ambivertiţi, cu tendinţă <strong>la</strong> extravertenţă (4 subiecţi,<br />
18,18%). La etapa de vârstă 5,6 - 6,5 ani devin şi mai reprezentativ statistic prin extravertenţă<br />
(8 subiecţi, 40%) cu un registru maximal <strong>la</strong> etapa 6,6 - 7,5 ani (10 subiecţi, 45,45%), în timp ce<br />
băieţii în etapa de vârstă 5,6 - 6,5 ani devin mai introvertiţi (3 subiecţi, 15%), virând vizibil spre<br />
extrovertenţă (6 subiecţi, 27,27 %) <strong>la</strong> etapa de vârstă 6,6 - 7,5 ani (tabelul 10.VIII, anexa 4 ).<br />
Tipologia emoţională<br />
La etapa de vârstă 4-5,5 ani fetele sunt preponderent nesigure ( 9 subiecti, 40,90%) şi<br />
într-o măsură mai mică dar egalitară, temătoare (2 subiecţi, 9,09%) sau netemătoare (2 subiecţi,<br />
9,09%); în schimb băieţii sunt preponderent temători (5 subiecţi, 22,72%) şi vizibil nesiguri (4<br />
subiecţi, 18,18 %).<br />
La etapa 5,6 - 6,5 ani fetele devin preponderent temătoare (9 subiecţi, 40%) , mai<br />
temătoare decât băieţii pentru ca <strong>la</strong> etapa 6,6 - 7,5 ani să se diferenţieze fetele pregnant<br />
netemătoare (8 subiecţi, 36,36 %) în raport cu băieţii pregnant temători (5 subiecţi, 22,72<br />
%)(tabelul 11.VIII) ceea ce ilustrează faptul că <strong>la</strong> băieţii dependenţa copil/mamă şi separaţia<br />
emoţională se derulează mai lent în raport cu fetele ( aspect ilustrativ de altfel şi în ceea ce<br />
priveşte nuanţarea simbiozei psiho-afective mamă/copil-băiat în raport cu simbioza mamă /<br />
copil-fată).<br />
Vârsta psiho-ontogenă ilustrează nivelul dezvoltării mental-intelectuale a copiilor<br />
studiaţi iar axa extroversiune - introversiune intermediate variabil de ambivertenţă<br />
predictibilizează stucturarea caracterială a copilului (care se permanentizează în mare măsură<br />
dupa vârsta de 8-9 ani).<br />
Trinomul temător-nesigur-netemător reprezintă expresia siguranţei/ nesiguranţei<br />
în comportament, a capacităţii copilului de a înţelege sau nu, de a se adapta eficient sau nu, <strong>la</strong><br />
stiuaţii disstressogene (Malrieu)(exemplu: vizita <strong>la</strong> cabinetul stomatologic, primul contact<br />
stomatologic al copilului, solicitarea consultaţiei stomatologice în urgenţă , experienţe<br />
stomatologice anterioare traumatogene, algogene, etc.).<br />
Categoria socio-economică reprezintă expresia nivelului de trai al familiei, al<br />
modelului cultural, social, economic, familial.<br />
Modelul parental transmite copiilor valori diferite, în c<strong>la</strong>sele mijlocii şi superioare<br />
fiind valorizate autonomia şi stăpânirea de sine, imaginaţia şi creativitatea- “ sindromul de<br />
reuşită”. În c<strong>la</strong>sele inferioare accentual este pus pe ordine, curăţenie, obedienţă, respect faţă de<br />
vârstă – “sindromul eşecului “.<br />
Exemplificări ilustrative de teste proiective din materialul faptic studiat<br />
Lotul de studiu<br />
Testul “măseluţa veselă şi fericită” versus “ măseluţa tristă şi nefericită”.<br />
PM, sex masculin, 4,2 ani, mediul urban, Iaşi<br />
Inteligenţă medie , vivacitate mentală<br />
Ambivert spre introvert, frustrare pe linie maternă<br />
Nesigur emoţional<br />
Cuplu biparental, cu nivel socio-economic mediu iar implicativ submediu (fig.8.17).<br />
31
Fig. 8.17. PM, sex masculin, 4,2 ani – desen proiectiv tematic<br />
B.G, sex feminin, 4,5 ani, mediu urban, Iaşi<br />
Inteligenţă medie,<br />
Extrovert- comunicativ,<br />
Emoţional – nesigur,<br />
Cuplu biparental, mediu, proactiv (fig.8.18).<br />
Fig. 8.18. B.G, sex feminin, 4,5 ani – desen proiectiv tematic<br />
B.T, sex masculie, 4,6 ani, mediul urban, Iaşi<br />
Inteligenţă medie inferioară spre submedie,<br />
Coleric,<br />
Temător,<br />
Cuplu biparental, mediu, permisiv ( fig. 8.19).<br />
Fig. 8.19- B.T, sex masculie, 4,6 ani – desen proiectiv tematic<br />
32
E. sex feminin, 4,9 ani, mediu urban, Iaşi<br />
Inteligenţă medie,<br />
Introvert,<br />
Temător,<br />
Cuplu biparental submediu, modest ,autoritar ( fig. 8.20).<br />
Fig. 8.20 - E. sex feminin, 4,9 ani – desen proiectiv tematic<br />
A. sex feminin, 5 ani, mediu urban ,Iaşi<br />
Inteligenţă superioară,<br />
Extrovert,<br />
Temător,<br />
Cuplu biparental supramediu, proactiv ( fig. 8.21).<br />
Fig. 8.21 - A. sex feminin, 5 ani - desen proiectiv tematic<br />
S.A., sex feminin ,5 ani, mediu urban, Iaşi<br />
Inteligenţă medie,<br />
Extrovert,<br />
Nesigur emoţional,<br />
Cuplu biparental supramediu, proactiv,<br />
( cariile sunt prefigurate prin pete de culoare neagră, durerea dentară prin pete de<br />
culoare roşie- rană)( fig. 8.22).<br />
33
Fig. 8.22- S.A., sex feminin ,5 ani - desen proiectiv tematic<br />
P, sex feminine, 5,3 ani, mediu urban,Iaşi<br />
Inteligenţă medie,<br />
Extrovert,<br />
Netemător,<br />
Cuplu biparental submediu, proactiv ( fig. 8.23).<br />
Fig. 8.23- P, sex feminine, 5,3 ani - desen proiectiv tematic<br />
T.D., sex feminin, 5,4 ani, mediu urban, Iaşi<br />
Inteligenţă medie,<br />
Ambivert,<br />
Nesigur,<br />
Cuplu biparental mediu,proactiv,<br />
Culoarea albastră , stralucirea măseluţei vesele; petele negre- carii- localizate în<br />
dreptul pantofilor, mâinilor şi părului)( fig. 8.24).<br />
34
Fig. 8.24- T.D., sex feminin, 5,4 ani - desen proiectiv tematic<br />
A., sex feminin, 5,4 ani, mediu urban, Iaşi<br />
Inteligenţă medie superioară,<br />
Extrovert,<br />
Netemător,<br />
Cuplu biparental mediu, proactiv( fig. 8.25).<br />
Fig. 8.25- A., sex feminin, 5,4 ani - desen proiectiv tematic<br />
B. sex feminin, 5,7 ani, mediu urban, Iaşi<br />
Inteligenţă medie superioară,<br />
Extrovert,<br />
Netemător,<br />
Cuplu biparental supramediu, permisiv (fig. 8.26).<br />
35
Fig. 8.26- B. sex feminin, 5,7 ani - desen proiectiv tematic<br />
Lotul martor<br />
1c. I.S.C., sex masculin , 6 ani, mediu urban, Iaşi<br />
Test proiectiv nontematic<br />
Spontan în contextul primei vizite <strong>la</strong> cabinetul stomatologic(fig. 8.41).<br />
Fig. 8.41- . I.S.C., sex masculin , 6 ani - desen proiectiv nontematic<br />
Teste proiective tematice executate în ambientul familial şi asistate de părinţi<br />
Spre deosebire de testele anterioare , următoarele teste sunt mai mult sau mai puţin<br />
cosmetizate de părinţi, ceea ce deşi le nuanţează ca expresivitate şi imagistică, le prejudiciază în<br />
fond elocvenţa, şi relevanţa interpretativă.<br />
1d. T.C., sex masculin, 7 ani, mediu urban, Botoşani<br />
Inteligenţă medie<br />
Ambivert spre introvert<br />
Nesigur, timid<br />
Cuplu uniparental, submediu, modest, autoritar<br />
Familiarizat cu preocupările de igienă oro-dentară (fig. 8.42).<br />
36
Fig. 8.42- T.C., sex masculin, 7 ani - desen proiectiv<br />
2d. C.B., sex feminin, 7,5 ani, mediu urban, Neamţ<br />
Inteligenţă medie superioară<br />
Ambivert spre extrovert<br />
Nesigur emoţional<br />
Cuplu biparental mediu,proactiv.<br />
Primul desen ilustrează măseluţa tristă; copi<strong>la</strong> este marcată de experienţele anterioare<br />
stomatologice neplăcute; bomboanele sunt cauza cariilor.<br />
Măseluţa sănătoasă priveşte cu superioritate spre stânga , spre trecut, spre măseluţa cariată<br />
plânsă şi umilă.<br />
Familiarizarea cu deprinderi de igienă oro-dentară (fig. 8.43).<br />
Fig. 8.43- C.B., sex feminin, 7,5 ani - desen proiectiv<br />
3d. O.R., sex masculin, 7,5 ani, mediu urban, Botoşani<br />
- Inteligenţă medie superioară<br />
- Ambivert spre extrovert<br />
- Nesigur emoţional<br />
- Cuplu biparental mediu,proactiv.<br />
- Primul desen ilustrează măseluţa tristă; copi<strong>la</strong> este marcată de experienţele anterioare<br />
stomatologice neplăcute; bomboanele sunt cauza cariilor.<br />
- Măseluţa sănătoasă priveşte cu superioritate spre stânga , spre trecut, spre măseluţa cariată<br />
plânsă şi umilă.<br />
- Familiarizarea cu deprinderi de igienă oro-dentară (fig. 8.44).<br />
37
Fig. 8.44- O.R., sex masculin, 7,5 ani - desen proiectiv<br />
4d. D. , sex feminin, 6,6 ani, Botoşani<br />
Desen vizibil intermediat de părinţi<br />
Inteligenţă medie<br />
Emoţional nesigur<br />
Cuplu biparental submediu proactiv (fig. 8.45).<br />
Fig. 8.45- D. , sex feminin, 6,6 ani - desen proiectiv<br />
5d. M.A., sex masculin, 7,5 ani, mediu rural, Botoşani<br />
Inteligenţă medie<br />
Ambivert spre introvert<br />
Emoţional- temător, timid, trist, frustrat matern<br />
Cuplu parental absenteist, tutoriat de o matuşă.<br />
Lacrimile măseluţei cariate se scurg într-un pahar poziţionat între rădăcinile dintelui,<br />
ceea ce sugerează o afecţiune nefrologică sau neurologică.<br />
Cariile sunt localizate în segmente relevante : cap, trunchi, picioare existând<br />
suspiciunea altor suferinţe somatice<br />
Jumătatea stângă a măseluţei este cu mult mai mare decat jumătatea dreaptă ceea ce<br />
indică frustrare emoţional afectiva pe linie maternală(fig. 8.46).<br />
38
Fig. 8.46- M.A., sex masculin, 7,5 ani - desen proiectiv<br />
Aspectele sugerate de testul proiectiv sunt confirmate de istoricul socio-medical al pacientului!<br />
Teste proiective tematice antitetice şi asociative.<br />
Măseluţa veselă/tristă – testul arborelui :<br />
1e1 – 1e2. A.A, sex feminin, 6,8 ani, mediu urban, Tg.Neamţ<br />
Inteligenţă medie superioară<br />
Extrovert- expansiv<br />
Netemător<br />
Cuplu biparental supramediu, proactive cu inflexiuni autoritare paternale şi impulsive<br />
maternal<br />
Fluturi şi păsări care zboară indică dorinţa de libertate, exaltare, “zbori de fericire”<br />
(fig. 8.47) .<br />
Fig. 8.47- A.A, sex feminin, 6,8 ani - desen proiectiv<br />
Testul proiectiv tematic al arborelui :<br />
1f. L.A., sex feminin, 7 ani, mediu urban, Botoşani<br />
Inteligenţă medie<br />
Extrovert<br />
Temător disimu<strong>la</strong>t logoreic<br />
39
Cuplu biparental supramendiu, prezumtiv, dizarmonic, tată absenteist, mamă<br />
hiperprotectivă cu inflexiuni autoritare( fig. 8.48).<br />
Fig. 8.48- L.A., sex feminin, 7 ani - desen proiectiv<br />
2f. G.S., sex feminin, 7 ani, mediu urban, Tg,Frumos,Iaşi<br />
Inteligenţă medie inferioară<br />
Introvert<br />
Instabil emoţional<br />
Temător<br />
Cuplu parental submediu dizarmonic, tatăl autoritar (fig. 8.49)..<br />
Fig. 8.49- G.S., sex feminin, 7 ani - desen proiectiv<br />
Testul proiectiv tematic asociativ “omuleţ”- “arbore”<br />
1g. A., sex masculin, 6,6 ani, mediu urban,Iaşi<br />
Vârstă psiho-ontogenă 4 ani<br />
Deficient mental de analiză şi sinteză perceptive, bradipsie<br />
Extrovert<br />
Temător, <strong>la</strong>bil emoţional<br />
Cuplu biparental,mediu, prezumtiv-armonios ,implicative (fig. 8.50).<br />
40
Fig. 8.50- A., sex masculin, 6,6 ani - desen proiectiv<br />
8.7. Concluzii<br />
Testele proiective nontematice dar mai ales cele tematice coroborate cu chestionare şi<br />
interviuri adresate copiilor, intermediate de adult sau educator, s-au dovedit a fi de mare<br />
acurateţe în evaluarea elocventă a particu<strong>la</strong>rităţilor psiho-mentale, emoţionale şi<br />
comportamentale ale etapelor de vârstă preşco<strong>la</strong>re studiate;<br />
Se pot prefigura, fără rezerve, ca instrumente lucrative efective şi uşor accesibile <strong>la</strong><br />
nivel comunitar în aplicarea corectă <strong>la</strong> nivel individual şi popu<strong>la</strong>ţional a managementului<br />
stomatologic pediatric preventiv, interceptiv şi curativ, atât <strong>la</strong> copilul normal, cât şi <strong>la</strong> copilul cu<br />
nevoi speciale şi mai ales în prevenirea , interceptarea şi tratamentul curativ al E.C.C. şi<br />
S.E.C.C. în dentaţia primară, chiar şi în tratamentul tardiv în dentiţia mixtă, sau începutul<br />
dentaţiei permanente.<br />
Testele proiective tematice , interpretate competent sunt concludente privind dinamica<br />
:<br />
Capacităţilor senzorial-perceptive ale copilului;<br />
Capacităţilor orientării spaţiale ;<br />
Capacităţii reprezentărilor în conţinut şi dimensiune;<br />
Scorul de maturare corticală core<strong>la</strong>tiv cu cel al abilităţilor lingvistice<br />
cognitive;<br />
Registrele emoţional-afective;<br />
Comportamente sociale, etc.<br />
Capitolul IX<br />
Studiul variabilităţii clinice şi a oportunităţilor de management comportamental şi<br />
terapeutic în E.C.C. şi S.E.C.C<br />
Medicina dentară modernă, fundamentată ştiinţific pe baza a numeroase studii<br />
clinice, paraclinice, experimentale susţinute fundamental şi aplicativ pragmatic relevă<br />
concludent rolul factorilor sistemici şi interre<strong>la</strong>ţia acestora cu cei locali, loco-regionali şi<br />
disfuncţionali în debutul, prevalenţa, incidenţa, forma de manifestare, evoluţia şi prognosticul<br />
clinico-terapeutic al afecţiunilor stomatologice <strong>la</strong> copil, adolescent şi adult.<br />
Patologia oro-dento-maxilo-facială poate debuta şi evolua ascendent, agresiv în<br />
raport direct cu contextul socio-comportamental sau sistemic psiho-somatic al subiectului în<br />
cauză, context care amplifică vulnerabilitatea cazului clinic în interfaţă cu afecţiunea oro-<br />
41
dentară. Aceste circumstanţe influenţează conduita comportamentală şi terapeutică orodentară,<br />
sau generează dificultăţi particu<strong>la</strong>re psiho-comportamentale şi terapeutice mai ales<br />
când avem în vedere pacientul copil, normal, sau cu nevoi speciale (psiho-somatice sau sociale).<br />
Aspectele menţionate sunt cu atât mai relevante, cu cât prin abordul stomatologic<br />
bioetic al copilului ne propunem şi încercăm să predictibilizăm, cât mai uman si profesional<br />
posibil, calitatea vieţii copilului, adolescentului, adultului(39).<br />
9.1. Scopul <strong>studiul</strong>ui este :<br />
Optimizarea efectivă şi fiabilă a unor strategii, tehnici şi proceduri de management<br />
comportamental şi terapeutic al E.C.C. şi S.E.C.C. accesibile nediscriminator <strong>la</strong> nivel comunitar,<br />
indiferent de etnie sau statut socio-economic familial, prin prisma parametrilor :cost / beneficiu,<br />
cost/eficienţă, cost/ efectivitate şi accesibilitate comunitară, impactul socio-estetic, psihosociologic(raportare,<br />
inserţie şi integrare socială).<br />
9.2. Obiectivele <strong>studiul</strong>ui sunt :<br />
Studiul aplicativ al algoritmului de diagnostic şi prognostic clinico-terapeutic în<br />
concept integrativ-sistemic al acestei entităţi clinice :<br />
Particu<strong>la</strong>rizarea factorului “key-risk”:<br />
Contextul sistemic :<br />
Socio-familial, comunitar şi ecologic;<br />
Psiho-ontogen;<br />
Psiho-somatic;<br />
Tiparul carial;<br />
Tiparul dentar.<br />
Limite şi posibilităţi ale managementului comportamental şi terapeutic (prevenţie<br />
preprimară, primară, secundară(interceptivă) şi curativ.<br />
9.3. Material şi metodă<br />
Lotul de studiu a fost format din 55 de copii (29 fete şi 26 băieţi),proveniţi din<br />
asistenţă <strong>la</strong> solicitare de <strong>la</strong> nivelul bazei clinice, aleşi dintr-un lot mai mare de 500 de copii pe<br />
care s-a realizat un studiu epidemiologic complex cross - sectional şi pe care complementar s-<br />
au realizat investigaţii clinice orto-gnato-pedodontice şi interdisciplinare (în funcţie de<br />
particu<strong>la</strong>rizările cazurilor clinice): pediatric, psiho-sociologic, O.R.L., fotostatic,<br />
ortopantomografii, studii de model si teleradiografii.<br />
Ca apartenenţă ecologică şi zonală copii monitorizaţi provin din mediul urban sau<br />
rural din judeţele Iaşi, Botoşani, Suceava, Vaslui cu o structură socio-economică familial<br />
heterogenă.<br />
Programul şi <strong>studiul</strong> în sine au fost precedate de obţinerea consimtământului în<br />
cunoştinţa de cauză mandatat, informat, scris şi semnat de către aparţinător.<br />
Evaluarea oro-dentară clinică şi paraclinică s-a efectuat conform metodologiei<br />
O.M.S., iar integistrarea datelor pe fişa de tip O.M.S.(Anexa 1).<br />
Vom prezenta în cele ce urmează, din eşantionul de copii monitorizaţi clinic si<br />
paraclinic, câteva cazuri mai reprezentative privind complexitatea registrelor etiopatogenice şi<br />
clinice ale E.C.C. şi S.E.C.C. respectiv:<br />
Caria de biberon<br />
Sindromul de suzetă Mugnier<br />
Caria circu<strong>la</strong>ră Stein<br />
Caria rampantă .<br />
9.4. Rezultate<br />
Caz clinic nr.1<br />
Pacient I.I.D , sex femin, în vârstă de 8 ani , mediu urban, Iaşi<br />
In contextual acestui caz clinic elementele de referinţă clinice si paraclinice ale cazului<br />
în sine au fost prezentate în cadrul capitolului VII(fig. 9.1 – 9.5).<br />
In cele ce urmează com prezenta doar strategia terapeutică preconizată prin prisma<br />
limitelor şi oportunităţilor contextuale.<br />
42
Fig.9.2. Pacienta I.I.D , sex femin, 8 ani - Examenul<br />
endooral al arcadelor in ocluzie<br />
Fig. 9.3- 9.4 . Pacienta I.I.D , sex femin, 8 ani . Examenul endooral al arcadelor dentare<br />
Diagnostic: Malocluzie c<strong>la</strong>sa a IIa /2 Angle, atipică, asimetrică, cu o ocluzie frontală în<br />
zig-zag(Boboc) generată de angrenajele inverse parce<strong>la</strong>re frontale şi carii <strong>severe</strong> <strong>timpurii</strong><br />
simple şi complicate cu pierderi premature de dinţi temporari şi erupţii premature ale dinţilor<br />
permanenţi(fig.9.1 – 9.5).<br />
P<strong>la</strong>nul de tratament :<br />
După obţinerea consimţământului în cunoştinţă de cauză mandatat,informat scris şi<br />
semnat al actualilor aparţinători, cât şi acceptul deductiv al copilului privind managementul<br />
comportamental terapeutic orto-gnato-pedodontic al acestuia, am adoptat practica recurentă<br />
recomandată de Missoum şi Minard(fig.9.6) .<br />
realizarea complianţei adultului pivind starea prezentă şi starea dorită a copilului;<br />
educaţia sanitară individuală;<br />
individualizarea tehnicilor de management comportamental versus particu<strong>la</strong>rizarea<br />
sistemică a copilului ( comunicare non-verbală empatică, comunicare verbală<br />
eufemistică, tehnici de mode<strong>la</strong>re comportamentală sofronizantă T.S.D(tell-show-do)<br />
asanarea odonto-periodontală;<br />
43
Gestiunea eficace a situaţiilor<br />
Învăţarea consecutivă a eşecurilor şi<br />
succeselor<br />
Integrarea învăţărilor pentru aplicarea<br />
ulterioară efectivă şieficientă<br />
Eşecurile sunt analizate<br />
Succesele sunt construite<br />
Reuşita este programată<br />
Fig. 9.6. Modelul practicii recurente recomandată de Missoum şi Minard<br />
tratament ortodontic :<br />
funcţional prin decondiţionarea obiceiurilor vicioase şi reeducarea funcţiilor alterate,<br />
antrenament muscu<strong>la</strong>r, miogimnastică oro-facială;<br />
biomecanic activ prin deblocarea ocluziei, expansiune bimaxi<strong>la</strong>ră, realizarea unei<br />
congruenţe dento-dentare şi dento-alveo<strong>la</strong>re armonioase;<br />
menţinerea spaţiilor edentate ( mandibu<strong>la</strong>r prin menţinător de spaţiu mobilizabil) ; şi<br />
prelungiri menţinător de spaţiu dentar în contextul aparatului ortodontic mobilizabil<br />
biomecanic active maxi<strong>la</strong>r preconizat (fig. 9.7 a,b,c,d)<br />
Fig.9.7 a,b,c,d- Aparatele ortodontice maxi<strong>la</strong>r şi mandibu<strong>la</strong>r utilizate în tratamentul pacientei I.I.D, sex feminine, 8 ani<br />
salt articu<strong>la</strong>r <strong>la</strong> nivel 12,22 , concomitent cu şlefuirile selective pe faţa mezială<br />
53,63,73,83 şi expansiunea arcadei maxi<strong>la</strong>re) ;<br />
suspectarea în dinamică a eventualelor extracţii seriate 14 sau 15 pentru integrarea pe<br />
aracadă a dintelui 13;<br />
monitorizarea stomatologică activă pe termen lung a cazului clinic;<br />
continuitatea efectivă a demersului educaţional promovat şi instituit.<br />
44
Fig. 9.8 . Pacienta I.I.D , sex femin, 8 ani - Schema de tratament recurentă<br />
Missoum şi Minard preconizată<br />
Cazul clinic nr.2.<br />
Pacienta L.B., sex feminin, vârsta de 5,6 ani din mediul rural, judeţul Iaşi.<br />
Provine dintr-o familie cu nivel socio-economic modest, cuplu biparentantal.<br />
Temperamental-comportamental, pacienta are tendinţa <strong>la</strong> introvertenţă, psiho-emoţional<br />
fiind temătoare dar, potenţial-cooperantă.<br />
De remarcat faptul ca alimentaţia a fost naturală până <strong>la</strong> 30 de zile post-partum apoi fiind<br />
alimentată cu biberonul până <strong>la</strong> 24 luni, cu prânzuri nocturne.<br />
Pusele repetate de faringo-amigdalită a favorizat insta<strong>la</strong>rea unei repiraţii mixte,<br />
predominent orală.<br />
Igienă orală nesatisfăcătoare este determinată de periajul dentar realizat numai seara,<br />
superficial şi inconsecvent.<br />
La examinarea clinică generală şi cranio-facială se observă că pacienta din punct de<br />
vedere somatic este hiposomă, cu tip cranio-cefalic-brahicefal, facies asimetric, uşor<br />
subdimensionat(fig. 9.9 ).<br />
Fig. 9.9. Examenul general al pacientei<br />
L.B., 5,6 ani<br />
Fig.9.10. Examenul endooral al arcadei<br />
dentare in ocluzie<br />
45
La examenul intraoral se constată deglutiţia infantilă, p<strong>la</strong>nul post <strong>la</strong>cteal în treaptă uşor<br />
mezializată, overbite 2/3, <strong>la</strong>terodeviaţie mandibu<strong>la</strong>ră stângă cu tendinţă <strong>la</strong> angrenaj invers 62/72,<br />
72(Fig.9.10- 9.12).<br />
Fig. 9.11. Examenul endooral al arcadei<br />
dentare superioare<br />
Fig.9.12 . Examenul endooral al<br />
arcadei dentare inferioare<br />
Diagnosticul iniţial : Malocluzie c<strong>la</strong>sa aIa Angl, S.E.C.C. – carii de biberon bimaxi<strong>la</strong>r<br />
incisivo-mo<strong>la</strong>re bi<strong>la</strong>teral simple şi complicate.<br />
Prognosticul clinic este bun doar în condiţiile instituirii unui management<br />
comportamental şi terapeutic adecvat prin management educaţional atât pentru copil cât şi<br />
pentru adult, pedodontic restaurativ, tratament ortodontic funcţional cu favorizarea finalizării<br />
erupţiei clinice a mo<strong>la</strong>rilor primi permanenţi pentru a facilita a doua înalţare fiziologică a<br />
ocluziei.<br />
În această contextualitate E.C.C. şi S.E.C.C. reţin în mod deosebit atenţia prin<br />
relevanţa lor socio-epidemiologică, psiho-somatică şi psiho-estetică <strong>la</strong> nivel mondial,<br />
European, est-european şi naţional şi zonal.<br />
În fond E.C.C. şi S.E.C.C. ca particu<strong>la</strong>rizări ale <strong>cariei</strong> dentare în perioada micii<br />
copilării (0-3 ani) se regăsesc în această contextualitate prin rezonanţa lor psiho-sociocomportamentală<br />
şi epidemiologică pe termen lung, cu impact remanent nemijlocit asupra<br />
calităţii vieţii copilului şi adultului, fie el aparţinător, educator sau decident.<br />
În acest cadru de referinţă E.C.C. şi S.E.C.C, ca particu<strong>la</strong>rizări ale <strong>cariei</strong> dentare în<br />
perioada copilăriei mici, <strong>timpurii</strong>(0-3 ani) şi mijlocii (3-6 ani), generează profunde probleme<br />
oro-dentare cu impact pe termen mediu şi lung psiho-somatic, psiho-estetic şi sociocomportamental,<br />
atât <strong>la</strong> copii mici, cât şi <strong>la</strong> popu<strong>la</strong>ţia adultă (21,227).<br />
După cum menţionează Sven Poulsen în 2002(21,227 ), Dani<strong>la</strong> I şi Evghenikos în<br />
2007(50) aceste entităţi clinice reprezintă o autentică problemă de sănătate publică orodentară,<br />
prin debutul extrem de timpuriu şi prin riscul înalt de progresie carială, cu implicaţii<br />
directe asupra dentaţiei permanente.<br />
Prin complexitatea sa contextuală şi <strong>la</strong>rga sa variabilitate clinică, E.C.C. şi S.E.C.C<br />
predictibilizează dinamica şi trendul de creştere şi dezvoltare oro-dento-maxilo-facială şi psihosomatică<br />
în perioadele dentiţiei mixte şi a dentaţiei permanente tinere(251), cu implicaţii asupra<br />
homeostaziei sistemului stomatognat <strong>la</strong> etapa adultului tânăr.<br />
Pe de altă parte experienţele neplăcute, algogene ale copilului antepreşco<strong>la</strong>r şi<br />
preşco<strong>la</strong>r generate de complicaţiile periodontale şi potenţialele consecinţe sistemice ale E.C.C. şi<br />
S.E.C.C. asociate cu tehnici de management pedodonto-ortodontic neadecvate şi o credibilitate<br />
discutabilă din partea practicianului faţă de durerea dentară a copilului se prefigurează într-un<br />
predictor al fricii, anxietăţii şi fobiei dentare, a frustrării şi introvertirii copilului prin complexe<br />
de inferioritate psiho-estetice şi de comunicare, a demodulării comportamentale pe termen lung<br />
a copilului şi viitorului adolescent versus cabinet şi tratament stomatologic (234).<br />
46
Capitolul<br />
X<br />
Strategii agreate, promovate şi utilizate în managementul<br />
pedodonto-ortodontic al E.C.C. şi S.E.C.C. <strong>la</strong> dinţii temporari<br />
Medicul practician stomatolog actual cu profil pediatric este din ce în ce mai mult<br />
afectat de schimbările din societate, marketing şi media, comunicare si tehnologie, de practicile<br />
parentale ale familiei moderne în raport şi contrast cu familia tradiţională.<br />
Comportamentul pacientului copil şi îndeosebi al copilului preşco<strong>la</strong>r reflectă tot mai<br />
puţine limite, , mai puţin autocontrol, precum şi aşteptări comportamentale reduse din partea<br />
părinţilor. Schimbările din stilul părinţilor, informarea lor insuficientă, aleatorie sau în unele<br />
cazuri inexistentă în probleme de sănătate oro-dentară influentează defavorabil starea de sănătate<br />
psiho-somatică a copilului şi implicit comportamentul acestuia în cabinetul stomatologic.<br />
Pornind de <strong>la</strong> aceste premize (prezente şi în actualitatea românească) am acordat în<br />
cadrul programului educaţional comunitar promovat de noi cât şi în cadrul asistenţei <strong>la</strong><br />
solicitare, o atenţii deosebite în primul rând strategiei educaţionale şi îndeosebi nivelului<br />
educaţional şi atitudinal al mamei faţă de starea de sănătate şi formare a atitudinii copilului faţă<br />
de propria sănătate. După cum menţionează de altfel şi Triandis, Kerman şi Trebbi (<br />
256,257,258,259 ), atitudinea mamei are o semnificaţie covârşitoare prin trei componente<br />
majore: congnitivă, emoţională şi comportamentală.<br />
Ca atare, sănătatea dentară <strong>la</strong> copiii mici, prevenirea E.C.C. şi S.E.C.C. pot beneficia<br />
indubitabil de educarea şi motivarea mamelor (Shaw, Murray, Garnet ,1980). În conformitate cu<br />
aceste principii atestate în domeniu, strategia noastră educaţională a fost secvenţializată astfel :<br />
evaluarea cadrului socio-ambiental : subiect, familie şi comunitate;<br />
promovarea de metode educaţionale (adult/copil) proactive;<br />
individualizarea modelului educaţional şi a instrumentelor coparticipative (<br />
feed-back şi feed-forward- adult/copil);<br />
motivarea pozitivă , conştientă şi implicarea competitivă a copilului.<br />
Reuşita acestei strategii coparticipative a fost influenţată covârşitor de valorificarea<br />
factorului motivator (atât pentru adult, cât şi pentru copil) reprezentată de : dorinţa şi învăţarea<br />
socială gradual (“social learning”) illustrate prin parametrul k.a.b.(cunoştinţe-aptitudinicomportamente).<br />
Elocvente sunt în acest sens proiecţiile metaforice secvenţiale (iniţiale şi de etapă) ale<br />
percepţiilor copiilor privind necesitatea, oportunitatea programului şi a mesajului educaţional (<br />
fig 10.1) cu extrapo<strong>la</strong>rea stilistică a unui “semnal de a<strong>la</strong>rmă”.<br />
Paradoxal pentru vârsta lor psiho-ontogenă ne apare în prim p<strong>la</strong>n “foamea” , setea<br />
pentru educaţie şi informare, dar şi bucuria copiilor şi implicit a “ măseluţelor” lor, de a fi<br />
beneficiat de educaţie pentru sănătate şi conştientizarea transpusă metaforic a acestei împliniri şi<br />
bucurii psiho-socio-estetice a copiilor .<br />
10.1 . Strategii preventive<br />
Am avut în vedere în acest sens :<br />
Prevenţia E.C.C. şi S.E.C.C. preprimară şi primară cu adresabilitate către<br />
părinţi ( îndeosebi către mame) şi educatori ;<br />
Prevenţia E.C.C. şi S.E.C.C. preprimară şi primară cu adresabilitate către<br />
copil.<br />
Punctual am promovat:<br />
Recomandarea adresată părinţilor şi viitorilor părinţi de:<br />
a efectua prima vizită stomatologică a copilului în intervalul de vârstă de 6<br />
luni-1 an;<br />
Prevenirea şi/sau suprimarea transmiterii către copil a agentului patogen<br />
Strecococcus mutans vertical ( de <strong>la</strong> mamă, prima “fereastră de infecţiozitate<br />
47
” a copilului) cât şi orizontal ( de <strong>la</strong> anturajul familial şi/sau comunitar(creşă,<br />
grădiniţă);<br />
Modificarea stilului de viaţă sanogen intrafamilial în sensul unui stil<br />
sanogen,proactiv (Johnsen);<br />
Igienă oro-dentară riguroasă şi consecventă, cât şi asanarea odonto-periodontală a<br />
adulţilor din anturaj si îndeosebi a părinţilor,a mamelor si viitoarelor mame;<br />
Folosirea cu regu<strong>la</strong>ritate de către mamă şi anturaj a gumelor cu xylitol în perioada<br />
erupţiei clinice a dinţilor temporar ai copilului ;<br />
Evitarea şi/sau îndepărtarea obişnuinţelor alimentare nesanogene ale sugarului şi<br />
copilului mic ( mai ales ale celor nocturne);<br />
Igienizarea orală a sugarului şi copilului mic după prânzuri şi administrări de siropuri<br />
medicamentoase(mai ales nocturne);<br />
Recomandări practice efective, unde am avut în vedere :<br />
Iniţierea timpurie şi mode<strong>la</strong>rea atitudinală-comportamentală a copilului ( de <strong>la</strong> etapa de<br />
vârstă 2, 6-3 ani) cu deprinderi consecvente şi gradual corecte, în raport cu vârsta sa psihoontogenă,<br />
de igienă orală prin iniţierea periajului dentar asistat din momentul erupţiei clinice a<br />
primului dinte temporar;<br />
Aplicaţii topice de :<br />
Digluconat de clorhexidină 1% , gel de <strong>la</strong> vârsta de 3 luni(G.Koch, Sv.Poulsen)<br />
Paste de dinţi cu fluoruri de <strong>la</strong> vârsta de 1, 6 ani ( cu concentraţii şi cantităţi adecvate<br />
etapei de vârstă a copilului);<br />
De <strong>la</strong>curi şi geluri cu NaF2 ;<br />
Recomandări privind dieta, conform ghidului alimetar piramidal (“Food guide<br />
pyramid” recomandat de Academia Naţiona<strong>la</strong> de Ştiinţe- U,S,A 1992) şi<br />
disciplinarea contextuală a consumului de dulciuri;<br />
Promovarea şi asimi<strong>la</strong>rea unui stil de viaţă şi a unui comportament sanogen.<br />
Utilizarea nocturnă a “Fall Asleep Pacifier “(0, 25 mf de Naf îndulcit cu xylitol şi<br />
sorbitol);<br />
Recomandarea utilizării contextuale şi monitorizarea combinaţiei : clorhexidină,<br />
triclosan/ fluoruri deoarece amplifică efectul cariostatic al fluorului topic în adiţie <strong>la</strong><br />
dieta şi igienă orală (M.Courzon).<br />
Prevenirea , interceptarea şi combaterea obiceiurilor şi atitudinilor posturale vicioase, a<br />
disfuncţiilor şi parafuncţiilor, dar şi reeducarea funcţională contextuală;<br />
Obişnuirea timpurie copilului cu primele contacte stomatologice propiru-zise <strong>la</strong> nivel de<br />
cabinet.<br />
Recomandări privind prevenţia primară şi interceptivă, E.C.C. şi S.E.C.C a copilului<br />
preşco<strong>la</strong>r:<br />
Evaluarea şi identificarea riscului carial: convenţional şi E.C.C. şi S.E.C.C.<br />
Evaluarea şi particu<strong>la</strong>rizarea factorului “key-risk”:<br />
tiparul dentar,<br />
tiparul carial( convenţional, E.C.C. si S.E.C.C.),<br />
suprafaţa dentară,<br />
etapa de vârstă, sex, mediu familial.<br />
Individualizarea grupelor de risc carial : risc carios 0, risc carios scăzut, risc carios<br />
moderat şi risc carios înalt.<br />
În consens cu aserţiunile din literatura de specialitate, am remarcat că este mai uşor să<br />
schimbi deprinderile şi obieciurile de igienă oro-dentară decât tiparele de obişnuinţe alimentare<br />
.<br />
Recomandări privind particu<strong>la</strong>rizarea strategiei prevenţiei E.C.C. şi S.E.C.C. <strong>la</strong> copilul<br />
preşco<strong>la</strong>r cu nevoi speciale (dizabilităţi).<br />
După cum recomandă Sv.Poulsen se impune stringent o abordare complexă socioecologică<br />
( a familiei si a copilului ) şi medicală interdisciplinară şi multidisciplinară (a<br />
48
copilului)(fig.10.3) dat fiind faptul că însăşi E.C.C. şi S.E.C.C. se particu<strong>la</strong>rizează sub aspectul<br />
diagnosticului şi prognosticului clinico-terapeutic <strong>la</strong> interfaţa dintre posibilităţi, limite si<br />
paleative ale E.C.C. şi S.E.C.C. <strong>la</strong> copilul cu nevoi speciale.<br />
10.2.Material şi metodă<br />
În argumentarea scopului propus am avut în vedere şi :<br />
particu<strong>la</strong>rizarea cadrului psiho-socio-economic şi familial;<br />
co<strong>la</strong>borarea şi responsabilizarea interdisciplinară şi multidisciplinară;<br />
identificarea mijloacelor de comunicare interumană copil şi<br />
aparţinători(adecvată şi fezabilă);<br />
particu<strong>la</strong>rizarea clinico – sistemică a copilului cu nevoi speciale.<br />
De <strong>la</strong> toţi subiecţii implicaţi în studiu s-a obţinut consimţământul în cunoştinţă de cauză<br />
mandatat, informat, scris şi semnat al aparţinătorilor cu implicarea efectivă şi responsabilă în<br />
primul rând a părinţilor şi implicarea comunitară efectivă , ca şi suport.<br />
Am utilizat tehnici alternative, flexibile de management comportamental şi terapeutic<br />
preventive , interceptive şi curative.<br />
Programele de prevenţie individualizate s-au axat pe promovarea intensivă a igienei<br />
orale, recomandări şi restricţii nutriţionale, programe de fluorizare intensive, controlul clinic al<br />
plăcii muco-bacteriene (cu clohexidină gel), supralicitarea timpului de către echipa<br />
stomatologică şi monitorizarea sistemică.<br />
10.3 Strategii terapeutice curative<br />
Prin raportarea <strong>la</strong> materialul faptic studiat <strong>la</strong> nivel comunitar, dar mai ales în cadrul<br />
asistenţei <strong>la</strong> solicitare , dar şi în consens cu datele şi opiniile din literatura de specialitate )<br />
remarcăm adresabilitatea de cele mai multe ori tardivă a copiilor cu E.C.C. şi S.E.C.C.<br />
complicate ( inclusive cu frecvente pierderi premature de dinţi temporari secundare tiparelor<br />
cariale complicate cu acutizări periodontale repetate) şi frecvent associate, agravant, cu variate<br />
disfuncţionalităţi şi anomalii dento-maxi<strong>la</strong>re .<br />
În consecinţă ,după cum precizează Ripa, Whall şi G.Koch, managementul terapeutic<br />
curativ trebuie secvenţializat şi individualizat riguros şi competent în funcţie de :<br />
tiparul carial şi extinderea leziunii;<br />
vârsta psiho-ontogenă şi nivelul comportamental al copilului;<br />
gradul şi disponibilităţile de cooperare şi implicare al aparţinătorilor;<br />
calibrarea calitativă a standardelor profesionale ale echipei medicale şi a folosirii<br />
efective a resurselor ( cea mai importantă resursă o reprezintă timpul afectat copilului<br />
preşco<strong>la</strong>r cu E.C.C. şi S.E.C.C.);<br />
riscul minimal pentru pacientul copil( durere, frică, anxietate, iradiere RX);<br />
realizarea unui scor ridicat al satisfacţiei copilului şi aparţinătorilor;<br />
asigurarea continuităţii îngrijirii medicale de specialitate a copilului.<br />
În situaţiile clinice interceptate în timp oportun, cu leziuni coronare necomplicate şi<br />
neextinse în suprafaţă şi profunzime , sunt pertinente tratamentele minimal- invazive<br />
restaurative odontale prin obturaţii coronare de durată fizionomice sau semifizionomice cu<br />
caracter biostimu<strong>la</strong>tor (dacă stadiul existenţial al tiparului dentar afectat justifică atitudinea<br />
terapeutică în sine) ( fig 10.4 –fig 10.7).<br />
49
Fig.10.4-10.7 – Metoda de restaurare a leziunilor E.C.C<br />
În cazul leziunilor coronare E.C.C. şi S.E.C.C. distructive în suprafaţă şi profunzime cu<br />
compormiterea substructurii coronare , circumstanţial ( dinţi temporari în stadiile I sau II<br />
existenţial, nu sunt prezente complicaţii periodontale majore ) îşi găsesc aplicabilitatea<br />
coroanele pedodontice fizionomice şi semifizionomice (fig 10.9 -10.12 ) .<br />
Fig 10.8 -10.11 – Restaurarea cu cape de celuloid pedodontice<br />
În cazul apariţiei E.C.C. şi S.E.C.C. în anumite contexte sistemice loco-regionale şi<br />
generale cu potenţial agravant, conduita terapeutică se diferenţiază în triolet : sociocomportamental,<br />
pedodontic şi ortodontic .<br />
Ilustrative în acest sens pot fi considerate urmatoarele cazuri clinice abordate de noi .<br />
10.3.1.Variabile clinice :<br />
Pierderea prematură a dinţilor temporari secundară S.E.C.C. complicate, netratate.<br />
Cât timp nu s-au insta<strong>la</strong>t consecinţele dento-alveo<strong>la</strong>re şi dento-dentare tridimensionale<br />
mezio-distale, pa<strong>la</strong>tinale, vestibu<strong>la</strong>re şi verticale , menţinătorul de spaţiu mobilizabil sau fix( cu<br />
variante aplicative) reprezintă indicaţia terapeutică interceptivă şi curativă de elecţie.<br />
Contextual clinic, menţinătorul de spaţiu , ca şi aparat ortodontic pasiv sau gnatoprotetic<br />
temporar, particu<strong>la</strong>rizat, poate asigura, în condiţia unei monitorizări competente spaţiu<br />
disponibil pentru erupţia clinică armonioasă a dinţilor permanenţi ( de succesiune C, Pm1, Pm2<br />
sau completare M1, M2, M3) implicit congruenţa dento-alveo<strong>la</strong>ră predictibilizată de tiparul<br />
genetic şi constituţional al copilului.<br />
În individualizarea soluţiilor teraputice am avut în vedere evaluarea clinică (Nance,<br />
<strong>Gr</strong>aber, Tanaka, Johnton) şi evaluarea radiologică (ortopantomografia şi/sau<br />
teleradiografia de profil).<br />
50
10.3.2.Variabile terapeutice:<br />
Ca şi tipuri de menţinătoare de spaţiu am agreat în funcţie de specificul clinic psiho-socioeconomic<br />
al cazului clinic :<br />
menţinătoare de spaţiu fixe (conjuncte) cum ar fi :<br />
o Inelul ortodontic cu buclă (fig.10.12-10.14).<br />
o Coroana pedodontică cu buclă (fig.10.15-10.16);<br />
Fig.10.12-10.13. Menţinătoare de spaţiu cu inel ortodontic cu buclă<br />
Fig.10.15-10.16.Imagine intraorală şi Rx cu coroane pedodontice cu buclă<br />
menţinătoare de spaţiu mobilizabile acrilice .<br />
Din considerente obiective psiho-socio-economice, de complianţă şi multitudinea<br />
avantajelor funcţionale pe termen mediu orto-gnato-pedodontic şi sistemic , am utilizat<br />
preponderant menţinatoarele de spaţiu mobilizabile acrilice, cu sau fără asocieri de coroane<br />
pedodontice( fig. 10.17-10.18).<br />
Fig. 10.17- 10.18- Imagine cu mentinator de spatiu mobilizabil<br />
Tipul de menţinător de spaţiu utilizat a fost individualizat în funcţie de contextul clinic<br />
local, loco-regional şi general al pacientului copil, disponibilităţile efective de complianţă<br />
deductive şi co<strong>la</strong>borare adult/copil, etapa de vârstă a copilului crono-biologică, psiho-ontogenă<br />
şi mai ales dentară dar şi contextualitatea orală a pierderii premature a dinţilor temporari în<br />
raport cu erupţia clinică a dinţilor permanenţi de completare ( înainte sau după iniţierea erupţiei<br />
clinice a acestora). În acest sens am avut în vedre îndeosebi, pierderea prematură a m2 temporar<br />
secundar S.E.C.C. în interfaţă cu momentul erupiei clinice a M1 permanent(fig.10.19-10.20)<br />
dată fiind semnificaţia tiparului dentar M1 permanent în individualizarea pe termen lung a cheii<br />
de ocluzie Angle.<br />
51
Inainte<br />
de iniţierea erupţiei<br />
clinice a M1p<br />
•M1P erupe mezial(preponderent sau exclusiv prin meziogresia M1p)<br />
•Pensarea spatiului pentru P2<br />
P2<br />
m1P<br />
m1T cT ilT icT<br />
După<br />
iniţierea erupţiei<br />
clinice a M1p<br />
•Maxi<strong>la</strong>r – rotatia mezia<strong>la</strong> M1P ( preponderentă este meyioversia M1p)<br />
•Mandibu<strong>la</strong>r – rotatia mezia<strong>la</strong> si bascu<strong>la</strong>rea mezio‐lingua<strong>la</strong><br />
•Migrarea dintilor anteriori spre spatiul edentat( spre D)<br />
m1T<br />
cT<br />
ilT<br />
icT<br />
m1T<br />
cT<br />
ilT<br />
icT<br />
Fig. 10.19-10,20. Consecintele pierderii premature a M2t inainte si dupa eruptia M1p<br />
S.E.C.C.complicată şi netratată a m2 temporar , soldată cu pierderea prematură a acestuia<br />
poate genera consecinţe majore prin afectarea variabilă a zonelor de sprijin <strong>la</strong>teral ( se pensează<br />
sau chiar se anulează “ spaţiul de derivă <strong>Gr</strong>aber Nance” aşa numitul “lee way space “, afectarea<br />
calitativă a p<strong>la</strong>nului post<strong>la</strong>cteal, cu impact major asupra prefigurării viitoarei chei de ocluzie<br />
Angle(fig.10.21)..<br />
Din aceste considerente caria severă timpurie a mo<strong>la</strong>rilor temporari şi îndeosebi a m2<br />
temporar trebuie prevenită sau interceptată terapeutic, cât mai timpuriu posibil, iar atunci când s-<br />
a produs deja pierderea prematură a acestor tipare dentare menţinătorul de spaţiu reprezintă o<br />
indicaţie terapeutică majoră de urgenţă.<br />
Dep<strong>la</strong>sarea corporea<strong>la</strong> a M1P<br />
Mezio‐oro‐versia M1P<br />
Disto‐oro‐versia m1T<br />
Egresiunea M1P si m2T antagonisti<br />
Pensarea spatiului pentru Pm2( incluzia entopia, ectopia<br />
Pm2)<br />
Reducerea “lee‐way space”(entopia, ectopia CP)<br />
Incongruenta dento‐alveo<strong>la</strong>ra secundara<br />
Retrodentia dintilor frontali<br />
Contacte premature si interferente ocluzale<br />
Angrenaj invers M1P<br />
cT ilT icT icT ilT cT m1T<br />
M1P m1T cT ilT icT icT ilT cT m1T<br />
m2T<br />
m1P<br />
Fig. 10.21. Consecintele pierderii premature a M2t bimaxi<strong>la</strong>r<br />
10.4. Variabile clinico-terapeutice ale pierderii premature a dinţilor temporari secundară <strong>cariei</strong><br />
<strong>severe</strong> <strong>timpurii</strong> complicate ,netratate<br />
Cazul clinic nr. 1.<br />
Pacienta L.A, sex feminin, cu vârsta de 7ani , mediu urban,Iasi<br />
Diagnosticul iniţial : S.E.C.C.( carie de biberon), netratată , în dentaţia temporară.<br />
Arcadele dento-alveo<strong>la</strong>re sunt aparent spaţiate( deschise) cu pensarea spaţiilor pentru I <strong>la</strong>teral,<br />
C,Pm1,Pm2 , <strong>la</strong> nivel mo<strong>la</strong>r şi <strong>la</strong> nivelul premo<strong>la</strong>rilor mandibu<strong>la</strong>ri( fig.10.22-10.23 )<br />
52
Fig.10.22-10.23 -Pacient L.B.,sex feminine,7 ani - Aspecte intraorale<br />
În acest context clinic am avut în vedere recuperarea deficitului de spaţiu dento-alveo<strong>la</strong>r<br />
bimaxi<strong>la</strong>r, utilizând aparate ortodontice biomecanic active mobilizabile prevazute cu prelungiri<br />
menţinător de spaţiu <strong>la</strong> nivelul zonelor edentate temporar.<br />
Dat fiind etapa de vârstă a copilului, tipologia sa comportamentală încă nesigură şi<br />
regăsirea sa actuală <strong>la</strong> primele contacte stomatologice, am abordat pentru început arcada<br />
mandibu<strong>la</strong>ră, urmând ca într-o etapă ulterioară să abordăm şi arcada maxi<strong>la</strong>ră (fig10.24, 10.25)<br />
Fig.10.25- Pacient LB.,sex feminine,7 ani - Soluţia terapeutică utilizată în tratamentul<br />
anomaliei dento-maxi<strong>la</strong>re<br />
Cazul clinic nr.2<br />
Pacient C.O.C., sex masculin, 5 ani, mediu urban, Botoşani.<br />
Diagnostic inţial : S.E.C.C. rampante , bimaxi<strong>la</strong>r complicate şi netratate (fig.10.26).<br />
Subiectul prezintă ocluzie inversă frontală ( prin conducţie canină forţată), tic de propulsie<br />
mandibu<strong>la</strong>ră nocturnă, deglutiţie sublinguală cu interpoziţie linguală, respiraţie mixtă<br />
predominent orală .<br />
Din anamneză observăm :<br />
Cuplu biparental, modest socio-economic şi cultural, neimplicativ;<br />
Copil mic, ambivert, nesigur emoţional;<br />
Igienă oro-dentară precară;<br />
Consumator de biberon nocturn cu ceai îndulcit cu miere de albine de <strong>la</strong> vârsta<br />
de 3 luni până <strong>la</strong> vârsta de 3 ani;<br />
Administrarea frecventă de siropuri medicamentoase, neurmată de igienă orală,<br />
datorită puseelor repetate de faringo-amigdalită.<br />
Igiena orală postprandială absentă.<br />
Am recomandat :<br />
Schimbarea obişnuinţelor alimentare<br />
Asimi<strong>la</strong>rea graduală a unor cunoştinţe corecte şi consecvente de igienă oro-de<br />
ntară;<br />
53
Decondiţionarea respiraţiei orale , a deglutiţiei sublinguală şi a interpoziţiei<br />
linguale;<br />
Exerciţii de miogimnastică;<br />
Consultaţie şi tratament de specialitate O.R.L.;<br />
extracţia tiparelor dentare temporare compromise şi irecuperabile ;<br />
desfinţarea punctelor de conducţie forţată prin şlefuiri selective graduale<br />
(53,63,73,83,65,75);<br />
Dormitul în hiperextensie dorsală;<br />
Tracţiune e<strong>la</strong>stică cranio-mentonieră (prin sistem capelină şi barbiţă<br />
mentonieră pe care le-am confecţionat în baza clinică );<br />
Utilizarea nocturnă a sistemului miofuncţional Trainer(fig10.27).<br />
Fig.10.27. Pacient C.O.C., sex masculin, 5 ani . Trainer utilizat in tratamentul anomaliei dento-maxi<strong>la</strong>re<br />
Diagnosticul de etapă <strong>la</strong> vârsta de 6 ani<br />
Deglutiţie mixtă;<br />
Vârsta dentară prematură ( prin erupţia prematură a Ic maxi<strong>la</strong>ri);<br />
Igienă oro-dentară deficitară;<br />
Persistenţa respiraţiei predominent orale( s-a internat <strong>la</strong> chirurgie O.R.L. pentru<br />
extirparea polipilor dar nu s-a continuat cu terapia de reeducare funcţională);<br />
Respectarea în foarte mică masură a recomandărilor făcute în urmă cu un an;<br />
Persistenţa ocluziei inverse frontale( erupţia clinică a Ic maxi<strong>la</strong>ri în pa<strong>la</strong>to-versie,<br />
persistenţa conducţiilor forţate) în configuraţia malocluziei c<strong>la</strong>sa III/2 Angle;<br />
Tendinţa <strong>la</strong> inocluzie parţială,parce<strong>la</strong>ră (prin persistenţa interpoziţiei linguale şi a<br />
tendinţei de rotaţie cranio-facială anterioară , hiperdivergenţa anterioară(Sassouni) (<br />
fig.10.28);<br />
Incongruenţa dento-alveo<strong>la</strong>ră secundară(gravă maxi<strong>la</strong>ră, medie mandibu<strong>la</strong>ră ).<br />
P<strong>la</strong>nul de tratament<br />
Se reactualizează recomandările anterioare;<br />
Se recomandă exerciţiul spatulei, zilnic;<br />
Se încep procedurile de miogimnastică respiratorie (<strong>la</strong> Botoşani);<br />
Am instituit tratamentul ortodontic impus de malocluzia insta<strong>la</strong>tă ( acceptat de părinţi<br />
şi pacientul copil), concretizat prin;<br />
P<strong>la</strong>că pa<strong>la</strong>tină de expansiune prevăzută cu :<br />
o şurub ortodontic biactiv;<br />
o resorturi auxiliare pentru vestibu<strong>la</strong>rizarea 11,12,21,22;<br />
o prelungiri menţinator de spaţiu;<br />
o interceptor ocluzal pentru deblocarea temporar a ocluziei şi efectuarea<br />
saltului articu<strong>la</strong>r;<br />
o bobiţa Walkhoff( pentru reeducarea degluţiei .<br />
o Prognosticul clinico-terapeutic prin întreaga contextualitate continuă să<br />
rămână rezervat.<br />
54
Diagnosticul de etapă <strong>la</strong> vârsta de 7 ani<br />
malocluzie c<strong>la</strong>sa III/2 Angle reziduală, atipică, asimetrică(fig 10.29)<br />
<br />
<br />
Fig. 10.29. . Pacient C.O.C., sex masculin, 7 ani. Aspecte intraorale<br />
privind statusul oro-dentar<br />
Incongruenţă dento-alveo<strong>la</strong>ră secundară asimetrică (gravă <strong>la</strong> maxi<strong>la</strong>r, medie <strong>la</strong><br />
mandibulă) ( fig. 10.29 -10.30 )<br />
Persistenţa degluţiei atipice (fig.10.30)<br />
Fig. 10.30 . Pacient C.O.C., sex masculin, 7 ani - Aspecte intraorale privind statusul oral<br />
Igiena oro-dentară mediocră şi inconsecventă;<br />
Erupţie dentară prematură bimaxi<strong>la</strong>ă cu inversarea tiparului de erupţie <strong>la</strong> nivel<br />
canin/premo<strong>la</strong>r mandibu<strong>la</strong>r (fig.10.30);<br />
Salt articu<strong>la</strong>r frontal parţial realizat(fig.10.30);<br />
P<strong>la</strong>n de tratament<br />
Sigi<strong>la</strong>rea terapeutică 46 şi preventivă 36;<br />
Extracţia resturilor radicu<strong>la</strong>re 75 si74;<br />
Adaptarea aparatului ortodontic biomecanic activ mobilizabil <strong>la</strong> re<strong>la</strong>ţia intermaxi<strong>la</strong>ră<br />
prezentă ( fig.10.31);<br />
Fig.10.31. Pacient C.O.C., sex masculin, 7 ani -Imagine cu solutia terapeutică utilizată<br />
<br />
<br />
Continuarea riguroasă a terapiei de reeducare funcţională ( conform principiilor-<br />
Roger,Moss);<br />
Luarea în discuţie pentru o etapă ulterioară a extracţiei dentare seriate (Hotz) în<br />
focarul de incongruenţă <strong>la</strong> nivel maxi<strong>la</strong>r( dat fiind deficitul de spaţiu de 5,2 mm <strong>la</strong><br />
nivel premo<strong>la</strong>r( conform legii lui Nance). Spaţiul pentru erupţia clinică 13,23 este<br />
închis complet (Fig.10.32.).<br />
55
Fig.10.32.Imaginea radiologica cu spatiul pensat pentru 1.3<br />
10.5 Concluzii<br />
Studiile de caz prezentate , în concordanţă cu datele şi opiniile actuale afirmate în<br />
literatura de specialitate , atestă oportunitatea imperativă a managementului efectiv al E.C.C. şi<br />
S.E.C.C. educaţional, preventiv şi curativ pedodonto-ortodontic complex cât mai accesibil atât<br />
<strong>la</strong> nivel individual , cât mai ales <strong>la</strong> nivel comunitar.(260,261,262,263,264,265,266,267)<br />
Capitolul XI<br />
Studiu descriptiv privind nivelul de cuoştinţe şi atitudini sanogene <strong>la</strong><br />
mamele din municipiul şi judeţul Iaşi<br />
11.1. Motivaţia alegerii <strong>studiul</strong>ui<br />
Pe p<strong>la</strong>n naţional au fost realizate abordări în domeniul educaţiei pentru sănătatea<br />
orală. În anul 1993 s-a efectuat un studiu referitor <strong>la</strong> nivelul de cunoaştere şi comportament al<br />
educatorilor în ceea ce priveşte sănătatea orală. Studiul a fost realizat de către specialişti din Iaşi,<br />
Bucureşti, în co<strong>la</strong>borare cu centrul OMS din Copenhaga (Danemarca) (268).<br />
11.2. Scopul şi obiectivele <strong>studiul</strong>ui<br />
Obiective:<br />
- dezvoltarea interesului şi motivarea mamelor pentru îmbunătăţirea cunoştinţelor<br />
despre sănătatea orală, producerea de schimbări de atitudini şi comportamente, care se vor<br />
reflecta în transmiterea mesajului educaţional către copii;<br />
- evaluarea factorilor de risc în producerea E.C.C şi S.E.C.C;<br />
- examinarea influenţelelor comportamentului maternal şi re<strong>la</strong>ţia mamă - copil bazate<br />
pe comportamentul sănătăţii copiilor.<br />
Scop:<br />
Studiul urmăreşte evaluarea comportamentului sănătăţii orale <strong>la</strong> copii şi evaluarea<br />
nivelului de cunoştinţe privind sănătatea orală şi atitudinile sanogene a mamelor.<br />
Ţinta mai multor programe de educaţie orală este de a dezvolta comportamente<br />
pozitive de sănătate orală şi atitudini (281,282).<br />
Eforturile sunt îndreptate, în final, către reducerea ratei carioase, care poate fi<br />
realizată prin: îmbunătăţirea practicilor de igienă orală, modificarea tiparelor nutriţionale,<br />
utilizarea de produse fluorurate, vizite regu<strong>la</strong>te <strong>la</strong> stomatolog . (283,284)<br />
11.3. Metodologie de lucru<br />
În vederea atingerii scopului şi a obiectivelor propuse am optat pentru realizarea unui<br />
studiu epidemiologic longitudinal.<br />
Studiul a fost realizat pe un lot de 70 copii cu vârste între 3,3 - 7,2 ani şi 70 mame<br />
din municipiul şi judetul Iaşi.<br />
56
Pentru realizarea <strong>studiul</strong>ui s-a optat pe criteriul de a alege copii din şcolile şi gradiniţe<br />
ale diferitelor cartiere din oraşul Iaşi dar şi din împrejurimi, copii din familii cu statut socioeconomic<br />
diferit.<br />
În cadrul programului desfăşurat în şcoli şi gradinite, pentru evaluarea stării de<br />
sănătate orală a copiilor, ca prim pas s-a recurs <strong>la</strong> completarea de către mamele copiilor<br />
implicaţi în program, a unor serii de întrebări, pe baza unor chestionare care au fost gândite,<br />
realizate şi evaluate de către specialişti. Chestionarele se încadrează în standardele şi criteriile<br />
Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi cuprind întrebări referitoare <strong>la</strong> comportamentul,<br />
cunoştinţele şi atitudinile privind sănătatea orală .Chestionarele au fost validate în anul 1992 de<br />
către Poul Erik Petersen, profesor al Universităţii de Ştiinţe, Departamentul de Dentistică<br />
Comunitară, Copenhaga, Danemarca, şi revalidate, în anul 2009, de către Stan Aurel,<br />
conferenţiar <strong>la</strong> catedra de Psihosociologie, din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi.<br />
Chestionarele pentru mame cuprind (anexa 5 ) :<br />
datele generale ale copilului (sex, domiciliu, vârstă);<br />
numărul copiilor în familie;<br />
nivelul de educaţie (pregătire profesională) şi statusul socio-economic.<br />
frecvenţa vizitelor <strong>la</strong> stomatolog în ultimele 12 luni, motivul vizitelor,<br />
tratamentul efectuat, persoana care <strong>la</strong> însoţit;<br />
cunoştinţele şi atitudinile referitoare <strong>la</strong> sănătatea orală;<br />
frecvenţa periajului dentar;<br />
sursele de informare privind grija pentru sănătatea dentară.<br />
întrebări în legătură cu atitudinile şi cunoştinţele de sănătate orală;<br />
comportamentul mamei privind sănătatea orală a copilului;<br />
suportul părintesc în sănătatea dentară;<br />
Pentru început, am solicitat şedinţe cu părinţii, şedinţe organizate de către conducerea<br />
şcolii. În cadrul programului s-a realizat proiectarea şi prezentarea unui material despre<br />
sănătatea orală şi s - au distribuit cele două broşuri cu informaţii despre comportamentul igienosanitar<br />
necesar menţinerii unui stil de viaţă sanogen (“ Caria severă timpurie (S.E.C.C) a<br />
dinţilor temporari. Comunicare şi mesaj educaţional - Ghid practic.” - Maxim Dana Cristina,<br />
Balcoş Carina; “Ghid practic de educaţie pentru sănătatea orală a copilului cu adresabilitate<br />
parentală “– Maxim Dana Cristiana, Prof.Univ.Dr. Ioan Dănilă .)(anexa 6 )<br />
S-au făcut demonstraţii practice ale periajului dentar, scopul fiind ca adulţii să-şi<br />
asume responsabilitatea pentru igiena orală a copiilor lor. Părinţii au putut fi întrebaţi de ajutorul<br />
dat copiilor, ca o completare a periajului dentar.<br />
Pentru o bună stare de sănătate orală s-au condus discuţii despre:<br />
importanţa periajului dentar,<br />
păstrarea sănătăţii gingiilor,<br />
despre când şi cum să periem dinţii,<br />
dezvoltarea plăcii bacteriene pe dinţi,<br />
rolul zahărului în organism,<br />
importanţa vizitelor <strong>la</strong> stomatolog,<br />
despre responsabilitatea noastră privind sănătatea orală.<br />
S-a avut în vedere “sănătatea familiei” incluzând mai multă prevenţie şi orientarea<br />
familiei către serviciile de sănătate orală pentru proceduri stomatologice.<br />
Pentru copii, ca o completare a demonstraţiilor periajului dentar, am abordat tehnica<br />
aplicaţiilor practice.<br />
Am demonstrat, învăţat şi realizat tehnici corecte de periaj dentar, fiecare elev<br />
efectuându-şi periajul sub îndrumare specializată.(fig.11.1)<br />
S-au făcut discuţii pe tema igienei orale, cu incriminarea responsabilităţii pentru<br />
sănătate, s-a evidenţiat rolul periajului dentar, rolul alimentaţiei pentru sănătatea orală, folosirea<br />
firului interdentar în contactele interproximale, importanţa vizitelor <strong>la</strong> stomatolog.<br />
57
Analiza datelor statistice a fost realizată utilizând programul SPSS.17 pentru<br />
Windows.<br />
11.4. REZULTATE<br />
Rezultatele au fost obţinute, prîn analiză statistică, în urma evaluării chestionarelor.<br />
Repartiţia cazurilor în funcţie de sexul copiilor şi de mediul de provenienţă<br />
Tabelul 2. XI. Repartiţia în funcţie de sexul copiilor<br />
Frecvenţă Procent Procent valid<br />
Procent<br />
cumu<strong>la</strong>tiv<br />
Valid feminin 34 48,6 48,6 48,6<br />
masculin 36 51,4 51,4 100,0<br />
Total 70 100,0 100,0<br />
Din analiza repartiţiei în funcţie de sexul copiilor se distinge că lotul de studiu este<br />
constituit din 51,4% băieţi şi 48,6% fetiţe (tabel 2.XI, fig.11.3 )care provîn din proporţie de<br />
21,4% din mediul rural şi 78,6% din mediul rural (tabel 3.XI.)<br />
femini<br />
masculin<br />
51%<br />
49%<br />
Fig. 11.3 Repartiţia în funcţie de sexul copiilor<br />
Tabel 3. XI. Distribuţia în funcţie de mediu de provenienţă a copiilor<br />
Procent<br />
Frecvenţă Procent Procent valid cumu<strong>la</strong>tiv<br />
Valid rural 15 21,4 21,4 21,4<br />
urban 55 78,6 78,6 100,0<br />
Total 70 100,0 100,0<br />
În funcţie de vârsta copiilor din lotul de studiu am obţinut o medie a vârstei de 5,6<br />
atât pentru fete şi de 5,9 pentru băieţi.(fig.11.4)<br />
Valorile medii ale vârstelor elevilor ce au constituit lotul de studiu nu diferă<br />
semnificativ statistic în funcţie de sexul acestora. Parametrii rezultaţi în urma testului ANOVA<br />
au fost calcu<strong>la</strong>ţi pentru un interval de confidenţă de 95% (pragul de referinţă al nivelului de<br />
semnificaţie al testului este de p=0.05). Atât statistica F cât şi nivelul de semnificaţie p<br />
(F=0.000150, p=0.9902) susţîn aceste concluzii.(tabel XI.3).<br />
Pregătirea profesională a mamelor<br />
Tabelul 5.XI. Repartiţia în funcţie de pregătirea profesională a mamelor<br />
Procent<br />
Frecvenţă Procent Procent valid cumu<strong>la</strong>tiv<br />
Valid 8 c<strong>la</strong>se 4 5,7 5,7 5,7<br />
10 c<strong>la</strong>se 24 34,3 34,3 40,0<br />
absorvent<br />
liceu/universitate 42 60,0 60,0 100,0<br />
Total 70 100,0 100,0<br />
58
Nivelul mediu de pregătire al mamelor a caracterizat de 34,4% cazurilor din lotul de<br />
studiu. Mamele cu studii superioare au prezentat o frecvenţă de 60 % .(tabelul 5.XI)<br />
Ca şi profesie a mamelor respondente <strong>la</strong> chestionar se observă că procentul cel mai<br />
mare este reprezentat de mamele casnice (15 mame, 21,4%), fiind urmate de asistentele<br />
medicale şi profesori în procente egale (10%), vânzătoare (8,6%), iar cel mai mic procent este<br />
reprezentat de funcţionarii publici şi agricultori (1,4%).(tabelul 6.XI)<br />
Cine îngrijeşte copilul <br />
Distribuţia răspunsurilor <strong>la</strong> această întrebare a fost următoarea : 35,7 % dintre copii<br />
sunt îngrijiţi de ambii părinţi, 31,4% dintre copii sunt îngrijiţi numai de mame, dar şi numai de<br />
bunici (bunica sau bunicul) în procente egale (8,6%) sau co<strong>la</strong>borări mama-bunici în proporţie de<br />
5,7%.(tabel 7. XI)<br />
Au fost perioade de cel puţîn 3 luni în care copilul a fost îngrijit de alte persoane decât<br />
părinţii<br />
Rata de răspuns din partea mamelor a fost de 75,4%. Mamele au răspuns în proporţie<br />
de 55,7% “nu” <strong>la</strong> această întrebare iar răspunsurile pozitive au indicat faptul că bunicii sunt cei<br />
care au avut grijă de unii dintre copii, timpul de întreţinere variind între 4luni( 5,7 %) şi 3 ani<br />
(2,9%). Doi, 8% dintre mame au răspuns că proprii copii au fost îngrijiţi numai de mama (1,4%)<br />
sau numai de tată(1,4%).(tabel 8. XI)<br />
Mi-aş dori să am mai mult timp în care să mă pot ocupa de copil.<br />
Distribuţia răspunsurilor <strong>la</strong> aceasta întrebare a fost următoarea : 14,3% dintre mame<br />
au răspuns că această afirmaţie “ nu se potriveste deloc” în timp ce 37,1% dintre mame au<br />
răspuns că aceasta afirmatie “ se potriveste exact”. (tabel 9. XI)<br />
Tabel. 9. XI. Distribuţia răspunsurilor <strong>la</strong> întrebarea<br />
“Mi-aş dori sa am mai mult timp în care să mă pot ocupa de copil”<br />
0(nu se potriveşte)<br />
1<br />
2<br />
3<br />
4(se portiveşte exact)<br />
Total<br />
Frecvenţă Procent Procent valid<br />
Procent<br />
cumu<strong>la</strong>tiv<br />
10 14,3 14,3 14,3<br />
11 15,7 15,7 30,0<br />
10 14,3 14,3 44,3<br />
13 18,6 18,6 62,9<br />
26 37,1 37,1 100,0<br />
70 100,0 100,0<br />
Îngrijirea/educaţia copilului mă oboseşte peste masură .<br />
La această afirmaţie 57,1 % dintre mame au răspuns că această afirmaţie “nu se<br />
potiveşte deloc” în timp ce 8,6% dintre mame au raspuns că “se potriveşte exact”. (tabel 10. XI)<br />
Tabel 10 .XI. Distribuţia raspunsurilor <strong>la</strong> afirmatia îngrijirea/educaţia<br />
copilului mă oboseşte peste masură<br />
Frecvenţă Procent Procent valid Procent cumu<strong>la</strong>tiv<br />
Valid 0 40 57,1 57,1 57,1<br />
1 11 15,7 15,7 72,9<br />
2 13 18,6 18,6 91,4<br />
4 6 8,6 8,6 100,0<br />
Total 70 100,0 100,0<br />
59
Alimentaţia naturală (<strong>la</strong> sân)<br />
Toţi copii participanti <strong>la</strong> studiu nu mai sunt a<strong>la</strong>ptaţi <strong>la</strong> sân în present, iar dintre cei<br />
care au fost alăptaţi, aproximativ 90% au fost alăptaţi <strong>la</strong> sân începând de <strong>la</strong> 2 luni (8,6%) până<br />
<strong>la</strong> 2,9 ani(2,9%). Este cunoscut faptul ca alăptarea timp îndelungat, în special alăptatul pe<br />
timpul noptii care nu este urmat de manopere de igienizare a cavităţii orale, poate fi un factor<br />
dec<strong>la</strong>nşator al acestor tipuri de leziuni carioase. (tabel 11. XI<br />
Alimentatia cu biberonul<br />
Alimentatia artificială, cu biberonul, reprezintă un alt factor important în etiologia<br />
E.C.C şi S.E.C.C. deoarece, în majoritatea cazurilor de E.C.C. sau S.E.C.C copii au primit<br />
biberon, în special nocturn, cu produse îndulcite ( ceai, <strong>la</strong>pte cu zahăr sau miere de albine)<br />
pentru ai linişti. Astfel, 5.7% dintre mame au răspuns că încă nu au alimentat copilul cu<br />
biberonul, 2,9% folosesc biberonul şi în prezent iar restul de mame, 85,7%, au dat biberonul<br />
copilului începânt de <strong>la</strong> 7 luni (2,9%) până <strong>la</strong> 3,6 ani(2,9%).(tabel 12. XI)<br />
Frecvenţa administrării biberonului<br />
În cee ce priveşte frecvenţa administrării biberonului, un alt factor incriminat în<br />
producerea E.C.C, se observă că 48,6 % din mame administrează biberonul mai puţin de 6 ori/zi<br />
fiind urmate de către 14,3% din mame care administrează biberonul mai mult de 6 ori/zi dar şi<br />
că 5,7% dintre mame administrează permanent biberonul copilului. (tabel 13. XI)<br />
Biberonul suplimentar<br />
Rata de răspuns <strong>la</strong> aceasta întrebare a fost de 94,3% din care 54,3% dintre răspunsuri<br />
sunt afirmative (tabel 14.XI), iar motivele administrării variază de <strong>la</strong> 1,42%- “ ca distracţie”<br />
până <strong>la</strong> <strong>la</strong> 4,3% - “ca să doarmă “.(tabel 15.XI, fig.11.6). Histogramele indică faptul ca<br />
“biberonul suplimentar” a jucat un rol important în apariţia leziunilor E.C.C. mai mult <strong>la</strong><br />
subiectii se sex feminin decât <strong>la</strong> cei de sex masculin.(fig.11.5)<br />
Biberon suplimentar<br />
40%<br />
fara raspuns da nu<br />
6%<br />
54%<br />
Fig.11.6. Distribuţia răspunsurilor în ceea ce priveste<br />
biberon suplimentar<br />
60
Motivele biberonului suplimentar<br />
când este speriat<br />
0% ocupaţie<br />
4%<br />
ca distracţie<br />
1%<br />
că să‐I treacă setea<br />
22%<br />
ca să‐l liniştească<br />
32%<br />
ca să doarmă<br />
41%<br />
Fig.11.7. Distribuţia răspunsurilor în ceea ce priveşte motivele administrării biberonului suplimentar<br />
Conţinutul biberonului<br />
Mamele au răspuns în proporţie de 22,9% ca administrează numai <strong>la</strong>pte în biberon<br />
sau ceai şi <strong>la</strong>pte în proprortie de 11,4%. Mamele care administrează produse induse îndulcite au<br />
răspuns astfel : 1,4 % administrează ceai indulcit cu miere de albine şi 5,7% ceai indulcit cu alti<br />
îndulcitori(zahăr).<br />
Tabel 16.XI. Distribuţia răspunsurilor <strong>la</strong> întrebarea “ cu ce este umplută stic<strong>la</strong> în mod obişnuit”<br />
Procent<br />
Frecvenţă Procent Procent valid cumu<strong>la</strong>tiv<br />
Va<br />
lid<br />
0<br />
20 28,6 28,6 28,6<br />
ceai 7 10,0 10,0 38,6<br />
ceai cu miere 1 1,4 1,4 40,0<br />
ceai indulcit 4 5,7 5,7 45,7<br />
ceai indulcit,<strong>la</strong>pte 3 4,3 4,3 50,0<br />
ceai neindulcit 2 2,9 2,9 52,9<br />
ceai,apa p<strong>la</strong>ta 2 2,9 2,9 55,7<br />
ceai,<strong>la</strong>pte 8 11,4 11,4 67,1<br />
ceai,<strong>la</strong>pte indulcit 4 5,7 5,7 72,9<br />
<strong>la</strong>pte 16 22,9 22,9 95,7<br />
<strong>la</strong>pte neindulcit 1 1,4 1,4 97,1<br />
<strong>la</strong>pte,apa 2 2,9 2,9 100,0<br />
Total 70 100,0 100,0<br />
În momentul de faţă ce bea copilul mai des<br />
Rata de răspuns <strong>la</strong> această întrebare a fost de 78,6% : 31,4% dintre mame<br />
administrează în prezent numai apă, 7,1% apă şi suc, 5,7% apă minerală şi numai 2,9% sucuri<br />
îndulcite.<br />
Frecvenţa administrării de alimente dulci de către mamă<br />
Ca şi alimente dulci administrate copiilor se observă că cel mai consumat produs<br />
dulce sunt bomboanele care sunt administrate de mai multe ori pe săptămână ( cu o medie de<br />
2,96) fiind urmate de “chec”(2,79), băuturi dulci (2,69) ţi cioco<strong>la</strong>tă (2,5). (tabel 17.XI.)<br />
61
De <strong>la</strong> cine primeşte în mod regu<strong>la</strong>t copilul dulciurile<br />
Copilul primeşte dulciuri în special de <strong>la</strong> părinţi (24%), părinţi şi bunici (20%) şi<br />
numai de <strong>la</strong> mamă (11,4%) (tabel 18.XI). În ceea ce priveşte “ocazia” primirii acestor dulciuri,<br />
<strong>la</strong> această întrebare mamele au răspuns astfel : majoritatea copii primesc dulciuri “când doresc<br />
ei” (44,28%), ca recompensă în 40% şi într-o poportie mică de 7% “permanent”.(fig.11.8)<br />
permanent<br />
5%<br />
alte ocazii<br />
14%<br />
recompensa<br />
28%<br />
cand vrea el<br />
30%<br />
conso<strong>la</strong>re<br />
23%<br />
Fig.11.8 . Distribuţia răspunsurilor <strong>la</strong> întrebare “ Cu ce ocazie “primeşte” copilul<br />
dulciuri<br />
Copilul obişnuia/obisnuieşte să sugă degetul mare, suzeta sau alte obiecte<br />
Din cele 61,4% răspunsuri, 37,1% au fost pentru afirmaţia ”nu au supt degetul/suzeta<br />
deloc”, 21,4% pentru cei care au supt degetul sau suzeta( majoritatea au supt suzeta) iar 2,9%<br />
dintre copii care mai sug încă degetul sau suzeta.<br />
Tabel. 19.XI. Distribuţia răspunsurilor <strong>la</strong> întrebarea “<br />
Copilul obisnuia/obisnuieste sa suga degetul mare, suzeta sau alte obiecte”<br />
Frecve<br />
Procent<br />
nţă Procent Procent valid cumu<strong>la</strong>tiv<br />
Valid 0 27 38,6 38,6 38,6<br />
deloc 26 37,1 37,1 75,7<br />
da,pana <strong>la</strong> .. 15 21,4 21,4 97,1<br />
acum 2 2,9 2,9 100,0<br />
Total 70 100,0 100,0<br />
Se cunoaşte faptul că prezenţă afecţiunilor generale, mai ales cele din sfera O.R.L.,<br />
favorizează apariţia E.C.C. şi S.E.C.C, majoritatea subiecţilor cu acest tip de leziuni prezentând<br />
respiraţie orală iar administrarea de siropuri medicamentoase, neurmată de igienizarea<br />
cavităţii orale determină apariţia acestor leziuni. Astfel, din răspunsurile <strong>la</strong> chestionar observăm<br />
ca 74,3% dintre copii, mai mult subiecţii de sex masculin în comparaţie cu cei de sex feminin,<br />
au primit sau primesc tratament cu antibiotice cu frecvenţă variind între 5-7 ori/ an, medicaţie<br />
antitusivă în aceeaşi proporţie dar numai 5,7 dintre subiecţi prezintă afecţiuni generale cronice (<br />
gastrice – 1,4%;cardio-vascu<strong>la</strong>re - 2,9% şi O.R.L.- 1,4%).<br />
IGIENA ŞI PROFILAXIA ORO-DENTARĂ<br />
Copilul se spală pe dinţi<br />
La această întrebare mamele au răspuns în proporţie de 22,9% că spă<strong>la</strong>tul pe dinţi al<br />
copiilor este “ocazional”, 48% au raspuns că “ se spală singuri” pe dinţi(1,4 % dintre ei de 2 ori<br />
62
pe zi), 1,4% dintre copii se spală singuri dar uneori ajutaţi de către părinţi şi numai 2,9% sunt<br />
spă<strong>la</strong>ţi pe dinţi de altcineva ( probabil subiecţii cu vârste mici).( tabel 20.XI)<br />
Când se spală copilul pe dinţi<br />
Foarte important este şi momentul realizării acestui periaj, astfel : 32,9% dintre<br />
subiecţi se spală numai după ce se trezesc, 27% după fiecare masă, 21,4% dintre ei se spală<br />
dimineaţa şi seara şi numai 4,3% se spală numai seara, înainte de culcare.( tabel 21.XI)<br />
Cum reacţionează copilul <strong>la</strong> faptul că trebuie să se spele pe dinţi <br />
Distribuţia răspunsurilor <strong>la</strong> aceasta întrebare a fost următoarea : 78,5% dintre copii sunt<br />
“dispuşi” în realizarea periajului dentar, 4,3% dintre ei se “opun” şi 15,7% au “dispoziţie<br />
schimbătoare”. .( tabel 22.XI)<br />
Faptul ca se spală pe dinţi se datorează…<br />
La această întrebare mamele au răspuns în proporţie de 95,7% că se datorează<br />
“fraţilor”, 91,4% părinţilor şi numai 37% copilului însuşi.( tabel 23.XI)<br />
Tabel 23.XI. Distribuţia răspunsurilor <strong>la</strong> întrebarea “Faptul că se spală pe dinţi se datorează”<br />
Frecven<br />
ţă<br />
Procent<br />
cumu<strong>la</strong>tiv<br />
Valid 1- copilului<br />
26 37,1<br />
insusi<br />
2- părinţilor 38 91,4<br />
3- fratilor 3 95,7<br />
1, 2- 3 100,0<br />
Total 70<br />
Copilul este contro<strong>la</strong>t după ce se spală pe dinţi<br />
La aceasta întrebare 61,4% dintre mame au răspuns “uneori”, 28,6% “regu<strong>la</strong>t” şi<br />
8,6% “niciodată”. ( tabel 24.XI)<br />
Tabel 24.XI. Distribuţia răspunsurilor <strong>la</strong> întrebarea<br />
“ Copilul este contro<strong>la</strong>t după ce se spală pe dinţi “<br />
Frecvenţă<br />
Procent<br />
valid<br />
Procent<br />
cumu<strong>la</strong>tiv<br />
Valid 0 1 1,4 1,4<br />
1-regu<strong>la</strong>t 20 28,6 30,0<br />
2-uneori<br />
3 - rar<br />
43 61,4 91,4<br />
4-niciodata<br />
6 8,6 100,0<br />
Total 70 100,0<br />
Copilul primea/primeşte tablet cu fluor<br />
Mamele au răspuns numai în proporţie de 80%, răspunsurile fiind în proporţie de<br />
21,5% pozitive şi 57,1% negative ceea ce indică faptul ca nivelul de cunoştinţe în ceea ce<br />
priveşte acţiunile benefice ale fluorului în prevenţia primara a afecţiunii carioase este scăzut.(<br />
tabel 25.XI)<br />
63
fără<br />
răspuns<br />
21%<br />
Comprimate cu fluor<br />
da<br />
22%<br />
nu<br />
57%<br />
Fig 11. 9. Distribuţia răspunsurilor <strong>la</strong> întrebarea “Copilul primea/primeşte tablete cu fluor”<br />
Copilul a mers prima dată <strong>la</strong> control stomatologic …<br />
La aceasta întrebare mamele au răspuns pozitiv în proporţie de 35,7%, dar observăm<br />
faptul cei mai mulţi dintre copii(17,1%) au ajuns <strong>la</strong> medicul stomatolog abia <strong>la</strong> 4 ani, moment în<br />
care probabil leziunile carioase s-au acutizat. Un lucru îngrijorător este reprezentat de procentul<br />
mare(52,9%) de subiecţi care nici până <strong>la</strong> momentul realizării chestionarului nu au ajuns <strong>la</strong><br />
medicul stomatolog, pentru un control sau chiar şi tratament. Motivele prezentării <strong>la</strong> cabinetul<br />
stomatologic au fost urmatoarele: pentru familiarizare cu cabinetul stomatologic(13%), durere<br />
dentară(6%), alte motive(8%), familiarizare cu cabinetul stomatologic dar şi durere(9%).( tabel<br />
21.XI, fig.11.10)<br />
Motivul prezentării <strong>la</strong> cabinetul stomatologic<br />
fara raspuns<br />
64%<br />
familiarizare<br />
13%<br />
durere dentara<br />
6%<br />
trimitere<br />
0%<br />
altele<br />
8%<br />
familiarizare+durer<br />
e<br />
9%<br />
Fig 11. 10. Distribuţia răspunsurilor <strong>la</strong> întrebarea “Care au fost<br />
motivele prezentării <strong>la</strong> cabinetul stomatologic”<br />
Tratamentele stomatologice realizate au fost următoarele: controale stomatologice<br />
18,6%, fluorizare 2,9%, tratamente curative 5,7 %, altele 2,9%.(fig.11.11)<br />
64
Tratamente stomatologice<br />
controale<br />
stomatologice<br />
18%<br />
fluorizare<br />
3%<br />
tratamente<br />
curative<br />
6%<br />
fara raspuns<br />
67%<br />
altele<br />
3%<br />
tratamente<br />
curative<br />
+fluorizare<br />
3%<br />
Fig. 11.11. Distribuţia răspunsurilor <strong>la</strong> întrebarea” Ce tratamente stomatologice s-au realizat”<br />
Părinţii au probleme dentare<br />
Distribuţia răspunsurilor <strong>la</strong> această întrebare este următoarea: în 34,3% din cazuri<br />
mama are probleme dentare, 11,4% dintre taţi au probleme dentare şi în 31,4% dintre cazuri<br />
ambii părinţi au probleme dentare(tab.27.XI ), rezultate ce vin în contrast cu răspunsurile <strong>la</strong><br />
afirmaţia “Pentru mine ,igiena orală şi spă<strong>la</strong>rea dinţilor/protecţia danturii sunt foarte importante”<br />
unde 48,6% dintre mame au răspuns pozitiv. (tab.28.XI ).<br />
CUNOŞTINŢE LEGATE DE STAREA DE SĂNĂTATE ORALĂ<br />
Dupa părerea dumnevoastră, cine ar trebui să ofere sfaturi în privinţa protejării dinţilor şi<br />
a unei alimentaţii sănătoase<br />
Distribuţia răspunsurilor a fost următoarea : 71,4 % dintre mame au răspuns că<br />
sfaturile trebuie sa fie oferite de medicul de familie şi numai 54,3% de către medicul pediatru.<br />
(tab.27.XI )<br />
Înainte de a completa acest chestionar mamele au primit informaţii de <strong>la</strong> medicul de<br />
familie în proporţie de 22,9%, de <strong>la</strong> medicul stomatolog (8,6%), şi numai în proporţie de 1,4%<br />
de <strong>la</strong> medicul pediatru şi pedodont. De remarcat ca un procent mare de mame (52,9%) nu au<br />
primit informaţii despre sănătatea orală de <strong>la</strong> nici un medic.( tab.31.XI)<br />
Tabel 31.XI. Distribuţia răspunsurilor <strong>la</strong> întrebarea “Înainte de a completa<br />
acest chestionar de <strong>la</strong> cine aţi primit informaţiile“<br />
Valid 0<br />
1-nu<br />
2-da<br />
2, medic familie<br />
2, pediatru<br />
2, pedodont<br />
Frecvenţă Procent Procent valid<br />
Procent<br />
cumu<strong>la</strong>tiv<br />
3 4,3 4,3 4,3<br />
37 52,9 52,9 57,1<br />
5 7,1 7,1 64,3<br />
16 22,9 22,9 87,1<br />
1 1,4 1,4 88,6<br />
1 1,4 1,4 90,0<br />
65
2,pedodont<br />
1 1,4 1,4 91,4<br />
2,stomatolog<br />
6 8,6 8,6 100,0<br />
Total 70 100,0 100,0<br />
Dinţii de <strong>la</strong>pte (temporari)cariaţi ar trebui trataţi<br />
Şaptezeci şi patru,3 % dintre mame sunt de părere că trebuie să fie trataţi dinţii<br />
temporari cariaţi, în timp ce 22,9% nu stiu. (tab.32.XI )<br />
Tabel 32.XI. Distribuţia răspunsurilor <strong>la</strong> întrebarea –<br />
Dinţii de <strong>la</strong>pte (temporari)cariaţi ar trebui trataţi<br />
Frecvenţă<br />
Procent<br />
Procent<br />
valid<br />
Procent<br />
cumu<strong>la</strong>tiv<br />
Valid 1-da 52 74,3 74,3 74,3<br />
2-nu 2 2,9 2,9 77,1<br />
3-nu stiu 16 22,9 22,9 100,0<br />
Total 70 100,0 100,0<br />
La întrebarea dacă sănătatea dentară se poate moşteni mamele au răspuns astfel:<br />
65,7% dintre mame cred ca starea de sănătate se poate moşteni. (tab.33.XI , fig.11.12)<br />
Tabel 33.XI. Distribuţia răspunsurilor <strong>la</strong> întrebarea “ se poate moşteni sănătatea dentară”<br />
Frecv<br />
Procent<br />
enţă Procent Procent valid cumu<strong>la</strong>tiv<br />
Valid 1-da 46 65,7 65,7 65,7<br />
2-nu 5 7,1 7,1 72,9<br />
3-nu stiu 19 27,1 27,1 100,0<br />
Total 70 100,0 100,0<br />
nu stiu<br />
27%<br />
nu<br />
7%<br />
da<br />
66%<br />
Fig.11.12. Distribuţia răspunsurilor <strong>la</strong> întrebarea “ se poate moşteni sănătatea dentară”<br />
Copii pot să crească având dinţii sănătoşi pe deplin:78,6% dintre mame au răspuns pozitiv,<br />
iar 20% “nu stiu”.<br />
66
Tabel 34.XI. Distribuţia răspunsurilor <strong>la</strong> afirmatia” Copii pot să crească<br />
având dinţii sănătoşi pe deplin”<br />
Frecvenţă Procent Procent valid<br />
Procent<br />
cumu<strong>la</strong>tiv<br />
Valid 1-da 55 78,6 78,6 78,6<br />
2-nu 1 1,4 1,4 80,0<br />
3-nu stiu 14 20,0 20,0 100,0<br />
Total 70 100,0 100,0<br />
Există o legatură între alimentaţie şi sănătatea dentară: 92,9% dintre mame au<br />
răspuns pozitiv şi 5,7% “nu stiu“.(tabel 35.XI)<br />
Tabel 35.XI. Distribuţia răspunsurilor <strong>la</strong> întrebarea “Există o legatură între<br />
alimentatie şi sănătatea dentară”<br />
Procent<br />
Frecvenţă Procent Procent valid cumu<strong>la</strong>tiv<br />
Valid 1-da 65 92,9 92,9 92,9<br />
2-nu 1 1,4 1,4 94,3<br />
3-nu<br />
stiu<br />
4 5,7 5,7 100,0<br />
Total 70 100,0 100,0<br />
Ce părere aveţi în legatură cu tratamentul aplicat copilului<br />
La această întrebare distribuţia răspunsurilor a fost următoarea : 31,4% dintre mame<br />
au sentimente de milă, 17,1% sentimente de frică, 7,1% încuviinţează tratamentul şi 4,3 % au<br />
îndoieli asupra modului de tratament.Se remarcă faptul ca nici o mamă nu are sentimente de<br />
autorepros.( tabel 36.XI )<br />
Tabel 36.XI. Distribuţia răspunsurilor <strong>la</strong> întrebarea “Ce parere aveti in<br />
legatura cu tratamentul aplicat copilului<br />
Frecven<br />
ţă<br />
Procent<br />
Procent<br />
valid<br />
Procent<br />
cumu<strong>la</strong>tiv<br />
Valid 0 28 40,0 40,0 40,0<br />
1-frica 12 17,1 17,1 57,1<br />
2-mi<strong>la</strong> 22 31,4 31,4 88,6<br />
4-incuviintare 5 7,1 7,1 95,7<br />
5-indoieli 3 4,3 4,3 100,0<br />
Total 70 100,0 100,0<br />
Cum vă pregatiţi copilul înaintea vizitei <strong>la</strong> stomatolog<br />
La întrebarea “Cum va pregătiţi copilul înaintea vizitei <strong>la</strong> stomatolog” mamele au<br />
răspuns astfel : 2,8% prin arătat, citit şi discutat spre subiect, 17,14% îl liniştesc spunându-i că<br />
doctorul numai se uită <strong>la</strong> dinţişorii lui, 15,71% povestesc despre propria experienţă <strong>la</strong><br />
stomatolog, 22,85% iau copii <strong>la</strong> stomatolog <strong>la</strong> propriul tratament, 34,28% promit recompense,iar<br />
7,14% cred ca micii pacienţi nu au nevoie de pregătire. (tabel 37.XI)<br />
67
Cât timp vă ia, zilnic, igiena orală a copilului d-voastră<br />
Mamele au răspuns <strong>la</strong> întrebare astfel : 87,1% “mai puţin de 5 minute, 5,7% 1 minut şi numai<br />
2,9% “până <strong>la</strong> 15 minte”( tabel 38.XI).<br />
Tabel 38.XI. Distribuţia răspunsurilor <strong>la</strong> întrebarea –<br />
Cât timp vă ia, zilnic, igiena orală a copilului d-voastră<br />
Frecvenţă<br />
Procent<br />
valid<br />
Procent<br />
cumu<strong>la</strong>tiv<br />
Valid 0 3 4,3 4,3<br />
1-1 minut 4 5,7 10,0<br />
2-mai puţin de 5 minute 61 87,1 97,1<br />
3-până <strong>la</strong> 15 minute 2 2,9 100,0<br />
Total 70 100,0<br />
La întrebarea “ce aţi schimba în privinţa obiceiurilor d-voastră de viaţă,astfel<br />
încât dinţii copilului să rămână cât se poate de sănătoşi mamele au răspuns 6% că “nu<br />
acordă importanţă acestui lucru”, 66% că ar trebui “limitate afecţiunile provocate de zahăr”,<br />
36% “să fie folosite numai bauturile neîndulcite (apă,ceai), 10% prin folosirea sări cu F, 31%<br />
prin corectarea regimului alimentar şi numai 13% prin reducerea numărului de gustări. (tabel<br />
39.XI )<br />
Răspunsurile <strong>la</strong> aceste chestionare ilustrează cu prisosinţă faptul că ,deşi există informaţii<br />
atât în media audio-video cat şi în presa scrisa, nivelul de cunoştinţe este modest indicând<br />
necesitatea implementării de programe de educaţie sanitară, nu numai în randul copiilor dar şi în<br />
interiorul familie deoarece sănătatea orală a micului pacient este mode<strong>la</strong>tă, influenţată de nivelul<br />
de cunostinţe dar şi de atitudinile sanogene din familie, în special ale mamei.<br />
În scopul menţinerii şi promovării sănătăţii se impune implementarea modelelor<br />
cultural-educativ-sanitare. Acestea trebuie să înceapă sub influenţele mediului familial,<br />
familia fiind baza de temelie pentru primele deprinderi de igienă. Părinţii, familia reprezintă<br />
prima sursă de informare privind sănătatea orală, iar o cale de a creşte grija pentru sănătatea<br />
orală a copiilor constă în informarea părinţilor. Şcolile primare, sub acţiunea dirijată a<br />
formatorilor, au mare potenţial în influenţarea comportamentului sănătăţii <strong>la</strong> copii. Programele<br />
de educaţie sanitară în şcoli pot fi conduse de profesori care furnizează un fundal adecvat,<br />
precum şi atitudini pozitive.<br />
Un obiectiv major al temei se poate evidenţia prîn una din definiţiile educaţiei, ca<br />
reprezentând “acţiuni ale părinţilor, profesorilor, formatorilor, educatorilor menite să<br />
îmbunătăţească, în mod conştient, prîn adoptarea unor măsuri educaţionale, capacităţile,<br />
cunoştinţele, atitudinile, voinţa de a munci, cu alte cuvinte maturizarea copiilor şi tinerilor în<br />
scopul participării competente a acestora <strong>la</strong> viaţa socială” (Horst Schaub, Karl G. Zenke,<br />
2001) (244). Trebuie subliniat că nu se poate face educaţie fără voinţa celui supus acţiunii<br />
educative, fără motivarea acestuia şi fără un efort minimal din partea lui.<br />
O educaţie veritabilă poate fi realizată printr-o comunicare adecvată (2). Educatorul<br />
trebuie să fie un specialist în procesul de comunicare, un bun cunoscător al tehnicilor şi<br />
metodelor de transmitere a mesajelor. Reuşita, în procesul de comunicare, constă în capacitatea<br />
emiţătorului de a transmite mesajul, capacitatea receptorului de a decodifica mesajul primit prîn<br />
intermediul canalelor de comunicare (191) şi, bineînţeles, prîn crearea unui climat educaţional<br />
favorabil contextului comunicării.<br />
68
Concluzii finale<br />
Cercetările recent efectuate atât în ţările dezvoltate cât şi în cele în curs de<br />
dezvoltare atestă faptul că E.C.C. şi S.E.C.C. reprezintă o reală, majoră şi extrem de actuală<br />
problemă de sănătate oro-dento-psiho-socio-somatică, comunitară.<br />
Autenticitatea şi pertinenţa acestei aserţiuni este sustinută de multitudinea<br />
concludentă a cercetărilor şi rezultatelor obţinute, rezultate care relevă :<br />
1. Debutul atipic şi extrem de timpuriu al acestui tipar carial ( nu rareori <strong>la</strong> vârsta de 9-<br />
12 luni în tandem cu erupţia clinică a incisivilor temporari;<br />
2. Trendul actual a<strong>la</strong>rmant de ascendent al prevalenţei şi incidenţei E.C.C.şi S.E.C.C (<br />
mai ales în tările dezvoltate ( 5-12%)şi în curs de dezvoltare ( 47-70%) sau <strong>la</strong> grupuri<br />
popu<strong>la</strong>ţionale defavorizate, îndeosebi emigranţi); prevalenţa leziunilor cavitare<br />
devine mai expresivă după etapa de vârstă de 4-5 ani;<br />
3. În determinismul acestui tipar carial se găseşte aceeaşi tetradă etiopatogenică a <strong>cariei</strong><br />
dentare Rosenweig-Keys ( bacterii patogene din cavitatea orală, hidrocarburile<br />
fermentabile, calitatea ţesuturilor dentare , factorul timp ) dar favorizată,<br />
particu<strong>la</strong>rizată şi nuanţată prin implicarea adiţională dar hotărâtoare a factorilor<br />
psiho-socio-economici şi comportamentali. Factorii de risc adiţionali menţionaţi<br />
predictibilizează şi emblemează atipic acest tipar carial;<br />
4. Un indicator elocvent şi predictor al dinamicii evolutive al E.C.C.şi S.E.C.C îl<br />
reprezintă nivelul de S.mutans cu o reprezentare de peste 30% în flora bacteriană a<br />
copiilor cu astfel de carii, în raport cu un scor mai mic de 0,1% în flora bacteriană a<br />
copiilor indemni <strong>la</strong> carie . Transmiterea “verticală” de <strong>la</strong> mamă <strong>la</strong> copil în primele<br />
18 ore post-partum şi pe “orizontală” de <strong>la</strong> anturaj a S.mutans reprezintă un predictor<br />
şi marker al riscului carial al copilului.<br />
5. Larga variabilitate şi complexitate clinică se materializează prin implicarea extrem<br />
de timpurie , iniţial a incisivilor temporari maxi<strong>la</strong>ri dar cu extindere şi afectare<br />
rapidă, a mai multor tipare dentare temporare ( conform ordinii de erupţie a acestora<br />
şi obişnuinţelor alimentare ale copilului îndeosebi nocturne, cu importanţă mare în<br />
ceea ce priveşte conţinutul biberonului, frecvenţa, orarul, poziţia copilului în timpul<br />
prânzului, etc), respectarea iniţială a marginii incizale a incisivilor maxi<strong>la</strong>ri şi<br />
respectarea variabilă a frontalilor mandibu<strong>la</strong>ri, afectarea suprafeţelor dentare netede<br />
cu risc carial scăzut dar şi evoluţia secvenţială foarte rapidă în suprafaţă şi<br />
profunzime , galopant, oligo- sau asimptomatică, soldată frecvent cu complicaţii<br />
majore <strong>timpurii</strong> pulpo-periodontale sau/şi pierderi premature de dinţi temporari.<br />
6. Neprevenită, neinterceptată sau netratată competent şi în timp optim, după cum<br />
rezultă atât din datele din literatură , cât şi din rezultatele <strong>studiul</strong>ui nostru, E.C.C.şi<br />
S.E.C.C. pot genera o gamă variată de consecinţe cu implicaţii grave locale, locoregionale<br />
şi sistemice – generale pe termen scurt, mediu sau lung, prin exemplificare:<br />
a. S.E.C.C. <strong>la</strong> nivelul m2t se poate prefigura în predictor de risc adiţional<br />
carial (ocluzo-mezial) şi periodontal pentru M1P ( “ regina “ viitoarei<br />
ocluzii dentare permanente);<br />
b. S.E.C.C. complicate a m2t poate deveni predictor de risc pentru<br />
sindromul dentar Turner ( <strong>la</strong> nivelul Pm1, Pm2 - stâlpi de forţă ai<br />
suportului psiho-estetic);<br />
c. <strong>Gr</strong>ave implicaţii psiho estetice şi fonatorii prin afectare carială invazivagresivă<br />
a incisivilor temporari maxi<strong>la</strong>ri;<br />
d. Consecinţele imediate dento-dentare prin malpoziţionarea axială sau<br />
dep<strong>la</strong>sare corporeală tridimensională, secundară ,a dinţilor limitrofi şi<br />
69
antagonişti sau succesionali tiparelor dentare afectate prin S.E.C.C., cel<br />
mai frecvent mezio- sau distopoziţii de grup dentar cu realizarea de false<br />
re<strong>la</strong>ţii intermaxi<strong>la</strong>re, cu impact ocluzal şi psiho-estetic;<br />
e. Perturbarea dezvoltării armonioase a arcadelor dento-alveo<strong>la</strong>re(deficit) şi<br />
implicit variabile incongruenţe dento-alveo<strong>la</strong>re secundare;<br />
f. Repercusiuni scheletale variabile de creştere scheletale de creştere,<br />
dezvoltare şi rotaţie cranio-maxilo-mandibu<strong>la</strong>re şi insta<strong>la</strong>rea unor<br />
anomalii dento-maxili<strong>la</strong>re dar şi tulburări de creştere şi dezvoltare<br />
generală somatică prin perturbarea masticaţiei, impicit a nutriţiei<br />
copilului;<br />
g. Impactul psiho-emoţional negativ cu potenţiale demodulări<br />
comportamentale prin experimentarea de către copil a durerii, fricii şi<br />
anxietătii dentare, a pocedurilor stomatologice invazive de urgenţă dar şi<br />
psiho-socio-estetice prin afectarea fonaţiei (cu rezonanţă asupra maturării<br />
corticale a copilului) şi funcţiei estetice, ambele cu reverberaţii profunde<br />
asupra calităţii autonomiei sale individuale şi asupra calităţii vieţii<br />
copilului şi a viitorului adolescent, adultului şi comunităţii;<br />
Adresabilitatea încă preponderant tardivă a pacienţilor copii cu E.C.C. şi S.E.C.C.<br />
complicate accentuează şi mai mult triunghiul de influenţă covârşitor al acestei patologii:<br />
ecologic, sociologic şi comportamental. În plus, situaţiile clinico-epidemiologice semna<strong>la</strong>te,<br />
ilustrează încă o dată remanenţa unei mentalităţi retrograde a adultului privind semnificaţia<br />
incontestabilă pe termen lung a dentaţiei temporare.<br />
În consecinţă, managementul clinico-terapeutic al E.C.C. şi S.E.C.C. se impune a fi<br />
judicious particu<strong>la</strong>rizat ca şi concept, obiective, strategii şi metodologii aplicative contextuale<br />
atât <strong>la</strong> nivel individual cât mai ales comunitar.<br />
În acest sens strategiile de prevenţie se impun a fi cât mai realiste, cu adresabilitate şi<br />
accesibilitate efectivă nediscriminatorie, individuală şi comunitară, în conformitate cu drepturile<br />
universale ale adultului şi copilului, <strong>la</strong> educaţie şi sănătate.<br />
Managementul comportamental, strategiile preventive pre-primare individuale şi mai<br />
ales cele comunitare devin şi reprezintă o prioritate absolută ( motivate obiectiv de dominanţa<br />
socio-comportamentală a acestei patologii ).<br />
În acest sens se impune promovarea mult mai percutantă implicativă şi efectivă a<br />
unui concept educaţional socio-ecologic, accesibil comunitar , atât <strong>la</strong> nivel de grup cât şi<br />
individual.<br />
Adresabilitatea educaţională modu<strong>la</strong>torie şi compliantă prioritează mamele şi<br />
viitoarele mame care prefigurează nemijlocit şi simbiotic calitatea educaţională a copilului.<br />
Se recomandă punctual şi contextual, ca şi strategii educaţional-preventive prioritare<br />
implicarea compliantă a mamelor în programul promovat şi consimtit, asanarea şi igienizarea<br />
oro-dentară coerentă mai ales a mamelor, promovarea unor deprinderi şi stiluri de viaţă,<br />
alimentaţie şi igienă psiho-somatică sanogene, dar şi a unui comportament proactiv în cuplul<br />
parental, conştientizarea cuplurilor parentale asupra implicaţiilor obişnuinţelor alimentare<br />
nesanogene , a absenteismului sau incorectitudinii normelor de igienă oro-dentară ale copilului<br />
sugar, preşco<strong>la</strong>r şi şco<strong>la</strong>r.<br />
Esenţial este să nu fie eludate complicaţiile locale ale E.C.C. şi S.E.C.C. , pierderea<br />
prematură a dinţilor temporari secundară E.C.C. şi S.E.C.C. , consecinţele sistemice ale acestor<br />
pierderi premature dar şi limitele şi posbilităţile de reechilibrare morfo-funcţională sistemică a<br />
cazului clinic în sine , mai ales cel abordat tardiv.<br />
Ca şi modalităţi de tratament al acestor tipuri de leziuni, care în momentul solicitării<br />
asistenţei de specialitate sunt într-o stare avansată atât în suprafaţă cât şi în profunzime, ne<br />
putem gândi <strong>la</strong> un tratament restaurativ biostimu<strong>la</strong>tor odontal şi restaurativ temporar, sau de<br />
durată, sau tratamente restaurative gnatoprotetice sub forma coroanelor pedodontice.<br />
Rezultatele <strong>studiul</strong>ui epidemiologic <strong>la</strong> nivel zonal Iaşi ne conduc <strong>la</strong> urmatoarele<br />
concluzii:<br />
70
- majoritatea subiecţilor ( 83, 3% ) se încadrează în grupa de risc carios mic iar<br />
subiecţii cu risc carios mare ( 7, 5% ) au distribuţie inegală, fetele prezentând într-un<br />
procent mai mare ( 12, 3% ) risc carios mare în comparaţie cu băieţii ( 9, 8% ).<br />
- indicele CAO are un trend ascendent în raport cu etapa de vârstă ( 0, 86 <strong>la</strong> 3-4 ani şi<br />
2,15 <strong>la</strong> 4-5 ani ) ;<br />
- există o nuanţare evidentă a indicelui CAO în funcţie de nivelul socio-economic al<br />
cuplului parental ( valoarea 1 pentru cei cu nivel socio-economic mare şi 2, 87 <strong>la</strong> cei<br />
cu nivel socio-economic redus).<br />
Aspectele menţionate sunt atestate reprezentativ de parametrii SiC şi ICDAS cu<br />
dublă relevanţă retro-şi prospectivă privind trendul actual zonal al carioactivităţii copilului<br />
preşco<strong>la</strong>r şi îndeosebi al E.C.C. şi S.E.C.C. în interfaţă cu calitatea socializării sale familiale şi<br />
comunitare.<br />
Studiul psiho-sociologic efectuat scoate în evidenţă impactul covârşitor al factorului<br />
socio-comportamental intrafamilial- adult/adult, adult/ copil versus :<br />
- vârsta psiho - ontogenă şi nivelul educaţional al copilului;<br />
- obişnuinţele de igienă orală şi nutriţională;<br />
- starea de sănătate sau afectare dento-periodontală a copilului ( implicit prezenţa<br />
E.C.C. şi S.E.C.C );<br />
- nivelul şi disponibilităţile de mode<strong>la</strong>re comportamentală implicativă şi proactivă a<br />
copilului.<br />
Din păcate, atât în urban cât şi în rural, factorul comportamental parental se prefigurează<br />
într-un factor de risc major , nu rareori determinant versus E.C.C şi SE.C.C. prin remanenţa<br />
f<strong>la</strong>grantă a unor mentalităţi nesanogene:<br />
- <strong>la</strong>ctaţia naturală excesivă şi prelungirea până <strong>la</strong> vârsta de 3 ani;<br />
- <strong>la</strong>ctaţia artificială cu biberonul, excesivă şi prelungită până <strong>la</strong> vârsta de 4-6 ani;<br />
- adaos curent şi uneori excesiv(mai ales nocturn )de îndulcitori în conţinutul<br />
biberonului ( îndeosebi miere de albine )<br />
- utilizarea cronică a biberonului cu îndulcitori ca “liniştitor” al copilului în timpul<br />
somnului nocturn;<br />
- premestecarea alimentelor copilului de către mamă;<br />
- inconsecvenţa, insuficienţa, sau chiar absenţa preocupărilor de igienă oro-dentară <strong>la</strong><br />
nivelul adultului aparţinător;<br />
- absenţa sau insuficienţa preocupărilor şi implicării adultului aparţinător în învăţarea<br />
socială a copilului ( k.a.b.), respectiv, asimi<strong>la</strong>rea de cunoştinţe, deprinderi,<br />
obişnuinţe, comportamentale de sănătate oro-dentară şi generală de <strong>la</strong> etapa de vârsta<br />
permisivă psiho-ontogenă ( 2,6-3 ani );<br />
- ignorarea sau minimalizarea de către adult a stării de sănătate sau de boală a dinţilor<br />
temporari ai copilului ( implicit, sau mai ales E.C.C. şi S.E.C.C. datorită evoluţiei lor<br />
oligo- sau asimptomatice );<br />
Studiul variabilităţii clinice a E.C.C. şi S.E.C.C. relevă în primul rând o adresabilitate<br />
către cabinetul stomatologic preponderant tardivă ( rezonanţă concludentă de altfel a registrelor<br />
sociologice menţionate anterior) cu un număr redus <strong>la</strong> categoria de vârstă 2, 6-4 ani , etapă în<br />
care este posibilă realizarea de tratamente minim invazive , număr care creşte <strong>la</strong> grupa de vârstă<br />
6-8 ani când cortegiul clinic stomatologic este foarte complex, dominat de complicaţii şi<br />
consecinţe grave ale S.E.C.C. netratate :<br />
- consecinţe dento-parodontale cu impact şi asupra dinţilor permanenţi;<br />
- pierderi premature de dinţi temporari cu grave consecinţe privind congruenţa dentoalveo<strong>la</strong>ră<br />
de mai târziu;<br />
- malocluzii preexistente sau insta<strong>la</strong>te ca urmare a S.E.C.C. netratate ;<br />
- disfuncţionalităţi ale aparatului dento-maxi<strong>la</strong>r preexistente, sau favorizate,<br />
compensator sau agravant, de S.E.C.C. netratate.<br />
71
Ca şi strategii de management al E.C.C. şi S.E.C.C. în contextualitatea etapelor de<br />
vârstă monitorizate atât în comunităţile preşco<strong>la</strong>re studiate cât şi în cadrul asistenţei clinice <strong>la</strong><br />
solicitare, sau impus şi s-au dovedit a fi efective, accesibile şi eficiente :<br />
o<br />
strategii educaţionale recurente cu triplă adresabilitate: adult, educator,<br />
adult-aparţinător - copil- partener, beneficiar şi cel mai convingător<br />
mesager comunitar.<br />
o strategii de prevenţie cu adresabilitate comunitară; complianţă<br />
coparticipativă adult/copil/ echipă medicală s-a regăsit ca eficacitate prin<br />
toate cele 3 registre : prepimară, primară şi secundară în funcţie de<br />
contextualitatea abordată;<br />
o<br />
strategiile curative s-au axat eficient pe o abordare complexă pedodontoortodontică,<br />
judicios individualizată şi cât mai accesibilă socio-economic<br />
pentru adultul aparţinător ca suport-financiar al copilului.<br />
Complexitatea socio-epidemiologică şi clinică a E.C.C. şi S.E.C.C. impune în primul<br />
rând o reconsiderare a atitudinii adultului faţă de dentaţia temporară, faţă de starea de sănătate<br />
sau boală a dinţilor temporari, faţă de rolul incontestabil al acestora în predictibilizarea unei<br />
dezvoltări armonioase a aparatului dento-maxi<strong>la</strong>r, în evoluţia psiho-socio-somatică armonioasă<br />
a copilului, în promovarea calităţii vieţii copilului, adolescentului, adultului prezent şi viitor.<br />
Maximum de interes pentru copil şi respectarea a tot ceea ce priveşte copilul<br />
reprezintă un drept fundamental al copilului, recunoscut şi promovat de Convenţia<br />
Naţiunilor Unite şi O.M.S..<br />
După cum sugerează şi Ripa , mai ales dacă avem în vedere dramatismul cu<br />
implicaţii pe termen lung ale E.C.C. şi S.E.C.C. se impune promovarea şi practicarea unei<br />
prevenţii şi intercepţii stomatologice pediatrice “agresive” cu perspectivă popu<strong>la</strong>ţională şi<br />
responsabilizare implicativă comunitară, perspectiva sănătaţii orale de <strong>la</strong> naştere până <strong>la</strong><br />
adolescenţă.<br />
Sub aspect bioetic se impune stringent formarea timpurie a sănătăţii, implicit a<br />
sănătăţii oro-dentare prin promovarea obiceiurilor, atitudinilor şi stilurilor de viaţă sanogenă,<br />
asigurând gradual şi recurent transferul de <strong>la</strong> conceptual “to cure -> to care !”.<br />
Transpunerea în viaţă şi faptă a acestui deziderat nu poate fi asigurată decât prin<br />
promovarea şi instituirea coerentă şi consecventă a unor programe de sănătate oro-dentară <strong>la</strong><br />
nivel comunitar , accesibile în mod real în primul rând pentru adulţi şi nu în ultimul rând pentru<br />
toţi copiii, indiferent de etnie sau statut socio-economic.<br />
Parafrazându-l pe Guil<strong>la</strong>in, R.Debre prin programe educaţionale şi de prevenţie<br />
comunitare realiste , empatice şi consecvente oferim tuturor o şansă imensă prin prisma<br />
calităţii vieţii prin combaterea fermă a celor trei mari riscuri patologice ale copilăriei:<br />
- bolile infecţioase prin anasanarea mediului oro-dentar;<br />
- tulburările de nutriţie printr-o funcţie masticatorie îmbunătăţită şi oxigenarea<br />
crescută printr-un management orto- gnato- pedodontic eficient;<br />
- tulburările psiho - somatice prin ameliorarea esteticii faciale ( cu ajutorul unui<br />
management ortodonto - pedodontic şi comportamental adecvat).<br />
Concluzionând, formarea conştiinţei stomatologice sanogene <strong>la</strong> copil, adolescent , adult<br />
(tânăr sau matur) se înscrie ca un proces conştient , dirijat, realizat <strong>la</strong> nivel profesional, cu<br />
aportul celor mai abilitaţi specialişti cu pasiune şi dragoste pentru pacienţii acestor etape de<br />
vârstă, înainte de toate pentru că “subiecţii adresabilităţii noastre sunt ei însuşi în etapele<br />
devenirii lor, socializării şi integrării care rec<strong>la</strong>mă menţinerea în stare normală a<br />
morfofuncţionalităţii sistemului stomatognat pentru întreaga predestinare existenţială, astfel<br />
încât să le permită <strong>la</strong> etapa de adult o viaţă socială şi economică productivă ( mesaj care se<br />
găseşte de asltfel şi în prerogativele O.M.S.).<br />
72
Bibliografie<br />
1. Pine CM, Pitts NB, Nungent ZJ. British Association for the Study of Community Dentistry<br />
(BASCD) guidance on sampling for surveys of child dental health. A BASCD coordinated<br />
dental epidemiology programme quality standard. Community Dental Health 1997; 4<br />
(Suppl 1): 10-7.<br />
2. Vogel G, Mao Y, Chow L, Proskin H. Fluoride in p<strong>la</strong>que fluid, p<strong>la</strong>que an saliva measured<br />
for 2 hours after a sodium fluoride monofluorphosphate rinse. Caries Res 2000; 34: 404-<br />
11.<br />
3. American Dental Association Policy on Evidence-Based Dentistry. American Dental<br />
Association Position Statements, 2002;<br />
http://www.ada.org/prof/resources/positions/statements<br />
4. World Health Organization. Fluorides and oral health. WHO Technical Report Series 846,<br />
Geneva, 1994.<br />
5. Office for Public Health in Scot<strong>la</strong>nd: Oral health promotion, 1999.<br />
6. Lister-Sharp D. Health promoting schools and health promotion in schools: two systematic<br />
reviews. Health Technology Assessment, University of Southampton, 1999.<br />
7. Jokovic A, Locker D, Stephens M, Kenny D, Tompson B, Guyatt G. Validity and<br />
reliability of a questionnaire for measuring child oral-health-re<strong>la</strong>ted quality of life. J Dent<br />
Res 2002; 81 (7): 459-463.<br />
8. Stefan Lăcătuşu . Caria explozivă.Editura Cronica, 1996<br />
9. Cărăuşu E.M.- Studiu comparativ al eficienţei unor metode de prevenire a <strong>cariei</strong> dentare<br />
<strong>la</strong> popu<strong>la</strong>ţia infantilă - Teza de doctorat, U.M.F-''<strong>Gr</strong>.T.<strong>Popa</strong>''-Iaşi, 1997:184-187<br />
10. De Pao<strong>la</strong> P.F.- Caries in young aging popu<strong>la</strong>tion what are we learningIn:Cariology for<br />
the nineties.Bowen W.H., Taba, K. L.A.(editors), Rochester NY:University of Rochester<br />
Press, 1999:25-35<br />
11. Hicks M.J., F<strong>la</strong>itz C.M.- Epidemiology of dental caries and adolescent popu<strong>la</strong>tion:A<br />
review of past and curent trends.The Journal of Clinical Pediatric Dentistry 2004, 5(2):62-<br />
69<br />
12. McDonald RE, Avery DR, Stokey G.K. Dental caries in child and adolescent. Dentistry<br />
for the child and adolescent, 7 th edition, St.Louis, MO Mosby comp.2000:209-217<br />
13. Skeie MS, Raadal M., Strand G.V., Espelid I. Caries primary teeth at 5 and 10 years of<br />
age:a longitudinal study, European Journal of Paediatric Dentistry, 2004; 5(4): 194-202<br />
14. Zarnea Livia- Pedodonţie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1993<br />
15. A.Dl.<strong>Gr</strong>auwe, J.K.M., A.P.S., L.C.Martens. Early Childhood Caries(ECC):What's in a<br />
name-European Journal of Paediatric Dentistry, 2004, 5(2):62-6955-256;263<br />
16. Guedes-Pinto AC. Odontopediatria. 6ª ed. São Paulo:Santos; 1997.<br />
17. Hallet KB,O`Rourke PK. Pattern and severity of early childhood caries.Community Dent<br />
Oral Epidemiol, 2006; 34(1): 25-35<br />
18. Hamilton FA, Davis KE, Blinkhorn AS. An oral health promotion programme for nursing<br />
caries . Int L Paed Dent 1999; 9: 195-200<br />
19. Huntington NL, Kim IJ, Hughes CV. Caries-risk factors for hispanic children affected by<br />
early childhood caries. Pediatr Dent. 2002;24:536-42.<br />
20. Hicks M.J., F<strong>la</strong>itz C.M. Epidemiology of dental caries and adolescent popu<strong>la</strong>tion:A review<br />
of past and curent trends.The Journal of Clinical Pediatric Dentistry 2004, 5(2):62-69<br />
21. Holm A.K. Caries in preschool children international trend. J.Dent.1990, 18:291-295<br />
22. Bratu E, G<strong>la</strong>van F. Practica Pedodontică .Ed aIIIa Editura Orizonturi Universitare,<br />
Timişoara, 2005:31-44;139-52;215-6;307-9<br />
23. Gănuţă N. Chirurgia orală. Editura Didactică şi Pedagogică R.E. Bucuresti 1996:61-64<br />
24. Cameron AC, Widmer RP. Handbook of pediatric dentistry. Sydney: Mosby-Wolfe; 1997.<br />
73
25. Doug<strong>la</strong>ss JM, Tinanoff N, Tang JMW, Altman DS. Dental caries patterns and oral health<br />
behaviors in Arizona infants and toddlers. Community Dent OralEpidemiol. 2001; 29:14-<br />
22.<br />
26. Davies GN. Early childhood caries- a synopsis. Community Dent- Oral Epidemiol.<br />
1998;26(1 Suppl): 106-16.<br />
27. Attari N, Roberts JF. Restoration of primary theeth affected by Early Childhod Caries.Eur<br />
J Paed Dent 2004;2: 92-7<br />
28. Azevedo TDPL, Bezzera ACB, de Toledo OA. Feeding Habits ans Severe Early<br />
Childhood Caries in Brazilian Preschool Children. Pediatr Dent 2005;27(1);28-33<br />
29. Berkowitz RJ. Prevention of Early Childhood Caries :A Microbiologic Perspective. JCan<br />
Dent Assoc 2001; 55(2): 2453-7<br />
30. Casaretto HC,Cesetti M, Dricas D, Matocchi K,B<strong>la</strong>nco AF. Caries de Biberob .Buletin de<br />
<strong>la</strong> A socioacion Argentina de Odontologia para Ninos 2000; 29(4): 7-12<br />
31. Cura E. Pedodonţie . Editura Apollonia, Iaşi ,2000:76-82;260-72.<br />
32. Bezzera ACB, Azevedo TDPL,, de Toledo OA. Feeding Habits ans Severe Early<br />
Childhood Caries in Brazilian Preschool Children. Pediatr Dent 2005;27(1);28-33<br />
33. Berkowitz RJ. Cause, treatment and prevention of early childhood caries. J Can Dent<br />
Assoc. 2003;69:304-7.<br />
34. Hashim R. Dental caries experience and use of dental sevice among preschool<br />
children in Ajman. International Journal of Paediatric Dentistry, 2006;4: 257-262<br />
35. E.K.Mahoney. Behavior of primary incisor caries : a micromechanical study.<br />
International Journal of Paediatric Dentistry, 2006;4: 270-277<br />
36. Fayle SA.UK National Clinical Guidelines in Paediatric Dentistry.Preformed stainless<br />
steel crowns in primary mo<strong>la</strong>rs .Int J Paed Dent 1999;9:311-4<br />
37. Durward C.S. Space maintenance in the primary and mixed dentition. Ann R Austra<strong>la</strong>s<br />
Coll Dent Surg .2000; 15: 203-205.<br />
38. Edelstein Bl., Doug<strong>la</strong>s C.W. Dispelling the myth that 50 Procent of US Schoolchildren<br />
have never had a cavity.Public Health Report 1995;110:522-530<br />
39. Gormăneanu M, A.W.Roşianu. Pediatrie. Ed. Didactică şi Pedagogică, Buc, 1996<br />
40. <strong>Gr</strong>ivu O., Cristoloveanu R., E.Meckler. Stomatologie pediatrică. Ed. Didactică şi<br />
Pedagogică, Bucureşti, 1975 .<br />
41. Dorobăţ V., Maxim A., Ba<strong>la</strong>n A., Cura E., Zegan G., Păsăreanu M. Oral diseases of<br />
preschool children:epidemiology and preventive measures. Congresul al II-lea al<br />
Stomatologilor. Teze. Chişinău 1994.<br />
42. Luca R, Ivan A, Stanciu I, Vinereanu A. ”Severe early chidhood caries in a sample of<br />
oreschool children attending a Pediatric Dentistry Clinic from Bucharest.Oral Health and<br />
Dentral Management in the B<strong>la</strong>ck Sea Countries 2002;1:29-35<br />
43. Luca R, Ivan A, Tănase M. Pit an fissure caries in the first permanent mo<strong>la</strong>rs of a group of<br />
Romanian schoolchildren. 6 th Congress of the Balkan Stomatological Society, 3-6 may<br />
2001,Bucureşti<br />
44. Luca R . Pedodonţie, Ed.Cerma, Bucureşti, 2003, 57, 33-72<br />
45. Luca si col. Caries experience of 5 years old children of Bucharest. Romania-9 th Congress<br />
28 may-1 june 2008, Dubrovnik, Croaţia<br />
46. Luca R, A.V.Vieru, A.Vivereanu, A.Ivan . Severe early childhood caries in a sample of<br />
preschool children attending a Paediatric Dentistry clinic from Bucharest-OHDMBSC-<br />
2002, I:29-35<br />
47. Luca R., Munteanu A., Farcasiu C. Severe early childhood caries in a young group of<br />
preschool children over a two year period. OHDMBSC-2008, VII, 3:9-13<br />
48. Maxim A., Ba<strong>la</strong>n A., Păsăreanu M. şi col. Tendinţe demografice actuale ale<br />
carioactivităţii <strong>la</strong> copil şi adolescent <strong>la</strong> nivel naţional. Med. Stomatologică, 2004, 8(1):80-<br />
83<br />
74
49. Dănilă I., Bârlean L, Săveanu I. Caries experience of pre-school children in Iaşi, Romania,<br />
OHDMBSC – Vol.VII – No.3 – September, 2008;<br />
50. Dănilă I., Evghenikos A. Early childhood caries - a public oral health problem.<br />
Rev.Med.Chir. Soc.Med.Nat.Iaşi; 2007; 111(1): 228-231<br />
51. Maxim A., Ba<strong>la</strong>n A., Păsăreanu M., and col. Motivation, implication and competition in<br />
children's education for oral health. International Journal of Paediatric Dentistry, 2005,<br />
15(2):37<br />
52. Rusu şi co<strong>la</strong>b. Pedodonţie-Curs. U.M.F Iasi, Facultatea de Stomatologie,1980,64-200.<br />
53. Dănilă I. Dentistică Preventivă. Ed.Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2005, 10-17<br />
54. Robert J. Berkowitz. Mutans Streptococci: Acquisition and Transmission. Pediatr Dent<br />
2006; 28:106-109<br />
55. Tedjogasongko V, Kozai K. Initial acquisition and transmission of mutans streptococci in<br />
children at day nursery. J Dent Child 2002;69:284-288.<br />
56. Tanner ACR, et al. The microbiota of young children from tooth and tongue samples. J<br />
Dent Res 2002;81:53-57.<br />
57. Li Y, Caufield PW, Dasanayake HW, et al. Mode of delivery and other maternal factors<br />
influence the acquisition of Streptococcus mutans in infants. J Dent Res 2005;84:806-811.<br />
58. A<strong>la</strong>luusua S, Malmivirta R. Early p<strong>la</strong>que accumu<strong>la</strong>tion—a sign for caries risk in young<br />
children. Community Dent Oral Epidemiol, 1994, 22(5 Pt 1):273-276.<br />
59. Kressin RN, Nunn ME, Singh H, Orner MB, Pbert L, Hayes C, et al. Effects of a practice<br />
based intervention on pediatric providers’ counseling about children’s risk for dental<br />
decay. Medical Care , 2009,11:1121-1128.<br />
60. Beltran-Agui<strong>la</strong>r ED, Barker LK, Canto MT, si co<strong>la</strong>b. Surveil<strong>la</strong>nce for dental caries, dental<br />
sea<strong>la</strong>nts, tooth retention, edentulism, and enamel fluorosis—United States, 1988-1994 and<br />
1999-2002. MMWR Surveill Summ , 2005, 54:1-43.<br />
61. Okada M, Soda Y, Hayashi F şi co<strong>la</strong>b. Longitudinal study of dental caries incidence<br />
associated with Streptococcus mutans and Streptococcus sobrinus in pre-school children.<br />
J Med Microbiol 2005, 54(Pt 7):661-665.<br />
62. Kashket S, Zhang J, Van Houte J . Accumu<strong>la</strong>tion of fermentable sugars and metabolic<br />
acids in food particles that become entrapped on the dentition. J Dent Res, 1996, 75:1885-<br />
1891.<br />
63. Paster BJ, Bartoszyk IM, Dewhirst FE .Identification of oral streptococci using PCRbased,<br />
reverse-capture, checkerboard hybridization. Methods Cell Sci, 1998, 20:223-231.<br />
64. Lewis CW, <strong>Gr</strong>ossman DC, Domoto PK, Deyo RA .The role of the pediatrician in the oral<br />
health of children: a national survey. Pediatrics 2000, 106:E84.<br />
65. Marchant S, Brailsford SR, Twomey AC. şi co<strong>la</strong>b. The predominant microflora of nursing<br />
caries lesions. Caries Res 2001, 35:397-406.<br />
66. Benjamini Y, Hochberg Y .Controlling the false discovery rate: a practical and powerful<br />
approach to multiple testing. J R Statist Soc B 1995, 57:289-300.<br />
67. Kumar PS, <strong>Gr</strong>iffen AL, Moeschberger ML, Leys EJ . Identification of candidate<br />
periodontal pathogens and beneficial species by quantitative 16S clonal analysis. J Clin<br />
Microbiol 2005, 43:3944-3955.<br />
68. Lee JY, Rozier RG, Norton EC. şi co<strong>la</strong>b. The effects of the Women, Infants, and<br />
Children’s Supplemental Food Program on dentally re<strong>la</strong>ted Medicaid expenditures. J<br />
Public Health Dent 2004, 64:76-81.<br />
69. Milgrom P, Riedy CA, Weinstein P. şi co<strong>la</strong>b .Dental caries and its re<strong>la</strong>tionship to<br />
bacterial infection, hypop<strong>la</strong>sia, diet, and oral hygiene in 6- to 36-month-old children.<br />
Community Dent Oral Epidemiol 2000, 28:295-306.<br />
70. Könönen E, Asikainen S, Jousimies-Somer H . The early colonization of <strong>Gr</strong>am-negative<br />
anaerobic bacteria in edentulous infants. Oral Microbiol Immunol 1992, 7:28-31.<br />
71. Chhour KL, Nadkarni MA, Byun R, şi co<strong>la</strong>b . Molecu<strong>la</strong>r analysis of microbial diversity<br />
in advanced caries. J Clin Microbiol 2005, 43:843-849.<br />
75
72. Mohebbi SZ, Virtanen JI, Vahid-Golpayegani M, Vehka<strong>la</strong>hti MM . Early childhood caries<br />
and dental p<strong>la</strong>que among 1-3-year-olds in Tehran, Iran. J Indian Soc Pedod Prev Dent<br />
2006, 24:177-181.<br />
73. Munson MA, Banerjee A, Watson TF, Wade WG. Molecu<strong>la</strong>r analysis of the microflora<br />
associated with dental caries. J Clin Microbiol 2004, 42:3023-3029.<br />
74. Seki M, Yamashita Y, Shibata Y. şi co<strong>la</strong>b . Effect of mixed mutans streptococci<br />
colonization on caries development. Oral Microbiol Immunol 2006, 21:47-52.<br />
75. Shiboski CH, Gansky SA, Ramos-Gomez F, şi co<strong>la</strong>b. The association of early childhood<br />
caries and race/ethnicity among California preschool children. J Public Health Dent<br />
63:38-46; erratum in J Public Health Dent 2003, 63:264, 2003.<br />
76. Siegal MD, Marx ML, Cole SL. Parent or caregiver, staff, and dentist perspectives on<br />
access to dental care issues for Head Start children in Ohio. Am J Public Health 2005,<br />
95:1352-1359.<br />
77. Socransky SS, Haffajee AD, Smith C, Martin L, Haffajee JA, Uzel NG, et al. Use of<br />
checkerboard DNA-DNA hybridization to study complex microbial ecosystems. Oral<br />
Microbiol Immunol 2004, 9:352-362.<br />
78. Tanner AC, Milgrom PM, Kent R Jr. et al. Simi<strong>la</strong>rity of the oral microbiota of pre-school<br />
children with that of their caregivers in a popu<strong>la</strong>tion-based study. Oral Microbiol<br />
Immunol17:379-387; erratum in Oral Microbiol Immunol 2002, 18:338, 2003.<br />
79. Tanner AC, Milgrom PM, Kent R Jr, et al. (2002b). The microbiota of young children from<br />
tooth and tongue samples. J Dent Res 81:53-57.<br />
80. Twetman S, Stecksén-Blicks C . Probiotics and oral health effects in children. Int J<br />
Paediatr Dent 2008,18:3-10.<br />
81. Van Houte J. Microbiological predictors of caries risk. Adv Dent Res 1993,7:87-96.<br />
82. Wennhall I, Matsson L, Schroder U, Twetman S . Caries prevalence in 3-year-old children<br />
living in a low socio-economic multicultural urban area in southern Sweden. Swed Dent J<br />
2002, 26:167-172.<br />
83. Corby PM, Lyons-Weiler J, Bretz WA, et al. Microbial risk indicators of early childhood<br />
caries. J Clin Microbiol 2005, 43:5753-5759.<br />
84. Ribeiro NME, Ribeiro MAS. Breastfeeding and early childhood caries: acritical review.<br />
Jornal de Pediatria. 2004; 80(5) : 199-210.<br />
85. Marshall TA, Levy SM, Broffitt B, şi co<strong>la</strong>b. Dental caries and beverage consumption in<br />
young children.Pediatrics. September 2003; 112(3): 184-191.<br />
86. Newbrun E et al. Comparison of dietary habits and dental health of subjects with<br />
hereditary fructose intolerance and control subjects. J Am Dent Assoc.1980; 101 : 619-<br />
626.<br />
87. <strong>Gr</strong>enby TH. Effects of starch and sugar diets on dental caries. Br Dent J.1970; 128 : 575-<br />
578.<br />
88. <strong>Gr</strong>enby TH. Snack foods and dental caries. Investigations using <strong>la</strong>boratory animals. Br<br />
Dent J. 1990; 168 : 353-361.<br />
89. Reece JA, Swallow JN. Carrots and dental health. Br Dent J. 1970; 128 :535-539.<br />
90. Shenkin JD, Heller KE, Warren JJ, Marshall TA. Soft drink consumption and caries risk in<br />
children and adolescents. General Dentistry. Jan-feb 2003 :p. 30-36.<br />
91. Jarvinen VK, Rytöma II, Heinonen OP. Risk factors in dental erosion. J DentRes 1991;<br />
70(6) : p. 942-947.<br />
92. Ludwig DS et al. High glycemic index foods, overeating, and obesity.Pediatrics 1999; 103<br />
: E 26.<br />
93. Ludwig DS, Peterson KE, Gortmaker SL. Re<strong>la</strong>tion between consumption ofsugarsweetened<br />
drinks and childhood obesity: A prospective, observationa<strong>la</strong>nalysis, Lancet,<br />
2001; 357 : 505-508.<br />
94. Geddes DAM, Edgar WM, Jenkins GN, Rugg-Gunn AJ. Apples, salted peanuts and p<strong>la</strong>que<br />
pH. Br Dent J. 1977; 142 : 317-319.<br />
76
95. Ooshima T, Osaka Y, Sasaki H, Matsumoto M, Sobue S. Cariostatic activities of cacao<br />
bean extracts. Caries Res 1999; 33 : 328.<br />
96. Jenkins GN, Hargreaves Ja. Effect of eating cheese on Ca and Pconcentrations of whole<br />
mouth saliva and p<strong>la</strong>que. Caries Res. 1989; 23 :159-164.<br />
97. Gedalia I, Ben-Mosheh S, Biton J, Kogan. Dental caries protection with hard cheese<br />
consumption. Am J of Dent. 1994; 7(6) : 331-332.<br />
98. Kashket S et al. Cheese consumption and the development and progression of dental<br />
caries. Nutrition Reviews. 2002; 60(4): 97-103.<br />
99. Gibson SA. Breakfast cereal consumption in young children: association with non-milk<br />
extrinsic sugars and caries experience. Public Health Nutrition, 2000; 3 : 227-232.<br />
100. Thibodeau EA, O’Sullivan DM. Salivary mutans streptococci and caries development in<br />
the primary dentition and mixed dentitions of children. Community Dent Oral Epidemiol<br />
1999; 27: 406-412.<br />
101. Llenea-Puy MC, Montanana-Llorens C, Forner-Navarro L. Cariogenic oral flora and its<br />
re<strong>la</strong>tion to dental caries. J Dent Child 2000; 42: 67-69.<br />
102. Peretz B, Faibis S, Ever-Hadini P. Dental health behaviour of children with BBTD treated<br />
using general anesthesia or sedation and their parents in a recall examination. J Dent<br />
Child 2000; 67: 51-58.<br />
103. Ramos-Gomez FJ, Tomar SL, Ellison J, et al. Assessment of early childhood caries and<br />
dietary habits in a popu<strong>la</strong>tion of migrant Hispanic chidren in Stockton, California . ASDC<br />
J Dent Child 1999 Nov-Dec: 395-403, 366.<br />
104. Ramos-Gomez FJ, Shepard DS. Cost-effectiveness model for prevention of early childhhod<br />
caries. J Calif Dent Assoc 1999 Jul; 26(7):539-44.<br />
105. Policy on Early childhood Caries (ECC): C<strong>la</strong>ssifications, Consiquences and Preventitiv<br />
Strateies. Academy of Pediatric Dentistry Oral Health Policies. Reference Manual. 2007<br />
106. Dye BA, Tan S, Smith V, et al. Trends in oral health status: United States, 1988-1994 and<br />
1999-2004. National Center for Health Statistics. Vital Health Stat 11(248). Hyattsville,<br />
Md. 2007<br />
107. Acs JA, <strong>Gr</strong>iffen AL, Dardis SR, Lee AM, Olsen I., Dewhirst FE, Leys EJ, Paster BJ.<br />
Bacteria of Dental Caries in Primary and Permanent Teeth in Children and Young Adults.<br />
J. Clin. Microbiol. 2008 46: 1407-1417.<br />
108. Cap<strong>la</strong>n LS, Erwin K, Lense E, Hicks J Jr. The Potential Role of Breast-Feeding and Other<br />
Factors in Helping to Reduce Early Childhood Caries. J Pub H Dent. 2008 Mar 31.<br />
109. Khairiyah AM, Wan MN, Nor’ain AT, Tan BS, Natifah CS, A-Hamid M. Oral health of<br />
preschool children: a universal problem. National Primary Healthcare Conference 2008.<br />
14-16 April 2008.<br />
110. The National Oral Health Survey of Preschool Children 2005 (NOHPS 2005). Oral Health<br />
Division, Ministry of Health Ma<strong>la</strong>ysia.<br />
111. Harris R, Nicoll AD, Adair PM, Pine CM (2004). Risk factors for dental caries in young<br />
children: a systematic review of the literature. Community Dent Health 21(Supplement):<br />
71-85<br />
112. World Health Organization. Joint WHO/FAO Expert Consultation on Diet. Nutrition and<br />
the prevention of chronic diseases. Geneva:; 2003 (WHO Technical Report Series No.<br />
916)<br />
113. Misra S, Tahmassebi JF, Brosnan M. Early childhood caries – a review. Dent Update<br />
2007; 34: 556-56411<br />
114. Moynihan PJ. Update on the nomenc<strong>la</strong>ture of carbohydrates and their dental effects.<br />
Journal of Dentistry 1998; 26(3): 209-218<br />
115. Erickson PR, McClintock KL, <strong>Gr</strong>een N, La Fleur J. Estimation of the caries-re<strong>la</strong>ted risk<br />
associated with infant formu<strong>la</strong>s. Pediatr Dent 1998; 20(7): 395-403<br />
116. Öhlund I, Holgerson PL, Bäckman B, Lind T, Hernell O, Johansson I (2007). Diet intake<br />
and caries prevalence in four-year-old children living in a low prevalence country. Caries<br />
Research 2007;41:26-33<br />
77
117. Gibson, S., and Williams, S. Dental caries in pre-school children: associations with social<br />
c<strong>la</strong>ss, toothbrushing habit and consumption of sugars and sugar-containing foods.<br />
Caries Research 1999, 33,101–113<br />
118. Guedes-Pinto AC, editor. Odontopediatria. 6ª ed. São Paulo:Santos; 1997.<br />
119. Davies GN. Early childhood caries - a synopsis. Community Dent/Oral Epidemiol. 1998;<br />
26(1 Suppl): 106-16.<br />
120. Poulsen Sv. A clinical approach . Munskgaard Copenhagen, 1-st Ed, 2001, 53-70.<br />
121. Mitrofan I. Cursa cu obstacole a dezvoltării umane . Ed.Polirom, Iaşi, 2003,24-32.<br />
122. Kastele LM, SeLWITZ ,Oldakowski RJ, et al. Coronal caries in the primary and<br />
permanent dentitionof children and adolescents 1-17 years of age: Unites State 1988-<br />
1991. Dent Res 1996;75 Spec No: 631-41<br />
123. King NM, Anthonappa RP, Ittaharagun A. The importance of the primary dentition to<br />
children-Part 2:Effets of treating carios teeth by extraction.The HONG Kong Praticioner<br />
2007;29:101-7<br />
124. Marianne Rythén, Jörgen g. Norén, Nina Sabel, Frank . Morphological aspects of dental<br />
hard tissues in primary teeth from preterm infants. International Journal of Paediatic<br />
Dentistry 2008;18:397 - 404<br />
125. Palosaari H, Ding Y, Larmas M, Sorsa T, Bartlett JD, Salo T, et al. Regu<strong>la</strong>tion and<br />
interactions of MT1-MMP and MMP-20 in human odontob<strong>la</strong>sts and pulp tissue in vitro. J<br />
Dent Res 2002, 81:354–359<br />
126. Larmas M. Odontob<strong>la</strong>st function seen as the response of dentinal tissue to dental<br />
caries. Adv Dent Res 2001,15:68–71<br />
127. L<strong>la</strong>no E, Pendás AM, Knäuper V, et al. Identification and structural and functional<br />
characterization of human enamelysin (MMP-20). Biochemistry 1977, 36:15101–1510<br />
128. <strong>Gr</strong>onthos S, Mankani M, Brahim J, Robey PG, Shi S (). Postnatal human dental pulp stem<br />
cells (DPSCs) in vitro and in vivo. Proc Natl Acad Sci USA 2000, 97:13625–13630.<br />
129. Hardison JD, Cecil JC, White JA, Manz M, Mullins MR, Ferretti GA. The 2001 Kentucky<br />
Childrens Oral Health Survey: findings for children ages 24 to 59 months and their<br />
caregivers. Pediatr Dent. 2003 Jul-Aug; 25(4): 365-72.<br />
130. Msefer S. Importance of Early Diagnosis of Early Childhood Caries.JODQ Supplemment<br />
April 2006 “Early Childhood Caries “:6-8<br />
131. Ba<strong>la</strong>n A., Păsăreanu M, Săi<strong>la</strong> V. Baby bottle caries syndrome – risk factors.Jurnal de<br />
Medicina Preventivă 2000; 8(3):44-47<br />
132. Luca R. Caria de biberon – date epidemiologice . Revista Natională de Stomatologie<br />
,1998; I(6):40-4<br />
133. Attari N, Roberts JF. Restoration of primary theeth affected by Early Childhod Caries. Eur<br />
J Paed Dent 2004;2: 92-7<br />
134. Hallet KB, O`Rourke PK. Pattern and severity of early childhood caries. Community Dent<br />
Oral Epidemiol 2006; 34(1):25-35<br />
135. Johnsen DC. Dental caries Patterns in Preschool Children. Dent Clin North Am 1984;<br />
28(1):3-20<br />
136. Azrak B. Oral hygiene habits, nutrition behavior, pattern and caries risk of 97 infants. 5<br />
Congress of EADPH, Bergen, June 7-11 ,2000<br />
137. Joanna M. Doug<strong>la</strong>ss , Norman Tinanoff ,Julie M. W. Tang , Donald S. Altman . Dental<br />
caries patterns and oral health behaviors in Arizona infants and toddlers. Community<br />
Dentistry and Oral Epidemiology,Volume 29, Issue 1, pages 14–22, February 2001<br />
138. Low W, Tan S. The effect of <strong>severe</strong> caries on the quality of life on Young children .Pediatr<br />
Dent,1999;21:325-5<br />
139. King NM, Anthonappa RP, Ittaharagun A. The importance of the primary dentition to<br />
children-Part 2:Effets of treating carios teeth by extraction.The HONG Kong Praticioner<br />
2007;29:101-7<br />
140. A.Dl.<strong>Gr</strong>auwe, J.K.M., A.P.S., L.C.Martens. Early Childhood Caries(ECC):What's in a<br />
name. European Journal of Paediatric Dentistry, 2004, 5(2):62-6955-256;263<br />
78
141. <strong>Popa</strong> MB. Estetica în odontoterapia restauratoare. Ed.Universitară ”Carol Davi<strong>la</strong>”<br />
Buc.2005:171-3<br />
142. Regezi JA, Sciuba J.Oral Pathology. Clinical-Pathologic Corre<strong>la</strong>tions. Second edition.<br />
WB Sanders Company 1989;517-518<br />
143. Al-Sha<strong>la</strong>nTA, Erikson PR, Hardie NA. Primary incisor decay before age 4 as a risk<br />
factor for future dental carie .Pediatr Dent 1997;19(1)1:37-41<br />
144. M.L. Hunter, C.A. Hood, B. Hunter, A. Kingdon . Reported infant feeding, oral hygiene<br />
and dental attendance patterns in children aged 5 years and under referred for extraction<br />
of teeth under general anaesthesia. International Journal of Paediatric Dentistry, December<br />
1997,Volume 7, Issue 4, pages 243–248.<br />
145. Cuculescu M. Ingrijirea profi<strong>la</strong>ctică stomatologică a femeii gravide şi a nou-născutului în<br />
primul an de viaţă .Revista Natională de Stomatologie , Chirurgie Maxilo-Facială şi<br />
Chirurgie Ora<strong>la</strong> 2003; 132(8):1110-6<br />
146. Losso; R. Tavares, da Silva , A. Urban . Severe early childhood caries: an integral<br />
approach. J. Pediatr. (Rio J.)2009, vol.85 no.4; 295-300<br />
147. <strong>Gr</strong>indefjord M, Dahllof G, Modeer T. Caries development in children from 2.5 to 3.5 years<br />
of age: a longitudinal study. Caries Res.1995;29:449-54.<br />
148. O’Sullivan DM, Tinanoff N. The association of early dental caries patterns with caries<br />
incidence in preschool children. J Public Health Dent. 1996;56:81-3.<br />
149. Li Y, Wang W. Predicting caries in permanent teeth from caries in primary teeth: an<br />
eight-year cohort study. J Dent Res. 2002;81:561-6.<br />
150. Casaretto HC, Cesetti M, Dricas D, Matocchi K,B<strong>la</strong>nco AF. Caries de Biberob ,Buletin de<br />
<strong>la</strong> Asocioacion Argentina de Odontologia para Ninos 2000; 29(4): 7-12<br />
151. C. Motisuki, L. Santos-Pinto, E.M.A. GIRO. Restoration of <strong>severe</strong>ly decayed primary<br />
incisors using indirect composite resin restoration technique. International Journal of<br />
Paediatric Dentistry Volume 15, Issue 4, pages 282–286, July 2005<br />
152. Franz Josef Robke .Effects of nursing bottle misuse on oral health. Prevalence of caries,<br />
tooth ma<strong>la</strong>lignments and malocclusions in North-German preschool children. J Orofac<br />
Orthop 69(1):5-19 (2008)<br />
153. Rocha RO, das Neves LT, Marotti NR, Wanderley MT, Corrêa MS. Intracanal<br />
reinforcement fiber in pediatric dentistry: a case report. Quintenssence Int 2004;<br />
35(4):263-8.<br />
154. Bussadori SK, do Rego MA, Pereira RJ, Guedes-Pinto AC. Human enamel venner<br />
restoration in a deciduous tooth: Clinical Case. J Clin Pediatr Dent. 2003; 27(2):111-6.<br />
155. Carranza F, Garcia-Godoy F. Esthetic restoration of primary incisors. Am J Dent. 1999;<br />
12:55-8.<br />
156. R. Ferro, A. Besostri, B. Meneghetti, M. Beghetto. Comparison of data on Early<br />
Childhood Caries (ECC) with previous data for Baby Bottle Tooth Decay (BBTD) in an<br />
Italian kindergarten popu<strong>la</strong>tion. European Journal of Paediatric Dentistry,<br />
2004,Volume 5,number 2, June<br />
157. Ramos-Gomez FJ. Clinical considerations for an infant oral health care program.<br />
Compend Contin Educ Dent. 2005 May;26(5 Suppl 1):17-23.<br />
158. Luca R . Pedodonţie. Vol II .Ed.Cerma, Bucureşti, 2003<br />
159. R.G. de AmorimS Coelho Leal, A.C Barreto. Association of chlorhexidine and fluoride<br />
for p<strong>la</strong>que control and white spot lesion remineralization in primary<br />
dentition.International Journal of Paediatric Dentistry, 2008;18;446-451<br />
160. Mäkinen K.K. The rocky road of xylitol to its clinical application. J. Dent. Res. 2000; 79:<br />
1352.<br />
161. Lynch H, Milgrom P. Xylitol and dental caries: an overview for clinicians. J Calif Dent<br />
Assoc. 2003 Mar;31(3):205-9.<br />
79
162. K.K. Mäkinen, K.P.Isotupa, T. Kivilompolo, P.L. Mäkinen, J.Toivanen, E. Söderling.<br />
Comparison of Erythritol and Xylitol Saliva Stimu<strong>la</strong>nts in the Control of Dental P<strong>la</strong>que<br />
and Mutans Streptococci. Caries Research 2001;35:129-135.<br />
163. Kandelman D., Gagnon G. A 24-month clinical study of the incidence and progression of<br />
dental caries in re<strong>la</strong>tion to consumption of chewing gum containing xylitol in school<br />
preventive programs. J. Dent. Res. 1990; 69: 1771.<br />
164. Autio J.T., Courts F.J. Acceptance of the xylitol chewing gum regiment by preschool<br />
children and teachers in a Head Start program: a pilot study. Pediatr. Dent. 2001; 23:71.<br />
165. Autio J.T. Effect of xylitol chewing gum on salivary streptococcus mutans in preschool<br />
children. ASDC J. Dent. Child. 2002; 69: 81-6, 13.<br />
166. Kandelman D, Ba<strong>la</strong>nyk TE. The famly book of dentistry .RMF International Montreal<br />
,Quebec, Canada,1996:62-7;114-7<br />
167. A I. Ismail. Determinants of Health in Children and the Problem of Early Childhood<br />
Caries Presented to the College of Diplomates of the American Board of Pediatric<br />
Dentistry at its 18th Annual Symposium, New York, NY, Saturday, May 24, 2003<br />
168. McCaul KD, G<strong>la</strong>sgow RE, O’Neill HK. The problem of creating habits: establishing<br />
health-protective dental behaviors. Health Psychol. 1992;11:101-110.<br />
169. Ismail AI, Sohn W. The impact of universal access to dental care on disparities in caries<br />
experience in children. J Am Dent Assoc. 2001;132:295-303.<br />
170. Buescher PA, Horton SJ, Devaney BL, et al. Child participation in WIC: Medicaid costs<br />
and use of health care services. Am J Public Health. 2003;93:145-150<br />
171. L. Lopez, R. Berkowitz, C. Spiekerman, P. Weinstein, . Topical antimicrobial therapy in<br />
the prevention of early childhood caries: a follow-up report. Pediatric Dentistry – 2002,<br />
24:3, 204-6<br />
172. Gibbons RJ, DePao<strong>la</strong> PF, Spinnell DM, Skobe Z. Interdental localization of Streptococcus<br />
mutans as re<strong>la</strong>ted to dental caries experience. Infect Immun.1974;9:481-488.<br />
173. Caufield PW, Gibbons RJ. Suppression of Streptococcus mutans in the mouths of humans<br />
by a dental prophy<strong>la</strong>xis and topically-applied iodine. J Dent Res.1979;58:1317-1326.<br />
174. Caufield P. Combined effect of iodine and sodium fluoride on dental caries in rats and on<br />
viability of Streptococcus mutans in vitro. Caries Res. 1981;15:484-491.<br />
175. Caufield PW, Navia JM, Rogers AM, Alvarez C. Effect of topically applied solutions of<br />
iodine, sodium fluoride, or chlorhexidine on oral bacteria and caries in rats. J Dent Res.<br />
1981;60:927-932.<br />
176. Lopez L, Berkowitz RJ, Zlotnik H, Moss M, Weinstein P. Topical antimicrobial therapy in<br />
the prevention of early childhood caries. Pediatr Dent. 1999;21:9-11.<br />
177. E. Honka<strong>la</strong> , J. Behbehani , H. Ibricevic et al .The atraumatic restorative treatment (ART)<br />
approach to restoring primary teeth in a standard dental clinic. International Journal of<br />
Paediatric Dentistry,Volume 13, Issue 3, pages 172–179, May 2003<br />
178. May El-Nadeef , Ashraf Saleh , Shiraz Amin , Eino Honka<strong>la</strong>. Assessment of the Atraumatic<br />
Restorative Treatment for the Schoolchildren in Egyp. Dental News, volume xiii, number<br />
II, 2006; 13-20<br />
179. Frencken JE, Phantumvanit P, Songpaisan Y, Pilot T. An atraumatic restorative treatment<br />
(ART) technique: evaluation after one year. Int Dent J 1994; 44: 460-464.<br />
180. Smith AJE, Chimimba PD, Kalf-Scholte S, Bouma J. Clinical pilot study on new dental<br />
restoration materials and preparation procedures in developing countries. Community<br />
Dent Oral Epidemiol 1990; 18: 309-312.<br />
181. Louw AJ, Sarvan I, Chikte UME, Honka<strong>la</strong> E. One-year evaluation of atraumatic<br />
restorative treatment and minimum intervention techniques on primary teeth. South Afr<br />
Dent J ,2002; 57: 366-371.<br />
182. Kikwilu EN, Mandari GI, Honka<strong>la</strong> E. Survival of Fuji IX fillings in permanent teeth of<br />
primary school children in Tanzania. East Afr Med J 200; 78: 411-413.<br />
183. Waggoner WF, Siegal M. Pit and fissure sea<strong>la</strong>nt application: updating the technique.<br />
JADA 1996; 127 : 351-361.<br />
80
184. Simonsen RJ. Pit and fissure sea<strong>la</strong>nt: review of the literature. Pediatric Dentistry 2002; 24<br />
(5) : 393-414.<br />
185. Primosch RE, Barr ES. Sea<strong>la</strong>nt use and p<strong>la</strong>cement techniques among pediatric dentists.<br />
JADA 2001; 132 (10) : 1442-1451.<br />
186. Wendt LK, Koch G, Birkhed D. On the retention and effectiveness of fissure sea<strong>la</strong>nts in<br />
permanent mo<strong>la</strong>rs after 15-20 years: a cohort study. Community Dent Oral Epidemiol.<br />
2001; 29 (4) : 302-307.<br />
187. Feigal RJ. The use of pit and fissure sea<strong>la</strong>nts. Pediatric Dentistry 2002; 24(5) : 415-422.<br />
188. Bryant CL. Point of care. JCDA 2005; 71 (6) : 417-418<br />
189. L Fin<strong>la</strong>yson, Kristine Siefert, Amid I Ismail, Woosung Sohn. Psychosocial factors and<br />
early childhood caries among low-income African-American children in Detroit.<br />
Community Dentistry and Oral Epidemiology (2007),Vol : 35,6 , 439-448<br />
190. Bader JD, Rozier RG, Lohr KN, Frame PS. Physicians’roles in preventing dental caries in<br />
preschool children. Am J Prev Med 2004;26:315–25.<br />
191. Hughes DC, Duderstadt KG, Soobader MP, Newacheck PW. Disparities in children’s use<br />
of oral health services. Public Health Rep 2005;120:455–62.<br />
192. Edelstein BL. Disparities in oral health and access to care: findings of national surveys.<br />
Ambu<strong>la</strong>tory Pediatr 2002;2(2 Suppl):141–7.<br />
193. <strong>Gr</strong>eenwell A, Johnsen D, DiSantis T, Gerstenmaier J,Limbert N. Longitudinal evaluation<br />
of caries patterns from the primary to the mixed dentition. Pediatr Dent 1990;12:278–82.<br />
194. B. Edelstein,N. Tinanoff. M .Screening preschool children for dental caries using a<br />
microbial test. Pediatric Dentistry: June, 1989 - volume 11, number 2; 129-132<br />
195. N. Tinanoff, M. J. Kanellis, C. M. Vargas. Current understanding of the<br />
epidemiology,mechanisms, and prevention of dentalcaries in preschool children. Pediatric<br />
Dentistry – 2002,24:6, 543-551<br />
196. T.P. CROLL, Y. BAR-ZION, A. SEGURA, K. J. DONLY. Clinical performance of resinmodified<br />
g<strong>la</strong>ss ionomer cement restorations in primary teeth. A retrospective evaluation. J<br />
Am Dent Assoc 2001;132;1110-1116<br />
197. Croll TP, Helpin ML. C<strong>la</strong>ss II Vitremer restoration of primary mo<strong>la</strong>rs. ASDC J Dent<br />
Child 1995;62:17-21.<br />
198. Croll TP, Killian CM, Helpin ML. A restorative dentistry renaissance for children: lighthardened<br />
g<strong>la</strong>ss ionomer/resin cement. ASDC J Dent Child 1993;60:89-94.<br />
199. Donly KJ, Ingram C. An in vitro caries inhibition of photopolymerized g<strong>la</strong>ss ionomer<br />
liners. ASDC J Dent Child 1997;64:128-30.<br />
200. Garcia-Godoy F, Jensen ME. Artificial recurrent caries in g<strong>la</strong>ss ionomer-lined amalgam<br />
restorations. Am J Dent 1990;3:89-93.<br />
201. <strong>Gr</strong>iffin F, Donly KJ, Erickson R. Caries inhibition of three fluoride-releasing liners. Am J<br />
Dent 1992;5:293-5.<br />
202. Hattab FN, Mok NY, Agnew EC. Artificially formed carieslike lesions around restorative<br />
materials. JADA 1989;118:193-7.<br />
203. Hicks MJ, F<strong>la</strong>itz CM, Silverstone LM. Secondary caries formation in vitro around g<strong>la</strong>ss<br />
ionomer restoration. Quintessence Int 1986;17:527-32.<br />
204. Jensen ME, Garcia-Godoy F, Wefel JS. Artificial root caries in amalgam restorations:<br />
effect of light-cured fluoride releasing liners. AmJ Dent 1990;3:295-8.<br />
205. Jensen ME, Wefel JS, Hammesfahr PD. Fluoride-releasing liners:in vitro recurrent caries.<br />
Gen Dent 1991;39:12-7.<br />
206. Triolo PT, Wefel JS, Jensen ME. Fluoride-releasing core build-up materials and artificial<br />
caries. Am J Dent 1991;4:207-10.<br />
207. Rabchinsky J, Donly KJ. A comparison of g<strong>la</strong>ss ionomer cement and calcium hydroxide<br />
liners in amalgam restorations. Int J Periodontics Restorative Dent 1993;13:378-83.<br />
208. Souto M, Donly KJ. Caries inhibition of g<strong>la</strong>ss ionomers. Am J Dent 1994;7:122-4.<br />
209. ten Cate JM, van Duinen RN. Hypermineralization of dental lesions adjacent to g<strong>la</strong>ssionomer<br />
cement restorations. J Dent Res 1995;74:1266-71.<br />
81
210. Donly KJ, Segura A, Wefel JS, Hogan MM. Evaluating the effects of fluoride-releasing<br />
dental materials on adjacent interproximal caries. JADA 1999;130:817-25.<br />
211. C. K. S. Carvalho, A. C. B. Bezerra. Microbiological assessment of saliva from children<br />
subsequent to atraumatic restorative treatment (ART). International Journal of Paediatric<br />
Dentistry,Volume 13, Issue 3, pages 186–192, May 2003<br />
212. American Academy of Pediatric Dentistry Clinical Affairs Committee. Pulp Therapy<br />
Subcommittee-Guideline on Pulp Therapy for Primary and Young Permanent Teeth.<br />
Pediatr Dent. 2007-2008; 29:163-7.<br />
213. Fuks AB.Pulp therapy for the primary and young dentitions. Pediatr Dent 2000; 44:571-<br />
96.<br />
214. Ho<strong>la</strong>n G, Fuks AB, Ketlz N. Success rate of formocresol pulpotomy in primary<br />
mo<strong>la</strong>rs restored with stainless steel crown vs amalgam. Pediatr Dent. 2002; 24(3):212-6.<br />
215. Klingberg G, Broberg AG. Dental fear/anxiety and dental behaviour management<br />
problems in children and adolescents: a review of prevalence and concomitant<br />
psychological factors. Int J Paediatr Dent. 2007 Nov;17(6):391-406.<br />
216. S. A. Kinde<strong>la</strong>n, P. Day, R. Nichol, N. Willmott & S. A. Fayle. UK National Clinical<br />
Guidelines in Paediatric Dentistry:stainless steel preformed crowns for primary mo<strong>la</strong>rs.<br />
International Journal of Paediatric Dentistry, 18 (Suppl. 1): 20–28<br />
217. Roberts JF. The open-face stainless steel crown for primary mo<strong>la</strong>rs. J Dent Child 1983; 50:<br />
262–263.<br />
218. Baker LH, Moon P, Murray JJ. Retention of esthetic veneers on primary stainless steel<br />
crowns. J DentChild 1996; 63: 185–189.<br />
219. Fuk AB, Ram D, Eidelman E. Clinical performance of esthetic posterior crowns in<br />
primary mo<strong>la</strong>rs a pilot study. Pediatr Dent 1999; 21: 445–448.<br />
220. Ram D, Fuk AB, Eidelman E. Long term clinical performance of esthetic primary mo<strong>la</strong>r<br />
crowns. Pediatr Dent 2003; 25: 582–584.<br />
221. Yilmaz Y, Kocogul<strong>la</strong>ri M. Clinical evaluation of two different methods of stainless steel<br />
esthetic crowns. J Dent Child 2004; 71: 212–214.<br />
222. Beemer RL, Ferracane JL, Howard HE. Orthodontic band retention on primary mo<strong>la</strong>r<br />
stainless steel crowns. Pediatr Dent 1993; 15: 408–413.<br />
223. Burlibaşa C. Chirurgie Orală şi Maxilo-Facială (ed.II). Editura Medicală Bucureşti, 1999,<br />
52-56;223-35<br />
224. Luca R., Stanciu I, Ivan A. Consideraţii asupra cunoştintelor părinţilor din doua zone<br />
geografice despre îngrijirea sănătăţii dentare a sugarului şi copilului mic. Stomatologia ,<br />
Bucureşti,1998;I(6):40-4<br />
225. Bratu E, <strong>Gr</strong>ivu O, Dragomirescu D, Schiller E. Ortodonţia interceptivă. Editura Helicon,<br />
Timişoara,1999:87-92;124-8<br />
226. Kaste L.M., Gift H.C. Innapropriate infant bottle feeding.Status of the health people 2000<br />
objective .Archives of Pediatrics and Adolescent Medicine 149, 786 -791, 1995<br />
227. Poulsen S. Caries in primary dentitions as a health problem-In : Consensus Conference in<br />
Caries in primary dentition and its clinical management Gotha, I.P.D.E..-Jonkiping2002,<br />
11-18<br />
228. Ivan A,Luca R, Stanciu I. Factori socio-demografici si comportamentali in producerea<br />
<strong>cariei</strong> <strong>severe</strong> precoce <strong>la</strong> dintii temporari . Revista Română de Medicină Dentară, UNAS,<br />
2005, VIII, 2<br />
229. Mandel I. Dental Caries: another extinct diseaseIn cariology for the nineties. Bowen<br />
W.H., Taba, KLA(editors), Rochester N.Y.University of Rochester Press, 1993:1-10<br />
230. Psoter WJ ,Morse DE,Pedrys DG,Zhang H, Mayne ST. Historical Evolution Of Primary<br />
Dentition Caries Pattern Definitions.Pediatr Dent 2004; 26(5):508-11<br />
231. World Health Organization. Oral Health Surveys: Basic Methods, 4 th edition, Geneva,<br />
1997<br />
232. Skeie MS., Raadal M., Straud GV., Espelid I. Caries în primary teeth at 5 and 10 years of<br />
age : a longitudinal study. European Journal Paediatric Dentistry, 2004, 5(4):194 - 202<br />
82
233. Sharaff AA.The application of fibre core posts in restoring badly destroyed primary<br />
incisors. J Clin Pediatr Dent 2002; 26(3): 217-24.<br />
234. Woudimar B.,Dahhof G. Atitudes of swidish dentists to pain and pain management during<br />
the treatment of children and adolescents. Enr.J.Paed Dent .2005;6(2):66-72<br />
235. Litt M.D., Reisine S., Tinanoff N. Multidimensional causal model of dental caries<br />
development low-income preschool children. Public Health Reports 110, 607-617, 1995.<br />
236. Bratthall D. Introducing the Significant Caries Index together with a proposal for a new<br />
oral health goal for 12-year-olds. Int Dent J 2000; 50: 378-384.<br />
237. Nishi M, Bratthall D, Stjernswärd J. How to calcu<strong>la</strong>te the Significant Caries Index. WHO<br />
Col<strong>la</strong>borating Centre, Faculty of Odontology, University of Malmö, Sweden, 2001.<br />
238. S.Nelson, H.Eggerson, B.Powell. Dental examinars consistency in applying the ICDAS<br />
criteria for a caries prevention community trial .Community Dental Health, 2011,<br />
Vol.28;3:238-242<br />
239. Milgram P.,P.Weinstein ,R.Kleinknecht,TR. Getz: Treating fearful dental patients-A<br />
patient management handbook. Reston Publ.Comp.Inc, Reston, Virginia, 1985<br />
240. Wright G.Z., P.E.Straekey, D.E.Gaerder. Child management in dentistry- 2end.ed. B-<br />
H.Ltd.,H.Court, J.H.Oxford ox28ej,1991,9-55.<br />
241. I. Tudor, O.<strong>Gr</strong>ivu şi col. Psihologia pentru stomatologie, Ed.Mirton, Timişoara,1999<br />
242. Matil<strong>la</strong> ML, Rautava P, Ojan<strong>la</strong>tva A, Paunio P, Hyssa<strong>la</strong> L, Helenius H, et al. Will<br />
the role of family influence dental caries among seven-year-old children Acta<br />
Odontolology Scandinivia 2005;63:73-84.<br />
243. Matil<strong>la</strong> ML, Rautava P, Sil<strong>la</strong>npaa M, Paunio P. Caries in five-year old children and<br />
associations with family- re<strong>la</strong>ted factors. Journal of Dental Research 2000;79:875-81<br />
244. Mc.Donald, R.E.Avery, D.R.Stooky G.K: Dentistry for child and Adolescent, 7-th Ed.,<br />
Mosby-Ed.2000, 209-217.<br />
245. Blinghhorn A.S. Introduction to the dental Surgery in Paediatric Dentistry, Ed. Wellbury<br />
R.R. Oxford Univ Press, 1997, 19-36<br />
246. Klingberg G.Roadal M. Behaviour Management in children and adolescents. In.Paed.<br />
Dentristry, ed,by Koch G, Poulsen Sv., A clinical approach ,Munskgaard Copenhagen, 1-<br />
st Ed, 2001, 53-70.<br />
247. Mitrofan I. Cursa cu obstacole a dezvoltării umane , Ed.Polirom, Iaşi, 2003,24-32.<br />
248. Ph.C.Mc. <strong>Gr</strong>aw. Strategii de viaţă, Ed.Curtea Veche,Bucureşti, 2003,65-197<br />
249. Stan Irina. Personalitatea copilului expresie a modelelor parentale disfunctionale. Teză de<br />
disertaţie Masterat ,U.P.A. Iaşi,2008<br />
250. BUJOR E. Psihosociologia famiei, ed. Cantes, Iaşi, 2004,pag 64-109<br />
251. Koch G. Consensus Conference on caries in the primary dentition and its Cliclinical<br />
management. JPD-Jonkoping 2002,84-92<br />
252. White L.W. A behavioristic approach to oral hygiene.Americ, J.Orthod,1977,72:406-412<br />
253. Pinkham J.R. Personality development managing behavior of cooperative preschool chil.<br />
In.Dental Care for the Preschool Child, Ed. By Johnsen d.Tingnoff ,S.Co.Phi<strong>la</strong>delphia,<br />
1995,771-788<br />
254. Durward C.S. Space maintenance in the primary and mixed dentition ,Ann R Austra<strong>la</strong>s<br />
Coll Dent Surg .2000; 15: 203-205.<br />
255. Bratu E ,<strong>Gr</strong>ivu Ov., Angheloiu M. Menţinătorul de spaţiu . Stomatologia 31:121-128,1984<br />
256. Haim Sarnat, Aviva Kagan. The re<strong>la</strong>tion between mothers’ attitude toward dentistry<br />
and the oral status of their children, Pediatric Dentistry: September "1984 v ol. 6<br />
No. 3,121-138<br />
257. Triandis HC. Attitude and attitude change. J Appl Soc Psychol 1:101-7, 1971.<br />
258. Kerman JB, Trebbi GC. Attitude dynamics as hierarchical structure. Soc Psychol<br />
89:199-202, 1973.<br />
259. Anderson NH, <strong>Gr</strong>aesser CC. An information interaction analysis of attitude change in<br />
group discussion. J Pers Soc Psychol 34:210-22, 1976.<br />
83
260. Adair PM, Pine CM, Burnside G, Nicoll AD, Gillet A, Anwar S, et al. Familial and<br />
cultural perceptions and beliefs of oral hygiene and dietary practices among ethnically<br />
and socio-economically diverse groups. Community Dental Health 2004;21:102-11.<br />
261. Mascarenhas AK. Oral hygiene as a risk indicator of enamel and dentin caries.<br />
Community Dentistry and Oral Epidemiology 1998;26:331-39.<br />
262. Kiwanuka SN, Astrom AN, Trovik A. Dental caries experience and its re<strong>la</strong>tionship to<br />
social and behavioral factors among 3-5 year old children in Uganda. International<br />
Journal of Pediatric Dentistry 2004;14:336-46.<br />
263. Szatko F, Wierzbicka M, Dybizbanska E, Struzycka I, I WanickaFrankowska. Oral health<br />
of Polish three-year-olds and mothers o r a l h e a l t h - r e l a t e d k n owl e d g e.<br />
Commu n i t y De n t a l He a l t h 2004;21:175-80<br />
264. Mahmoud K. Al-Omiri, Jor Board; Ahed M. Al-Wahadni. Oral Health Attitudes,<br />
Knowledge, and Behavior Among School Children in North Jordan .Journal of Dental<br />
Education. February 2006; 70, 2:179-187<br />
265. Wierzbicka M, Petersen PE, Szatko F, Dybizbanska E, Kalo I. Changing oral health status<br />
and oral health behaviour of schoolchildren in Po<strong>la</strong>nd. Community Dent Health. 2002<br />
ec;19(4):243-50.<br />
266. Rajab LD, Petersen PE, Bakaeen G, Hamdan MA. Oral health behaviour of schoolchildren<br />
and parents in Jordan. Int J Paediatr Dent. 2002 May;12(3):168-76.<br />
267. M.C.M. Wong1, E.C.M. Lol*,E. Schwarz', and H.G. Zhang2. Oral Health Status and Oral<br />
Health Behaviorsin Chinese Children. JDentRes 2001,80(5):1459-1465,<br />
268. Perry CL et al. Parent involvement with children’s health promotion, the Minnesota home<br />
team, Am J Public Health 78:1156, 1988;<br />
269. Dănilă I., Hanganu C , Peterse P.E., Amariei C., Podariu A, Samoilă A.Changes in oral<br />
health behaviour, knowledge and attitudes of mothers and schoolteachers in Romania<br />
during 1993-2003; Anual Conference of the European Association of Dental Public<br />
Health, Fin<strong>la</strong>nda 2003.<br />
270. World Health Organization, Oral Health for the 21 st Century. Geneva, 1999<br />
271. Hiiri A., Tsvetkova S., Karkkainen S., Hausen H. Experiences on oral health promotion<br />
among children in Russian Karelia, 8 th Annual Conference of the European Association of<br />
Dental Public Health, Fin<strong>la</strong>nd, 21-23 Aug 2003;<br />
272. Wierzbicka Maria, Petersen P. E., Szatko Franciszek, Dybizbanska Elzbieta, Kalo Isuf,<br />
Changing oral health status and oral health behaviour of schoolchildren in Po<strong>la</strong>nd,<br />
Community Dental Health, vol.19, number 4, 2002;<br />
273. Cesar Mexia de Almeida, Petersen P. E., Sonia Jesus Andre, Toscano Antonio. Changing<br />
oral health status of 6- and 12-year-old schoolchildren in Portugal.Community Dental<br />
Health, vol. 20, 2003;<br />
274. Marcia Pinto Alves Mayer, Yvonne de Paiva Buischi, Luciene Bosco de Oliveira, Per<br />
Gjermo. Long-term Effect of an Oral Hygiene Training Program on Knowledge and<br />
Reported Behavior, Oral Health Prev Dent 2003; 1: 37-43;<br />
275. Bandaryk E.A., Leous P.A., Petersen P.E., Po<strong>la</strong>nskaya L.N. Oral health behavior and<br />
awareness of mothers of 7-year-old children and schoolteachers in Be<strong>la</strong>rus, 8 th Annual<br />
Conference of the European Association of Dental Public Health, Fin<strong>la</strong>nd, 21-23 Aug,<br />
2003;<br />
276. Texas Health Steps Dental Statewideness Report for Service Utilization SFY 2000, Texas<br />
Department of Health Associateship for Family Health Research &Public Health<br />
Assessment Division, December 31, 2001;<br />
277. http://www.childcarehealth.org<br />
278. http://www.dhs.ca.gov/ps/cdic/cdcb/Medicine/OralHealth/Children’s_Dental/index.htm<br />
279. Wright Judith, Guinn Kenny, Cooley Robert, An Oral Health P<strong>la</strong>n for Nevada. Strategic<br />
Meeting of Oral Health Stakeholders, January 24, 2002;<br />
84
280. Petersen P.E., Peng B., Tai B., Bian Z. and Fan M. Effect of a school-based oral health<br />
education programme in Wuhan City, Peoples Republic Of China. Internat. Dent J. 2004;<br />
54: 33-41;<br />
281. Schaub RMH. Models and assumptions for changing oral health behavior. In Gjermo P.<br />
Ed. Promotion of Self Care in Oral Health. Oslo: Dental Faculty, University of Oslo, 1987;<br />
125-138;<br />
282. Sogaard AJ. Present state of dental health knowledge, attitudes and behavior and<br />
developmental trends in Scandinavia. In Gjermo P. Ed. Promotion of Self Care in Oral<br />
Health. Oslo: Dental Faculty, University of Oslo, 1987; 57-30;<br />
283. Sogaard AJ, <strong>Gr</strong>ytten J. and Holst D. Recent changes in health re<strong>la</strong>ted dental behaviors in<br />
Norway. Community Dent Oral Epidemiol 1991; 19: 241-245;<br />
284. Petersen P.E. Oral health behavior of 6-year-old Danish children. Acta Odont Scand<br />
1992; 50: 57-64;<br />
85