Nr. 2/2010 Anul 125 - Revista Pădurilor

ceea ce denotă faptul că proporţia de participare a
bradului este decisivă în realizarea unui volum mai
mare de masă lemnoasă.
Pentru arboretele din tipurile de staţiuni Montan
de amestecuri Bs, eutricambosol, edafic mare cu
Asperula-Dentaria, respectiv Montan de amestecuri
Bm, eutricambosol edafic mijlociu cu Asperula-
Dentaria, s-a stabilit semnificaţia diferenţelor între
medii aplicând analiza simplă a varianţei şi procedeul
diferenţelor limită.
Datele rezultate din teren s-au grupat pentru
specia brad în 9 variante (grupe), în scopul de a
surprinde sursa variaţiei cu modificarea proporţiei
bradului şi a clasei de vârstă pe cele două tipuri de
staţiuni forestiere (tabelul 5).
Tabelul 5
Grupele (variantele) constituite pentru aplicarea analizei simple a varianţei pe
tipuri de staţiune
Grupa Tipul de
Caracteristici ale arboretelor
Unităţile amenajistice încadrate
(varianta) staţiune
proporţia bradului clasa de vârstă
I 3333 39 C, 161 B, 4 A, 5 B >0,8 V
II 3333 39 B, 40 A, 42 A, 15 C, 16 A, 74 E >0,8 VI, VII
III 3333 25 A, 38 A 0,5-0,7 V
42 B, 44 A, 46 A, 48 A, 57, 58, 61, 0,5-0,7 VI, VII
IV 3333
62, 87, 121 B
V 3333 39 D, 83 A, 85, 92 A, 111 A, 16 B 0,1-0,4 VI, VII
VI 3333 81 A, 85 0,1-0,4 vârste excepţionale
VII 3332 26A,70A,71A 0,5-0,7 VI,VII
VIII 3332 157B,79A 0,1-0,4 VI,VII
IX 3332 141A,114A 0,1-0,4 vârste excepţionale
Valoarea experimentală a statisticii F este dis tinct
semnificativă şi, în consecinţă, grupele analizate
se deosebesc semnificativ din punct de vedere al
volumului mediu la hectar pentru brad, în funcţie de
proporţia bradului şi de clasa de vârstă. Ca urmare,
neomogenitatea între grupe, dezvăluită de testul
Fisher, nu se datorează unor cauze întâmplătoare.
În continuare s-a trecut la stabilirea semnificaţiei
fiecărei diferenţe dintre mediile corespunzătoare
grupelor formate. Diferenţele limită s-au determinat
separat, pentru fiecare 2 grupe luate în calcul, dată
fiind variaţia numărului de valori observate de la o
variantă la alta (D L
=t • s d
). Valorile distribuţiei
t (Student) sunt: t 5%
= 2,048, t 1%
= 2,63, t 0.1%
= 3,674
(în funcţie de f = N – k = 28
grade de libertate).
Aceste semnificaţii ale
diferenţelor redate în tabelul
8 se traduc, în practică,
în următoarele concluzii
generale: între tipurile de
staţiuni Montan de amestecuri
Bs, eutricambosol, edafic
mare cu Aspe ru la-Dentaria
şi Montan de amestecuri
Bm, eutricambosol,
edafic mijlociu cu Asperula-Dentaria,
diferenţele
sunt:
Tabelul 6
Volumele medii (m 3·ha-1 ) la brad pentru cele 9 grupe ale tipurilor de staţiune. Montan de amestecuri Bs,
eutricambosol, edafic mare cu Asperula-Dentaria şi Montan de amestecuri Bm, eutricambosol, edafic VII mijlociu 348,3 ; cu 226,9 ;266,7
Asperula-Dentaria VIII 140;208 348,3 ; 226,9 ;266,7
Numărul
Media,
VIII IX 117,9 140;208 ; 234,3
Valori observate, x IX 117,9 ; 234,3
Grupa
ij
-1
valorilor Suma, T
−
i
m3·ha Total
observate
x i
Total
I 493,4; 396,8; 514,0;604,9 4 2009,1 502,275VII 348,3 ; 226,9 ;266,7 3
521,8; 535,5; 540,3; 436,3; 485,8;
VIII 140;208 G
=
2
2
II
6 3011,5 501,917IX 117,9
= G = 324,05 G
= ; 234,3 2
x = N
2
491,8
= 324,05 ; C = G = 3885343, 29
III 327,2; 335,7 2 662,9 331,450 Total x N ; C = N = 3885343, N = 37 29
N
368,6; 265,0; 353,6; 265,8; 326,1;
IV
10 3117,4 311,740
Ana
316,3; 315,1; 228,2; 312,8; 365,9
G
An
234,0; 166,3; 223,4; 200,2; 129,1;
=
2
V
6 1171,5 = = 324,05 G
x N
195,250
218,5
; C = = 3885343, 29
VI 259,5; 215,9 2 475,4 237,700
Sursa N
variaţiei Sursa
Suma pătratelor abaterilor
Suma pătratelor abaterilor
VII 348,3 ; 226,9 ;266,7 3 841,9 280,6
Între variaţiei grupe Analiza 2
T simplă a varianţei
i
VIII 140;208 2 348 174
Între grupe Q
2
T
= ∑ T − C = 527413,50
i
Q = n
T
i − C = 527413,50
IX 117,9 ; 234,3 2 352,2 176,1
În interiorul
ni
Sursa
În interiorul
Q
grupelor
E
= Q −Numărul QT
= gradelor 74775,55 de
Total N = 37 G = Suma pătratelor abaterilor Q = − = 74775,55
grupelor
E
Q QT
∑T
= 11989,9
i variaţiei
(reziduală)
libertate
Între grupe
2(reziduală)
T
2
i Totală
f
Q = 2
∑ − C = 527413,50
Totală = ∑
T
= k −1 = 8 s
Q x
2−
C = 602189,05 T
T
ij
REVISTA PĂDURILOR • Anul 125 • 2010 • Nr. 2
ni
Q = xij
35 − C = 602189,05
În interiorul
Q
grupelor
E
= Q
unde:
− QT
= 74775,55 f E
= N − k = 28 s
(reziduală)
k unde: = numărul variantelor analizate
N k = numărul de variantelor valori observate analizate
Totală
2
Q = ∑ xijN −= Cnumărul = 602189,05 de valori observate f = N −1 = 36 s
Fteor
− s-a extras pentru probabilităţile de trans
Fteor
− s-a extras pentru probabilităţile de tran
unde:
f = 28 şi f = 8 ).