Cititi online - CLICK AICI - Primaria Mizil

Almanah
(Urmare din pag. 120)
HUNAYN BIN ISHAQ
a fost Abu Zaid Al-Ibadi, cu referire la descendenţa din triburile
Ibad, triburi arabe creştine nestoriene din Hira. Limba
sa maternă era siriaca. S-a născut la Hira, în epoca de aur din
istoria civilizaţiei arabe islamice, în anul 194 d. Hegira / 810
d. Chr., iar când a ajuns la vârsta adolescenţei, a plecat în alte
ţări. A locuit o vreme în Basra, unde a stat permanent în
preajma lui Khalil Ibn Ahmad Al-Farahidi, până şi-a însuşit
perfect limba arabă. Vorbea cu fluenţă, elocvenţă, distincţie şi în
stil poetic. Apoi a ajuns, în călătoriile sale, la Bagdad, unde a început să participe
la consiliile învăţaţilor, mai ales în ce al lui Yuhanna Ibn Masawaiyh,
traducătorul palatului abbasid din vremea aceea. Hunayn punea multe întrebări,
ceea ce l-a înfuriat pe Yuhanna, care l-a izgonit. Şi-a reluat călătoriile pe drumul
învăţăturii, ajungând în ţinutul romanilor bizantini, unde a rămas mai mult
de doi ani, răstimp în care a învăţat limba greacă, pe care a ajuns s-o
stăpânească atât de bine, încât putea să memoreze poeziile lui Herodot. Ibn
Juljul spune în acest sens: „Hunayn era un cunoscător desăvârşit al limbii arabilor
şi un cunoscător extrem de fin al limbii greceşti, vorbind cu elocvenţă în
ambele limbi”.
Califul Al-Maamun a ştiut cum să exploateze talentele lui Hunayn Ibn
Ishaq, numindu-l traducător şi i-a poruncit să traducă tot ceea ce putea din
cărţile înţelepţilor greci în limba arabă şi să corecteze traducerile făcute de alţii.
Hunayn a sintetizat şi a desluşit cel mai bine înţelesurile cărţilor lui Hipocrate
şi Galenus. Al-Maamun l-a făcut custodele bibliotecii palatului, plătindu-i-se
echivalentul în aur al greutăţii cărţilor traduse în arabă. Din acest motiv, cărţile
lui Hunayn erau scrise cu litere mari şi grafie cu caractere îngroşate, pe rânduri
cu spaţii mari între ele şi hârtie groasă care echivala în grosime cu trei, patru
foi de hârtie. Scopul lui era să mărească volumul cărţii şi să-i crească greutatea,
pentru banii de aur pe care-i primea în funcţie de această greutate. Folosea acel
tip de hârtie în mod intenţionat, iar acest lucru a contribuit la conservarea cărţilor
ani îndelungaţi.
Hunayn a continuat să aibă, în primii ani din epoca califului Al-
Mutawwakil, aceeaşi poziţie pe care o avusese în timpul predecesorilor acestuia
(califii Al-Maamun, Al-Mutasim şi Al-Wathiq) Ulterior, noul calif
l-a acuzat de necredinţă, l-a întemniţat şi i-a confiscat bunurile şi cărţile (a fost
considerat un pericol pentru ideile filozofice răspândite).
Majoritatea scrierilor lui Hunayn s-au
pierdut sau au fost distruse în timpul acestor persecuţii.
Totuşi, au rămas două cărţi importante,
prima Cartea aforismelor filozofilor, iar a doua
Înţelegerea adevărului religiei.
(Continuare în pag. 122, 123)
121