Cititi online - CLICK AICI - Primaria Mizil

Fereastra - 2010
nisterul Culturii din Ungaria, că toate
aceste realizări ale culturii clujene ar
fi în realitate expresia „românizării”
Clujului. De parcă românii deveniţi,
în sfârşit, liberi şi stăpâni la ei acasă,
nu ar fi avut dreptul, cel puţin moral,
de a avea propriile lor instituţii de cultură.
Aş mai adăuga la cele deja
menţionate, încă un fapt extrem de
important: încă din primii ani de după
unire, cu sprijinul marelui poet naţional
Octavian Goga, la Cluj va lua
fiinţă şi o episcopie ortodoxă, având
ca întâi stătător pe ierarhul de luminoasă
amintire, Nicolae Ivan, un om
cu capacităţi excepţionale şi cu contribuţii
impresionante atât pe linie clericală
propriu-zisă, cât şi de implicare
în viaţa cultural-spirituală a cetăţii.
Nu există domeniu al vieţii
cultural-ştiinţifice, artistice sau religioase
a acestei perioade care să nu fii
impus în mod justificat oraşul de pe
Someş între cele mai prestigioase şi
importante centre româneşti, dar şi cu
un prestigiu european şi internaţional
cu totul deosebit.
Una dintre posibilele dovezi
ale afirmaţiei de mai sus ar putea-o
constitui numărul deosebit de mare al
clujenilor deveniţi membri ai Academiei
Române, precum şi a numeroase
foruri academice europene şi internaţionale,
invitaţi să participe la cercetări
ştiinţifice de amploare sau să conferenţieze
în marile aule universitare
din întreaga lume.
Efervescenţa cultural-spirituală
extraordinară înregistrată de
municipiul Cluj este grăitor ilustrată
şi de activitatea mai mult decât intensă
din domeniul mass-media. Vrând
să sublinieze importanţa ce revenea
noului oraş, Octavian Goga, spre
exemplu, decide mutarea redacţiei
revistei Ţara noastră aici la Cluj, de
la Sibiu, unde fusese fondată, sub egida
ASTREI, unde va apărea, săptămânal,
în perioada 1922-1938, având ca
directori pe Ilarie Chendi, Octavian
Goga şi Alexandru Hodoş. Tot la
Cluj şi-a mutat sediul şi bilunarul
Cosânzeana – revistă literară ilustrată,
care apăruse la Orăştie între 1911-
1915. La Cluj această revistă va apărea
în două serii, între anii 1922-1926,
1927-1928 şi am enumera dintre colaboratorii
săi de marcă pe Zaharia
Bârsan, Ion Agârbiceanu, Liviu
Rebreanu, Onisifor Ghibu şi Victor
Eftimiu.
Reamintim, de asemenea, că
în perioada 1921-1922, va apărea la
Cluj Gândirea – literară, artistică,
socială, revistă de orientare ortodoxtradiţionalistă
în cadrul redacţiei căreia
au lucrat Cezar Petrescu, Tudor
Vianu, Nichifor Crainic şi atâtea alte
mari personalităţi ale culturii române.
Perioada interbelică cunoaşte
la Cluj o activitate extrem de intensă
în domeniul presei, aici apărând
foarte multe publicaţii de toate genurile,
inclusiv ale unor bresle sau
meserii, partide şi grupări politice,
instituţii culturale, artistice, universitare,
sau ale minorităţilor etnice trăitoare,
alături de români, în acest oraş
multisecular. Aproape toate facultăţile
universităţii clujene au publicat almanahuri,
buletine sau anuare ştiinţifice,
care au cuprins lucrări şi studii ale
celor mai de seamă oameni de cultură
şi universitari ai urbei sau de peste
hotare.
30