Nr. 2/2010 Anul 125 - Revista Pădurilor

siderând că este necesar, util şi foarte important ca viitorii
ingineri silvici să-şi asigure o temeinică pregătire de
specialitate dar şi o cuprinzătoare cultură generală, cu deosebire
literar-filozofică, pentru a nu rămâne, despre cum
s-a spus în general despre in gi neri, că sunt „oameni ai
unei singure dimensiuni”.
A publicat articole privind aplicarea metodelor cercetării
operaţionale în amenajament, în Revista Viaţa
economică şi în Buletinul Institutului Politehnic din
Braşov. A prezentat lucrări ştiinţifice la ASAS şi la sesiuni
ştiinţifice internaţionale.
A scris cursul Metode de programare matematică în
economia forestieră (1968) şi a publicat, împreună cu
dr.ing. Ştefan Tamaş, lucrarea Cercetarea operaţională şi
calculatoarele electronice în silvicultură. Analiza structural-funcţională
a sistemelor cibernetice.
În anii ce au urmat, prin lucrările elaborate, o parte
realizate împreună cu specialişti din domeniul exploatării
pădurilor şi industriei lemnului, a amplificat cercetările
privind utilizarea metodelor matematice moderne şi a
calculatoarelor electronice în economia forestieră.
A făcut parte din colectivele ce au realizat, la
Dendrometrie şi Amenajament, lucrări ştiinţifice concepute
pe baza măsurătorilor şi observaţiilor efectuate în
bazele experimentale ale catedrei.
A făcut parte din colectivul multidisciplinar condus
de profesorul Stelian Munteanu, colectiv ce a iniţiat şi
elaborat ample lucrări de amenajare integrată, complexă,
a bazinelor torenţiale.
A fost membru al colectivelor constituite în vederea
întocmirii Normelor tehnice pentru amenajarea
pădurilor.
A fost membru al consiliului profesoral al Facultăţii
de Silvicultură, al senatului Institutului Politehnic şi al
senatului Universităţii din Braşov.
În anul 1975 a reprezentat Universitatea din Braşov,
la Sofia, cu prilejul aniversării a 50 de ani de învăţământ
superior silvic din Bulgaria.
Timp de peste 3 decenii i-au revenit responsabilităţi
importante, de organizare şi conducere, pe tărâm social,
obştesc. S-a străduit să-şi îndeplinească cu competenţă,
la nivel universitar, academic, aceste responsabilităţi.
Munca pe acest tărâm a fost recunoscută în diverse moduri,
în repetate rânduri.
În întreaga activitate s-a remarcat prin ataşamen tul
deosebit faţă de catedră, facultate şi univer sitate.
*
Adaug, la portretul biografico-profesional creionat
mai sus, şi câteva consideraţii în nume personal, chiar dacă
nu am avut şansa de a-l avea profesor pe distinsul sărbătorit.
Totuşi, am avut prilejul de a-l cunoaşte bine, deoarece,
cu 35 de ani în urmă, când optam pentru cariera
universitară, am fost încadrat inginer de cercetare la
Catedra de amenajament şi topografie, condusă atunci
chiar de către conferenţiarul universitar Pintilie Gătej.
Pe măsura trecerii timpului, am avut ocazia să decelez
multe dintre trăsăturile şi calităţile domniei sale, mai
ales în contextul unei relaţii privilegiate pe care a avut-o
cu regretatul profesor Stelian Mun teanu, într-o perioadă
în care facultatea se angajase într-un amplu proces de integrare
a învăţământului su perior silvic cu cercetarea, proiectarea
şi producţia.
Răsfoind acum filele timpului, mi-aduc aminte de
numeroasele momente petrecute alături de cei doi profesori
marcanţi ai Catedrei de amenajament şi topografie,
când discuţiile evoluau într-un registru foarte larg, de la
cele de interes strict profesional şi până la cele de ordin
literar, cultural, filozofic chiar. Am avut multe şi mult de
învăţat de la aceste întâlniri.
Dar, l-am apreciat şi preţuit pe octogenarul sărbătorit
nu numai pentru largul său orizont în domeniul culturii
umaniste, ci şi pentru vocaţia sa oratorică, pentru stilul
elegant şi modul elevat (şi argumentat) în care îşi construia
şi susţinea intervenţiile şi pledoariile.
La tribuna catedrei nu a fost greu de recunoscut; s-a
remarcat prin vocea sa inconfundabilă, s-a detaşat prin
profunzimea şi uşurinţa expunerilor, prin sobrietate,
prestanţă şi tact pedagogic.
Ştiu că studenţii l-au apreciat ca şi cadru didactic de
formaţie enciclopedică, dar şi ca om pur şi simplu.
La un moment dat, după ce am fost ales secretar ştiinţific
la nivel de catedră, s-a ivit posibilitatea de a conlucra
şi mai strâns cu şeful de catedră de atunci, apreciindui
de această dată şi calităţile manageriale, stilul de muncă
adecvat actului de conducere aca demică, toleranţa, moderaţia
şi echilibrul cu care ştia să abordeze şi să rezolve problemele
cele mai delicate apărute în viaţa şi activitatea colectivului
de catedră.
În paralel, l-am urmărit şi i-am apreciat implicarea în
activităţile prestate la nivel de facultate şi universitate,
inclusiv calitatea de membru al senatului. Reuşitele ori
poate nereuşitele acelei perioade urmează ca istoria universitară
să le aşeze acolo unde le este locul.
Nu în ultimul rând, m-a impresionat plăcut şi aplecarea
d-sale către gândirea matematică, către mulți şi interdisciplinaritate,
către inovare, inclusiv în domeniul didactic,
acolo unde, după cum am subliniat, a militat pentru
introducerea şi promovarea unor discipline noi în
planul de învăţământ, aşa cum au fost şi sunt: Programarea
calculatoarelor electronice şi Cercetarea operaţională.
În lumea silvicultorilor a fost cotat şi a rămas ca unul
dintre pedagogii de frunte ai Facultăţii de Sil vicultură de
REVISTA PĂDURILOR • Anul 125 • 2010 • Nr. 2 53