Cititi online - CLICK AICI - Primaria Mizil

Fereastra - 2010
(Urmare din pag. 101)
unui muritor, sufletul lui trece mai întâi printr-o poartă asemănătoare celor din
aeroporturi, unde are loc trierea, în funcţie de media atributelor. Operaţia e supravegheată
în mod formal de un Angelo şi un Draco, dar cântărirea e atât de
exactă, încât până în prezent n-a avut loc nicio contestaţie. Odată ajuns în Rai
(sau în Iad), Consiliul Angelic (sau Consiliul Draconic) poate hotărî fie transformarea
sufletului într-un Angelo (sau Draco), fie recuperarea ingredientelor
în vederea refolosirii lor. Datorită crizei, foarte puţine suflete ajung Angeli. Excepţie
fac muritorii favoriţi ai unor consilieri influenţi. În schimb Consiliul
Draconic, neavând o nevoie atât de acută de completare a rezervelor, îşi permite
mai des să transforme în Draci sufletele cu rele mari la activ. Aşa s-a ajuns
ca Iadul să domine nu numai financiar, dar şi ca schemă de personal.
Angelo-i era conştient de efectele crizei, dar tot ce putea face era să
mestece cât mai puţin, cu speranţa că mixtura, fiind neomogenă, vor apărea şi
suflete deschise la culoare... Cu o asemenea tactică şi cu un polonic de noroc,
puteai spera ivirea pe lume, în ziua respectivă, a unui geniu.
Draco-j privea amuzat cum colegul lui simula rotirea polonicului. Şi
lui îi convenea metoda. Creşteau şansele apariţiei unor pedofili, hoţi de talie internaţională,
criminali în serie...
În partea de jos a cazanului era o canea, pe unde cădea o cantitate aleatorie
de mixtură, la apariţia unui nou suflet. Cei doi priveau cu interes fiecare
strop picat din canea, după cantitatea şi culoarea mixturii puteau estima caracterul
sufletului receptor. Destinul lor era strâns legat de al muritorilor născuţi
în ziua respectivă. Îşi treceau în CV realizările acestora ca şi cum ar fi fost ale
lor. Deşi acţiunile erau oficial interzise, de multe ori trişau şi interveneau în
vieţile oamenilor. De aici, denumirea neoficială de înger păzitor, respectiv drac
împieliţat.
Piic! Din canea căzu o pleaşcă destul de mare, în care se distingeau
ceva inteligenţă, multă nepăsare şi o enormă lăcomie. Draco-j îşi frecă mâinile,
mulţumit. Apăruse pe lume un viitor magnat al finanţelor.
Pic! Angelo-i şi Draco-j oftară la unison. Cu un strop atât de mic,
omuleţul va fi cu siguranţă o persoană ştearsă, care nu va lăsa nimic în urmă.
Pic!... Pic!... Pic!... Piiic!
Angelo-i surâse larg, nuanţa arămiu deschisă indica un violonist de
excepţie. Dar Draco-j, vesel, îl înghionti cu putere, arătându-i pe tabel locaţia
sufletului receptor - un trib din Africa de mijloc. Şansele ca sufletul respectiv
să bucure inimile a mii de oameni, într-o sală de concert, erau ca şi inexistente.
Supărat, Angelo-i răspunse la ghiont cu un brânci energic, împingându-l pe
drac înspre cazan. Şocul avu efect asupra canelei, din care se scurse o cantitate
mare de mixtură închisă la culoare. Angelo-i încremeni, iar Draco-j scoase un
răcnet de entuziasm. Era 20 aprilie 1889. Ziua în care s-a născut Adolf Hitler.
102