Cititi online - CLICK AICI - Primaria Mizil

Fereastra - 2010
(Urmare din pag. 75)
daţii, fiecare cu părerea lui, deşi, când
e vorba de soţi înşelaţi, e greu să ştii
exact despre ce va fi vorba. Trebuie
mereu să clădeşti viitorul. Lumea nu
stă pe loc, a spus el. Mă rog, nu a folosit
atât de multe cuvinte, dar asta a
fost ideea. Datele şi ideile lui principale
se lipiseră de podeţe, bucăţi de
drum, plombe de asfalt, gunoaie şi
câini vagabonzi. Avea în vedere renovarea
de urgenţă a sediului primăriei.
Făcuse un proiect, obţinuse finanţare
de la prefectură, angajase o firmă de
construcţii, comandase încălzire centrală
şi mobilier. Istoria se schimbă.
NATO, UE şi altele. Trebuie să te agăţi
ca lumea. Nici Adela şi nici Jan nu
se mai pierd în poveşti sau în filmele
proaste de la televizor. Au o altă atitudine:
sunt moderni, europeni. Nu mai
iau lucrurile cu binişorul. Oamenii
sunt răi şi te pot face să suferi. Au
strâns multă energie şi acum o revarsă
în societate. Prima întrebare pe care
şi-o pun în legătură cu un interlocutor,
e cât câştigă.
Cei mici Directorii, învăţătorii,
funcţionarii publici, poliţiştii,
contabilii, medicul de familie se uită
la Florin ca la Ioan Botezătorul, cu
zâmbete leşinate, cu enervarea ţinută
în frâu. Când trăieşti printre ochelarişti
şi obezi, tâmpiţi şi fricoşi, nu-ţi
este greu să înghiţi orice. Viaţa de om
conştiincios te trage în jos. Trecem
printr-o fază emotivă, recunosc ei.
Autonomie, autonomie, scânceşte câte
unul cu respiraţia tăiată, verde la
faţă ca o şopârlă sleită de soare, dar
Adela respiră normal, ca printr-o gură
de aerisire. Minunata Adela.
❐
Mafteiu EMANUELA
Legenda „Ovidiana”
Dragostea ţi-a fost muză
într-un leagăn de lumină,
Pe faţa ta un ocean de nesfârşire
şi deschideri,
Doar într-un cavou latin e rece:
Aici zace cântăreţul Ovidius,
Ştrengar şi răpitor, călăuză pentru vise.
Strâng în braţe zăpadă în culori,
Strâng geniul Sorţii.
Aici se zărea a zecea lună,
Nimfă a dulcelui pergament poetic.
Marea s-a descălţat de valuri
peste tine.
Fratele cel mare
Un soare cu două chipuri
Nu va răsări a doua oară.
Când visul îl sfărâmi în palmă,
Vino şi simte sufletul răstignit!
Suflet de maică,
Mi-e frică de steaua
Care va face rană pământului meu.
Tradu cuvintele acestea
În toate clipele care te trezesc
În zorii unui singur soare
Şi adu-ţi sufletul acasă!
76