Cititi online - CLICK AICI - Primaria Mizil

Fereastra - 2010
Proză umoristică
Florentina Loredana Dalian
MISS UNIVERS
Sunt o persoană disciplinată.
Vreau doar să spun că obişnuiesc
să respect legea; şi am eu
una preferată - Regulamentul privind
circulaţia pe drumurile publice, pe
care mă străduiesc să nu-l încalc
niciodată. Respect viteza legală, dau
întotdeauna prioritate, semnalizez regulamentar,
îmi fac asigurare la timp,
revizie şi tot ce mai trebuie. Doar că,
uneori, oricât te-ai strădui, o mai dai
şi-n bară.
Ptiu! Bată-te să te bată! Verzitură
coclită! Arătare-n dungi! Mă
speriaşi. Tocmai după curbă te-ai găsit
să mi te iţeşti Şi n-ai nici păr destul,
cât să-mi ajungă şi mie de-un afumat,
să-mi treacă de sperietură, cum îmi
făcea bunica, demult, când eram copil
şi mă speriam de câte-o lighioană. Şi
ce tot întinzi mâna aia Ce, eu nu ştiu
că trebuie să trag pe dreapta Crezi că
de tâmpită merg cu avariile în loc de
faruri Aş fi oprit oricum, măcar să te
bag în seamă şi să te-ntreb dacă nu te
pricepi să repari nişte amărâte de faruri
care şi-au găsit tocmai acum să
mă lase. Poate măcar ai pumnul mai
puternic, că al meu - tras cu nădejde-n
capotă - n-a reuşit să obţină vreun rezultat.
Doar că, după aia, m-a lăsat şi
claxonul. Uf, şi mi-am propus de atâtea
ori să învăţ reparaţii auto! De mâine,
ba nu, că mâine-i Paştele, de poimâine
mă înscriu la cursuri.
Întrebarea e ce mă fac eu cu
ăsta acum Regulamentul scrie clar la
capitolul contravenţii – „defecţiune la
sistemul de iluminat”. Poţi să zici ceva
Nu poţi. Nu putea să mă pândească
niţel mai la vale, acum vreun sfert
de oră, când n-apucasem să pun avariile
Ar putea să zică mersi c-am găsit
o modalitate de-a mă face vizibilă, altfel
vedeam pe unde merg, că nu se înnoptase.
Sunt la mâna lui, oricum.
Şi tocmai azi mi-am găsit să
mă îmbrac în trening, ceea ce mi se
întâmplă de cel mult două-trei ori pe
an. Staţi în dulap fustiţe scurte, rochiţe
sexoase şi pantalonaşi eleganţi!
Aşa-mi trebuie dacă n-am visat azinoapte
c-o să mă oprească un poliţist,
pentru prima dată în „cariera“ mea de
şofer neprofesionist categoria B.
Doamne, ăsta m-aşteaptă să
cobor! Cum să-i zic să mă lase să-mi
refac măcar rujul Ei, şi-aşa ce mai
contează, în treningul ăsta lălâu şi cu
adidaşii lui fiu-meu în picioare, c-un
număr mai mari Să vedem ce se mai
poate face în situaţia dată.
Gene, nu zic, am frumoase, dar nu
prea mă pricep să dau din ele. Tot de
poimâine trebuie să iau şi câteva lecţii
din astea. Am şi ochi frumoşi, dar nu
prea ştiu s-ascundă ce simt. Fir-ar să
fie! Asta n-am să-nvăţ niciodată. Să
încerc cu zâmbetul La asta mă pricep.
Dar dacă pare fals Şi doar n-o să
râd ca proasta, când purceaua-i
moartă-n coteţ (Să vedeţi, domnule
poliţist, ha, ha, ha, ce glumă bună!
(Continuare în pag. 23,24, 25)
22