Cititi online - CLICK AICI - Primaria Mizil

Almanah
(Urmare din pag. 152)
centrală a oraşului. Cu preşuri întinse în faţa lor, aşezaţi frumos pe scăunele de
campanie, vând argint şi turcoaze turiştilor albi amatori de bijuterii.
Civilizaţia indiană, cea pe care hispanicii s-au străduit s-o încreştineze
(în faţa catedralei catolice Sf. Francisc din Assisi din centrul oraşului se poate
vedea statuia viu colorată a unei sfinte indiene), iar anglo-saxonii, fără discernământ
să o considere inamică şi să o distrugă, îmi apare ca fiind încă misterioasă
şi profundă. Zona Santa Fé este una în care se văd influenţele a trei civilizaţii
: indiană, spaniolă şi anglo-saxonă. Alături de pueblo-urile indiene poţi
mânca delicatese mexicane şi chiar vedea pălăriile gen texan ale americanilor
de azi.
Meditând mai mult asupra civilizaţiei indiene descopăr
că înfrăţirea cu natura, cu naturalul şi naturaleţea a
acestor fiinţe considerate primitive de către albi a fost şi este
uriaşă. Se poate învăţa de la o asemenea civilizaţie supusă, inferioară.
Ea poate deţine cheia ieşirii „civilizaţiei„ de azi din
impas. În această civilizaţie există trasate, aş spune genetic,
legile nescrise ale dreptei măsuri şi ale bunului simţ. Pentru o
asemenea civilizaţie respectul pentru celelalte fiinţe şi plante
e un mod echilibrat de viaţă, e un mod care face ca omul să
fie în armonie cu universul.
Pentru aceşti oameni respectul nu e un construct social,
el e metafizic. Arta indiană – pe care o văd azi exilată în
muzee – are forţă. O forţă pe care o extrage din natură. Admir
vasele albe împodobite cu motive zoomorfe ale indienilor Cochiti, şi vasele
negre de bazalt ale Anitei Suazo din pueblo-ul Santa Clara. Ţesăturile indiene
mi se par şi ele fără cusur. Modelele lor în roşu, alb şi negru îmi aduc aminte
de scoarţele olteneşti.
Arhitectura oraşului Santa Fé este şi ea una specială. Casele construite
din cărămizi specifice zonei numite adobe erau confecţionate în trecut din
noroi şi paie şi apoi lucrate de soarele deşertului. Una din cele mai vechi clădiri
ale oraşului, de importanţă istorică este Palatul Guvernatorilor. Construită la
începutul secolului XVII ea este o clădire care a adăpostit administraţia spaniolă
în zonă. Azi conţine un superb muzeu cu picturi indiene, spaniole, americane.
Ceea ce e demn de respectat este că toate construcţiile noi trebuie să
păstreze stilul arhitectural de provenienţă indiană. Toate casele au culoarea lutului,
fiind nespoite. Bârnele care alcătuiesc structura de rezistenţă a acoperişurilor
ies prin pereţii casei lăsând să se întrevadă textura miracolului. Oamenii
atârnă de ele legături împletite meşteşugit de chile roşu. Acesta este numele
tradiţional al unor ardei iuţi folosiţi pentru a condimenta mâncărurile şi pentru
înfrumuseţarea caselor şi a încăperilor. În orice peregrinare aceşti chile mă
însoţesc, ca firul roşu al Ariadnei prin labirintul caselor adobe. Chiar şi când
153
(Continuare în pag. 154)