Cititi online - CLICK AICI - Primaria Mizil
Cititi online - CLICK AICI - Primaria Mizil
Cititi online - CLICK AICI - Primaria Mizil
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
Fereastra - 2010<br />
Aleksandar Stoicovici<br />
POEME<br />
în portul Dubrovnik<br />
1.<br />
am să le vorbesc despre degetele tale<br />
celor de acasă când voi aduna<br />
merele picate la pământ<br />
sau când voi ridica găleţile de grâu<br />
în pod le voi spune poveştile tale<br />
despre femeile îngropate<br />
pe malul dunării şi despre bărcile albe<br />
care le-au ţinut loc de coaste<br />
până la sfârşit<br />
ridic din umeri şi aproape că nici<br />
nu-i simt<br />
2.<br />
ne-am dezbrăcat cu albia<br />
fierbinte legată de picioare<br />
în portul Dubrovnik<br />
o doamnă bătrână ne urmărea de la<br />
balcon obişnuită cu micile nenorociri<br />
de zi cu zi din când în când<br />
se apleca peste balustradă şi ne vorbea<br />
despre Ecaterina cea Mare<br />
sau despre copiii necinstiţi<br />
alăptaţi pe ţărmul adriatic<br />
terasele mici erau neobişnuit<br />
de încăpătoare<br />
ne agăţam hainele într-o tablă<br />
ruginită de şah pânza portocalie<br />
ni se lipea de mâinile fierbinţi<br />
toată lumea ne îndruma<br />
să batem în lemn<br />
3.<br />
viaţa e fructul oprit pe care ai vrea<br />
uneori să-l scuipi cu tot cu seminţe<br />
Prea târziu<br />
acum poţi să-mi arăţi drumul meu<br />
tânguitor sau orice alt drum<br />
poţi să deschizi uşa pământului poţi<br />
să mă păcăleşti şi să mă înveţi<br />
să fiu păcălit e prea târziu<br />
acum poţi să te răzgândeşti<br />
şi să regreţi păsările în care<br />
am aşezat cu grijă neliniştea greierilor<br />
poţi să-mi ceri norii ce erup uneori<br />
şi topesc înălţimea zâmbetului tău<br />
e prea târziu<br />
lasă tălpile să pască întunericul ierbii<br />
nu căuta inima în sângele ce aleargă<br />
în agonie prin tranşeele mâinilor<br />
acoperă pustiul trupului meu<br />
cu puţină răbdare şi lasă-mă să ard<br />
în lucrurile mărunte<br />
indiferenţa se aşează în lucrurile mărunte<br />
ochii ei măsoară întunericul din<br />
vânătăile rămase toată lumea pleacă<br />
ea stă cu spatele<br />
la toate cerurile mele plânge<br />
mâna ei e un lagăr de exterminare<br />
pe care-l ascunde în ochii mei<br />
când se întunecă<br />
nimeni nu ştie<br />
acolo unde se sfârşesc nopţile<br />
ecoul degetelor ei capătă<br />
culoarea disperării<br />
în urma lor doar apusul trist<br />
îşi caută dimineaţa<br />
86
Change language