Nr. 2/2010 Anul 125 - Revista Pădurilor

Influenţa proporţiei de participare a bradului
asupra producţiei de biomasă pe tipuri de
staţiuni în arboretele de pe ultimile prelungiri
estice ale munţilor Goşmanului 1
Oana GHEORGHIU
1. Introducere 1
După cum se ştie, producţia unui arboret are atât
un caracter biologic cât şi un caracter ecologic.
Caracterul biologic este dat de natura speciilor componente,
de proporţia lor de participare, precum şi
de structura arboretelor, în principal de provenienţă,
vârstă şi clasă de producţie. Caracterul ecologic al
creşterii şi producţiei unui arboret este dat de caracteristicile
fundamentale ale staţiunilor forestiere, respectiv
de specificul ecologic, care con diţionează aptitudinea
lor fitocenotică şi nivelul potenţialului
productiv sau al bonităţii (Târziu, 1997). Având în
vedere condiţiile particulare de răspândire a bradului,
ce coboară pe ultimile prelungiri estice al munţilor
Goşman până la 340 m altitudine, realizând arborete
cu performanţe productive deosebite, de peste
400-500 m 3·ha -1 , prin cercetările întreprinse s-a
urmărit să se evidenţieze influenţa proporţiei de participare
a bradului şi a condiţiilor staţionale asupra
producţiei de masă lemnoasă.
2. Locul cercetărilor
Cercetările s-au efectuat în brădetele şi brădetofăgetele
de pe ultimile prelungiri estice ale munţilor
Goşman, în două unităţi de producţie - U.P. II Iapa
şi U.P. III Calu (xxx, 1995) (fig. 1) - din cadrul O colului
silvic Roznov, subunitate a Direcţiei silvice Neamţ,
ce însumează o suprafaţă studiată de 10.690 ha.
În teritoriul cercetat s-au identificat 8 tipuri de
staţiuni forestiere, din care tipurile Montan de amestecuri
Bs, eutricambosol, edafic mare cu Asperula-
Dentaria şi Montan de amestecuri Bm, eutricambosol,
edafic mijlociu cu Asperula-Den taria au o pondere
de participare de peste 90%. Arboretele de productivitate
superioară şi mijlocie, identificate în suprafaţa
studiată, sunt: brădete pure şi practic pure în
proporţie de 3%, bradeto-făgete cu o pondere de
participare de 86% şi făgete pure montane în pro-
1
Aspecte din teza de doctorat Cercetări privind cunoaşterea
caracterelor fundamentale ale staţiunilor forestiere apte pentru
brădete şi brădeto-făgete de pe ultimele prelungiri estice ale
munţilor Goşmanului
Fig. 1. Locul cercetărilor (imagine satelitară preluată
cu ajutorul programului Google Earth 5.0)
porţie de 11%. Suprafaţa acestor păduri a fost stratificată
în raport cu principalele caracteristici structurale
ale arboretelor – compoziţie, consistenţă, vârstă,
clasă de producţie, tip de pădure - precum şi cu
tipul de staţiune. Pe baza acestei stratificări au putut
fi evidenţiate brădetele şi brădeto-făgetele cu vârste
de peste 80 de ani şi consistenţă peste 0,7 în care
bradul coboară la altitudini minime de 340 m, în
timp ce fagul urcă până la 1 200 m, arborete ce ocupă
o suprafaţă cercetată de 3 480,1 ha.
3. Metoda de cercetare
Ca metodă de cercetare pentru realizarea obiectivelor
stabilite s-a folosit metoda observaţiei prin
măsurători în teren, iar pentru prelucrarea datelor
s-a făcut apel la metode ale statisticii matematice, în
special cele referitoare la determinarea şi verificarea
ipotezelor statistice prin compararea a două medii,
la analiza dispersională şi compararea dispersiilor,
precum şi la determinarea unor corelaţii de rang
32 REVISTA PĂDURILOR • Anul 125 • 2010 • Nr. 2