Nr. 2 - Ion Mereuta

Via\a
Nr.2 24 August 2004 Pre\ contractual
Publica\ie a
Asocia\iei
«Pentru
Demnitatea
Uman=»
Nu e p=cat c= omul a fost lipsit de bani, cas=, mo[ie - toate acestea nui
apar\in omului. P=cat e atunci c]nd omul ][i pierde adev=rata sa proprietate
- demnitatea lui uman=.
Epictet, filozof grec
PUNCT
NEVRALGIC
M=sura existen\ei noastre
Medicii, filozofii [i poe\ii, juri[tii
[i psihologii, politicienii [i
jurnali[tii - to\i se str=duiesc s=
]n\eleag= firea omului. Francezul
Paul Brula scria: "Este suficient=
o clip= pentri a deveni erou, dar
este necesar= o via\= ]ntreag= pentru
a deveni un om demn". Probabil
c= e vorba de o via\= ]mplinit=.
De aceea omul are demnitate
de la na[tere. Chiar dac= omul n-
a reu[it s= aduc= nici un folos -
ne-am obi[nuit - incorect! - s= m=sur=m
anume cu folosul valoarea
omului ]n societate.
Deseori demnitatea uman= este
greu de ]n\eles f=r= drama pierderii
de c=tre om a demnit=\ii sale.
A atenta la demnitatea uman= ]nseamn=
a-l lipsi pe om de baza
existen\ei lui - hran=, c=ldur= [i
locuin\= sigur= ]n care se poate
ascunde de toate nevoile [i poate
tr=i ]n voia lui. Demnitatea omului
nu este vizibil= [i poate c=
anume din acest motiv este at]t de
des lezat= de al\ii Greu de crezut.
Exist= toate temeiurile de a
presupune c= to\i [tiu [i ]n\eleg c=
to\i oamenii au demnitate [i nu
pot s= nu o aib=. O [tiu to\i oamenii
de pe p=m]nt sau cel pu\in o
intuiesc.
O [tie [i puterea. Sau este
obligat= s-o [tie, din moment ce
i s-a permis s= conduc= oamenii.
Noi ]i pemitem puterii s= ne conduc=.
De aceea cel mai mare grad
de r=spundere pentru atentatele la
demnitatea uman= trebuie s=-i
revin= puterii.
Deci, fiecare dintre noi poate
apela la r=spunderea statului
atunci c]nd acesta atenteaz= nelegitim
la demnitatea noastr= uman=,
la via\a [i s=n=tatea noastr=, ]ncalc=
inviolabilitatea [i securitatea
noastr=.
Nu este adev=rat c= "statul s]ntem
noi". Statul este pentru noi.
Noi s]ntem societatea civil= cu nem=rginita
ei diversitate [i libertate.
Statul, reprezentan\ii lui, ac\ioneaz=
]n limitele fixate' de lege
pentru ca func\ionarii numi\i [i
politicienii ale[i s= execute ]ntocmai
aceste prescrip\ii pentru binele
comunit=\ii [i binele fiec=rui
om. Dac= ei nu doresc s-o fac=,
s]ntem obliga\i s=-i tragem la r=spunderea
prev=zut= de lege. Simplu
[i ]n\elept. Dar cu o condi\ie
important=.
Noi, to\i cei care tr=im ]n societatea
civil=, trebuie s= vrem [i
s= putem s=-i tragem la r=spundere
pe cei c=rora le-am transmis
puterea. S]ntem responsabili cu
to\ii pentru insisten\a cu care revendic=m
respectarea drepturilor
noastre cet=\ene[ti.
E simplu [i ]n acela[i timp
complicat. Dar anume astfel stau
lucrurile: puterea r=spunde ]n fa\a
noastr=, iar noi r=spundem unii ]n
fa\a altora pentru ce fel de putere
avem. Ce garan\ie avem c= vom
\ine minte asta ]ntotdeauna Faptul
c= to\i avem demnitate uman= [i
dreptul la libertate [i la fericire.
{i tot ce se ]nt]mpl= cu noi [i cu
oamenii care ne ]nconjoar= necesit=
r=spunsul la o singur= ]ntrebare:
este oare via\a mea demn=
sau nu
Deci, demnitatea este m=sura
existen\ei noastre.
«V»
DIC|IONAR
Demnitatea
uman=
Unul dintre conceptele fundamentale
(deopotriv= cu conceptul drepturilor
egale [i inalienabile), pe care se
bazeaz= ap=rarea drepturilor omului.
Demnitatea uman= ]i este proprie
omului [i nimeni nu trebuie s= fie
lipsit de ea. }n preambulul la Declara\ia
universal= a drepturilor omului
demnitatea ]nn=scut= [i drepturile
egale [i inalienabile s]nt considerate
baza libert=\ii, echit=\ii [i a p=cii
generale.
ALBUMUL CU PRIETENI
La mul\i ani!
}l felicit=m cu sinceritate
[i c=ldur= pe Victor
Bujor, membru al Consiliului
raional H]nce[ti, cu
ocazia zilei de na[tere. }i
dorim ca via\a sa s=-[i continuie calea
pe f=ga[ul ]mplinirilor, cele rele s= se
fereasc= din drum, cele bune s= se
adune, iar calndarul s= fie mereu o
formalitate inutil= pentru o tinere\e
f=r= sf]r[it.
Asocia\ia «Pentru
demnitatea uman=»
De asemenea avem pl=cerea s=-i
felicit=m pe :
Mihai Eremciuc, economist, membru
al APDUM – 4 august.
Vlad Ghermanm doctor ]n [tiin\e
tehnice, Pre[edintele Asocia\iei Tehnicг
[i Tehnologii Medicale, membru al
Consiliilului coordonator al APDUM
- 12 august.
Victor Chicav]i, doctor habilitat ]n
farmacologie, profesor universitar,
membru al APDUM – 12 august.
Gheorghe Hioarг, doctor ]n drept,
profesor universitar, ex-ambasador al
RM ]n Bulgaria, fondator al APDUM
- 15 august.
Vasile Bairac, doctor habilitat ]n
[tiin\e medicale, profesor universitar,
membru al Consiliului coordonator
al APDUM – 24 august.
Vadim Carau[, farmacist, membru
al APDUM – 25 august.
Teodor |]rdea, doctor habilitat ]n
filozofie, profesor universitar, academician,
membru al Consiliului coordonator
al APDUM – 26 august.
Vasile Stancov, agronom, antreprenor,
membru al APDUM -27 august.
Serghei Berectari, antreprenor,
membru al APDUM – 29 august
Anatol Cre\u – inginer, antreprenor,
director executive al APDUM – 29
august.

2
Publica\ie a Asocia\iei «Pentru Demnitatea Uman=»
Via\a
24
August
2004
Afi om adev=rat ]nseamn= a fi un
soare mic pentru ceilal\i oameni,
pentru ca peste tot, oriunde ai fi, oamenilor
s= le fie mai luminos, mai cald
de la faptul c= tu tr=ie[ti. Oamenii s]nt
asemenea unor ploi binef=c=toare, fiecare
dintre ei fiind ca un strop de ap=.
}ns= nici o pic=tur= de ap= ]n parte,
oric]t de mare ar fi ea, nu face c]mpul
roditor, iar ]mpreun=, chiar [i cea mai
mic=, contribuie la aceasta.
}n lumea zbuciumat= de azi cre[te
nespus de mult rolul comport=rii noastre,
spore[te importan\a indicilor psihologici
[i pur omene[ti ca buna dispozi\ie,
z]mbetul, umorul, respectul,
tactul, aten\ia. Osp=tarii, v]nz=torii, telefonistele,
stewardesele - toate aceste
profesii s]nt necesare, importante, care
ilustreaz= procesul de stabilire a rela-
\iilor ]ntre oameni, deseori absolut necunoscu\i.
Aceste profesii nu exist= numai
pentru a deservi [i a ]ndeplini planurile
de serviciu. Ele au un rol foarte
important ]n aspect ideologic, deoarece
au de-a face nemijlocit cu oamenii,
cu toat= variabilitatea de gusturi
de spirit omene[ti.
}n S.U.A. ]ntr-un timp au ]nceput s=
fie automatizate barurile [i cafenelele
[i, ca rezultat, ele au devenit nerentabile,
proprietarii lor au suferit pagube,
deoarece ele r=m]neau f=r= clientel=. S-
a ajuns la ferma concluzie c= omul frecventeaz=
barul, cafeneaua nu numai cu
scopul de a lua micul dejun, lui ]i este
deseori necesar a contacta, el vrea ca
acel pahar de suc sau o ce[cu\= de cafea
s= fie servit= de m]inile ginga[e ale
chleneri\ei, cu z]mbet [i bun=tate.
Fiecare om trebuie s=-[i educe tactul,
bun=tatea [i compasiunea [i s= vad=
]n fiecare om o personalitate demn=,
cu c]t mai multe calit=\i excelente.
Omul adev=rat, inteligent, ]ntotdeauna
se comport= fa\= de al\i oameni
a[a cum ar fi dorit ca ei s= se
comporte fa\= de el ]n situa\ii similare.
Mai ales, trebuie s= r=m]n= adev=ra\i
mereu, ]n orice ]mprejur=ri, acele persoane
care se g=sesc la anumite posturi
de conducere, ]n nici un caz ei nu trebuie
s= cad= jertf= ispitelor puterii. Pe
omul de[tept [i modest puterea ]l face
[i mai ]n\elept, [i mai omenos, iar pe
omul de nimic ]l face [i mai r=u, [i mai
viclean.
M=re\ia omului investit cu putere se
manifest=, mai ]nt]i de toate, prin atitudinea
omeneasc=, prin grij= [i respect
fa\= de oamenii de r]nd, de subalternii
lui, de nevoile lor.
{i invers, omul limitat ][i asupre[te
subalternii, cauzeaz= nepl=ceri [i pune
tot felul de obstacole oamenilor talenta\i,
nu-i sufer= pe cei curajo[i, principali,
indpenden\i ]n ceea ce se cheam=
modus cogitandi (modul de a g]ndi).
Analiz]nd situa\iile conflictuale, nu
o dat= m-am convins c= ]n majoritatea
cazurilor ]ntre conduc=tori [i subalterni
contactele se ]n=spresc din cauza
c= [eful, folosindu-se de anumite drepturi,
uit= sau ignoreaz= un simplu adev=r
- c= el mereu se afl= ]n c]mpul de
aten\ie al oamenilor de r]nd [i orice
fapt=, gest, cuv]nt al lui s]nt apreciate
critic [i pe m=sur=. Numai [efii incul\i,
r=ut=cio[i pot s=-[i permit= brutalitate
[i neglijen\= fa\= de oamenii simpli.
Omul educat nu poate s= insulte, s= se
r=zbune pe cei din jurul lui.
To\i oamenii sufer= profund din ca
uza nedrept=\ii, brutalit=\ii, dar cele
mai vulnerabile ]n acest sens s]nt femeile,
tinerii [i copiii, care au suflete
sensibile [i fragile.
Omul fa\= de om trebuie s= aib= o
atitudine ]n\eleapt= [i s= nu-i impun=,
]n virtutea puterii, postului [i v]rstei
sale, s= fac= anume a[a cum dore[te el.
Eu am fost martor, c]nd ]n Parcul
Catedralei din Chi[in=u un copil de
vreo 4-5 ani ba se scula de pe banc=,
ba se a[eza, ba vroia s= mai alerge (de,
ca un copil), iar m=mica ]l apostrofa:
"Ionel, fii cuminte, nu te ]nv]rti ca un
titirez. Uit=-te la b=tr]nica aceea c]t de
cuminte [i lini[tit= st= pe banc=". Desigur,
c= o astfel de educa\ie - prin strig-
=te: nu alerga, nu te suci, nu te c=\=ra
etc. - nu-i d= copilului nimic bun.
Omul devine personalitate numai
atunci, c]nd este desc=tu[at suflete[te,
liber ]n ac\iunile lui naturale,
c]nd for\ele lui fizice [i intelectuale s]nt
]ndreptate spre slujirea adev=rului, bun=t=\ii
[i frumuse\ii omului, societ=\ii,
c]nd este luminat= [i curat= speran\a,
dorin\a arz=toare de a face bine altuia
[i c]nd toate aceste porniri se bazeaz=
pe ]n\elepciune.
Printre multiplele probleme ]nc]lcite,
ce stau ast=zi ]n fa\a noastr=, cea
mai important= [i mai grea este problema
form=rii omului [i a calit=\ilor
lui. Via\a pe zi ce trece se complic= [i
pentru fiecare perioad= ]ngrijor=rile [i
alarma, diversele probleme devin din
ce ]n ce mai dificile, ca [i ]n muzic=,
exist= laitmotivul s=u, melodia sa principal=,
care determin= sonoritatea ]ntregului
instrument. Principalul ]n
aceast= melodie este atitudinea omului
fa\= de om, care trebuie s= fie mai respectuoas=,
mai grijulie, mai sensibil=.
Noi ]n[ine s]ntem martori c= dezvoltarea
omului decurge, de la o vreme
]ncoace, anapoda - se dezvolt= doar
mintea noastr=, dar nu [i sentimentele.
Aceast= disonan\= este o consecin\=
a tehniciz=rii exagerate [i prezint= un
pericol real, gener]nd o atitudine de
consumator pragmatic al vie\ii. E un
lucru [tiut: cu mult mai greu este s= altoie[ti
omului sentimente de bun=tate,
de dragoste de om, fa\= de natur=,
]nalte calit=\i morale [i etice, dec]t s=l
convingi s= ]nsu[easc= o anumit= sum=
de cuno[tin\e sau profesie.
Faptele bune, demne, reclam=, curaj.
Acest adev=r ]l confirm= experien-
\a ]ntregii noastre vie\i. Omul trebuie
IMPERATIVUL
EPOCII
Oameni, fi\i cu omenie!
s= fie creator ]n orice form= de activitate,
ca munca lui s= r=m]n= posterit=\ii,
pentru c= munca adev=rat= a omului
nu este numai o satisfac\ie, cum o propagau
ideologii marxi[ti.
P
]inea noastr= cea de toate zilele nu
se cap=t= u[or, iar ceea ce se ob\ine
de noi cu greu multe ne ]nva\= [i
multe ne d=, ne face oamenii adev-
=ra\i. P]inea c=p=tat= u[or ne face imorali.
Legitatea aceasta noi o putem vedea
[i ]n natur=. Anume ea ne-a demonstrat
acest adev=r cu mult mai ]nainte
de a-l afla din c=r\i. Via\a poate fi
comparat= cu un stejar, care cu r=d=cinile
sale sparge pietrele, solul tare,
pentru a-[i asigura existen\a. }ns= tocmai
aceasta ]l face puternic, rezistent,
frumos. Pe de alt= parte, avem salcia,
care se acomodeaz= la solul mai moale
[i mereu cu umezeal=. Noi trebuie s=
cre[tem stejari adev=ra\i nu s=lcii. Noi
to\i s]ntem datori p=m]ntului, p=m]ntul
ne-a n=scut, din el am ie[it [i ]n el ne
vom duce. P=m]ntul a fost acea for\=
care unea oamenii, ]i f=cea mai buni,
mai caritabili. |=ranii ]ntotdeauna au
fost ]n societate cei mai cinsti\i, mai
respecta\i, ei aveau o atitudine omeneasc=,
fr=\easc=, unul fa\= de altul, nu-
[i ]nchipuiau via\a f=r= vecini, rude,
cons=teni, f=r= un ajutor reciproc, f=r=
comp=timire [i dragoste fa\= de om.
}n prezent constat=m cu regret c=
\=ranul s-a schimbat at]t ]n rela\iile cu
semenii s=i, c]t [i ]n atitudinea fa\= de
p=m]nt. Noi to\i purt=m o anumit= vin=
fa\= de acest p=m]nt, care este sursa
principal= a form=rii rela\iilor normale
]ntre oameni [i a existen\ei noastre.
Indiferen\a fa\= de p=m]nt a dus nu
numai la trecerea cu serviciul [i cu
traiul a unor \=rani la ora[, ]ntr-o sfer= de
activitate mai "prestigioas=", nu numai la
pierderea dragostei fa\= de p=m]nt, dar
[i la deformarea anumitor calit=\i puromene[ti,
a rela\iilor dintre oameni.
O vin= colosal= ]n acest sens o poart=
[i ideologia bol[evic=, care prin diferite
promisiuni false [i minciuni a
subminat [i a distrus dragostea, respectul
fa\= de munca plugarului, fa\=
de p=m]nt, ce ne-a fost altoit= ]n decurs
de secole de c=tre p=rin\ii, buneii [i
str=buneii no[tri.
Acum s]ntem martorii gravelor urm=ri
ale acestei migra\ii [i c=ut=m prin
toate mijloacele s= ridic=m autoritatea
[i prestigiul plugarului, s=-i cre=m condi\ii
necesare de via\= la sat. O s= ne
vin= foarte greu s= trezim la oameni
aceast= dragoste [i responsabilitate, s=
le re]ntoarcem fostele calit=\i bune
omene[ti, grija [i respectul fa\= de semeni,
]ncrederea [i aprecierea just= a
muncii lor de c=tre societate. Trebuie
s= ducem o lupt= permanent= pentru a
cur=\i sufletul lui de virusul l=comiei,
care a ap=rut ca un excitant provocator
al acestei boli, izvor]te din invidie, avari\ie
[i r=utate.
Tendin\a unora spre ]mbog=\ire cu
orice pre\ este rezultatul concuren\ei
nes=n=toase, dorin\a de a brava ]n fa\a
colegilor, prietenilor, vecinilor. Iar aceasta,
dup= cum se [tie, nu ]ntotdeauna
se ob\ine pe o cale cinstit=.
O asemenea activitate ilicit= de ]mbog=\ire,
de regul=, demoralizeaz=
omul, ]i pustie[te sufletul. El ]ncepe
treptat s=-[i l=rgeasc= rela\iile cu al\i
oameni pe baza profitului personal. {i
dac= un astfel de om mai ocup= [i un
post, este [ef, atunci activitatea sa mercantil=
se transmite colectivului. Asemenea
ac\iuni ale oamenilor ce ocupa
posturi de conducere trebuie s= fie
condamnate, categoric [i f=r= cru\are,
discutate ]n mod public. Nim=nui din
cei afla\i la putere nu i se permite compromiterea
organelor de stat, deoarece
comportarea [i felul lor de via\= s]nt
mereu ]n c]mpul de observare al oamenilor
[i au o mare rezonan\= moral-educativ=,
pozitiv= sau negativ=. Un om
captivat de patima acumul=rii, ]mbog-
=\irii, devine cinic, ]ng]mfat, suspicios
fa\= de al\i oameni, de cinstea [i de
omenia lor, pierz]nd ]n acela[i timp, [i
propria modestie, sinceritatea, demnitatea
omeneasc=. Nu ]n zadar se spune
c= cine-i iubitor de bog=\ie nu poate
iubi ]n acela[i timp [i oamenii.
Desigur, munca omului cinstit trebuie
s= fie apreciat= just [i un asemenea
om merit= [i trebuie s= tr=iasc=
bine. }ns= e absolut necesar ca ]n fiecare
om s= trezim necesitatea de autoperfec\ionare,
autoeduca\ie moral=
pentru a exclude ]n felul acesta tendin-
\a de a c][tiga bine ]n scopul unei vie\i
desfr]nate, ]n be\ii [i dezm=\, submin]nd
]n a[a fel propriile for\e suflete[ti,
morale [i fizice.
Un sens social deosebit ]n condi\iile
actuale cap=t= problema intensific-
=rii autocontrolului, mai ales aspectul
moral al autoeduca\iei.
Formarea necesit=\ilor de autoperfec\ionare
permanent= a calit=\ilor
omene[ti, a sentimentelor [i convingerilor,
autoaprecierii critice a personalit-
=\ii omului s]nt sarcini arz=toare, care
stau ]n fa\a noastr=.
Omul poate deveni personalitate
dar atunci, c]nd for\ele lui creatoare
s]nt ]ndreptate spre slujirea onest= a
adev=rului, a bun=t=\ii, a speran\ei ]ntr-un
viitor mai bun [i mai frumos,
c]nd e cuprins de dragoste nem=rginit=
pentru oameni, popor, societate.
Toate acestea trebuie s= se bazeze pe
]n\elepciune.
Boris MELNIC, Academician

V ia\a
24
August
2004
Publica\ie a Asocia\iei «Pentru Demnitatea Uman=» 3
NOI {I VREMURILE NOI
Maladia social= [i maladia societ=\ii
Dup= Kant, omul ca fiin\= ra\ional=
nu este un mijloc, ci un scop ]n sine.
El nu poate s= tr=iasc= [i nici s= f=ureasc=
singur. }n timpul vie\ii, omul
trebuie s= se cunoasc= doar pe sine,
ci s= se raporteze la societate. deci,
corela\ia om-societate este direct= [i
invers direc\ional=. Omul nu poate
exista absolut singur, izolat, fiindc=
Eu-l lui tot este singur. Eu-l psihic,
ra\ional este, totodat=, [i Eu-l fizic. At]t
Eu-l psihic, c]t [i cel fizic, coreleaz=
cu mediul ambiant, cu factorii naturali
[i cei sociali, motiv pentru care
acest Eu trebuie s= fie conceput [i
abordat ]ntr-un sistem integral - om,
natur=, societate. Ace[ti factori ac\ioneaz=
asupra Eu-lui pur, ]l pot schimba,
]l pot deteriora chiar, [i ]n acest
caz poate ap=rea un al Eu, ]n alt=
ipostaz= - ]n starea alterat= a s=n=t=\ii
sau chiar ]n stare de boal=. {i tocmai
ace[ti factori, ]n afara Eu-lui s=u, ]n
Eu-l ]n sine, pot provoca maladiile
sociale, care pot fi definite astfel atunci
c]nd afecteaz= grupuri mari de oameni.
Anume ace[ti Eu, modific]nduse,
acumul]ndu-se ]n o mare parte din
noi, formeaz= maladiile sociale. Respectivele
st=ri patologice distrug [i Eul
fizic, [i cel psihic. Adic=, se distruge
starea de bine fizic= [i moral=,
capacitatea [i necesitatea de a munci,
fericirea [i chiar voin\a. Aceste st=ri ale
Eu-lui retrag g]ndirea global= ]n Eu-l
singular [i, deseori, omul nu mai crede
]n binele moral, r=m]ne cu sine ]nsu[i
[i se g]nde[te la infinit, la m]ntuire.
Chiar [i ]n aceste situa\ii. Eu-l interac\ioneaz=
cu societatea, cu omenirea
[i a[teapt= alinarea Eu-lui moral [i
fizic. At]t ]n fizic, c]t [i ]n psihic, Eul
g=se[te loc pentru suferin\= [i durere,
indisolubil legate de Eu-l ]n sine.
La aceast= etap=, Eu-l ]n sine sufer=
sub toate aspectele - fizic, psihic,
moral. Sufletul, indisolubil legat de
Eu-l pur, se poate desp=r\i de Eu [i
pleca ]n eternitate, ]n univers, ]n nemurire.
Omul se m]ntuie[te [i din Eul
pur r=m]ne numai sufletul nemuritor.
Maladiile sociale afecteaz= Eu-l
fizic ]nainte de toate, iar mai apoi -
[i Eu-l psihic, moral, care sufer= ]n
sine. Dac= o colectivitate are un grad
]nalt de cultur=, ea are grij= de aceste
grupuri de oameni, suferind deopotriv=
cu ei. Maladiile societ=\ii afecteaz=
preponderent Eu-l psihic [i moral,
diminu]nd intelectul: se schimb=
dihotomia psihoemotivului, apare agresivitatea,
se na[te r=ul. Se deregleaz=
Eu-l, cultura lui ]n sine, scad [i se
denatureaz= principiile general-umane.
Se deterioreaz= g]ndirea, ]n aceasta
ap=r]nd o "opozi\ie", o putere "a negativului,
dup= Hegel. Pentru acest Eu
se creeaz= ira\ionalul ]n spiritul individual,
]n comportament, ]n cultura lui,
chiar ]n logic=. Spiritul Eu-lui denaturat
afecteaz= spiritul obiectiv al societ=\ii.
Pentru Eu-l ]n care s-a n=scut
maladia nu exist= moralitate, reguli
morale obiective, nu exist= conduit= [i
nici chiar drept. Acest Eu f=r= spirit
este lipsit [i de ra\iune; pentru el nu
exist= statul, poporul, societatea. El nu
con[tientizeaz= nici necesitatea muncii
[i consider= c= libertatea lui este
absolut=. G]ndirea lui patologic= e ascunde
]n ea ]ns=[i. El e dispus s=
satisfac= dorin\ele Eu-lui s=u pur, din
care motiv orice dorin\= o transform=
]n posibilitate, chiar dac= ]n acest scop
]ncalc= regulile [i normele sociale. El
e gata de agresivitate [i de teroare.
Acest Eu patologic poate ac\iona "infect]nd"
alt Eu cu ra\iunea lezat=.
Astfel apare morala r=ului, care d=uneaz=
societ=\ii ]n ]ntregime.
Depresia economic= [i
criza social-economic=
Reformele - politice, economice, sociale
- ]ntotdeauna au condus la deprimare
social-economic=. Acest fenomen
este caracteristic pentru prima perioad=
a reformelor. }n ultimii ani,
Republica Moldova trece ]ntr-o etap=
de transformare a economiei [i de func\ionare
a acesteia ]n baza principiilor
economiei de pia\=. Deetatizarea
propriet=\ii de stat, restructurarea ]ntreprinderilor
industriale, reforma fun-
ciar= [i a complexului agroindustrial,
nevalorificarea noilor mecanisme economice
au condus la reducerea, ]n
perioada 1990-2000, a volumului Produsului
Intern Brut. Rolul industriei ]n
economia na\ional= a a sc=zut de dou=
ori. Volumul investi\iilor statului s-a diminuat
sim\itor ]n toate domeniile
economiei na\ionale, ]n special ]n agricultur=,
unde acestea s-au mic[orat de
17 ori. Politica investi\ional= - probabil,
]n lipsa unei strategii foarte clare
- nu s-a ]ncununat de succes. Drept
urmare, calitatea vie\ii s-a redus sim-
\itor, veniturile reale ale popula\iei
mic[or]ndu-se de zece ori. Republica
Moldova a devenit cea mai s=rac= \ar=
din Europa, s=r=cia fiind prezent= ]n
toate domeniile vie\ii.
Maladia sau
criza sistematic= a
puterii de stat
Criza profund= ]n care se afl= economia
Republicii Moldova este cauzat=,
]n mare parte, de imperfec\iunea
mecanismelor economice, dar [i de
sl=birea grav= a sistemului administr=rii
de stat. P]n= ]n prezent nu s]nt
definitivate principiile [i infrastructura
administra\iei de stat. Am trecut de la
sistemul parlamentar la cel preziden-
\ial, argument]nd necesitatea acestuia
tocmai din considerente manageriale.
Ulterior, am acceptat sistemul semipreziden\ial,
semiparlamentar, ca mai
apoi s= trecem completamente la cel
parlamentar. Neclaritatea ]n domeniul
administr=rii puterii de stat ][i are
rolul sau ]n diminuarea economiei [i
a st=rii social-politice, deoarece sistemul
administr=rii de stat este un element
principal [i principial ]n dirijarea
efectiv= a economiei na\ionale [i
dezvoltarea sociumului. Puterea de
stat nu trebuie s= se izoleze de societate.
Dimpotriv=, scopul Puterii ar
trebui s= fie interac\iunea continu=, interconexiunea
[i conlucrarea ]n interesul
]ntregii societ=\i. Anume din
aceste corela\ii trebuie s= apar= acordul
social asupra func\iilor [i obliga-
\iilor at]t ale statului, ale cet=\eanului,
c]t [i ale sociumului ]n general. De
aici trebuie s= porneasc= contribu\ia [i
perfec\ionarea bazelor legislative [i a
sistemului de drept. Sistemul de drept
trebuie s= reglementeze drepturile [i
obliga\iunile fiec=rei puteri ]n stat.
Adic=, principiul separ=rii puterilor
trebuie s= defineasc= strict func\iile
fiec=rei puteri. Spre exemplu, puterea
legislativ= trebuie s= determine politica
dezvolt=rii statului, stabilirea programelor
guvernamentale, a politicii
fiscale, aprobarea posturilor executive
etc. Puterea executiv= trebuie s= administreze
programele guvernamentale,
s= aplice legile ]n vigoare, s= colecteze
veniturile prin impozite, s=
cheltuiasc= finan\ele conform deciziei
puterii legislative etc. Puterea judiciar=
trebuie s= interpreteze legile [i s= solu\ioneze
litigiile. Func\iile [i obliga-
\iunile trebuie s= fie foarte bine formulate
pentru fiecare putere ]n parte,
pentru fiecare ramur= a acestor
puteri, pentru fiecare verig= infrastructural=.
Doar astfel vom construi sistemul
puterii de stat pe care ]l dorim.
Legisla\ia trebuie perfec\ionat=, dar nu
schimbat= radical. De altfel, ]n Constitu\ie
trebuie s= fie reglementate
drepturile [i obliga\iunile organelor
executive de resort, ale departamentelor
etc. Totodat=, trebuie s= fie clar
stipulate responsabilit=\ile autorit=\ilor
]n fa\a poporului. }n acest context,
\inem s= men\ion=m c= ar fi necesar=
[i o ideologie statal=, orientat= spre
valorile umane [i spre includerea
Republicii Moldova ]n procesul mondial
de dezvoltare a civiliza\iei umane.
Este imperios necesar s= [tim ce
fel de stat construim: nu capitalist, nu
comunist, ci un stat bazat pe drept, o
societate a posibilit=\ilor egale, cu o
economie liberal= [i, totodat=, un stat
social cu o politic= social= adecvat=.
Ion MEREU|+,
Profesor universitar,
Pre[edinte al APDUM

4
Publica\ie a Asocia\iei «Pentru Demnitatea Uman=»
Via\a
24
August
2004
Tinz]nd s= edific=m statul de drept, trebuie
s= con[tientiz=m [i s= adopt=m
c]teva teze importante, fixate ]n con[tiin\a
de drept a cet=\enilor statelor democratice
c=tre ]nceputul mileniului trei. Con-
[tiin\a public= nu se schimb= peste noapte,
[i, deci, avem nevoie de un proces ]ndelungat
de dezvoltare a teoriei drepturilor
omului ]n statul nostru democratic [i de
unul [i mai ]ndelungat de ]n\elegere de
c=tre oameni aparte [i grupuri sociale a
esen\ei [i mecanismelor de func\ionare a
normelor statului democratic [i de drept
care recunoa[te suprema\iei legii. Deocamdat=
foarte pu\ini cet=\eni ]n\eleg esen-
\a no\iunii de democra\ie [i leag= democra\ia
de no\iunea de drepturi ale omului.
F=r= a ne clarifica cu terminologia este
greu de a[teptat ]n\elegere [i ac\iune din
partea unei mase mari de oameni doritori
s= tr=iasc= mai bine ]n casa european= [i
comunitatea mondial=. Conform principiilor
democra\iei liberale, democra\ia este
puterea limitat= a majorit=\ii, ]ntrec]t
drepturile [i libert=\ile unui om aparte,
care poate c= nu e foarte asem=n=tor cu
majoritatea, determin= limitele puterii acestei
majorit=\i. Nu mai pu\in importante
pentru ]n\elegerea concep\iei generale a
drepturilor omului s]nt [i urm=toarele dou=
teze.
Prima: "Statul de drept este statul ]n
care exist= reguli precise, stabile [i cunoscute
tuturor ale jocului dintre om [i putere.
Este statul ]n care omul poate prevedea
destul de clar cum vor reac\iona autorit=\ile
la comportamentul lui, deoarece ]n
acest stat guverneaz= nu func\ionarii [i
factorii de decizii din capul lor, cu legea
clar=. Este corect [i contrariul - dac= e vorba
de obliga\iile cet=\eanului - func\ionarul
poate miza pe faptul c= cet=\enii vor
tr=i ]n conformitatea cu legea stabilit= [i de
aceea func\ionarul va lucra [i, ca cet=\ean,
va tr=i ]ntr-un anturaj loial legii. Din
punct de vedere psihologic este vorba de
a[tept=ri reciproce.
Adoua: no\iunea "drepturile omului"
se refer= la sfera interac\iunii "omstat",
de aceea se cuvine s= vorbim despre
o "ac\iune vertical=" a drepturilor omului.
La apari\ia conflictelor de drept ]n sfera
interac\iunii statului cu omul este greu
de supraestimat rolul puterii judiciare.
Rolul social al tribunalelor rezid= ]n asigurarea
suprema\iei legii. Cercet=torul
francez Alexis de Tocqueville a definit astfel
rolul social al tribunalului: "Toate guvernele
au doar dou= posibilit=\i de a dep=[i
rezisten\a pe care i-o opun cet=\enii:
mijloacele materiale de care dispun [i deciziile
tribunalelor, la al c=ror ajutor pot
recurge. Marele scop al justi\iei const= ]n
]nlocuirea ideii de violen\= cu ideea de
drept, ]n stabilirea obstacolului juridic ]ntre
guvern [i for\a folosit= de el".
A[adar, scopul justi\iei este de a crea
un obstacol ]ntre guvern [i for\a lui care
deseori este ]ndreptat= ]mpotriva cet=\eanului.
O opinie asem=n=toare au emis [i
speciali[tii americani: puterea judiciar=
joac= rolul de protector, tampon ]ntre statul
atotputernic [i cet=\eanul slab (]n sensul
c= nu are nici o posibilitate de a se
sprijini pe mecanismul represiv).
REALITATEA {I POSIBILITATEA
Demnitatea uman=
fa\= ]n fa\= cu legea
}
n manualele de drept constitu\ional
aceast= tez= este formulat= ]n felul urm=tor:
]n societate conflictul dintre individul
neloial legii [i stat devine nici pe departe
principalul. Nu mai pu\in important
este conflictul dintre individul loial fa\= de
lege [i stat, care apare ]n cazul erorilor [i
a samavolniciei statului. Judecata trebuie
s=-l apere pe om de stat atunci c]nd dreptul
(recunoscut de stat) e de partea omului.
}n realitate la noi s]nt ]nc=lcate sistematic
[i ]n mas= toate drepturile omului.
Prin urmare, este vorba de ]nc=lc=rile din
partea statului. Foarte mul\i oameni nu
pot beneficia de ajutor juridic calificat din
cauza s=r=ciei. Multe ]nc=lc=ri ale drepturilor
omului s]nt comise de organele de
interne [i a celor de justi\ie (bun=oar=, tergiversarea
examin=rii dosarelor).
Situa\ia este critic=. Este declarat= edificarea
statului de drept ]n care cet=\enii
pot presupune ]ntotdeauna consecin\ele
comportamentului lor. }n practic= ]ns= vedem
cu totul altceva: ]nc=lcarea ]n mas= a
drepturilor din partea structurii de for\= -
organelor afacerilor interne, care pe banii
contribuabililor ]ncalc= ]n mas= [i sistematic
toate drepturile lor. Cei care creaz=
concep\ia justi\iei statului s]nt participan\i
la ]nc=lcarea drepturilor omului. Ce
]nseamn= asta }nseamn= c= cet=\eanul
simplu, ale c=rui drepturi au fost ]nc=lcate
de stat, nu va beneficia de ajutor judiciar
prompt. Judecata nu-[i ]ndepline[te misiunea
social=, nu educ= societatea. Dar trebuie
s-o educe. Canoanele pedagogiei [i
ale moralei le s]nt cunoscute tuturor -
dac= pedagogul a c=rui menire este de a
cre[te [i a ]nv=\a nu corespunde dup= calit=\ile
sale morale unui standard ]nalt,
atunci el este mai degrab= un distrug=tor
al moralit=\ii dec]t un educator [i un creator
al omului [i cet=\eanului.
}nc=lcarea drepturilor omului este o
lovitur= aplicat= ]nse[i esen\ei omului. A
ac\iona negativ asupra demnit=\ii umane
- a ]nc=lca drepturile unui om aparte -
]nseamn= a-l lipsi pe om de baza [i sensul
existen\ei lui.
De regul=, cet=\enii ale c=ror drepturi
s]nt ]nc=lcate de c=tre stat consider=
nu f=r= temei c= drepturile le-au fost ]nc=lcate
con[tient [i inten\ionat. Func\ionarii
s]nt o parte a sistemului, iar sistemul, pentru
a ob\ine un rezultat garantat pentru
sine, ]i instruie[te pe func\ionarii s=i.
Analiza unui [ir de cazuri de ]nc=lcare a
drepturilor omului arat= c= cet=\enii ]ncearc=
cu disperare s= le dovedeasc= func\ionarilor
ilegitimitatea ac\iunilor sau
inac\iunii lor.
De ce func\ionarul nu vrea s=-[i ]ndeplineasc=
obliga\iile, cerin\ele legii, ci prefer=
s= ]ncalce drepturile cet=\enilor
Dac= din necunoa[tere - e o parte a
problemei, ea se rezolv= prin cre[terea culturii
juridice a func\ionarilor.
Dac= ac\iunile ilegitime ale statului ]n
raport cu cet=\eanul s]nt o parte a exigen-
\elor moralei sistemului de rela\ii "stat -
om", atunci nu e nevoie de comentarii despre
amoralitatea [i legitimitatea acestor
rela\ii. Asemenea rela\ii nu trebuie s= existe
]ntr-un stat democratic [i de drept. Dar
care este mecanismul elimin=rii ac\iunilor
ilegitime din rela\iile socialmente semnificatibe
(verticale) dintre stat [i om
}
n societatea pe care o edific=m drept valori
sociale supreme s]nt recunoscute
omul, via\a [i s=n=tatea lui, onoarea [i
demnitatea, inviolabilitatea [i securitatea.
Drepturile [i libert=\ile omului [i garan\iile
lor determin= con\inutul [i orientarea
activit=\ii statului. Statul r=spunde ]n fa\a
omului pentru activitatea sa. Afirmarea [i
asigurarea drepturilor [i libert=\ilor omului
este obliga\ia de baz= a statului.
}n\elepciunea social= a statelor democratice
s-a acumulat traptat cu ajutorul
sistemului judiciar la fel de ]n\elept: legisla\ia
englez= care presupune compensarea
daunelor morale uluie[te prin prin elasticitatea
sa [i sensul practic ad]nc. La
examinarea acestei categorii de dosare judec=toriile
se str=duiau s= satisfac= cerin-
\ele fiec=rui p=gubit din contul culpabilului.
Inclusiv preten\iile fa\= de factorii de
decizie care ]nc=lcau drepturile omului de
r]nd. Perceperea permanent= a unor sume
de bani de la cei care ]nc=lcau drepturile
[i libert=\ile cet=\enilor a contribuit ]n mare
parte ]n Anglia la elaborarea unui ideal
de cet=\ean [i slujitor al statului, consolid]nd
respectul fa\= de dreptul altuia [i
personalitatea altuia. Obiec\ia c= noi nu
dispunem de at]ta timp pentru a acumula
extensiv (]n decursul c]torva secole)
practica judiciar= care s= educe societatea
este logic=, dar nu trebuie s= fie un pretext
pentru a renun\a la aplicarea ]n\elepciunii
str=une. Experien\a Cur\ii Europene
pentru Drepturile Omului de la Strasbourg
reprezint= ]n\elepciunea istoriei contemporane
a rela\iilor dintre stat [i om.
}n unele cazuri membrii Cur\ii pledeaz=
pentru a decide compensarea daunei
nemateriale prin sume relativ mari
pentru a-i stimula pe oamenii care se pomenesc
]n situa\ii similare s= intenteze
cauze judiciare. Un cet=\ean austriac a reclamat
comportamentul brutal al poli\iei
]n timpul perchezi\ion=rii apartamentului
lui fiind suspectat de trafic de droguri [i
]n timpul arestului preventiv de trei zile:
el avea c]teva v]n=t=i la o m]n=. Judecata
a considerat c= reclamantului i-a fost cauzat=
o indiscutabil= daun= moral= [i ]n
conformitate cu principiul echit=\ii a emis
verdictul de a i se compensa dauna cu
suma de 100000 de [illingi austrieci.
Func\ionarii de stat ac\ioneaz= ]n numele
statului, iar statul a declarat [i a
confirmat prin legea sa fundamental= -
Constitu\ia - onoarea [i demnitatea omului
]n calitate de valoare suprem=. Func\ionarii
de stat au (sau trebuie s= aib=)
cuno[tin\ele [i deprinderile necesare, de
aceea la examinarea dosarelor legate de
]nc=lcarea drepturilor cet=\enilor de c=tre
stat [i func\ionarii lui nu poate fi vorba de
simpla lor impruden\=. Un om nu poate fi
torturat "din impruden\=", asta poate fi f=cut
doar inten\ionat (dorind cu bun= [tiin\=
de a ]njosi demnitatea omului, de a-i
provoca suferin\e).
Exist= ]ns= un fel de barier= lexical=
care duce la ne]n\elegerea unuia [i aceluia[i
eveniment - ]njosirea demnit=\ii omului,
care, av]nd aceea[i importan\= pentru
to\i cet=\enii societ=\ii noastre, are sensuri
diferite pentru ei. Cercet=rile psihologice
descrie consecin\ele distrug=toare ale acestor
ne]n\elegeri: oamenii nu ]n\eleg motivele
comportamentului altuia, ac\ioneaz=
f=r= a \ine cont de aceste motive, ][i atribuie
unii altora moiva\ii false, ac\ioneaz= ]n
stare de afect.
Societatea trebuie s= \in= minte c= omul
c=ruia m=car o dat= i-a fost ]njosit=
demnitatea uman=, cap=t= o experien\=
specific= - urmele afective r=mase dup=
distrugerea rela\iilor sociale semnificative.
Informa\ia traumatizant= poate fi eliminat=
de tot din con[tiin\=. Dar c]nd situa-
\ia se repet=, se produce acumularea afectului,
care s-ar putea desc=rca [i printr-un
comportament furtunis, necontrolat chiar
[i ]n lipsa circumstan\elor extraordinare.
Psihologii [i psihiatrii descriu [i a[a-numita
"psihoz= indus=", adic=, un atare comportament
le poate fi caracteristic deja nu
unor persoane aparte, ci unor grupuri sociale
]n ]ntregime! Cine va purta r=spundere
pentru posibilele explozii sociale [i
posibilele suferin\e ale unor grupuri mari
de oameni Este evident c= \ara noastr=
care a aderat la Consiliul Europei ]n 1995
a fost recunoscut= ca unul dintre statele
europene care au proclamat prioritatea
drepturilor [i libert=\ilor omului asupra
statului. Dar deocamdat= la noi nu a devenit
o tradi\ie analiza celor ce se ]nt]mpl=
]n societate la nivel sistemic - comentariile
se limiteaz= la nivelul evenomentelor [i
faptelor separate.
Societatea este un sistem complex [i de
aceea [i dezvoltarea ei trebuie abordat=
sistemic.
De aceea opinia public= trebuie s= se
formeze astfel ca to\i s= aib= un scop comun:
elaborarea standardelor [i idealului
de cet=\ean, suprema\ia legii, respectul
fa\= de personalitatea altor oameni. Astfel,
vorbin despre "bunul sim\" la stabilirea
verdictelor, recunoa[tem o atare abordare
doar prin prisma intereselor [i drepturilor
legitime ale unui cet=\ean concret, prin
prisma intereselor statului democratic [i
nu prin prisma fricii unui judec=tor care
se teme s= ating= interesele unui grup sau
ale unui func\ionar! Elaborarea [i aplicarea
]n practic= a mecanismelor de desp=gubire
a daunei morale provocate cet-
=\enilor ]n urma ac\iunilor nelegitime ale
statului [i func\ionarilor lui poate fi o parte
a planului comun de dezvoltare a societ=\ii
noastre.

V ia\a
24
August
2004
Publica\ie a Asocia\iei «Pentru Demnitatea Uman=» 5
Cercet=torii britanici au anun\at
finalizarea unui amplu studiu care a
demonstrat [tiin\ific un fapt pe care
oricum toat= lumea ]l [tie: c= politicienii
mint [i vor min\i ]ntotdeauna.
Glen Newey, specialist ]n [tiin\e politice
la Universitatea Strathclyde, a
ajuns la concluzia c= minciunile constituie
o parte important= a politicii
]n democra\iile moderne, relev= ziarul
britanic "The Observer", care a publicat
rezultatele studiului. Principalul
motiv pentru care politicienii spun
Mar\i, 24 august, or=[elul
H]nce[ti va g=zdui Conferin\a
[tiin\ifico-practic= «Demnitatea
oamenilor b=tr]ni», organizat= de
Asocia\ia «Pentru Demnitatea
Uman=». Conferin\a ]ntrune[te
personalit=\i din domenii ata[ate
direct problemelor supuse dezbaterilor,
urm]nd a se trece mult
peste simpla constatare a unei
st=ri de lucruri prin punctarea
unor solu\ii ]n stare s= refac=
verticalitatea unor categorii de
oameni aflate la periferiile
intereselor generale.
}n cadrul aceleea[i conferin-
\e de la H]nce[ti, va avea loc
lansarea c=r\ii «Demnitatea
oamenilor b=tr]ni [i asisten\a
lor medico-social=», lucrare care
]i are ca autori pe Ion Mereu\=,
Pre[edintele APDUM, Victor
EXPLICA|II
Politicienii mint pentru
c= lumea e prea curioas=
minciuni este faptul c= publicul insist=
s= afle informa\ii ]n zone de interes
despre care guvernul ar prefera
s= nu discute. Dac= electoratul ar
pune mai pu\ine ]ntreb=ri, oamenii
politici s-ar sim\i mai pu\in obliga\i s=
spun= minciuni. Cel mai bun exemplu
este al fostului pre[edinte american
Bill Clinton, care a min\it ]n privin\a
leg=turii sale cu Monica Lewinski
pentru c= a fost supus unor adev-
=rate tiruri de ]ntreb=ri, ]n timp ce
al\i pre[edin\i cunoscu\i ca afemeia\i
CARTEA DEMNIT+|II TALE
nu au ajuns ]n aceast= penibil= situa\ie
fiindc= nu i-a ]ntrebat nimeni
nimic.
}n fa\a acestei realit=\i greu de
schimbat, Newey a dat [i o solu\ie: "Politicienii
ar trebui s= fie mai sinceri ]n
privin\a obiceiului de a min\i". El a ad-
=ugat: "Politica ar trebui privit= mai pu-
\in ca un exerci\iu de producere de declara\ii
sincere [i mai mult ca un joc de
poker. De la un juc=tor de poker te a[-
tep\i s= te induc= ]n eroare pentru c=
face parte din joc".
«Demnitatea oamenilor b=tr]ni
[i asisten\a lor medico-social=»
Bujor, membru al Consiliului
Coordonator al APDUM, Pre[edintele
sec\iei H]nce[ti, Aurel
{aulea, membru al Consiliului
Coordonator al AP-
DUM, [i Liuba Munteanu,
membru al APDUM. O
concluzie general= care desigur
se va face auzit= mar\i la
H]nce[ti, iar apoi [i la Chi[in=u,
e c= aceast= carte merit=
un loc nu doar ]n biblioteci, ci
[i pe birou, mai ales acolo, unde
de multe ori se iau decizii vis-avis
de b=tr]nii \=rii, fa\= de ace[ti
oameni care privesc cu at]ta
demnitate spre un prezent adesea
certat cu demnitatea.
}n edi\iile urm=toare vom
prezenta secven\e din cartea
«Demnitatea oamenilor b=tr]ni [i
asisten\a lor medico-social=».
SITUA|II
{efii r=i v=
]mboln=vesc
de inim=
Expresia "m-a b=gat [efu-n boal="
pare s= con\in= un s]mbure de adev=r.
Nedrept=\ile [efilor pot duce la cre[-
teri at]t de mari ale tensiunii arteriale
angaja\ilor, ]nc]t ace[tia devin mult
mai vulnerabili la stopuri cardiace sau
atacuri cerebrale, arat= studiul unor
cercet=tori britanici, publicat de New
Scientist.
Studiul s-a concentrat asupra unor
angaja\i ai sistemului public de s=n=tate,
organiza\i ]ntr-o echip= cu doi
[efi. Cercet=torii au remarcat c= atunci
c]nd f=ceau ceva solicitat de [eful pe
care nu-l pot suporta, tensiunea angaja\ilor
cre[tea. Acest lucru are o influen\=
negativ= asupra riscurilor apari-
\iei unor boli cardiace (risc cu 1/6 mai
mare) [i a atacurilor cerebrale (risc cu
o treime mai mare dec]t la angaja\ii
mul\umi\i de [eful lor), a spus George
Fieldman, membru al echipei de la
Colegiul Universitar Chilterns din Buckinghamshire.
"A existat at]t o accentuare
statistic=, dar [i una clinic= a tensiunii
arteriale ]n timpul ]n care oamenii
au lucrat pentru [eful pe care nu ]l
pl=ceau", spune Fieldman, psiholog [i
psihoterapeut. "Oamenii care au lucrat
ani de-a r]ndul cu [efi pe care i-au ur]t
s]nt, probabil, mai vulnerabili la boli
cardiace, din cauza cre[terii tensiunii
pe termen lung".
Alte studii anterioare demonstraser=
c= persoanele aflate la baza ierarhiei
unei organiza\ii s]nt mai predispu[i
la maladii cardiace coronariene.
Acest nou studiu sugereaz= c= rela\ia
dintre [ef [i subaltern ar putea fi vital=
pentru starea de s=n=tate pe termen
lung a acestuia din urm=.
La ]nceputul studiului, 28 de asistente
medicale au evaluat comportamentul
[efilor ]ntr-un chestionar. 13
dintre asistente au fost supravegheate
de dou= persoane diferite, ]n zile
diferite. Unul dintre [efi era perceput
ca av]nd un mod favorabil de a lucra
cu oamenii, ]n timp ce cel=lalt era considerat
de c=tre subalterni "nedrept".
Asistentele din grupul de control au
lucrat fie cu un singur [ef, fie cu doi
[efi percepu\i ]n mod similar.
}n cursul a trei zile lucr=toare, subiec\ilor
li s-a m=surat tensiunea arterial=
(TA) la intervale de 30 de minute.
Cei care lucraser= cu doi [efi percepu\i
]n mod similar au avut o oscila\ie
de tensiune minim= ]n intervalele
petrecute pe r]nd cu cei doi [efi. Totu[i,
au existat diferen\e de TA dramatice
]ntre zilele ]n care subalternii
lucrau pentru [eful pe care nu-l puteau
suporta [i acelea ]n care erau
condu[i de un om pe care ]l pl=ceau.
TA sistolic= a urcat de la o valoare
normal= de 114 la 129 mm Hg, iar cea
diastolic= de la 75 la 82 mm Hg.
Percep\ia modului cum [eful se
poart= cu angaja\ii a avut cel mai mare
impact asupra tensiunii arteriale a angaja\ilor.
"Ceea ce ]i sup=ra pe oameni
era ideea nedrept=\ii ]n sine. Dac= cineva
este promovat ]naintea ta [i tu
sim\i c= e[ti mai eficient [i ai fi meritat
s= fii ]n locul lui - probabil c= ]ncepe
s=-\i fiarb= s]ngele ]n vene,,.
Belinda Linden, de la Funda\ia de
Cardiologie Britanic=, este de acord
c= pot ap=rea probleme de s=n=tate
dac= oamenii s]nt stresa\i ]n mod constant,
acas= sau la serviciu.

6
Publica\ie a Asocia\iei «Pentru Demnitatea Uman=»
Via\a
24
August
2004
Desigur, e greu de prev=zut
ce se va ]nt]mpla
m]ine, darmite s= te hazardezi
s= prezici cum va ar=ta
lumea peste 300 de ani. {i
totu[i, acesta este pariul ]ndr=zne\
pe care [i-l propun
exper\ii demografici din diferite
\=ri ale lumii, reuni\i
la New York, sub auspiciile
Diviziei ONU pentru Popula\ie,
pentru a examina tendin\ele
din trecut [i pe cele
actuale privind popula\ia,
migra\ia, fertilitatea [i mortalitatea
[i a ]ncerca s= schi-
\eze un scenariu asupra modului
cum va ar=ta lumea ]n
anul 2300. Ei urmeaz= a da
publicit=\ii ]n cursul toamnei
concluziile lor sub forma
unui raport - primul de acest
fel referitor la perspectivele
demografice pe termen lung
ale planetei. Un ziarist de la
s=pt=m]nalul american
Newsweek s-a ]ntre\inut cu
directorul amintitului organism
al ONU, Joseph Chamil,
interes]ndu-se care e
rostul unei proiec\ii at]t de
]ndep=rtate ]n viitor. R=spunsul
primit a fost c]t se
poate de l=muritor. Anume,
nu se poate spune cu precizie
ce se va ]nt]mpla peste 25
de ani, deoarece chiar [i ]ntrun
asemenea scurt r=stimp se
pot ]nt]mpla multe. Proiec-
\iile viz]nd cum se vor ]nf=\i-
[a lucrurile peste 300 de ani
s]nt ]ns= utile, deoarece se
trec cu vederea situa\iile de
criz= pe termen scurt, cum ar
fi epidemiile de SIDA ori
pneumonia atipic= sau conflictele
locale din diverse
p=r\i ale lumii [i se au ]n
vedere rela\iile dintre oameni.
De pild=, cum vor fi
dimensionate familiile sau
care va fi statutul femeilor [i
rolul lor ]n societate Concentr]nd
aten\ia asupra unor
asemenea tendin\e pe termen
lung, unele concluzii privind
tipurile de comportament
demografic se impun
de la sine. }n condi\iile c]nd
tot mai multe femei vor ]ngro[a
r]ndurile for\ei de munc=,
multe din ele vor am]na
s= conceap= copii sau chiar
vor renun\a cu totul la acest
lucru, iar indicele fertilit=\ii
va deveni relativ sc=zut. Pe
de alt= parte, ]nc= de pe
acum se poate observa cum
noile tehnologii, ]mbun=t=\irile
]n materie de distribuire
a bunurilor [i serviciilor,
]n materie de transport etc.
au sporit apreciabil [ansele
de a tr=i mai mult ]n cazul
celor care duc un mod de
via\= s=n=tos. }n acela[i timp,
]n \=rile dezvoltate se constat=
consecin\ele supraconsumului:
obezitate, diabet,
hipertensiune. Din fericire
]ns=, asemenea motive de
preocupare pot disp=rea, cu
timpul, prin schimbarea modului
de via\=, progresele
medicinei, educa\ie [.a.m.d.
Speran\a de
via\= va atinge
100 de ani
Ceea ce ][i propun speciali[tii
nu s]nt previziuni, ci
scenarii. Ei au ]n vedere, ]n
principal, trei variabile: fertilitatea,
mortalitatea, migra-
\ia. Ultimii trei sute de ani
au fost martori ai unor remarcabile
schimb=ri ]n ce prive[-
te m=rimea familiilor, tipurile
de familii. Asemenea schimb=ri
vor continua. Vor continua
[i tendin\ele cresc]nde
de urbanizare - oamenii se
vor muta de la sat la ora[.
Iar via\a or=[eneasc= ]nseamn=
familii mai pu\in numeroase.
Majoritatea exper\ilor
demografici s]nt de acord c=
]n viitorii 300 de ani popula\ia
mondial= va atinge un
nivel maxim, apoi va ]ncepe
treptat s= scad=, datorit= nivelului
redus de fertilitate.
Iar speran\a de via\= ar putea
atinge 100 de ani. Popula\ia
mondial= se va stabiliza
]n jurul cifrei de 10 miliarde.
Va fi aceea[i
situa\ie peste
tot
}nca de pe acum, ]n \=ri
ca Japonia, Suedia, speran\a
de via\= e foarte ridicat=. Pe
de alt= parte, ]n \=ri ca Botswana,
Zimbabwe, Somalia,
Haiti, aceast= speran\= de
ANTICIPA|II
Cum va ar=ta lumea peste 300
de ani: perspectivele demografice
pe termen lung ale planetei
via\= e foarte sc=zut=. }n parte,
asemenea extreme se vor
men\ine, de[i ]n cazul acestor
din urm= \=ri, dup= fluctua\ii
puternice, se vor constata
]mbun=t=\iri masive.
Abstrac\ie f=c]nd de aceste limite
extreme, ]n restul \=rilor
- cea mai mare parte a
Europei, SUA, Rusia, India,
China - tendin\ele men\ionate
mai sus vor fi c]t se
poate de vizibile. Exist= un
consens general c= popula\ia
mondial= va atinge un nivel
maxim de ceva sub 10 miliarde,
apoi va fluctua, cu o
tendin\= lent= de declin. Pe
viitor, fertilitatea nu va fi
una ridicat=. Familiile cu
cinci-[ase copii vor fi de domeniul
trecutului. Sc=derea
fertilit=\ii se datoreaz= mai
multor factori. Mai ]nt]i, urbanizarea
cresc]nd=; apoi,
mortalitatea ]n sc=dere; ]n al
treilea r]nd, educa\ia; ]n al
patrulea r]nd, schimbarea rolului
[i statutului femeii ]n
economie, accesul ei tot mai
larg la educa\ie; ]n al cincilea
r]nd, schimbarea modului
de via\=, oamenii s]nt
mai preocupa\i de autodezvoltare
dec]t de formarea
unei familii; iar ]n al [aselea
r]nd, proliferarea programelor
sociale pentru persoanele
]n v]rst=. }n consecin\=,
]n medie, num=rul de copii
per familie va fi, probabil,
mai mic de doi, pentru o
perioad= de timp. Pe termen
lung, se va produce, probabil,
o anumit= form= de interven\ie
din partea statului
[i nivelul fertilit=\ii se va mai
ridica, pentru a se asigura un
echilibru demografic. }nc= de
pe acum, ]n \=ri ca Italia,
Japonia, Fran\a, s]nt ]n studiu
modalit=\i de sporire a
fertilit=\ii.
Ponderea
demografic= a
Europei va fi
tot mai sc=zut=
Mai greu e de anticipat
impactul migra\iei, o problem=
extrem de sensibil=
din punct de vedere politic,
datorit= cre[terii naturale
sc=zute ]n anumite \=ri, ]n
cazul c=rora solu\ia rezult= ]n
migra\ie. }n anul 2050, proiec\iile
indic= o popula\ie de
400 milioane locuitori ]n
SUA, cu condi\ia unei imigra\ii
constante. F=r= imigra-
\ie, popula\ia va fi de numai
315 milioane. C]t prive[te
Germania, num=rul deceselor
]l dep=[e[te pe cel al na[terilor
de mai multe decenii.
}n consecin\=, presiunea migratorie
este enorm=. Sigur,
problema imigra\iei comport=
multe aspecte, inclusiv
schimbarea balan\ei (compozi\iei)
etnice [i efectul pe care
]l va avea asupra \=rilor
unde rata [omajului este deja
ridicat=, dar ]n special Europa
occidental= va trebui s=
\in= seama de asemenea
schimb=ri. Marea problem=
este c]\i copii va avea fiecare
familie, c]t vor tr=i oamenii
[i ]ncotro se vor deplasa.
}n 1950, popula\ia Europei
reprezenta 22 la sut= din
totalul mondial. Ast=zi ea
reprezint= doar 12 la sut=. }n
2050, va fi doar 7 la sut=!
Acest procentaj va continua
tot mai mult s= scad=, ceea ce
va afecta cultura mondial=.
Resursele
alternative de
energie: un rol
esen\ial
Vor constitui peste trei secole
resursele naturale o problem=
}n zilele noastre, toat=
lumea e preocupat= de eventualitatea
epuiz=rii z=c=mintelor
de \i\ei, dar, ]n viitor,
mul\i prezic c= r=zboaiele se
vor purta nu pentru petrol -
cum s-a ]nt]mplat ]n Irak -,
ci pentru ap=. F=r= ]ndoial=,
pe termen scurt vor exista
probleme ]n leg=tur= [i cu
apa, [i cu petrolul. Dar ]n
acest din urm= caz, pe m=sur=
ce pre\urile vor cre[te, se vor
multiplica eforturile de a
conserva [i ]nlocui resursele
existente. Energia solar=, de
pild=, va deveni tot mai rentabil=,
]n vreme ce petrolul
va fi tot mai costisitor. Iar oamenii
vor fi mai con[tien\i de
necesitatea conserv=rii mediului
]nconjur=tor ]n raport
cu sporirea preocup=rilor pe
plan educa\ional ]n aceast=
direc\ie.
Apropierea
]ntre religii
}n fine, se va schimba,
probabil, rolul religiei ]n
via\a social=. Vor exista contacte
tot mai str]nse ]ntre
diferitele grupuri religioase.
Aceasta va ]nsemna c= va
cre[te, de pild=, num=rul musulmanilor
]n Europa sau al
ortodoc[ilor ]n Asia. }n general,
religia va deveni un
factor mai pu\in important ]n
comportamentul demografic.
Pe m=sura urbaniz=rii popula\iei
[i a schimb=rii modului
de via\=, tradi\iile, inclusiv
religioase, devin o variabil=
mai pu\in important= ]n
determinarea comportamentului
demografic [i se va constata
o convergen\= ]n privin-
\a stabilirii num=rului de
membri per familie [i, ]n general,
a pattern-urilor familiale.
«V»

V ia\a
24
August
2004
Publica\ie a Asocia\iei «Pentru Demnitatea Uman=» 7
TEXTE
FUNDAMENTALE
Biblia [i drepturile omului
"Cinste[te pe tat=l t=u [i pe mama ta [i s= iube[ti
pe aproapele t=u ca pe tine ]nsu\i"
Predicile lui Isus pun deseori
]n eviden\= idei care
\in de registrul justi\iei, ]n
accep\iunea moral= a termenului,
dar uneori [i ]n cea
strict juridic=. "Ferici\i cei ce
fl=m]nzesc [i ]nseteaz= de
dreptate, c=ci aceia se vor
s=tura" spune ]ntemeietorul
cre[tinismului ]n Predica de
pe munte. "S= nu socoti\i c=
am venit s= stric legea ( ... ),
n-am venit s= stric, ci s= ]mplinesc"
zice ]n continuare
predicatorul. Apoi: "C=ci cu
judecata cu care judeca\i ve\i
fi judeca\i, [i cu m=sura cu
care m=sura\i, vi se va m=sura".
Sau: " Dep=rta\i-v= de
mine - cei ce lucra\i f=r=delegea".
}n pilda sem=n=torului
se vorbe[te c]t se poate de
explicit despre contrastul
dintre bine [i r=u: " L=sa\i s=
creasc= ]mpreun= [i gr]ul [i
neghina, p]n= la seceri[, [i la
vremea seceri[ului voi zice
(Evanghelia dup= Matei. Cap. 19).
sem=n=torilor: Plivi\i ]nt]i neghina
[i lega\i-o ]n snopi, ca
s-o ardem, iar gr]ul aduna\il
]n jinti\a mea".
Cre[tinismul propune pentru
societatea sclavagist=
]n care s-a n=scut un cod
etic a c=rui esen\= nu numai
c= este valabil= [i ast=zi, dar
o reg=sim ]ncorporat= ]n
morala [i principiile dreptului.
"Nici furii, nici lacomii,
nici be\ivii, nici batjocoritorii,
nici r=pitorii nu vor mo[teni
]mp=r=\ia lui Dumnezeu". }n
aceste r]nduri din }nt]ia Epistol=
c=tre Corinteni a Sf]ntului
Apostol Pavel s]nt incriminate
]n fapt c]teva categorii
de infractori care mai
]nainte de a nu binemerita
]mp=r=\ia cerului nu vor binemerita
o lini[tit= via\= p=m]ntean=,
c=ci p]n= a-i ajunge
m]na lui Dumnezeu, ]i va
ajunge m]na justi\iei, din comunitatea
]n care tr=iesc. }n
Epistola c=tre Galateni a
Sf]ntului Apostol Pavel este
enun\at ]n c]teva pasaje, f=r=
nici un echivoc, dreptul la
libertate. "Sta\i deci tari ]n libertatea
cu care Hristos ne-a
f=cut liberi [i nu v= prinde\i
iar ]n jugul robiei". Pentru c=
se spune mai departe, " ... a\i
fost chema\i la libertate, numai
s= nu folosi\i libertatea
ca prilej de a sluji trupului, ci
sluji\i unul altuia prin iubire".
}
nv=\=turile lui Hristos, cre[-
tinismul ]n general s]nt
a[ezate sub semnul respectului
fa\= de moral= [i justi\ie.
Cele zece porunci s]nt mai
mult dec]t exemplificative ]n
acest sens, a[a cum exemplificativ
este [i urmatorul pasaj
din Epistola }nt]ia c=tre
Timotei a Sf]ntului Apostol
Pavel: " Dar tu, omule al lui
Dumnezeu,... urmeaz= dreptatea,
evlavia, credin\a,
dragostea, r=bdarea, bl]nde-
\ea".
Conchiz]nd, cre[tinismul
vorbe[te, ]ntr-o form=
incipient=, ce-i drept, despre
ceea ce, aproape dou= mii de
ani mai t]rziu, avea s= fie
cunoscut sub numele de
drepturi ale omului, fapt care
face din religia fundamentat=
de Isus Hristos, poate
religia cea mai progresist=
a lumii.
{tefan MITROI
}N|ELEPCIUNEA
LUMII
Cum s=-\i p=strezi demnitatea uman=
Cum s= reac\ion=m la
ofense S= ne prefacem c=
nu s-a ]nt]mplat nimic S=
ignor=m ofensa Cum s= ne
st=p]nim, c]nd ]n psihicul
omului ca atare este "programat="
tendin\a spre reac\iile
de ripost=.. C]nd omul este
ofensar de cineva, ]n el apare
inevitabil dorin\a instinctiv=
de a nu r=m]ne dator [i
de a-i r=spunde celui care l-a
ofensat. Capacitatea de a lua
sub control aceast= tr=s=tur=
psihologic= de caracter este
estimat= de tradi\ia evreiasc=
drept o st=p]nire de sine "supraomeneasc=".
... Ne-am putea
controla reac\iile la situa-
\iile acute dac= vom ]n\elege
c= de cele mai multe ori pricina
ofenselor la adresa noastr=
nu s]nt ]n noi, ci ]n cel
care ne ofenseaz=. Iar asta
]nseamn= c= nu trebuie s= le
permitem altora s= ne atrag=
]n "schimburile de amabilit=\i".
S= ne ]ntreb=m: de ce
atunci c]nd devenim obictul
batjocurii [i ofensei, noi ne
transform=m ]n fiare ]nfuriate
{i s= recunoa[tem: pentru
c= undeva ]n ad]ncul fiin-
\ei noastre ia na[tere ]n asemenea
momente senza\ia c=
s]ntem str]n[i la un col\.
Acest sentiment temporar al
disper=rii ne apas= psihologic,
provoc]nd dorin\a de a-
i sf][ia pe cei care ne-au ofensat.
Dar satisfac\ia pe care,
chipurile, o putem avea din
actul r=bun=rii ]mplinite este
]n realitate doar o iluzie. Cu
adev=rat reale s]nt acele
emo\ii pozitive [i destul de
fertile, care ne cuprind atunci
c]nd reu[im s= ne ]nvingem
instinctele. Capacitatea de a
p=stra demnitatea proprie
este una dintre cele mai valoroase
calit=\i ale omului. Dar
cum proced=m atunci c]nd
]n prezen\a voastr= s]nt
ofensa\i al\i oameni - cunoscu\i,
prieteni, rude.. Tradi\ia
evreiasc= estomeaz= "neutralitatea"
]n asemenea cazuri
ca aprobare tacit= sau acord
cu "pozi\ia atacatorului". Dar
orice situa\ie de acest gen cere
de la martorul scenelor
ofensatoare un comportament
ra\ional [i bine chibzuit.
Deseori oamenii ]i riposteaz=
celui care i-a ofensat.
Este o gre[al= destul de r=sp]ndit=,
al c=rei rezultat este
adeseori acutizarea situa\iei,
un nou val de ofense, care v=
denigreaz= rude [i prietenul,
[i pe dvs ]mpreun= cu ei. Nimic
bun. Ie[irea optim= din
situa\ie este g=sirea unei modalit=\i
de a ]ntrerupe convorbirea
nepl=cut=. F=r= a
clarifica rela\iile [i pozi\iile.
Pe urm= poate c= ve\i dori
s=-i repro[a\i b=d=ranului c]-
te ceva ce \ine de fondul [i
forma acuza\iilor lui. Dar
]nainte de a o face, efectua\i
un calcul psihologic simplu.
Str=dui\i-v= s= aprecia\i obiectiv
calit=\ile omene[ti ale
"adversarului". Face s= clarifica\i,
totu[i, rela\iile (]ntre patru
ochi), dac= atacul asupra
prietenului voctru nu este caracteristic
pentru comportamentul
persoanei respective.
Dar dac= omul nu este gata
]n principiu s= recepteze critica,
iar agresivitatea lui nu
este ]nt]mpl=toare [i se manifest=
nu numai ]n comunicarea
cu amicul dvs, ci [i cu al\i
oameni, atunci nu e cazul s=
mai reveni\i la temele abordate
]n conflict. Ve\i proceda
corect dac= ve\i evita orice
contacte cu omul acesta [i ]i
ve\i recomanda amicului sau
rudei ofensate s= fac= la fel.
Deci, s= rezum=m cele de
mai sus [i s= formul=m c]teva
reguli de comportament
]n situa\ii de conflict.
1. Nu cobor]\i la nivelul
celora care declan[eaz=
conflicte. 2. Evita\i orice cuvinte
sau ac\iuni, care ar
putea acutiza situa\ia de
conflict. 3. Nu dezmin\i\i
calomniile [i acuza\iile ]n
prezen\a str=inilor. 4. Nu
uita\i s= estima\i cu cine
ave\i de a face. Nu are sens
s= v= irosi\i timpul pre\ios
pentru a v=rsa m=rg=ritare
]n fa\a celora care nu pot
distige m=rg=ritale de pietri[.
5. Nu uita\i c= omul
nu poate purta r=spundere
pentru comportamentul altor
oameni, dar este responsabil
pentru fiecare pas propriu,
pentru fiecare cuv]nt [i
mi[care.

8
Publica\ie a Asocia\iei «Pentru Demnitatea Uman=»
Via\a
24
August
2004
DEMNITATEA
TRIUMFULUI
Europenii s]nt cuceri\i
de «Dragostea din tei»
B=ie\ii de la O-Zone [i-au aruncat la b=taie viitorul hit european, intitulat "Despre tine" sau "M= ]nec ]n ochii t=i..."
La ]nceputul lunii martie, opinia
public= din Rom`nia [i de la
noi era [ocat= de vestea care anun-
\a c= piesa "Dragostea din tei", semnat=
de b=ie\ii de la O-Zone, se difuzeaz=
]n heavy-rotation la posturile
de radio din Italia, ]ntr-o variant=
mai mult sau mai pu\in "de
]mprumut", regizat= de Paula Mitrache
sub titulatura "Haiducii".
De aici [i p]n= la intrarea piesei
]n topurile italiene nu a fost dec]t
un pas, chiar dac= ]ntre cele dou=
tabere s-a iscat un mic conflict ]n
care au fost implica\i b=ie\ii de la
"Haiducii", care ]n cel mai bun caz
au fost ni[te victime ale unei alegeri
f=r= documentare. Trupa condus=
de Dan B=lan avea s= profite din
plin de succesul din Cizm= a surogatului
"Haiducii", piesa lor urm]nd
s= ocupe prima pozi\ie ]n
Spania (pe 29 martie), respectiv
Fran\a (pe 18 aprilie).
A[a a ]nceput povestea unui
succes muzical f=r= precedent ]n
industria muzical= rom`neasc=
(ca s= nu mai vorbim de cea moldoveneasc=),
un succes care a avut
]n prim-plan o pies= care cucerise
deja de circa un an plaiurile mioritice.
Prima \ar= care a f=cut mare
v]lv= ]n jurul succesului O-Zone a
fost Fran\a, posturile de televiziune
lupt]ndu-se din greu pentru a pune
m]na pe un material exclusiv cu
aceast= noua senza\ie european=.
A[a cum [i era de a[teptat, single-ul
"Disco-Ozone" s-a r=sp]ndit ]n toat=
Europa, "Dragostea din tei" ocup]nd,
pe r]nd, prima pozi\ie a topurilor
din Germania, Rusia, Elve-
\ia, Austria sau Polonia, iar europenii
au ]nceput s= se prind= cam
cum se pronun\= cuvintele ]n limba
rom`n=.
Locul 1 ]n
Billboard
Eurocharts Singles
Cea de-a dou= bomb= cu Dan
B=lan [i compania ]n rolurile principale
a fost ocuparea primului
loc ]n Billboard Eurocharts Singles
- o performan\= unic= pentru o
trup= care presteaz= ]n limba rom`n=.
De altfel, de c]nd s-au coco-
\at ]n fruntea prestigiosului top,
b=ie\ii de la O-Zone au mai reu[it
]nc= o performan\=: p=strarea acestei
pozi\ii timp de patru s=pt=m]ni
(consecutiv).
{i uite a[a, dup= aproape 130
de zile de succes european, "Dragostea
din tei" continu= s= domine
clasamentele din Germania, Fran-
\a, Austria, Norvegia, Elve\ia, Polonia,
Slovacia [i Lituania, men\in-
]ndu-se pe prima pozi\ie [i ]n Web
Top 100 sau Europe Top 100,
av]nd ]n acela[i timp mari [anse s=
ajung= pe prima pozi\ie a topurilor
[i ]n Estonia, Cehia (topul single-urilor),
Israel, Rusia, Ucraina,
Portugalia, Suedia [i Belgia - \=ri ]n
care "Dragostea din tei" ocup= pozi\ii
pe podium.
}n acest timp, pe l]ng= "Haiducii"
- proiectul lansat de Paula Mitrache,
mai profit= de acest succes
[i francezii de la Le 6-9 cu parodia
lor intitulat= "Le-Poulailler".
Indiferent dac= place cuiva sau
nu, piesa b=ie\ilor de la O-Zone a
reu[it s= distrug= orice concuren\=
mai bine de trei luni, afl]ndu-se ]n
continu= urcare ]n clasamentele
din toat= lumea, inclusiv ]n Brazilia
unde, ]n doar o s=pt=m]n=, "Dragostea
din tei" a reu[it s= urce patru
pozi\ii ]n Top 40 Dance Traxx,
respectiv de pe 18 p]n= pe 14, p=str]nd
tendin\a de urcare.
Mai mult dec]t at]t, un aspect
extrem de interesant se petrece ]n
topul din Rusia, unde trupa O-
Zone se prezint= at]t cu "Dragostea
din tei", c]t [i cu "Despre tine" - viitorul
hit, intrat direct pe pozi\ia a
24-a. P=str]nd re\eta de p]n= acum,
O-Zone a lansat "Despre tine", la
]nceput, prin "vecini", piesa g=sindu-se
]n acest moment ]n Iugoslavia
[i Letonia.
Ei bine, spre deosebire de celelalte
\=ri europene care preiau
exact titlul original al pieselor, letonii
au dat dovad= de originalitate
[i au botezat piesa "Despre tine" ]n
"M= ]nec ]n ochii t=i".
«Dragostea
din tei», ]n
Brazilia [i Peru
La ]nceputul lui august "Dragostea
din tei" continua sa domine
Europa - [apte number one ]n acel
moment. }ntre timp, o urcare spectaculoas=
o ]nregistreaz= "Dragostea
din tei" ]n topul Dance Traxx
din Brazilia, unde ocupa la ]nceputul
lunii pozi\ia a cincea, av]nd
tendin\e serioase de urcare spre
prima pozi\ie. Deci, "Dragostea din
tei" face furori [i ]n exotica Brazilie,
ea fiind prezent= [i intre primele 40
de pozi\ii ale topului single-urilor
din Peru. Astfel, dup= patru s=pt=m]ni
de prezen\= ]n topul peruan,
hitul b=ie\ilor de la O-Zone a
urcat 14 pozi\ii, clas]ndu-se la ]nceputul
lunii pe locul 20, cu aceea[i
tendin\= de urcare.
O-Zone,
m]ndria Rusiei
O-Zone [i "Dragostea din tei" au
p=truns, a[a cum era de a[teptat, [i
]n Rusia. Dar nu oricum. Ziari[tii
moscovi\i ]i considera "m]ndria na-
\ional= a Rusiei", transmite Agen-
\ia "Rusia la zi". "Grupul poate fi
numit m]ndria noastr= na\ional=
pentru ca O-Zone s]nt ai no[tri.
S]nt din Moldova, vorbesc fluent
ruse[te, ceea ce ne face s=-i putem
numi omologul b=rb=tesc al grupului
t.A.T.u. Ei bine, nu se s=rut=,
dar ][i v]nd discurile la fel de bine
ca [i fetele de la t.A.T.u.", scrie cotidianul
"Moskovski Komsomole\".
O-Zone este cel de-al patrulea grup
din Republica Moldova care devine
popular ]n Rusia, dup= "Cuibul",
"Zdob [i Zdub" [i "G]ndul M]tei".
Managerii din Rusia ai grupului
s]nt de p=rere c= e mai avantajos s=
p=trunzi ]n Europa prin Rom`nia,
dec]t prin Moscova. A doua variant=
e mult mai complicat=. "t.A.-
T.u. au reu[it, dar prin scandal, ]n
timp ce la O-Zone nu este altceva
dec]t muzic=", au afirmat ei.
La Moscova, cu ocazia unui
mare concert organizat de postul
de radio "Energia", O-Zone au acordat
un interviu ]ntr-o rus= impecabil=.
Cu aceast= ocazie, ei au declarat
c= muzica din Rom`nia este
plictisitoare, de[i posibilit=\i ar exista:
"Pia\a moldoveneasc= este mai
interesant=. La noi s]nt amestecate
mai multe culturi, inclusiv cea rus=.
Avem [i ceva de la Rom`nia,
ceva de la Ucraina [i, ]n sf]r[it, folclorul
nostru... }n Rom`nia, situa\ia
este mult mai plictisitoare, cu excep\ia
fenomenului manele. Este
un fel de Tarkan, ]ns= ]n rom`ne[-
te [i cu r=d=cini ]n folclorul rom`nesc.
Este o muzic= plin= de via\=,
c]ntece care ar putea s= prind= [i
]n Rusia. Muzica dance este foarte
banal= ]n Rom`nia, iar rock-ul pur
[i simplu nu exist=. Totul e insipid
[i prooccidental. Or, posibilit=\i totu[i
exist= ]n Rom`nia. Studiouri,
produc=tori [i posibilitatea ca discurile
s= se v]nd= ]n mod legal", a
declarat Dan B=lan, liderul trupei.
B=ie\ii consider= c= ]n Spania
au un public excelent, dar cel mai
tr=snit este, indiscutabil, cel german.
"Am fost [oca\i c]nd am v=zut
ni[te bunicu\e \in]nd ]n m]ini postere
cu noi".
Recent, au concertat ]n Liban,
al=turi de c]teva vedete americane,
[i s-au sim\it excelent. Portmoneele
]nc= nu li s-au ]ngr=[at, dar cei trei
componen\i ai trupei a[teapt= momentul
cu ner=bdare. "V]nz=rile
par a fi bune, poate ne alegem [i
noi cu ceva", declar= ei. De zece
s=pt=m]ni, ]n Fran\a, O-Zone s]nt
number one. {i aproape ]n toat=
Europa la fel. "Oare t.A.T.u. a reu[it
a[a ceva", se ]ntreab= B=lan.
O-Zone - mai
tari ca Eminem
Pentru prima dat= o melodie de
la noi ajunge ]n fruntea unui top
pe Europa, ]ntrec]nd arti[ti precum
Anastacia, Usher sau Eminem.
Ultima or=
Number 1 la
nivel european
Trupa O-Zone este ]n continuare
Number 1 ]n Billboard Eurocharts
cu single-ul "Dragostea din
tei". Cele mai multe single-uri v]ndute
la nivel european apar\in b=ie\ilor
de la O-Zone. Ei s]nt pe locul
1 ]n Olanda, Norvegia, Elve\ia, Austria,
Germania [i Franta. De[i cobor]ser=
un loc ]n clasamentul de
v]nz=ri din Marea Britanie, la ]nceputul
lui august v]nz=rile O-Zone
au crescut.
Via\a
2004
Publica\ie a
Asocia\iei «Pentru
Demnitatea Uman=»
Adresa
redac\iei:
str. V. Lupu 16/1,
Chi[in=u, MD 2004,
Republica Moldova.
E-mail:
viata_demnitate@ yahoo.com
Redactor
[ef:
Vsevolod Ciornei
Echipa
redac\iei:
Ion Chiriac,
Leonid Axenti
Banca "Mobiasbanc= SA",
filiala nr 4 bd Dacia
Cont curent ]n lei
22248014985444
Codul b=ncii 280101810
Tiparul:
Tipografia «ElanPoliraf»