Cititi online - CLICK AICI - Primaria Mizil

Fereastra - 2010
Legăturile Ţărilor Române
cu Muntele Athos
Cunoscut încă din secolele VIII
- IX ca loc de vieţuire pentru
numeroşi sihaştri, aflat în penisula
Calcidica, din Grecia de azi,
Muntele Athos a devenit cel mai de
seamă centru de viaţă monahală ortodoxă
după anul 963, când fostul ofiţer
si demnitar bizantin Atanasie a întemeiat
aici Lavra cea Mare. În anul
1046, era pomenit în documente sub
numele de ,,Sfântul Munte”, având
pe atunci 180 de lăcaşuri de închinare,
cu 2000 de călugări.
Astfel, Muntele Athos a devenit
cel mai de seamă centru de viaţă
culturală şi duhovnicească din întregul
Răsărit ortdox.
Legăturile Ţărilor Române
cu Athosul au început în vremea lui
Nicolaie Alexandru Basarab şi au căpătat
consistenţă sub domnia fiului
său Vladisislav I sau Vlaicu Vodă. Cu
ajutorul material al acestor domnitori,
egumenul Hariton, ajuns mai târziu
protos al Muntelui Athos şi mitropolit
al Ungrovlahiei, a refăcut din temelie
mănăstirea Cutlumus, mănăstire
care a primit şi alte danii româneşti,
încât în unele acte era numită ,,Marea
lavră a Ţării Româneşti”. (Printre cei
care i-au făcut danii s-a aflat Mircea
cel Bătrân - după acte mai târzii, se
pare că acesta chiar a refăcut mănăstirea).
În afară de Cutlumus, au mai
fost ajutate de domnii munteni, în secolul
al XV-lea, şi alte mănăstiri athonite.
De pildă, la mănăstirea Marea
Lavră se păstrează o icoană a Sfântului
Atanasie Athonitul, dăruită de
Vladislav I şi soţia sa Ana.
Alexandru Vodă dăruia mănăstirii
Zografu, la 9 februarie 1433,
un ajutor anual de 3000 de aspri, la rugămintea
egumenului Moise, venit
atunci la Târgovişte, însoţit de alţii
doi călugări. Dania a fost reînoită de
Radu cel Mare. Mănăstirea Filoteu a
primit din partea lui Vlad Ţepeş - la
12 iunie 1457 - o danie anuală de
4000 de aspri (la care se adăugau alţi
300 pentru cheltuiala celor ce veneau
să-i ridice). Dania a fost întărită de
Vlad Călugarul.
Ajutoarele moldoveneşti că-tre Athos
apar în secolul al XV-lea, spre mănăstirea
Zografu. În 1442, fiul lui
Alexandru cel Bun - Ilieş, îi dădea
unui egumen de la Zografu privilegiul
de a veni în fiecare an după ajutor bănesc.
Această mănăstire s-a bucurat de
o deosebită solicitudine din partea lui
Ştefan cel Mare. Astfel, la 10 mai
1466 i-a hărăzit un ajutor de 100 de
galbeni anual, din care s-a renovat în-
(Continuare în pag. 107)
106