Cititi online - CLICK AICI - Primaria Mizil
Cititi online - CLICK AICI - Primaria Mizil
Cititi online - CLICK AICI - Primaria Mizil
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
Almanah<br />
Roxana Diana BALTARU<br />
Bica Raveca<br />
Bica Raveca avea oasele slabe<br />
şi era tăcută<br />
ca o creangă de măceşe<br />
căreia respiraţia<br />
îi fură din amintiri<br />
cu un fel de părere de rău<br />
Îşi împletea părul<br />
în doua cozi lungi şi subţiri<br />
atunci o surprindeam cântând<br />
pe colţul cuptorului<br />
de parcă o deprindere<br />
de pe vremea când în părul ei<br />
se ascundea spiritul horelor<br />
începea să-i ridiculizeze<br />
chipu-i istovit<br />
deseori apăreau pete de galben<br />
pe acele şuviţe tulburător de rare<br />
şi atunci spuneam<br />
că are să întinerească<br />
dar ea îşi îndesa cozile<br />
într-un batic negru cu flori mari<br />
şi îmi zâmbea într-un fel alb<br />
câteodată se aşeza lângă nuc<br />
spunea că iar o apasă spatele<br />
i-au încârceiat picioarele<br />
îi răspundeam să aştepte să-mi termin<br />
cazemata de frunze<br />
ea<br />
aştepta<br />
încet<br />
apoi mergeam în casă<br />
- mă lăsa să-i masez coastele<br />
cu un lichid vechi<br />
în care erau petale de crin<br />
şi bucăţi de castane<br />
Bica Raveca mi-a spus că îmi pot face<br />
radieră din castane<br />
avea spatele fierbinte<br />
eram convinsă că acolo,<br />
dincolo de pielea ei subţire<br />
apune soarele<br />
şi nu înţelegeam de ce înainte<br />
de a dormi ea scuipă lumina<br />
într-o cană de plastic verde,<br />
cana ei cu lumină pe care dimineaţa<br />
singură mergea şi o planta<br />
nu am ştiut niciodată unde.<br />
când plecam de acasă<br />
avea lacrimi de copil în ochii ei mari<br />
plângea încet - eu îi mângâiam mâna<br />
strânsă între uşile timpului,<br />
îşi îndesa părul alb înapoi<br />
în baticul mare<br />
mă săruta pe frunte<br />
şi Doamne,<br />
ne ascundeam una faţă de alta<br />
prefăcându-ne că nu auzim<br />
vocea aceea sinistră<br />
din ţărâna straturilor<br />
care<br />
...îi chema deja mâinile pe nume<br />
în ziua în care am ieşit din salonul alb<br />
ea nu mai plângea deloc<br />
mă înfricoşa seninătatea<br />
din pleoapele-i adânci.<br />
toată lumină, nici urmă de carne<br />
pe chipul acela blând<br />
i-am zâmbit cu ochii larg deschişi<br />
deşi cineva mă strângea<br />
cu putere de suflet<br />
ca de o haină<br />
când am părăsit camera<br />
Dumnezeu nu era acolo<br />
aşa că timpul<br />
a încuiat uşa<br />
cum a ştiut el mai bine.<br />
11
Change language