Cititi online - CLICK AICI - Primaria Mizil

Fereastra - 2010
(Urmare din pag. 128)
păstrăvăria de la Calvini şi veneau
acum pe gârlă păstrăvi ameţiţi de tulbureală.
N-a mai stat pe gânduri şi,
numai cu coşul de nutreţ, a umplut două
balerci cu peşte, de l-a şi certat bunica
pentru împuţirea balercilor pentru
lapte. L-am auzit mormăind ceva
în barbă şi repede s-a apucat de curăţat
peştele, numai cu ajutorul tatii. Căpăţânile,
cozile şi lapţii le-a dus la rece,
pentru ciorbiţe, icrele le-a dat la
sare… restul, pentru păstrat la gheaţă.
Au urmat zile de mâncat numai peşte,
făcut în toate felurile, bunica respectând
năravul tataii: niciodată aceeaşi
mâncare de două ori la rând.
Păstrăvul la tavă cu vermut…
era altă socoteală: pe el, singur,
l-ar fi vrut şi de trei ori în zi, aşa cum
îl făcea bunica. Pentru asta punea pe
masă: un păstrăv de căciulă plus basma,
adică şapte, cu şira scoasă şi un
pic sărat, un blid cu mălai, un bliduţ
cu nuci pisate, un pahar pe jumătate
plin cu stafide.
Pe urmă sosul: dintr-o lingură
de ulei, o cană de vermut plină doar
pe jumătate, vreo două linguri de măsline
verzi mărunţite şi-alte două de
negre şi trei-patru căţei de usturoi sfărâmaţi:
toate acestea încălzite într-o
tigăiţă.
Fileurile de păstrăvi le dădea
prin mălai, le săra şi pipăra după gust,
apoi le prăjea în uleiul dintr-un tuci,
până se rumeneau bine, pe ambele
părţi. La urmă turna sosul peste fileuri
şi deasupra punea nucile şi stafidele.
După ziua de păstrăv cu vermut
a venit ziua păstrăvului rasol cu
sos de unt.
Făcea bunicul un sos bun din
unt şi lămâie, pentru păstrăvi, şi rasol,
dar şi grătar, aşa: untul îl înmuia pe
foc mic, apoi trăgea cratiţa de pe foc,
stoarcea o lămâie şi amesteca bine
zeama în unt. Punea muştarul şi iar a-
mestecă bine. Când sosul era ca o cremă,
adaugă un praf de sare şi… dat la
cald. Separat, bătea cu puţin ulei usturoiul
şi-l turna peste sosul făcut, a-
mestecând iute, apoi repede peste
peştele fript sau rasol, fierbinte… şi se
servea imediat.
Mai târziu am aflat şi o altă
reşetă, pe care nu mă îndur să n-o
spun - păstrăvi cu sos franţuzesc: La
6 păstrăvi se pune sare, 2 linguri oţet,
2 linguri unt, 2 linguri ulei, usturoi,
verdeaţă, 100 g ciuperci, un pahar de
vin alb, 3 sardine conservate, 2 gălbenuşuri
crude. Se pregăteşte sosul astfel:
se curăţă şi se spală ciupercile, se
taie felii subţiri şi se pun să scadă într-o
cratiţă cu unt, un praf de sare şi
usturoi tocat mărunt. Când ciupercile
s-au înmuiat, se adaugă un pahar de
vin alb şi verdeaţă tocată mărunt. Sosul
se fierbe la foc mic 20 de minute.
Separat se freacă gălbenuşurile cu
uleiul, iar maioneza obţinută se toarnă
încet peste sosul de ciuperci călduţ. Se
amestecă în continuare, ca să nu se taie
maioneza, şi se ţine cratiţa pe marginea
plitei până când sunt gata păstrăvii.
Aceştia se pun să fiarbă 15 minute
la foc mic în apă cu oţet, se scot
şi se pun pe un platou puţin adâncit la
mijloc. Se acoperă cu sos şi se servesc
imediat.
132