Nr. 2/2010 Anul 125 - Revista Pădurilor

(Giurgiu, 1979). Pentru interpretarea datelor s-a făcut
apel la metoda analizei şi sintezei.
În vederea determinării influenţei proporţiei de
participare a bradului şi a condiţiilor staţionale asupra
producţiei de masă lemnoasă s-a amplasat un
număr de 44 de suprafeţe de probă de 2 500 m 2 fiecare,
în 44 de unităţi amenajistice, astfel:
--
14 suprafeţe de probă în brădete pure, care reprezintă
7,5% din suprafaţa cercetată;
--
18 suprafeţe de probă în arborete în care bradul
participă în proporţie de 50-70% (42% din suprafaţa
cercetată);
--
12 suprafeţe de probă în amestecuri de brad
cu fag, în care bradul participă între 10 şi 40%
(arborete ce reprezintă 50,5% din suprafaţa
cercetată).
Cu ajutorul datelor din suprafeţele de probă amplasate
în cele două tipuri de staţiuni, care deţin împreună
peste 90% din suprafaţa teritoriului luat în
studiu, s-au calculat elementele taxatorice principale
ale arboretului, respectiv suprafaţa de bază şi volumul
la hectar atât pentru brad cât şi pentru fag.
Folosind metodele statistice amintite mai sus s-a căutat
să se determine atât influenţa proporţiei de participare
a bradului asupra volumului la hectar, cât şi
influenţa condiţiilor staţionale definite prin tipuri de
staţiune asupra producţiei arboretelor.
4. Rezultate şi discuţii
În vederea interpretării rezultatelor obţinute
prin măsurătorile efectuate în cele 32 de suprafeţe
de probă instalate în tipul de staţiune forestieră
a varianţei, pentru grupe cu număr inegal de observaţii.
Datele rezultate din teren s-au grupat, pentru
specia brad, în şase variante (grupe), în raport cu
proporţia de participare a speciei şi clasa de vârstă.
Grupele constituite pentru aplicarea analizei simple
a varianţei sunt redate în tabelul 1.
Tabelul 1
Grupele (variantele) constituite pentru aplicarea
analizei simple a varianţei
Grupa
(varianta)
Unităţile
amenajistice
încadrate
Caracteristici ale
arboretelor
Proporţia
bradului
Clasa de
vârstă
I
39 C, 161 B, 4 A,
5 B
>0,8 V
II
39 B, 40 A, 42 A,
15 C, 16 A, 74 E
>0,8 VI, VII
III 25 A, 38 A 0,5-0,7 V
IV
42 B, 44 A, 46 A,
48 A, 57, 58, 61, 0,5-0,7 VI, VII
62, 87, 121 B
V
39 D, 83 A, 85, 92
A, 111 A, 16 B
0,1-0,4 VI, VII
VI 81 A, 85 0,1-0,4
vârste
excepţionale
În cazul de faţă s-a renunţat la verificarea omogenităţii
sistemului prin aplicarea testului Hartley,
considerând că probele au fost formate randomizat
(la întâmplare) (Giurgiu, 1979).
În tabelul 2 sunt prezentate volumele medii
(m 3·ha -1 ) la brad pentru unitaţile amenajistice din
cele 6 grupe constituite (Giurgiu, 1971).
Tabelul 2
Volumele medii la brad, pentru cele 6 grupe ale staţiunii Montan de amestecuri Bs eutricambosol, edafic mare
cu Asperula-Dentaria
Numărul valo rilor
observate Suma, Ti
x i
Media,
−
Grupa -1
Valori observate, x
ij m3·ha I 493,4; 396,8; 514,0;604,9 4 2009,1 502,275
II 521,8; 535,5; 540,3; 436,3; 485,8; 491,8 6 3011,5 501,917
III 327,2; 335,7 2 662,9 331,450
IV 368,6; 265,0; 353,6; 265,8; 326,1; 316,3; 315,1; 228,2; 312,8; 365,9 10 3117,4 311,740
V 234,0; 166,3; 223,4; 200,2; 129,1; 218,5 6 1171,5 195,250
VI 259,5; 215,9 2 475,4 237,700
Total
N = 30
G=∑T i =10447,8
Montan de amestecuri Bs, eutricambosol edafic mare
cu Asperula-Dentaria, s-a folosit analiza simplă
=
2
G G
x = = 348,26 ; C = = 3638551
N N
REVISTA PĂDURILOR • Anul 125 • 2010 • Nr. 2 33