SINTAXA LIMBII ROMÂNE. NOTE DE CURS
ALINA GIOROCEANU SINTAXA LIMBII ROMÂNE. NOTE DE CURS 1
- Page 3: CUPRINS Semestrul I. Tematică ....
- Page 7 and 8: UNITATEA DE ÎNVĂłARE I. NoŃiuni
- Page 9 and 10: (2003). Elemente de gramatică, Buc
- Page 11 and 12: . subordonat: creionul meu. 3. dup
- Page 13 and 14: informaŃii legate de o stare/acŃi
- Page 15 and 16: . incomplete (brahilogice) - reduse
- Page 17 and 18: această maşină, maşina dorită
- Page 19 and 20: 2. de dependenŃă, 3. de nondepend
- Page 21 and 22: UNITATEA DE ÎNVĂłARE IV. FuncŃi
- Page 23 and 24: 3. MP nu se leagă de predicatul se
- Page 25 and 26: II. Nivel frastic: 1. Subordonată
- Page 27 and 28: Clasa de substituŃie: I. Nivel pro
- Page 29 and 30: A te ocupa de îngeri devine un mod
- Page 31 and 32: UNITATEA DE ÎNVĂłARE VI. Acordul
- Page 33 and 34: Jumătate din bani s-au cheltuit. F
- Page 35 and 36: Se întâlneşte şi în construcŃ
- Page 37 and 38: . AnalizaŃi sintactic şi morfolog
- Page 39: Complementul predicativ al obiectul
- Page 42 and 43: UNITATEA DE ÎNVĂłARE I. Compleme
- Page 44 and 45: B. realizări nonnominale: c. adver
- Page 46 and 47: 1. Conform definiŃiei, prezenŃa c
- Page 48 and 49: 4. în unele scheme, este atras de
- Page 50 and 51: Îi dau cartea Mariei şi oricui vi
ALINA GIOROCEANU<br />
<strong>SINTAXA</strong> <strong>LIMBII</strong> <strong>ROMÂNE</strong>. <strong>NOTE</strong> <strong>DE</strong><br />
<strong>CURS</strong><br />
1
CUPRINS<br />
Semestrul I. Tematică ........................................................................................... 5<br />
Unitatea de învăŃare I. NoŃiuni introductive .................................................... 7<br />
Unitatea de învăŃare II. UnităŃile sintaxei .................................................... 10<br />
Unitatea de învăŃare III. RelaŃiile sintactice ................................................. 18<br />
Unitatea de învăŃare IV. FuncŃiile sintactice. Predicatul.<br />
FuncŃiile sintactice specifice GV............................... 21<br />
Unitatea de învăŃare V. Subiectul ...................................................................... 28<br />
Unitatea de învăŃare VI. Acordul dintre subiect şi predicat .......................... 31<br />
Tipuri de subiecte propuse pentru examen ....................................................... 36<br />
Semestrul al II-lea. Tematică .............................................................................. 41<br />
Unitatea de învăŃare I. Complemente specifice GV ........................................... 42<br />
Unitatea de învăŃare II. Complementele (posesiv, prepoziŃional,<br />
de agent, comparativ) ............................................ 51<br />
Unitatea de învăŃare III. FuncŃiile sintactice în GN. Atributul ...................... 62<br />
Unitatea de învăŃare IV. CircumstanŃialele ..................................................... 66<br />
Unitatea de învăŃare V. CircumstanŃialele (sociativ,<br />
instrumental, opoziŃional, cumulativ, de excepŃie).. .76<br />
AplicaŃii. Teste de evaluare ………………………………………….............… 84<br />
Bibliografie generală …………………………………………………………… 95<br />
3
Facultatea de Litere<br />
Catedra de limba şi literatura română<br />
<strong>SINTAXA</strong> <strong>LIMBII</strong> <strong>ROMÂNE</strong>. <strong>NOTE</strong> <strong>DE</strong> <strong>CURS</strong><br />
Anul al III-lea. Semestrul I<br />
Titular de curs: Alina Gioroceanu<br />
TEMATICĂ:<br />
NoŃiuni generale<br />
UnităŃile sintactice<br />
RelaŃiile sintactice<br />
FuncŃii sintactice în GV (predicatul, numele predicativ, complementul predicativ al<br />
obicetului, subiectul)<br />
„Fără îndoială, cam tot ce înseamnă inteligenŃă umană este<br />
sintaxă – fără sintaxă noi am fi cu foarte puŃin mai isteŃi decât<br />
cimpanzeii.” – William H. Calvin, Cum gândeşte creierul –<br />
Sintaxa-un fundament al inteligenŃei, Bucureşti: Humanitas,<br />
2002.<br />
Indivizii umani, în procesul de achiziŃie a limbajului, în învăŃarea unei limbi<br />
străine, înmagazinează atât cuvintele din limbă, cât şi structurile propoziŃionale (şi<br />
structurile de structuri) posibile într-o limbă. Să poŃi construi sens şi să poŃi extrage<br />
sens dintr-o secvenŃă de elemente dispuse după anumite reguli presupune operaŃii de<br />
organizare şi de interpretare a mesajului complexe, specific umane. În cadrul ştiinŃei<br />
lingvistice, disciplina care studiază disponibilităŃile combinatorii ale cuvintelor şi<br />
îmbinarea acestora în structuri superioare este sintaxa.<br />
5
UNITATEA <strong>DE</strong> ÎNVĂłARE I.<br />
NoŃiuni introductive<br />
Obiective:<br />
- însuşirea terminologiei de specialitate;<br />
- delimitarea disciplinei sintaxă în cadrul lingvisticii;<br />
- cunoaşterea istoriei conceptului de sintaxa şi a gramaticilor româneşti<br />
Timpul alocat: 2 ore<br />
1. EvoluŃia conceptului. Sintaxa ca organizare (gr. syntaxis s.f. „organizare, ordine,<br />
construcŃie, aşezare împreună; contingent”)<br />
Ca în orice disciplină cu rădăcini vechi, termenul se modifică de la Antichitatea<br />
greacă până la abordările actuale. Într-o primă fază, evoluează paralel cu logica;<br />
Aristotel îşi întemeiază teoria structurii frazei pe două noŃiuni: subiectul şi predicatul<br />
şi pune astfel bazele analizei sintactice. Termenii vor fi preluaŃi de gramaticile<br />
următoare, începând cu gramaticienii latini, va trece în gramatica medievală şi va<br />
ajunge gramticile moderne, actuale. Sintaxa va fi abordată în toate aceste lucrări ca<br />
parte a gramaticii.<br />
În Gramatica medievală (de la Port-Royal a autorilor Arnould, Lancelot, Duclos),<br />
de exemplu, sintaxa reprezintă un mod de construcŃie, care se axează pe regulile<br />
acordului şi pe regimul determinării.<br />
În lucrările moderne, de sorginte saussuriană, sintaxa este domeniul de studiu al<br />
relaŃiilor sintagmatice. Diverse curente lingvistice (funcŃionalismul francez,<br />
distribuŃionalismul american, şcoala glossematică daneză) privesc componentele<br />
tradiŃionale ale gramaticii nedisociat, numind disciplina integratoare morfosintaxă. Ca<br />
un preambul la gramaticile de tip generativ-transformaŃional, morfosintaxa are ca<br />
obiect de studiu formele (flexiune şi derivare) şi regulile de combinare care conduc la<br />
construcŃia sintagmelor şi a unităŃilor superioare.<br />
În gramaticile de tip generativ-transformaŃional, sintaxa reprezintă centrul de<br />
greutate al disciplinei gramaticale. În fapt, gramatica este temeiul preocupărilor<br />
lingvistice, iar sintaxa este cea care se ocupă cu studiul principiilor gramaticale, care<br />
organizează structura şi funcŃionarea unei limbi, cu studiul unităŃilor şi al relaŃiilor<br />
identificate în cadrul unui enunŃ. Celelalte componente ale gramaticii sunt lexiconul<br />
(setul de cuvinte şi afixe) şi semantica (sensurile asociate cu lexiconul unei limbi, cu<br />
unităŃile şi relaŃiile din structura frazei).<br />
Majoritatea sintacticienilor actuali recunosc rolul important pe care l-a avut în<br />
dezvoltarea teoriilor recente Noam Chomsky şi colaboratorii săi, începând cu<br />
mijlocul secolului trecut. Gramatica generativă, termen care integrează teoriile<br />
dezvoltate în secolul al XX-lea (v. Ionescu, Emil (2007). Gramatici formale. Cu<br />
referire specială la HPSH, Bucureşti: Editura UniversităŃii din Bucureşti.),<br />
consideră că enunŃurile iau naştere asemenea programelor de calculator, fiind<br />
generate de un sistem de operare înnăscut. Această abilitate cognitivă ne este<br />
specifică, iar scopul teoriei sintactice ar fi tocmai conştientizarea şi reprezentarea,<br />
modelarea, acestor „diagrame operaŃionale” ale minŃii noastre.<br />
7
Prin finalitatea propusă, sintaxa actuală se alătură altor ştiinŃe (psihologia,<br />
filozofia, ştiinŃa computerelor), care îşi propun să descrie şi să explice modul în care<br />
omul gândeşte, în special modul în care utilizează noŃiuni abstracte. Aceste ştiinŃe<br />
sunt grupate sub denumirea de ştiinŃe cognitive.<br />
PrecizaŃi principalele curente manifestate în teoria sintactică<br />
2. Scurt istoric al gramaticii româneşti<br />
În istoria gramaticii româneşti, preocupările pentru studiul şi întocmirea unei<br />
gramatici a limbii române datează din secolul al XVIII-lea. Dimitrie Eustatievici<br />
Braşoveanul realizează în 1757 prima gramatică românească intitulată chiar aşa:<br />
Gramatica rumânească, rămasă în manuscris. Prima gramatică publicată a limbii<br />
române este cea a lui Samuel Micu, Elementa linguae Daco-romanae sive<br />
Valachicae, tipărită la Viena în 1780. Ion Eliade Rădulescu publică în 1828<br />
următoarea gramatică, la Sibiu, intitulată Grammatică românească. AlŃi autori de<br />
gramatici sunt Timotei Cipariu (Gramatec’a limbei romane, în 2 părŃi – 1869<br />
Analetica, 1877 Sintetica), Hariton Tiktin (Gramatica română, 1891: Etimologia şi<br />
Sintaxa), Alexandru Philippide (Gramatică elementară a limbii române – 1897).<br />
Pâna la apariŃia unei lucrări academice, trebuie menŃionate câteva contribuŃii<br />
importante în domeniul gramatical: Iorgu Iordan (1937). Gramatica limbii române,<br />
Bucureşti, Al. Rosetti, Jacques Byck (1943). Gramatica limbii române, Bucureşti:<br />
Editura Universul.<br />
Primele gramatici româneşti.<br />
În 1954, sub egida Academiei, apare prima ediŃie a Gramaticii limbii române, iar<br />
în 1963, în cadrul Institutului de Lingvistică al Academiei, sub conducerea lui Al.<br />
Graur, a fost elaborată Gramatica limbii române, în două volume. Primul volum se<br />
ocupa de morfologia limbii române, cel de-al doilea volum, dedicat sintaxei.<br />
Abordarea descriptivă a limbii române este realizată în termenii gramaticii<br />
tradiŃionale.<br />
Interesul pentru gramatică se va manifesta tot mai pregnant, prin apariŃia unor<br />
lucrări care propun o viziune integrală asupra sistemului gramatical al limbii române;<br />
alte lucrări se ocupă fie de părŃi ale gramaticii limbii române, fie de diferite probleme<br />
gramaticale, privite prin grila diverselor teorii ale domeniului. Unele lucrări preferă<br />
viziunea descriptivă, altele reŃin aspectele normative. Voi aminti aici câteva: Avram,<br />
Mioara (1997, 2001). Gramatica pentru toŃi, Bucureşti: Humanitas, G. G. NeamŃu<br />
(1986). Predicatul în limba română, Bucureşti: Editura ŞtiinŃifică şi Enciclopedică,<br />
G. G. NeamŃu (2008). Teoria şi practica analizei gramaticale, Piteşti: Paralela 45, D.<br />
D. Draşoveanu (1997). Teze şi antiteze în sintaxa limbii române, Cluj: Clusium,<br />
Irimia, Dumitru (2008). Gramatica limbii române, Iaşi: Polirom, Dimitriu, Corneliu<br />
(2002). Tratat de gramatică a limbii române. Sintaxa, Iaşi: Institutul European, Pană-<br />
Dindelegan (1974). Sintaxa transformaŃională a grupului verbal în limba română,<br />
Bucureşti: Editura Academiei, Valeria GuŃu-Romalo (2000). Corectitudine şi<br />
greşeală. Limba română de azi, Bucureşti: Humanitas, Pană-Dindelegan, Gabriela<br />
8
(2003). Elemente de gramatică, Bucureşti: Humanitas EducaŃional, Diaconescu, Ion<br />
(1995). Sintaxa limbii române, Bucureşti: Editura ŞtiinŃifică şi Enciclopedică.<br />
O abordare modernă asupra limbii este dezvoltată în Gramatica limbii române<br />
(GALR), elaborată sub coordonarea Valeriei GuŃu Romalo, de o comisie alcătuită de<br />
cadre didactice de la Universitatea din Bucureşti şi Universitatea din Braşov şi editată<br />
în două volume: vol. I, Cuvântul, vol. al II-lea, EnunŃul (2005). În 2008 apare ediŃia a<br />
II-a, revizuită. Lucrarea este un adevărat tratat de gramatică (de aproximativ 2000 de<br />
pagini), în care abordarea structurală este corelată cu abordările recente, semanticopragmatice.<br />
În 2010, tot în cadrul Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”,<br />
coordonată de Gabriela Pană Dindelegan, este redactată Gramatica de bază a limbii<br />
române (GBLR). Fără a fi o gramatică de uz şcolar, cartea este concepută ca versiune<br />
redusă a GALR, deschisă uzului didactic. Sintetică şi însoŃită de un Caiet de<br />
exerciŃii, lucrarea urmăreşte, în mare, linia propusă de Gramatica academică<br />
anterioară. Există, totuşi, importante diferenŃe faŃă de aceasta; se renunŃă, astfel, la<br />
funcŃia de atribut din gramatica tradiŃională, se pune accentul pe structura grupului<br />
sintactic, diferenŃiind adjunctul de complement, se distinge propoziŃia finită de cea<br />
non-finită etc.<br />
Gramaticile academice româneşti şi tipurile de abordare.<br />
Evaluare:<br />
DefiniŃi sintaxa şi precizaŃi modul de evoluŃie a conceptului.<br />
În ce secol apar primele gramatici româneşti şi care sunt autorii<br />
Care sunt lucrările academice dedicate domeniului gramatical <br />
PrecizaŃi Unitatea principalele de învăŃare teorii II gramaticale dezvoltate în cercetarea gramaticală<br />
a limbii române.<br />
9
UNITATEA <strong>DE</strong> ÎNVĂłARE II.<br />
UnităŃile sintaxei<br />
Obiective:<br />
- însuşirea terminologiei de specialitate;<br />
- cunoaşterea şi identificarea tipurilor de enunŃuri<br />
- operarea cu noŃiunile specifice sintaxei româneşti.<br />
Timp alocat: 4 ore<br />
Examinând o limbă dată, gramaticienii încearcă să determine modul în care se<br />
formează enunŃurile, cum sunt organizate acestea, care sunt unităŃile sintactice care le<br />
structurează. Setul unităŃilor inventariate diferă de la cercetător la cercetător, de la un tip<br />
de gramatică la altul.<br />
În tradiŃia gramaticii româneşti, analitismul formal diferenŃiază două, trei sau<br />
patru tipuri de unităŃi sintactice: 1. propoziŃia şi fraza, 2. partea de propoziŃie, propoziŃia<br />
şi fraza, 3. partea de propoziŃie, sintagma, propoziŃia sau fraza. Toate acestea se<br />
subordonează textului.<br />
Fixând un reper funcŃional şi privind studiul limbii ca parte integrantă a ştiinŃelor<br />
comunicării, GALR (2005) consideră enunŃul drept „unitatea lingvistică”, „unitatea de<br />
bază a comunicării” (p.13). Acesta se poate realiza sintactic prin cuvânt (Foc!), grup<br />
sintactic (Toamnă târzie..., Vino acum!), propoziŃie (Pisica zgârie la uşă.) sau frază.<br />
GBLR, în linia gramaticilor generative, reŃine ca unităŃi ale sintaxei: a. cuvântul,<br />
b. grupul sintactic, c. propoziŃia.<br />
II.1. În gramatica de tip tradiŃional, partea de propoziŃie este acea componentă a<br />
propoziŃiei / cea mai mică unitate sintactică purtătoare de funcŃie sintactică. Aceasta se<br />
realizează printr-o parte de vorbire sau printr-o parte de vorbire însoŃită de un instrument<br />
gramatical.<br />
Adesea, în variaŃie liberă cu funcŃie sintactică este utilizat şi termenul, mai<br />
nou, poziŃie sintactică. Mai bine delimitate terminologic apar utilizate şi explicate<br />
conceptele în GBLR. În timp ce poziŃia sintactică este „aşezare ierarhică a constituenŃilor<br />
în raport cu centrul de grup” , „într-o poziŃie sintactică putând fi atribuite diverse funcŃii<br />
sintactice” (p. 665), funcŃia sintactică desemnează „relaŃia sintactică şi sintacticosemantică<br />
specifică faŃă de un centru de grup” (p. 34/ 662), care capătă valori diferite în<br />
plan paradigmatic (clasă de substituŃie – v. infra realizările diferitelor funcŃii sintactice) şi<br />
în plan sintagmatic (presupune un regent specific şi o restricŃie).<br />
Tipologia părŃilor de propoziŃie:<br />
1. după rolul jucat în interiorul unei propoziŃii:<br />
a. principale, când au rolul de subiectul şi predicatul, numele predicativ;<br />
b. secundare, cu funcŃia de atributul, complementele (obligatorii: El parcurge 10 km.<br />
sau facultative: Vin la voi negreşit).<br />
2. rolul în relaŃia de dependenŃă:<br />
a. regent: Creionul meu<br />
10
. subordonat: creionul meu.<br />
3. după structură (v. CăpăŃînă 2007: 28-32)<br />
a. simple: Adina vine la mine.<br />
b. multiple: Adina şi Alex vin la mina.<br />
c. dezvoltate neanalizabile: Tot Adina vine., Intră cu pălăria pe cap, Să vă aduceŃi<br />
aminte această clasificare. Între 2 şi 4 e închis.<br />
d. dezvoltate analizabile: Fiindu-i foame, a venit acasă., N-are cine mă îngriji când<br />
sunt bolnav. Devenit ministru, a uitat promisiunile., Drumul de la mare la munte<br />
a fost obositor.<br />
Partea de propoziŃie: definire, structură.<br />
II.2. Sintagma (v. Diaconescu 1995) este o unitate sintactică relaŃională (compusă din<br />
două părŃi de propoziŃie) născută în relaŃia de dependenŃă. Implică doi termeni<br />
purtători de funcŃie sintactică, un determinat (regent) şi un determinant (subordonat).<br />
Tipologie:<br />
1. după vecinătatea termenilor:<br />
a. continue: în enunŃul Merg vineri la dentist – merg vineri<br />
b. discontinue: merg ... la dentist.<br />
2. în funcŃie de calitatea de predicat al regentului:<br />
a. primare: Tata vine luni la mine.: tata vine, vine luni, vine la mine<br />
b. derivate: Studenta aceea este din Craiova.: studenta aceea.<br />
3. în funcŃi de calitatea morfologica a regentului:<br />
a. sintagma nominală: studenta aceea, copacul din faŃa casei;<br />
b. sintagma verbală: şi-a revenit, a revenit repede;<br />
c. sintagma adjectivală: previzibil pentru toŃi;<br />
d. sintagmă adverbială: mereu sus, mult prea devreme<br />
e. sintagmă interjecŃională: vai de ei, hai azi.<br />
4. în funcŃie de prezenŃa/absenŃa termenilor:<br />
a. explicite (supra);<br />
b. implicite (în dialog): - Cum vei ajunge acolo – Cu trenul.<br />
Sintagma: definire, criterii de clasificare.<br />
II.3.PropoziŃia:<br />
II.3.1. În gramatică propoziŃia este un concept larg utilizat şi, în aceeaşi măsură,<br />
dezbătut, având diferite accepŃii. Autoarele DicŃionarului de ştiinŃe ale limbii amintesc că,<br />
în calitate de unitate de bază a sintaxei, îi sunt atribuite peste 200 de definiŃii. AlŃi autori<br />
numără peste 300. Aceste definiŃii sunt inspirate din logica modernă (propoziŃiei îi e<br />
atribuită o valoare de adevăr), logica clasică (care face referire la calitatea propoziŃiei de<br />
comunicare completă constituită din subiect şi predicat), ori sunt rezultatul orientării<br />
structuraliste (care pune accent pe autonomia formală a propoziŃiei). Alte definiŃii<br />
combină elemente din orientările anterioare şi cuplează trăsăturile autonomie formală,<br />
autonomie de comunicare şi condiŃii de adevăr.<br />
11
DefiniŃia şcolară a propoziŃiei este „comunicare cu un singur predicat”. Este<br />
insuficientă însă, existând comunicări (propoziŃii!) în care este prezent doar grupul<br />
subiectului:<br />
Toamnă…, Toamnă târzie…, ori în dialog: Cine vine – Ionel.<br />
Alte definiŃii ale propoziŃiei:<br />
• GA II 1963: 7, 17 „unitatea de baza a sintaxei este propoziŃia. Cea mai mică<br />
unitate a sintaxei care poate apărea de sine stătătoare şi care comunică prin<br />
cuvinte cu indici de predicaŃie, o judecată logică sau o idee cu caracter afectiv şi<br />
voliŃional”<br />
• „cea mai mică unitate sintactică ce presupune întotdeauna un singur predicat”<br />
(Şerban, Vasile, Sintaxa limbii române, Bucureşti, 1970)<br />
• Un grup de cuvinte organizate în jurul unui predicat (Sorin Stati, Elemente de<br />
analiză sintactică, 1972, 19; Coteanu, Ion, Gramatica de bază a limbii române,<br />
1982, 14)<br />
• Unitatea sintactică de bază care în principiu este alcătuită dintr-o îmbinare de<br />
cuvinte prin care se transmite o judecată sau voinŃa vorbitorului ori se cer<br />
informaŃii (Dimitriu, Corneliu, Gramatica limbii române explicată. Sintaxa, Iaşi,<br />
1982, 13)<br />
• Ca unitate sintactică superioară sintagmei şi inferioară frazei, propoziŃia se<br />
defineşte, în primul rând prin predicaŃie. Prin acest act se validează calitatea de<br />
propoziŃie, se conferă „unei secvenŃe de semne puterea comunicativă”<br />
(Diaconescu Ion, Sintaxa limbii române. I. UnităŃile sintaxei, 1992, 100)<br />
În plan logic, predicaŃia reprezintă procedeul de atribuire a unor calităŃi obiectelor<br />
ori de stabilire a unei relaŃii între obiecte sau indivizi. În procesul enunŃării, acest<br />
procedeu este asociat cu mărcile sintactice ale predicaŃiei. PredicaŃia, în acest context,<br />
este codificată de morfemele de mod şi timp (număr şi persoană), specifice suportului<br />
verbal sau, în lipsa acestuia, de intonaŃia specifică. În alte alte cuvinte, existenŃa<br />
propoziŃie este condiŃionată de prezenŃa unui verb la mod personal (verb-predicat), ori de<br />
prezenŃa unei intonaŃii predicative (Foc! La stânga!). Există situaŃii când suportul verbal<br />
lipseşte, el putând fi recuperat contextual:<br />
Maria vine şi Dan nu. Ştiu că va ajunge, dar nu ştiu când sau unde.<br />
La nivel sintactic, aşadar, existenŃa propoziŃiei depinde de existenŃa predicatului.<br />
În tradiŃia gramaticală românească, poziŃia predicatului este ocupată şi de modalizatori<br />
(adverbe şi locuŃiuni adverbiale predicative: posibil, probabil, poate, fireşte, cu siguranŃă,<br />
negreşit) în cazul în care aceştia sunt urmaŃi de conjuncŃiile că sau să. Un caz special este<br />
cel al predicatului exprimat prin interjecŃii (prezentative - iată, uite -, imperative – hai -<br />
ori onomatopeice). De asemenea, poziŃia predicatului mai este ocupată în unele cazuri de<br />
verbe la infinitiv ori supin: a nu se fuma! De refăcut tema!<br />
DefiniŃi propoziŃia.<br />
II.3.2. Criterii de clasificare<br />
Gramaticile clasifică propoziŃiile în categorii şi subcategorii, în funcŃie de<br />
anumite criterii: scopul comunicării, afectivitate, conŃinutul exprimat, aspect/formă,<br />
structură, înŃeles.<br />
1. după scopul comunicării, propoziŃiile sunt enunŃiative şi interogative. În<br />
comunicare solicităm sau transmitem informaŃii despre lume sau noi înşine. Transmitem<br />
12
informaŃii legate de o stare/acŃiune din lumea reală cu ajutorul propoziŃiilor asertive. Cu<br />
ajutorul interogativelor, solicităm informaŃii legate de situaŃii care ne interesează.<br />
Vin mâine. Ne afectează pe toŃi încălzirea globală.<br />
Când vii Care este strategia ta<br />
Interogativele se deosebesc de enunŃiative prin intonaŃie, prezenŃa cuvintelor<br />
interogative, topică. În cadrul categoriei interogativelor se deosebesc mai multe tipuri. În<br />
funcŃie de autonomia sintactică, interogativele sunt directe, independente faŃă de un<br />
regent oarecare: când vii şi interogative indirecte, subordonate ale unui regent cu sens de<br />
informare: mă întreabă când vin, dacă vin, ce să fac. Nimeni nu ştie ce face.<br />
După partea de propoziŃie la care se referă întrebarea, interogativele pot fi totale<br />
(atunci când întrebarea se referă la predicat şi se poate răspunde cu da sau nu) şi parŃiale<br />
(în celelalte cazuri, când întrebarea se referă la alŃi constituenŃi ai propoziŃiei)<br />
Revii / Cine Ńi-a dat cartea<br />
În funcŃie de răspunsul aşteptat, interogativele sunt propriu-zise, atunci când se<br />
solicită o informaŃie şi retorice, atunci când nu se urmăreşte un răspuns.<br />
2. după afectivitate: în funcŃie de acest criteriu, interogativele pot fi afective sau<br />
exclamative şi neafective sau neexclamative. Cele afective exprimă starea de spirit a<br />
vorbitorului, atitudinea de admiraŃie, plăcere, surprindere, indignare, regret: Ce bine îmi<br />
pare! E foarte drăguŃ! Eşti foarte deştept! , iar în cazul interogativelor: Ai venit chiar<br />
tu! (nu se aşteaptă un răspuns, ci exprimă uimirea, indignarea, ironia). Cele<br />
neexclamative nu conŃin elemente care lasă să se vadă starea de spirit a vorbitorului: Mai<br />
rămân cinci minute.<br />
3. potrivit conŃinutului exprimat, propoziŃiile pot fi :<br />
• Reale exprimă o acŃiune ori o stare considerată reală şi se construieşte cu<br />
modul indicativ: Rămânem aici o oră. A fost o seară frumoasă. Stăm<br />
mult<br />
• Optative: exprimă o dorinŃă şi se construiesc cu optativul: Aş mânca o<br />
portocală./ Ai mânca o portocală (sau cu conjunctivul (în urări: să<br />
trăiŃi bine!)<br />
• PotenŃiale: exprimă posibilitatea unei acŃiuni sau stări şi se construiesc cu<br />
modul condiŃional-optativ: N-aş crede asta./ Tu ai crede asta sau cu<br />
imperfectul indicativ: Preferam o carte. / Prefereai o carte În<br />
subordonatele cu conjunctivul, propoziŃiile au tot o valoare potenŃială. Tu<br />
vrei să mergem./ Unde să mergem<br />
• Dubitative exprimă o îndoială, o nesiguranŃă şi se construiesc cu<br />
prezumtivul (Va fi ştiind el ceva. / Va fi ştiind el ceva sau conjunctivul<br />
cu valoare dubitativă (Să fi fost curat/ Să fi citit Dan ceva), foarte rar<br />
cu viitorul (Aşa o fi... / Aşa o fi)<br />
• Imperative sunt doar cele enunŃiative şi se construiesc cu 1. modul<br />
imperativ: Treci aici! / Mănâncă tot!; 2. alte moduri echivalente: Să vii<br />
imediat! (conj. cu val de imperativ); Îmi vei da ce vreau (ind. viitor); A<br />
nu se fuma în spaŃii publice! De reŃinut! (infinitiv prezent sau supin).<br />
4. potrivit aspectului (unii autori numesc acest criteriu formă sau calitate -<br />
v. N. Felecan, Sintaxa limbii române. Formă. Sistem. ConstrucŃie, 2002,<br />
11), propoziŃiile sunt pozitive (au verbul-predicat la forma afirmativă) şi<br />
negative (au predicatul la formă negativă).<br />
13
Atunci când adverbul de negaŃie apare pe lângă alŃi constituenŃi ai propoziŃiei,<br />
propoziŃia este afirmativă: Nu eu sunt vinovat. Nu azi trebuia să vii.<br />
Adverbele negative (nici, deloc, defel), pronumele şi adjectivele negative, precum<br />
şi adverbele negative formate cu nici- (niciunde, nicicând, nicicum, nicăieri) apar în<br />
propoziŃiile negative, împreună cu adverbul nu care precedă predicatul. Adverbul decât<br />
apare însoŃit obligatoriu de adverbul nu: N-a venit decât el.<br />
5. Potrivit criteriului referitor la cuprinderea sau necuprinderea în structuri mai<br />
ample propoziŃiile sunt independente sau legate sintactic. PropoziŃiile legate sintactic sunt<br />
subcategorizate, potrivit relaŃiei dintre propoziŃii ca regente şi subordonate.<br />
6. După înŃeles, există două tipuri de propoziŃii, principale şi secundare.<br />
8. După structură, propoziŃiile pot fi:<br />
- neanalizabile: propoziŃiile neanalizabile sunt mai puŃine în limbă (ca număr şi<br />
ca frecvenŃă). Un tip de propoziŃii neanalizabile este cel constituit din adverbele de<br />
afirmaŃie şi negaŃie da şi nu, combinate şi ca ba da, ba nu. Alte tipuri de propoziŃii<br />
neanalizabile sunt cele alcătuite din interjecŃii, în situaŃia în care aceste nu sunt integrate<br />
în propoziŃii (Hei!, nu mă vezi; Mă doare, ah!, mâna). Vocativele pot constitui singure o<br />
propoziŃie: Copilule! Adina!<br />
- analizabile: propoziŃiile în care relaŃiile sintactice sunt explicite, iar funcŃiile<br />
sintactice ale cuvintelor pot fi uşor identificate.<br />
• În cadrul categoriei analizabile, gramatica tradiŃională, potrivit felului<br />
părŃilor de propoziŃie constituente (principale şi secundare), deosebeşte propoziŃiile<br />
simple de propoziŃiile dezvoltate. PropoziŃiile simple sunt cele alcătuite din subiect şi<br />
predicat: Nu ninge., Toamnă., Vine autobuzul PropoziŃiile dezvoltate sunt constituite şi<br />
din părŃi secundare de propoziŃie (în grupul nominal sau verbal sunt prezenŃi adjuncŃii).<br />
• După numărul părŃilor principale de propoziŃie exprimate, propoziŃiile<br />
pot fi:<br />
- Bimembre, atunci când ambele părŃi principale ale propoziŃiei sunt exprimate:<br />
Tata mă ajută.<br />
- Monomembre, atunci când apare doar o parte principală de propoziŃie, subiect<br />
sau predicat, exprimată, fără ca cealaltă parte să fie inclusă sau subînŃeleasă: ninge la<br />
munte, primăvară timpurie<br />
• Altă clasificare a propoziŃiilor potrivit criteriului structură face diferenŃa între<br />
propoziŃiile verbale şi nominale. În general, în gramatica tradiŃională, după model<br />
clasic, sunt considerate verbale propoziŃiile cu un predicat în structura căruia intră<br />
un verb (predicativ sau copulativ), iar nominale atunci când exprimă „fără<br />
intervenŃia niciunui verb, atribuirea unei calităŃi (Vorba lungă sărăcia omului; El<br />
savant) sau existenŃa (În casă, nimeni.; Peste tot tăcere.)” (Mioara Avram,<br />
Gramatica pentru toŃi, 317.)<br />
• Potrivit prezenŃei tuturor componentelor unei construcŃii explicite, propoziŃiile<br />
analizabile pot fi:<br />
a. complete – conŃin toate părŃile de propoziŃie necesare unei organizări interne a<br />
comunicării: Azi ajung la 4.<br />
14
. incomplete (brahilogice) - reduse la părŃi de propoziŃie esenŃiale pentru<br />
receptarea mesajului. Acestea sunt de două tipuri:<br />
- fragmentare: când se reconstituie uşor din context: Răspunde cineva la telefon<br />
– Mama.<br />
- eliptice : mai greu de reconstituit, adesea prin aproximatre: Noi atunci – după el<br />
(Ibidem)<br />
Criterii de clasificare a propoziŃiei.<br />
Fraza<br />
II.4. Fraza este unitatea sintactică alcătuită din două sau mai multe propoziŃii. DicŃionarul<br />
de ştiinŃe ale limbii (2001) specifică, pentru frază, calitatea de enunŃ alcătuit din mai<br />
multe propoziŃii.<br />
Tipologie:<br />
1. după structură:<br />
a. fraze simple, alcătuite din două propoziŃii principale sau dintr-o propoziŃie<br />
principală şi una subordonată.<br />
b. complexe: formate din mai mult de două proppoziŃii.<br />
2. după tipul relaŃiilor existente între propoziŃii (v. infra RelaŃiile sintactice):<br />
a. fraze formate prin coordonare;<br />
b. fraze formate prin subordonare;<br />
c. fraze formate prin coordonare şi subordonare;<br />
d. fraze incidente.<br />
EnunŃul<br />
2.5. EnunŃul este unitatea lingvistică a comunicării. Acesta se structurează în jurul<br />
unui predicat al enunŃării şi include noŃiunile utilizate de gramatica tradiŃională<br />
propoziŃie şi frază (v. şi GBLR: 660).<br />
Tipologie (potrivit GALR, II):<br />
A. după scopul comunicării:<br />
asertive: E posibil să plouă.<br />
a. în funcŃie de tipul de modalizare, enunŃurile asertive pot exprima:<br />
1. certitudine (indicativ: Vine la 5);<br />
2. probabilitatea (prezumtivul: O veni la 5. O fi venind la 5);<br />
3. supoziŃia (conjunctivul: Să fie 6);<br />
4. neîncrederea (condiŃionalul: S-ar părea că a câştigat); pe lângă modurile verbale,<br />
există şi alŃi marcatori modali, ca verbele modale (a trebui, a putea, a vrea) ori adverbele<br />
modale (cert, sigur, probabil, negreşit).<br />
b. în funcŃie de implicarea sau non-implicarea autorului:<br />
1. Obiective/non-afective: Acum voi pleca.<br />
2. afective: Acum voi pleca!<br />
I. Interogative:<br />
a.directe şi indirecte (Când crezi că vine / Mă întreabă când cred ca vine. );<br />
15
. totale, cele la care se aşteaptă un răspuns de tipul da sau nu, parŃiale: Cine crezi că<br />
vine – Doru sau alternative Vine Doru sau Mircea);<br />
c. modalizate: a. cu ajutorul adverbelor specifice care indică incertitudinea: oare, nu<br />
cumva (Oare mă cunoaşte, Nu cumva se ascunde) b. Cu ajutorul verbelor de<br />
modalitate: Vrei să mănânci PoŃi să vii mâine). c. Cu ajutorul modurilor verbale:<br />
prezumtivul Să fi mâncat prăjitura CondiŃionalul : Ai mânca o prăjitură;<br />
d. afirmative sau negative: Cine vine / Cine nu vine (prezenŃa negaŃiei determină<br />
modificarea răspunsului).<br />
III. imperative:<br />
a. directe: Vino! Trebuie să mergem să mâncăm!;<br />
b. indirecte, care se deosebesc prin intonaŃie de asertive sau interogative.: E bine să<br />
vii cu mine. Vrei să pleci de aici<br />
IV. exclamative, care exprimă fie admiraŃie, mulŃumire, fie nemulŃumires au reproş:<br />
Ce bine că nu trebuie să mergem la bibliotecă!<br />
B. după structură:<br />
1. realizate printr-o propoziŃie sau simple: Vino. Plec mâine. Cine spune ceva Ce frumos<br />
scrii!<br />
2. realizate printr-o frază sau complexe: Spune ce gândeşti!<br />
Tipologia enunŃului.<br />
EnunŃ vs. frază: asemănări şi deosebiri.<br />
Grupul sintactic<br />
În analiza structurală a enunŃului, GALR II foloseşte frecvent o altă noŃiune<br />
gramaticală, grup sintactic. În organizarea ierarhică a enunŃului, grupul sintactic<br />
reprezintă o structură de bază, este o componentă a enunŃului, o îmbinare de cuvinte<br />
organizată în jurul unui centru sintactic (cuvânt). Grupul sintactic este de mai multe<br />
tipuri, clasificare determinată de clasa gramaticală a centrului de grup:<br />
1. Grupul verbal reprezintă partea componentă a enunŃului organizată în jurul unui<br />
centru verbal şi alcătuită din verbul-centru şi constituenŃii (actanŃii sau/şi<br />
adjuncŃii acestuia) legaŃi sintactic de verb. ValenŃa verbului arată numărul<br />
actanŃilor cu care acesta funcŃionează: El devine ministru/ce îşi doreşte.;<br />
Începând meciul la trei, şi-a luat liber. Pe lângă actanŃi, din grupul verbal pot face<br />
parte şi componente facultative: Îmi trimite scrisoarea vineri. Două poziŃii<br />
sintactice există în grupul nominal: complementele (subiectul, complementul<br />
direct, indirect, complementul prepoziŃional, numele predicativ, complementul<br />
predicativ al obiectului, complement secundar, complementul posesiv,<br />
complementul de agent şi predicativul suplimentar) şi adjuncŃii (diferite tipuri de<br />
circumstanŃiale).<br />
2. Grupul nominal reprezintă partea componentă a enunŃului organizată în jurul<br />
unui centru nominal şi alcătuită din numele-centru şi elementele dependente:<br />
16
această maşină, maşina dorită de tine etc. ConstituenŃii ocupă următoarele poziŃii<br />
sintactice: determinant (acest elev, un elev), cuantificator (douăzeci de pisici),<br />
modificatorul (oameni importanŃi), posesorul (pisica ei), complementul<br />
(nerăbdarea copilei).<br />
3. Grupul adverbial este partea componentă a enunŃului organizată în jurul unui<br />
centru adverbial şi alcătuită din adverbul-centru şi elementele dependente:<br />
departe de casă, cât mai sus.<br />
4. Grupul adjectival este o structură sintactică, parte componentă a enunŃului<br />
organizată în jurul unui centru adjectival şi alcătuită din adjectivul-centru şi<br />
elementele dependente: bun la matematică, cuprinsă de flăcări etc.<br />
FuncŃia sintactică specifică grupurilor adverbial şi adjectival este complementul<br />
comparativ: El e mai bun decât tine. / Merge mai reprede decât tine. Alte funcŃii<br />
sintactice întâlnite sunt: complementul indirect (favorabil studenŃilor),<br />
complementul prepoziŃional (departe de mine), circumstanŃial de relaŃie (bun la<br />
matematică).<br />
5. Grupul interjecŃional reprezintă partea componentă a enunŃului organizată în<br />
jurul unui centru interjecŃional, alcătuită din interjecŃia-centru şi elementele<br />
dependente: hai acasă, hop şi eu, uite ce faci!. FuncŃiile sintactice sunt<br />
asemănătoare celor din grupul verbal.<br />
6. Grupul prepoziŃional este partea componentă a enunŃului organizată în jurul unei<br />
prepoziŃii cu rol de centru de grup şi alcătuită din prepoziŃia-centru şi elementele<br />
dependente. PrepoziŃia impune elementului succedent restricŃii cazuale: contra<br />
unei sume, în faŃa mesei, contrar obiceiului etc.<br />
Grupul sintactic: definire şi clasificare.<br />
Evaluare<br />
1. UnităŃile sintaxei. Privire generală;<br />
2. Partea de propoziŃie (definire, criterii de clasificare, tipuri);<br />
3. PropoziŃia (definire, criterii de clasificare, tipuri);<br />
4. Fraza (definire, criterii de clasificare, tipuri);<br />
5. Grupul sintactic (definire, criterii de clasificare, tipuri);<br />
6. Tipologia enunŃului.<br />
17
UNITATEA <strong>DE</strong> ÎNVĂłARE III.<br />
RelaŃiile sintactice<br />
Obiective:<br />
- însuşirea terminologiei de specialitate;<br />
- cunoşterea şi operarea corectă cu noŃiunile de relaŃii sintactice;<br />
- cunoaşterea principalelor contribuŃii ştiinŃifice în cercetarea limbii române la<br />
nivel sintactic;<br />
- operarea cu noŃiunile specifice sintaxei româneşti.<br />
Timp alocat: 4 ore<br />
III.1. În studiul sintactic al limbii se Ńine seama de ordinea cuvintelor în enunŃ şi de<br />
raportul (relaŃia) dintre acestea. Mai jos, în primul exemplu, se poate observa<br />
importanŃa ordinii, a locului unui element în structura unui enunŃ, a modului în care<br />
poziŃionarea unui element influenŃează relaŃia sintactică.<br />
(1)Doar (numai) Maria poate să ne spună ce să facem acum.<br />
Maria doar poate să ne spună ce să facem acum.<br />
Maria poate doar să ne spună ce să facem acum.<br />
Maria poate să ne spună doar ce să facem acum.<br />
Maria poate să ne spună ce să facem doar acum.<br />
Exemplul următor arată cum ordinea nu modifică raportul dintre cuvinte:<br />
Eu mă duc la şcoală marŃi.<br />
Eu marŃi mă duc la şcoală.<br />
Eu mă duc marŃi la şcoală.<br />
MarŃi mă duc eu la şcoală.<br />
La şcoală, eu mă duc marŃi.<br />
La şcoală, marŃi mă duc eu.<br />
Cuvintele nu sunt înşirate în enunŃ aleatoriu, ci între ele există marcate anumite<br />
relaŃii din care transpare structura enunŃului. Atunci când nu mai există marcatori<br />
(acordul, prepoziŃii, caz, conjunŃii, aderenŃă) pentru o relaŃie, ordinea cuvintelor<br />
indică relaŃia sintactică. Aşadar, ordinea cuvintelor poate influenŃa (v. 1) sau nu (v. 2)<br />
relaŃia sintactică şi, de aici, semnificaŃia unui enunŃ. Dar, cu toate că relaŃiile dintre<br />
cuvinte nu se modifică în (2), ordinea are rol emfatic, marchează importanŃa unui<br />
cuvânt în comunicare.<br />
III.1. Tipuri de relaŃii sintactice<br />
În gramatica tradiŃională sunt recunoscute doar două tipuri de relaŃii sintactice:<br />
coordonarea şi subordonarea. Treptat, apoziŃia iese din sfera relaŃiilor de<br />
subordonare şi, potrivit caracteristicilor semantice, sintactice şi pragmatice, va fi<br />
tratată de gramaticile moderne ca relaŃie sintatică distinctă.<br />
În GALR II, relaŃiile sintactice sunt de trei tipuri:<br />
18
2. de dependenŃă,<br />
3. de nondependenŃă sau de coordonare,<br />
4. de echivalenŃă sau apozitivă.<br />
RelaŃia sintactică impune o poziŃionare sintactică a termenilor implicaŃi. Orice<br />
cuvânt cu valoare sintactică poate intra în oricare din aceste tipuri de relaŃii.<br />
Ileana, fiica mea, şi Ami sunt prietene.<br />
Ileana ocupă poziŃia sintactică de complement (funcŃia de subiect), în cadrul relaŃiei de<br />
dependenŃă, termen coordonat (prim) copulativ în cadrul relaŃiei de coordonare, bază în<br />
cadrul relaŃiei apozitive.<br />
Tipurile de relaŃii sintactice.<br />
RelaŃia de dependenŃă:<br />
1. Implică existenŃa a doi termeni: unul neomisibil numit regent, celălalt<br />
dependent (subordonat) care, de regulă, este omisibil: Văd bine., Floare<br />
roşie. /Locuieşte cu bunicii.<br />
2. Tipuri:<br />
a) DependenŃa bilaterală sau interdependenŃa reprezintă acea relaŃie dintre doi<br />
termeni care se presupun reciproc. Acest tip de relaŃie apare între subiectul şi<br />
predicatul unei propoziŃii şi formează nucleul unui enunŃ structurat. Fiecare<br />
termen îi impune celuilalt anumite restricŃii: subiectul impune predicatului<br />
numărul şi persoana, iar predicatul impune subiectului cazul nominativ.<br />
E primăvară. Fluturii zboară. Ei aduc flori.<br />
b) DependenŃa unilaterală reprezintă relaŃie dintre doi termeni: un regent şi un<br />
adjunct/dependent/subordonat. Se manifestă în structuri cu doi termeni: vine<br />
repede, clasă liniştită, dar se identifică şi în structurile ternare în care este<br />
implicat numele predicat, complementul predicativ al obiectului, predictivul<br />
suplimentar, complementul secundar:<br />
Casa este mare. El se numeşte Ion.<br />
I se spune Ion. Este numit director.<br />
El o crede supărată.<br />
Îl învaŃă poezia.<br />
La nivelul frazei, dependenŃa unilaterală se stabileşte între un cuvânt sau grup<br />
sintactic din propoziŃia regentă şi propoziŃia subordonată.<br />
Trăsăturile relaŃiei de dependenŃă.<br />
RelaŃia de nondependenŃă sau de coordonare:<br />
Se stabileşte între două sau mai multe unităŃi sintactice. UnităŃile<br />
sintactice aflate în relaŃie de coordonare sunt unităŃi de acelaşi tip (El vine azi şi<br />
pleacă mâine –propoziŃii principale) sau diferite (El spune puŃine lucruri şi ce<br />
crede/cum crede – unităŃi sintactice diferite: grup sintactic şi propoziŃie, cu<br />
funcŃii diferite).<br />
RelaŃia de coordonare se realizează prin:<br />
1. juxtapunere (parataxă): El vine azi, pleacă mâine.<br />
19
2. joncŃiune exprimată prin clase de conectori care, morfologic, sunt<br />
conjuncŃii şi locuŃiuni conjuncŃionale coordonatoare.<br />
Conectori coordonatori:<br />
1. copulativi: conjuncŃii şi nici (nici...nici), locuŃiuni conjuncŃionale: (atât) cât şi,<br />
cum şi, precum şi;<br />
2. disjunctivi: conjuncŃii: sau, ori, fie;<br />
3. adversativi: conjuncŃii: dar, însă, ci, or; loc. conj.: numai cât, numai că, doar că;<br />
4. conclusivi: conjuncŃii: aşadar, deci, carevasăzică/vasăzică; loc. conj: ca urmare,<br />
ca atare, în concluzie, în consecinŃă, prin urmare, aşa că, de aceea.<br />
RecunoaşteŃi tipul de relaŃii sintactice din următoarele exemple:<br />
Nici rezultatele, nici dezvoltarea nu vor fi afectate.<br />
Căutăm jocuri şi jucării sofisticate, precum şi produse pentru copii.<br />
Eşti pe tocuri sau eşti misogin<br />
Până şi cei mai încăpăŃânaŃi moldoveni proromâni s-au îngreŃoşat<br />
urmărind posturile româneşti de televiziune în noaptea de revelion, numai<br />
că n-au curaj să murmure de frica pierderii unui grant cu care încă mai vor<br />
să se lase umiliŃi şi înavuŃiŃi şi-n 2008.<br />
One tv nu-şi respectă oamenii, ca atare ei pleacă.<br />
RelaŃia de echivalenŃă sau apozitivă se stabileşte între doi termeni, oricare<br />
dintre ei omisibili: Azi, 11 martie, e ziua mea. Unul este numit bază, celălalt apoziŃie.<br />
Numărul termenilor implicaŃi în relaŃie poate fi nelimitat, teoretic vorbind.<br />
Constantinopolul, Capitala BizanŃului, cel mai frumos oraş, ... a căzut sub dominaŃie<br />
otomană. De asemenea, termenii implicaŃi în relaŃia apozitivă pot fi, din punct de vedere<br />
structural, diferiŃi.<br />
Sora mea, Ileana, vine mâine. (cuvânt)<br />
În Craiova, oraşul în care s-a născut, n-a ajuns apoi niciodată.(grup nominal)<br />
S-a terminat totul precum a început, ceea ce nu-şi va putea explica niciodată.<br />
(propoziŃie-finită)<br />
Evaluare<br />
1. Tipuri de relaŃii sintactice;<br />
2. RelaŃia de coordonare (definire, tipuri);<br />
3. Moduri de realizarea a relaŃiei de coordonare;<br />
4. RelaŃia de dependenŃă (tipuri, modalităŃi de realizare);<br />
5. ApoziŃionarea.<br />
20
UNITATEA <strong>DE</strong> ÎNVĂłARE IV.<br />
FuncŃiile sintactice *<br />
Obiective:<br />
- însuşirea terminologiei de specialitate;<br />
- cunoaşterea şi identificarea predicatului;<br />
- cunoaşterea principalelor contribuŃii ştiinŃifice în cercetarea limbii române la<br />
nivel sintactic;<br />
- operarea cu noŃiunile specifice sintaxei româneşti.<br />
Timp alocat: 6 ore<br />
Predicatul<br />
Termenul predicat are mai multe accepŃii, în funcŃie de disciplina care utilizează<br />
noŃiunea. Gramatica limbii române, vol. al II-lea, EnunŃul (2005/2008) aminteşte<br />
următoarele tipuri de predicat:<br />
a) predicatul semantic: componentul propoziŃiei care fie alătură unei entităŃi o<br />
proprietate, fie stabileşte o relaŃie determinată între două sau trei entităŃi (GALR<br />
II, 238). El este comentator / este ignorant. DimineaŃa alerg până la serviciu. Este<br />
vecin cu X. El îl ajută pe G.<br />
b) predicatul sintactic: este centrul unui grup sintactic (supra) aşezat într-o poziŃie<br />
semantic predicativă. Acesta este centrul unui grup verbal (verbul), dar şi centrul<br />
unui grup aflat în poziŃie de nume predicativ, predicativ suplimentar sau apoziŃie.<br />
Aceste îşi atrag semantic argumente (sintactic - actanŃi) cărora le impun restricŃii<br />
formale şi sintactice: X este invidios pe Y, X este aproape de Y.<br />
c) predicatul enunŃării, care se realizează ca predicat semantico-sintactic şi<br />
prezintă, în acelaşi timp, trăsătura predicativităŃii (trăsătură proprie enunŃării).<br />
Predicatul enunŃării asigură autonomia enunŃiativă şi se obŃine prin adăugarea la<br />
predictul semantico-sintactic a morfemelor predicativităŃii (MP). Acestea sunt<br />
mărcile deictice ale unui mod personal (mod, timp, persoană, număr) care<br />
însoŃesc realizarea gramaticală (forte) a predicativităŃii.<br />
GBLR reŃine două tipuri de predicat dintre cele prezentate de GALR II: predicatul<br />
semantico-sintactic şi predicatul enunŃării, cel din urmă fiind cel care corespunde<br />
termenului predicat utilizat de gramatica tradiŃională şi analizat din punctul de vedere al<br />
structurii şi tipologiei.<br />
Verbul este partea de vorbire care, prin ataşarea MP, realizează predicatul<br />
enunŃării în următoarele moduri (potrivit schemelor propuse de GALR II):<br />
1. MP se pot ataşa direct verbului, iar construcŃia predicativă este redată<br />
printr-un predicat simplu al enunŃării: Eu ajung mai târziu.<br />
* În prezentarea funcŃiilor sintactice, Ńinând seama de finalitatea pregătirii presupusă de ciclul de<br />
licenŃă, am adoptat terminologia GALR.<br />
21
Un predicat simplu poate atrage mai multe elemente, ca atare schema expansiunii<br />
unui predicat canonic simplu poate conŃine:<br />
(negaŃie) (clitic reflexiv/personal ¤ semiadverb) + verb + MP<br />
Nu se mai duce nimeni la film.<br />
Nu o mai ia la fugă.<br />
Predicatul simplu se mai exprimă prin<br />
a. InterjecŃie (predicat interjecŃional): hai la masă, na-Ńi cartea, iată o carte<br />
etc.<br />
b. Verb la mod nepersonal: infinitivul (A se fuma pe sală!)/ supinul (De<br />
adus temele azi.)<br />
c. Adverb (predicat adverbial): Probabil că vin peste două zile. Sigur că mănânc!<br />
2. MP se pot ataşa unui component exterior verbului, unui operator (operator de<br />
predicativitate) verbal care poate avea valoare aspectuală, modală, pasivă. ConstrucŃia<br />
sintactică rezultată a fost numită predicat complex al enunŃării (v. exemplele GALR II: X<br />
se apucă de îvăŃat lecŃia. Ion poate învăŃa lecŃia. El urmează să înveŃe lecŃia. LecŃia este<br />
de învăŃat. DorinŃa lui X este de a învăŃa lecŃia).<br />
Schema de expansiune a predicatului complex conŃine:<br />
(negaŃie) (clitic) (semiadverb) (operator modal3 (operator aspectual2<br />
(operator copulativ/pasiv1 (suport semnatic)))<br />
(Nu mai) Poate să înceapă să fie bun.<br />
Tipuri de predicat complex:<br />
A. după natura operatorului:<br />
a) Mircea este bun. / Mircea devine medic / rămâne prost / se dă prost.<br />
(operator copulativ) sau Mircea este pedepsit / rămâne pedepsit.<br />
(operator pasiv)<br />
b) Mircea începe / urmează / ajunge să fie pedepsit. (aspectual+ pasiv)<br />
c) Mircea trebuie să înceapă să fie pedepsit. (modal+aspectual + pasiv)<br />
d) Mircea trebuie să fie bun. (modal + copulativ)<br />
e) Trebuie să poŃi face asta. (modal+modal)<br />
f) Încep a mă da la scris şi la făcut cădelniŃa.<br />
g) Mircea ajunge să fie înŃelept (ajunge – valoare aspectuală şi copulativă)<br />
h) Mircea pare să fi ajuns să fie bun. (modal + aspectual+ copulativ)<br />
B. după natura morfologică a suportului semantic:<br />
a) predicate complexe nonverbale: cu suport semantic exprimat prin<br />
substantive sau alte tipuri de nume, adverbe, interjecŃii:<br />
E vai de el.<br />
Este albastru.<br />
Se numeşte Matei.<br />
c) predicate complexe verbale: cu suportul semantic exprimat prin verb la un<br />
mod nepersonal: infinitiv, supin, conjunctiv:<br />
Trebuie să ajungă.<br />
Pote că vine.<br />
Stă să plouă.<br />
22
3. MP nu se leagă de predicatul semantico-sintactic, ci se ataşează la alt<br />
component al enunŃului: Înainte de a pleca la film, a trecut pe la ei.<br />
Predicatul neexprimat:<br />
În unele situaŃii, predicatul nu este exprimat, iar propoziŃiile care funcŃionează<br />
fără predicat sunt numite propoziŃii eliptice. Predicatului poate fi recuperat din context.<br />
Recuperarea este integrală în cazul anaforei, în timp ce intenŃia de păstrare a vagului<br />
asupra procesului conduce la o recuperare parŃială (v. ultimul exemplu).<br />
Eu am nevoie de tine şi tu de mine.<br />
Eu vin, tu nu.<br />
Eu muncesc, tu...<br />
Elementele predicative absente se recuperează şi deictic în exemplele de tipul:<br />
Jos! Apă! Ce casă! Ce idee! Ploaie!<br />
Predicatul: tipuri şi subtipuri.<br />
FuncŃii sintactice specifice GV<br />
În gramaticile actuale, orice cuvânt este reprezentat ca o matrice (un tipar /<br />
datum), care concentrează informaŃie fonologică, morfologică, sintactică, semantică şi<br />
chiar pragmatică. Pentru ca noi să fim în stare să vorbim şi să înŃelegem, trebuie să<br />
înmagazinăm în mintea noastră nu doar cuvintele limbii noastre, ci şi structuri (grupuri,<br />
propoziŃii) şi mai apoi structuri de structuri posibile în limba noastră.<br />
În reprezentarea sintactico-semantică a unui enunŃ, verbul este imaginat ca un<br />
nucleu in jurul căruia se ordonează alte elemente. Verbul, ca centru al structurii, impune<br />
un tipar, o schemă care trebuie completată cu elemente ce conŃin informaŃie semantică şi<br />
gramaticală, atât de necesară în procesul enunŃării. Astfel, un verb ca a dormi reclamă<br />
prezenŃa unui substantiv sau pronume (CăŃelul doarme. / El doarme.). Asemănător,<br />
verbul a bate cere prezenŃa a două elemente, un Agent şi un Destinatar/Temă: El bate<br />
covorul. A da impune trei prezenŃe : El dă o carte copilului. Termenii care „se aşază” pe<br />
spaŃiile impuse de verb poartă numele de actanŃi sau argumente.<br />
Numele predicativ<br />
DefiniŃie:<br />
Este un component neomisibil al grupului verbal care are ca centru un verb copulativ.<br />
FuncŃia sintactică de nume predicativ este cerută de un verb copulativ şi reprezintă, în<br />
plan paradigmatic, o clasă de substituŃie (echivalenŃe funcŃionale) care are ca termeni<br />
prototipici adjectivul şi nominalul în nominativ. RelaŃia sintactică specifică este ternară,<br />
adică se relizează între trei unităŃi: verbul copulativ, nominalul-subiect, numele<br />
predicativ.<br />
Exemple prototipice (canonice):<br />
El este Matei/frumos.<br />
23
Grupe de verbe care cer poziŃia nume predicativ.<br />
1. a fi:<br />
El este Matei / mare / de la munte, din Bucureşti /ce îşi doreşte.<br />
2. a deveni, a ieşi, a ajunge, a se face,<br />
Orice vis devine realitate. Cine iese câştigător Hagi ajunge antrenorul Stelei. El se face<br />
ce a visat.<br />
3. a rămâne:<br />
El rămâne acelaşi.<br />
4. a părea, a face (pe), a se da (mare), a trece (drept/de), a se erija (în)<br />
El pare interesant. De cele mai multe ori face pe prostul. El se dă drept altcineva / ce nu<br />
este. Matei trece drept/de învăŃat. Moscova se erijează în singurul arbitru.<br />
5. a însemna:<br />
Asta înseamnă mult. A reuşi înseamnă a te strădui.<br />
6. a se chema, a se numi<br />
El se cheamă/se numeşte Popescu.<br />
7. a-i veni, a se Ńine, a se prinde<br />
Îi vine cumnat. Se Ńin rude. Se prind prieteni.<br />
Clasa de substituŃie a numelui predicativ:<br />
I. Nivel propoziŃional:<br />
1. adjective: Cei din mulŃime sunt nemulŃumiŃi.<br />
2. substantive în nominativ de diferite tipuri: proprii, comune<br />
nearticulate sau articulate hotărât sau nehotărât: El este Matei./<br />
Balena este mamifer./ Andrei ajunge cosmonaut./ El este<br />
directorul./ El este un cetăŃean model.<br />
3. pronume: Ce înseamnă asta/ Cine te crezi/ Nu ştiu cine eşti./<br />
Cel mai important lucru este acela căruia îi acorzi cea mai<br />
mare atenŃie./ A rămas el însuşi./ Ei sunt mulŃi.<br />
4. numerale: Ei sunt trei.<br />
5. grupuri prepoziŃionale: Ei sunt de-ai noştri./ Casa e de<br />
cărămidă/. Se dă drept tine./ PărinŃii sunt de la munte /din<br />
Banat.<br />
6. grup genitival: Cartea este a profesorului/a mea.<br />
7. adverb: în construcŃii personale (cum, aşa, altfel, astfel, cumva,<br />
oicum, altcumva; cât, atât, oricât: Cum este el Este aidoma<br />
lor. Au rămas împreună.); în construcŃii impersoanale (E bine<br />
să ..., E curios că..., E important să...)<br />
Probabil că ... (atunci când nu apare operatorul copulativ, adverbul ocupă<br />
poziŃia de predicat simplu al enunŃării)<br />
8. interjecŃii: E vai de noi!<br />
9. grup verbal cu centrul formă verbală nepersonală (participiu –<br />
Mâncarea este arsă/stricată.; infinitiv A pleca înseamnă a<br />
muri un pic.; supin- Calul este de furat./ Temele sunt de<br />
rezolvat)<br />
24
II. Nivel frastic:<br />
1. Subordonată prediativă conjuncŃională, relaŃionată cu regenta prin conjuncŃiile<br />
că, să, dacă sau prin locuŃiunile conjuncŃionale ca şi cum, ca şi când, de parcă:<br />
Cel mai important acum e că nu s-a întâmplat nimic.<br />
2. Subordonată predicativă relativă (interogativă sau neinterogativă):<br />
Întrebarea noastră este cine şi unde apare. / El va deveni ce îşi doreşte.<br />
DefiniŃi numele predicativ şi precizaŃi clasele de verbe care impun poziŃia<br />
sintactică de nume predicativ<br />
PrecizaŃi clasa de substituŃie a numelui predicativ.<br />
Complement predicativ al obiectului (CPO)<br />
DefiniŃie:<br />
Este un component neomisibil al grupul verbal organizat de un verb atributiv.<br />
FuncŃia de complement predicativ al obiectului este detectabilă, aşadar, în cadrul grupul<br />
verbal şi reprezintă o clasă de substituŃie care are ca termen-tip nominalul neprepoziŃional<br />
cu formă de nominativ-acuzativ. RelaŃia sintagmatică este ternară şi angajează<br />
următoarele elemente: verbul atributiv (trivalent), subiectul, un complement (obiect direct<br />
sau indirect) şi un complement predicativ al obiectului.<br />
Grupe de verbe care cer poziŃia complement predicativ al obiectului.<br />
1. A boteza, a chema, a denumi, a intitula, a numi, a porecli, a(-i) spune/ zice:<br />
L-au botezat Matei. /Îl cheamă Matei. /Îl denumesc complement. /Îşi intitulează<br />
emisiunea aşa./ L-au numit Matei./ L-au poreclit Regele. / Îi spun/zic regele.<br />
2. A alege, a angaja, a desemna, a unge:<br />
L-au ales deputat/ce a dorit. / L-au angajat contabil. / L-au desemnat premier. / L-au uns<br />
mitropolit.<br />
3. A lua:<br />
Obraznic e cine se ia pe sine drept altul.<br />
Clasa de substituŃie<br />
1. Nivel propoziŃional<br />
a. Substantiv propriu : L-au numit / poreclit Fane.<br />
b. Substantiv nearticulat: L-au angajat profesor /baci.<br />
c. Grup prepoziŃional: L-au uns ca mitropolit. / L-au angajat drept inspector. / L-au<br />
luat de prost.<br />
d. Adverb: Cum l-au denumit /L-au chemat aşa.<br />
e. Pronume: L-au angajat ceva.<br />
2. Nivel frastic<br />
a. subordonate relative introduse prin pronume sau adverbe relative<br />
L-au denumit cum şi-a dorit. L-au ales ce şi-a dorit.<br />
25
DefiniŃi complementul predicativ al obiectului şi precizaŃi clasele de verbe care<br />
impun această poziŃie sintactică.<br />
PrecizaŃi clasa de substituŃie a complementului predicativ al obiectului.<br />
Predicativul suplimentar<br />
DefiniŃie:<br />
Reprezintă o funcŃie sintactică facultativă (spre deosebire de numele predicativ<br />
sau complementul predicativ al obiectului), realizată în structuri ternare derivate;<br />
predicativul suplimentar dezvoltă relaŃii sintactice de dependenŃă atât cu un verb regent<br />
(sau cu o interjecŃie predicativă), cât şi cu un nominal.<br />
Eterogenitatea structurală a construcŃiilor cu predicativ suplimentar derivă din<br />
reorganizarea sintactică diferită. Structurile iniŃiale pot conŃine elementul avansat ulterior<br />
ca predicativ suplimentar fie în poziŃie predicativă (1), fie în poziŃia de nume predicativ<br />
(2):<br />
(1) El merge şi cântă. ... El merge cântâd.<br />
(2) Îl ştiu pe Victor. Este mecanic. ... Îl ştiu mecanic.<br />
Elemente regente:<br />
1. Verbul regent se poate găsi la diverse diateze, moduri sau timpuri:<br />
Considerată cea mai importantă, fotografia prezentă a schimbat opŃiunea juriului.<br />
Analizând singură rezultatul ecografiei, a ajuns la concluzii dureroase.<br />
GALR II (p. 297) înregistrează clasele de verbe care apar frecvent în structuri cu<br />
predicativ suplimentar:<br />
a. verbe de percepŃie: a auzi, a simŃi, a vedea;<br />
b. verbe ce desemnează procese cognitive: a-şi aminti, a cunoaşe, a<br />
recunoaşte, a şti;<br />
c. verbe ce desemnează procese voliŃionale: a dori, a prefera, a vrea;<br />
d. verbe de direcŃionare: a expedia, a trimite<br />
e. verbe de prezentare: a arăta, a expune, a prezenta;<br />
f. verbe de observare: a observa, a remarca;<br />
g. verbe de apreciere: a analiza, a aprecia, a caracteriza, a cataloga, a<br />
considera, a estima, a interpreta;<br />
h. verbe de acceptare: a accepta, a admite, a primi;<br />
i. verbe cauzative: a face, a lăsa;<br />
j. verbul a avea.<br />
k. verbele copulative cu excepŃia lui a fi.<br />
2. nominalul poate avea diferite funcŃii sintactice: subiect, nume predicativ,<br />
complement direct, complement indirect, complement prepoziŃional, complement<br />
de agent, circumstanŃiale.<br />
În apropiere de casă se află, verde şi răcoroasă, o pădure de pini. (subiect)<br />
L-am simŃit laş şi mi-am păstrat cuvintele. (complement direct)<br />
Îmi aduc aminte de tine fericit. (complement prepoziŃional)<br />
26
Clasa de substituŃie:<br />
I. Nivel propoziŃional<br />
1. substantiv: Se credea Ştefan cel Mare / Se ştia prieten cu Mircea./ S-a visat rege.<br />
2. grup prepoziŃional (prepoziŃii şi locuŃiuni prepoziŃionale specifice: ca, drept, de,<br />
în calitate de): L-am ascultat în calitate de inculpat. / Drept cine te crezi/ Îl<br />
bănuiam de-al lor.<br />
3. pronume: S-a visat altul. / Am găsit-o aceeaşi. / Îl considera al său./ Cine se<br />
crede<br />
4. adjective: Lucrurile considerate importante de alŃii, .../ M-a găsit singură.<br />
5. verbe la moduri nepersonale: Îl socoteau a fi fericit. (infinitiv), Îl vedeam privind<br />
în altă parte. (gerunziu), Se simŃea afectat de situaŃie. (participiu), Băiatul era<br />
considerat de însurat. / O înŃelegeam de neacceptat. (supin)<br />
6. numeral: Ei vin doi. / A ieşit prima pe Ńară.<br />
7. adverb: Cum te consideră Îl ştiam aşa.<br />
8. interjecŃie: M-a lăsat paf.<br />
II. Nivel frastic:<br />
1. Subordonate relative:<br />
Te-am cunoscut ¹/ cine erai.²/<br />
Te ştiu ¹/ ce fată serioasă eşti²./<br />
Ion a fost auzit ¹/ cum Ńipa.²/<br />
2. Subordonate conjuncŃionale:<br />
Astăzi sunt aşteptate ¹/ să apară pe internet vocile care au rostit dialogul de mai sus.²/<br />
Te ştiu ¹/ că minŃi.²/ (v. GALR II)<br />
DefiniŃi predicativul suplimentar şi precizaŃi clasele de verbe care impun această<br />
poziŃie sintactică.<br />
PrecizaŃi clasa de substituŃie a predicativului suplimentar.<br />
27
UNITATEA <strong>DE</strong> ÎNVĂłARE V.<br />
Subiectul<br />
Obiective:<br />
- însuşirea terminologiei de specialitate;<br />
- cunoaşterea şi identificarea subiectului;<br />
- cunoaşterea principalelor contribuŃii ştiinŃifice în cercetarea limbii române la<br />
nivel sintactic;<br />
- operarea cu noŃiunile specifice sintaxei româneşti.<br />
Timp alocat: 6 ore<br />
DefiniŃie:<br />
Este un complement ( argument, respectiv actant) al verbului aflat în relaŃie<br />
privilegiată cu acesta. „Reprezintă, în relaŃie cu verbul, o clasă de substituŃie (adică de<br />
echivalente sintactice substituibile în acelaşi context verbal), clasă având ca termen<br />
prototipic nominalul (substantiv, pronume, numeral cu natură pronominală) în nominativ,<br />
iar ca relaŃie sintagmatică specifică, relaŃia de interdependenŃă cu verbul şi acordul pe<br />
care subiectul îl impune verbului-predicat.” (GALR II: 313)<br />
În structurile monovalente, verbul-centru impune funcŃia subiectului: Irina râde /<br />
plânge / merge / tuşeşte. În structurile bivalente sau trivalente, aceasta este atribuită de<br />
grupul verb + complement/complemente: Ion arde buruienile; I se face foame (ex.<br />
GALR). Pentru că verbul impune, în gramatică s-a formulat teza dependenŃei subiectului<br />
faŃă de verb. Există însă verbe care nu admit poziŃia sintactică de subiect: verbele<br />
zerovalente (1), monovalente (2) sau bivalente (3):<br />
1 tună, fulgeră, burniŃează, se întunecă, se înnoptează etc.<br />
2 mă plouă, mă ninge.<br />
3 îmi pasă de tine, îi arde de tine, i s-a căşunat pe cineva.<br />
Unele construcŃii verbale fie admit, fie interzic prezenŃa subiectului: Mă apasă la<br />
inimă./Mă apasă inima.; Mă mănâncă pe spate./Mă mănâncă spatele.<br />
În limba română, subiectul poate să fie neexprimat, modalitatea de exprimare a<br />
acestuia fiind controlată tot de verb şi facilitată de flexiunea bogată a acestuia.<br />
Tipologia subiectului:<br />
I. în funcŃie de modul realizării:<br />
A. subiect exprimat (lexicalizat) prin<br />
1. grup nominal al cărui centru este un substantiv în nominativ / deictice şi<br />
anaforice în nominativ:<br />
Ana şi studentele au organizat o excursie.<br />
Fiecare/oricare/unii/câŃiva/mulŃi/doi dintre studenŃi a/au organizat o excursie.<br />
Tu eşti timid, aceştia din dreapta sunt neascultători.<br />
„Sunt” e o serie de „am fost”, nu întotdeauna o promisiune de „voi fi”(cf. GALR).<br />
La masă se bea apă şi vin.<br />
2. forme verbale nepersonale:<br />
a. infinitiv<br />
28
A te ocupa de îngeri devine un mod de a revizita întreaga cultură a lumii. (cf. GALR)<br />
Poate ploua oricând.<br />
b. gerunziu<br />
Se aude tunând. Se simte venind o adiere de vânt.<br />
c. participiu după verbe inerent impersonale<br />
Trebuie spus întregul adevăr. Se cuvine făcut acest gest.<br />
c. supin<br />
Rămâne de negociat.<br />
Este de negociat.<br />
Este important/util/uşor de negociat.<br />
3. propoziŃii subiective:<br />
a. relative interogative: Ni se spune cine vine. / ce face. / unde merge. / cumîl<br />
cheamă. / cât să vorbim. / încotro ne îndreptăm. / de ce ne prăbuşim economic.<br />
b. relative propriu-zise: Mă sperie /ceea ce s-a întâmplat./ Rămâne /cine este<br />
interesat.<br />
c. relative infinitivale (o structură parŃial fixă, arhaică, lipsită de marca infinitivului<br />
a, întâlnită împreună cu verbul existenŃial a fi şi cu verbul impersonal a avea):<br />
nu-i ce mânca, nu-i cu cine pleca, nu-i cui cere./ n-are ce se întâmpla, n-are cine<br />
veni.<br />
d. propoziŃii conjuncŃionale în structuri de tipul: se adevereşte că..., se dovedeşte<br />
că..., se inventeaază că, se bănuieşte că.../ se cuvine să..., trebuie să..., merită să,<br />
se vrea să ..., îmi vine să.../ Mi se explică cum au procedat.. / Nu se ştie dacă<br />
vom reuşi.<br />
B. Subiect neexprimat (nelexicalizat)<br />
1. Subiectul inclus: specific pentru persoanele 1, 2, 4, 5. În acest caz, informaŃia se<br />
recuperează contextual. Singura informaŃie recuperată total este pentru persoana I (eu<br />
vorbesc, mă cert, merg), pentru celelalte recuperarea se raportează la context.<br />
2. Subiectul subînŃeles este un subiect neexprimat, corespunzător unui predicat de<br />
persoanele 3 şi 6. Spre deosebire de subiectul inclus care se recuperează deictic,<br />
subiectul subînŃeles se recuperează anaforic.<br />
Compară enunŃul Au sfătuit-o pe Ana să renunŃe., cu Ana se apucă de lucru şi<br />
mănâncă îngheŃată.<br />
3. Subiectul nedeterminat: subiectul corespunzător persoanei a 3-a sau a a 6-a, a cărui<br />
omisiune nu modifică restul proppoziŃiei. Apare în construcŃii active.<br />
Scrie în ziare. / Spune în cărŃi. / Au făcut solduri. / Cum îŃi merge. / Merge. / Merge<br />
bine./ Mă priveşte. / Dacă e, îşi dau un telefon după. /Bate, sună la uşă.<br />
II. La nivel structural:<br />
1. simplu: Soneria anunŃă musafirii.<br />
2. multiplu: Vine sau Ana, sau Oana./ Vin Ana şi Oana.<br />
3. dublu exprimat: Vine ea Ana./ Mama e şi ea om./ Voinicul face el ce face./<br />
Venim şi noi la petrecere./ Că este încăpăŃânat, asta nu e o noutate pentru<br />
mine. / Cel despre care v-am vorbit, acela vine.<br />
29
ExcepŃii de la nominativ<br />
1. ExcepŃii reale: în structuri cu relative neinterogative, fără antecedent, în care<br />
relativul apare în poziŃia de subiect sau aparŃine unui grup nominal aşezat în<br />
poziŃia subiectului.<br />
a. Dau cui/oricui cere.(dativ)<br />
b. Cunosc pe cine a intrat. Mă gândesc la cine a intrat/la ce vom face. Mă Ńine<br />
la curent cu ce ar trebui să se întâmăple.(acuzativ)<br />
c. DorinŃa oricui vine este să înŃeleagă. Efectul a ceea ce s-a făcut este<br />
grav.(genitiv)<br />
2. Structuri cu subiect partitiv (subiecte substantivale şi pronominale precedate<br />
de prepoziŃiile de, dintre, din): Au câştigat ... de-ai noştri. / Au venit ... dintre<br />
ei. / Au venit şi ... de ai noştri, şi ... din clasa vecină. Grupul prepoziŃional<br />
avansează în poziŃia de subiect prin ştergerea componentului mulŃi, câŃiva,<br />
unii; prepoziŃia impune nominalului cazul acuzativ.<br />
3. Structuri atipice (false):<br />
a. Au căzut la mere! Au venit la oameni! Au fugit peste zece din unitate! (peste<br />
şi la au valoare adverbială, nu prepoziŃională, aşadar subiectul este exprimat<br />
prin nominal în nominativ: mere, oameni, zece);<br />
b. Cartea mea e nouă, a colegului s-a rupt.(a – pronume semiindependent,<br />
subiect);<br />
c. Au plecat douăzeci şi doi de elevi. (numeralul are valoare adjectivală şi<br />
funcŃie de atribut, prepoziŃia de se grupează cu acesta);<br />
d. Destul de puŃini lipseau. (destul – adverb, compl. cantitativ, prepoziŃia de se<br />
grupează cu acesta);<br />
e. O astfel de situaŃie nu apare frecvent. Au venit fel de fel de oameni. (astfel –<br />
adjectiv, fel de fel – locuŃiune adjectivală cu funcŃie de atribut adjectival;<br />
prepoziŃia de se grupează cu acestea).<br />
Evaluare<br />
1. DefiniŃi subiectul în relaŃia pe care o dezvoltă cu verbulpredicat.<br />
2. PrecizaŃi clasa de substituŃie a subiectului.<br />
3. Care sunt tipurile de subiecte întâlnite în limba română şi<br />
criteriile utilizate în clasificare<br />
4. PrecizaŃi şi exemplificaŃi situaŃiile în care subiectul este<br />
exprimat prin cuvinte care nu se află în cazul nominativ.<br />
30
UNITATEA <strong>DE</strong> ÎNVĂłARE VI.<br />
Acordul dintre subiect şi predicat<br />
Obiective:<br />
- însuşirea terminologiei de specialitate;<br />
- delimitarea disciplinei sintaxă în cadrul lingvisticii;<br />
- cunoaşterea principalelor contribuŃii ştiinŃifice în cercetarea limbii române la<br />
nivel sintactic;<br />
- operarea cu noŃiunile specifice sintaxei româneşti.<br />
Timp alocat: 6ore<br />
DefiniŃie:<br />
Acordul dintre subiect şi predicat reprezintă un tip de manifestare a relaŃiei dintre<br />
două unităŃi sintactice, prin repetarea informaŃiei gramaticale. În general, relaŃia dintre<br />
subiect şi predicat este orientată de la subiect spre predicat, în sensul că acesta preia şi<br />
manifestă gramatical informaŃia pentru persoană şi număr: Eu scriu. Voi veŃi nota. Nu în<br />
toate cazurile relaŃia este marcată. În anumite situaŃii este suficientă poziŃia termenilor ori<br />
contextul pentru a indica relaŃia subiect-predicat şi a fi decodată ca atare:<br />
Ajungând (eu) acasă, am văzut care este situaŃia.<br />
Exemple prototipice:<br />
Eu scriu.<br />
Maria se joacă.<br />
Tipurile identificate de GALR II sunt:<br />
I. Acordul tipic<br />
I.1. Acordul în număr<br />
Priveşte forma predicatului combinat cu un subiect care se exprimă printr-un<br />
nume: Doctorul vine mâine. Ei ajung mâine acasă. Nimeni nu stă cu bunica.<br />
I.2. Acordul în persoană<br />
Se identifică în cazul în care predicatul are ca subiect un pronume personal.<br />
Atunci când subiectul este un substantiv de singular sau plural, acordul se realizează la<br />
persoana a III-a, singular sau plural :<br />
Eu mă joc cu pisica. Voi terminaŃi tema repede.<br />
Câinele aşteaptă mâncarea.<br />
I.3. Acordul în gen<br />
Se identifică în cazul numelor predicative exprimate adjectival sau în cazul<br />
participiilor pasive:<br />
Desenele sunt foarte importante pentru copii.<br />
Copiii au fost lăudaŃi de juriu.<br />
Copiii, lăudaŃi de juriu, s-au bucurat de premii.<br />
În cazul substantivelor nume proprii, corelarea cu substantivele moŃionale se poate<br />
realiza cu abateri de la regula acordului:<br />
Monica Macovei devine primul comisar european care ....<br />
31
II. Abateri de la regula generală a acordului<br />
Uzul limbii demonstrează că există situaŃii în care normele generale ale stabilirii<br />
acordului gramatical sunt încălcate. Aceste situaŃii privesc:<br />
II.1. Acordul prin atracŃie<br />
Acesta constă în preluarea de către verbul predicat a informaŃiilor gramaticale<br />
codificate de către un constituent al grupului nominal al subiectului. AdjuncŃii intercalaŃi<br />
între subiectul gramatical şi predicat creează o situaŃie favorailă încălcării acordului<br />
gramatical: Oricare dintre elevi pot participa. Fiecare dintre cei douăzeci de participanŃi<br />
au câştigat.<br />
II.2. Acordul după înŃeles<br />
łine cont de sensul numelui aşezat în poziŃia de subiect. Normele limbii literare<br />
permit ambele realizări (v. GALR II):<br />
Majoritatea a votat împotrivă.<br />
Majoritatea (dintre elevi) au fost trimişi acasă.<br />
Acordul tipic şi acordul atipic în relaŃia dintre subiect şi predicat.<br />
III. SituaŃii speciale ale acordului dintre subiect şi predicat<br />
III.1. Subiectul este un substantiv colectiv<br />
Există trei situaŃii reprezentative pentru realizarea acordului în cazul<br />
substantivelor colective; acestea Ńin cont de tipul de substantive colective şi de poziŃia<br />
acestora în grupul nominal care ocupă poziŃia de subiect. łinând seama de numărul<br />
substantivului colectiv, acordul se realizează, în general, la singular:<br />
A sosit un grup de englezi în oraş.<br />
Un stol de vrăbii a trecut rapid., dar şi Un stol de vrăbii au trecut rapid.<br />
Forma de plural întâlnită adesea în cazul acordului rezultă din prezenŃa adjunctului (de<br />
vrăbii) cu formă de plural. Unele substantive devin colective în anumite contexte (o<br />
căruŃă de bani, o căciulă de mere, o poală de fructe, o găleată de nuci, o avalanşă de<br />
aplauze) şi permit acordul după înŃeles.<br />
III.2. Subiectul este un substantiv de tipul fel, tip, specie, soi, rasă<br />
Acestea funcŃionează în prezenŃa adjuncŃilor la plural în acelaşi fel ca<br />
substantivele colective sau contextual colective:<br />
Un fel de soldaŃi au invadat străzile.<br />
Un tip de cetăŃeni au votat diferit.<br />
O categorie de telespectatori ne-au declarat ...<br />
III.3. Subiectul este inclus într-o expresie partitivă<br />
Expresia partitivă se identifică în prezenŃa prepoziŃiilor de, dintre, din, care<br />
relaŃionează un substantiv de tipul (o/două/mai multe) parte/părŃi, o jumătate, un sfert, o<br />
pereche, o duzină, o multitudine, o cantitate sau un cuantificator nedefinit (fiecare,<br />
vreunul, toŃi, niciunul) cu alte substantive, colective (clasă, grup, armată) sau masive<br />
(apă, vin, ulei). Acordul se realizează fie formal (gramatical), fie după înŃeles, în cazul în<br />
care adjunctul, la plural, este considerat mai adecvat statutului de subiect:<br />
Exempe GALR II:<br />
O parte dintre cursanŃi va merge...<br />
Fiecare dintre noi are un scop.<br />
O parte dintre cei veniŃi mi-au confirmat<br />
32
Jumătate din bani s-au cheltuit.<br />
Fiecare dintre copiii tăi vor pleca la casa lui.<br />
În situaŃia în care este prezent un adverb restrictiv, acordul formal este mai<br />
potrivit (Doar o parte dintre elevi s-a prezentat.), dar se întâlneşte şi acordul după înŃeles<br />
(O mică parte dintre părŃile manuscrisului au rămas necitite.).<br />
III.4. Subiectul este un nume propriu:<br />
În cazul antroponimelor care au formă de plural, dar înŃeles de singular, acordul<br />
se realizează la sigular: Poalelungi a veni mai devreme. Şaptedealuri ne-a ajutat mult.<br />
Dacă înŃelesul este de plural, acordul se realizează la plural: Popeştii ne-au ajutat mult.<br />
În cazul toponimelor, acordul se realizează fie la singular, fie la plural, în cazul<br />
substantivelor care permit articularea la plural fie la singular, fie la plural:<br />
Bucureştiul / Hotare este....<br />
Bucureştii / Iaşii /Humuleştii sunt ....<br />
Aceeaşi observaŃie este valabilă şi în cazul titlurilor:<br />
„Lumi virtuale” a / au produs senzaŃie. (GALR II)<br />
III.5. Subiectul este pronume relativ<br />
a. În cazul relativelor fără antecedent, se întâlnesc mai multe situaŃii: cine va selecta<br />
singularul, câte şi câŃi pluralul, iar care fie singularul, fie pluralul: Nu ştiu cine<br />
vin /câŃi vin /care vin/ care vine.<br />
b. În cazul relativelor cu antecedent, acordul e impus de forma de singular sau<br />
plural a antecedentului:<br />
Este o persoană care ştie ce vrea.<br />
Sunt persoane care ştiu ce vor.<br />
Sunt (eu) unul dintre cei care mă opun. / Sunt unul dintre cei care se opun.<br />
III.6. Subiectul este un pronume personal de politeŃe<br />
DiferenŃa constă în acordul în gen şi număr, care se realizează potrivit înŃelesului:<br />
Domnia Sa este însoŃită / însoŃit de gardă.<br />
Dumneavostră sunteŃi ajutat/ajutaŃi/ajutată/ajutate.<br />
III.7. Subiectul este o propoziŃie sau o formă verbală nepersonală<br />
Acordul se realizează în acest caz la persoana a III-a singular:<br />
E clar că doreşte să înŃeleagă.<br />
A nu-Ńi ajuta aproapele e grav.<br />
Se aude că tună. / tunând.<br />
III.8. Subiectul este un termen de metalimbaj<br />
Acordul se realizează la persoana a III-a singular:<br />
„Programul de apărare a prinŃeselor” este un film Disney.<br />
DaŃi exemple de alte enunŃuri care să ilustreze tipurile speciale de acord<br />
prezentate supra.<br />
IV. Acordul impus de diferite tipuri de subiect<br />
IV.1. Subiectul multiplu<br />
33
Subiectul multiplu impune reguli nu foarte stricte în cazul acordului cu numele<br />
predicativ realizat adjectival sau cu participiul pasiv.<br />
I. Acordul se realizează în felul următor, în cazul termenilor coordonaŃi copulativ:<br />
a. dacă termenii subiectului multiplu sunt nume de fiinŃe şi unul dintre aceştia este<br />
de genul masculin, acordul se face la masculin: Andrei şi mama sunt îngrijoraŃi.<br />
b. Dacă termenii subiectului multiplu sunt nume de fiinŃe şi nume de lucruri,<br />
acordul se face cu numele de fiinŃe: Cartea şi scriitorul au fost rememoraŃi<br />
astăzi.<br />
c. Dacă termenii sunt nume de lucruri, există mai multe situaŃii de acord:<br />
c.1. Când termenii sunt de genul neutru şi feminin, acordul se face la forma comună de<br />
feminin: Para şi mărul sunt coapte.<br />
c.2. Când numele de lucruri sunt de genul masculin şi feminin, important este numărul<br />
substantivului masculin: dacă acesta este la singular, nu sunt impuse constrângeri, iar<br />
acordul se face la feminin plural (Roşia şi ardeiul sunt proaspete.), dacă este la plural,<br />
forma de masculin plural este impusă doar dacă substantivul masculin este cel mai<br />
apropiat de verb (MunŃii şi valea sunt împădurite., dar Valea şi munŃii sunt împăduriŃi.).<br />
c.3. Când numele de lucruri sunt de genul masculin şi neutru, numărul substantivului<br />
masculin este, de asemenea hotărâtor: dacă este la singular, nu impune constrângeri, iar<br />
acordul se realizează la feminin plural (Morcovul şi mărul sunt proaspete.), dacă este la<br />
plural şi neutru la singular, acordul se face la masculin (Morcovii şi mărul sunt<br />
proaspeŃi!), iar dacă ambele sunt la plural, genul îl hotărăşte subtantivul cel mai apropiat<br />
de verb (Morcovii şi merele sunt proaspete., dar Merele şi morcovii sunt proaspeŃi.).<br />
II. ExcepŃiile presupun situaŃii în care subiectul, deşi multiplu, impune acordul la singular<br />
a. Dacă termenii subiectului multiplu sunt coordonaŃi negativ, se întâlneşte şi<br />
acordul la singular: Nici Ana, nici Maria n-a venit/n-au venit.<br />
b. Dacă termenii, la singular, se exclud şi relaŃia este codificată prin coordonare<br />
disjunctivă, acordul este la singular: El sau ea a greşit. dar Ea sau ei au greşit.<br />
c. Subiectul postpus conduce la tolerarea acordului prin atracŃie: Se aude ploaia sau<br />
vântul. Mă doare capul şi mâinile.<br />
d. Termenii la singular, nearticulat, permit acordul la singular: Carne şi pâine se<br />
găseşte.<br />
e. Comportamentul de bloc semantic a expresiei subiectului impun acordul la<br />
singular: Praf şi pulbere se alege din asta.<br />
f. În cazul în care unul din termenii subiectului multiplu este subliniat prin adverbe<br />
şi locuŃiuni de tipul: îndeosebi, mai ales, mai cu seamă, în special, mai întâi, în<br />
primul rând: FrumuseŃea şi în special inteligenŃa a contat.<br />
g. În cazul predicatului impersonal, acordul este la singular, inferent de structura<br />
subiectului: E greu de înŃeles şi explicat.<br />
IV.2. Subiectul inclus şi subiectul subînŃeles<br />
Se recuperează fie din informaŃia de număr şi persoană a predicatului, fie<br />
anaforic, din context: Eu scriu, citesc, mănânc., Victor merge joi la teatru şi se duce<br />
vinerea la fotbal.<br />
IV.3. Subiectul nedeterminat<br />
34
Se întâlneşte şi în construcŃii cu verbul la persoana a III-a, dar şi în construcŃii cu<br />
verbe la persoana I şi a II-a:<br />
Bate la uşă.<br />
Ai carte, ai parte.<br />
Evaluare<br />
1. PrecizaŃi situaŃiile tipice şi atipice ale acordului dintre subiect şi<br />
predicat.<br />
2. IlustraŃi, în câteva exemple, situaŃiile în care subiectul este<br />
exprimat printr-un substantiv colectiv, substantiv de tipul fel,<br />
specie, soi, pronume relativ, verb la mod nepersonal, propoziŃie.<br />
3. PrecizaŃi regulile de acord în cazul subiectului multiplu.<br />
ExemplificaŃi diferite cazuri în care termenii subiectului sunt<br />
implicaŃi în diferite relaŃii de coordonare (cinci exemple).<br />
35
TIPURI <strong>DE</strong> SUBIECTE PROPUSE PENTRU EXAMEN:<br />
Variante<br />
I.<br />
1. PropoziŃia. Criterii de clasificare.<br />
2. Acordul dintre subiect şi predicat. Acordul prin atracŃie: definire, exemple.<br />
3. Se dă textul:<br />
„Ce ciudat! Când e vorba de o mărturisire scrisă, prietenii îŃi fac mult mai puŃin credit<br />
decât cei care nu te cunosc deloc. ExperŃi în tine fiind (adeseori sătui de tine) şi<br />
cunoscându-te deopotrivă cu iubire şi răutate, ei au pretenŃia că te deŃin dincolo de<br />
imaginea pe care, scriind, vrei să le-o propui celorlalŃi despre tine.” (Gabriel Liiceanu,<br />
Uşa interzisă, p. 280)<br />
CerinŃe:<br />
a. SubliniaŃi predicatele, încercuiŃi elementele de relaŃie, delimitaŃi propoziŃiile şi<br />
precizaŃi felul lor după înŃeles (principale / secundare).<br />
b. AnalizaŃi sintactic şi morfologic cuvintele subliniate.<br />
c. IndicaŃi două subiecte neexprimate.<br />
ll.<br />
1. EnunŃul: definiŃie şi tipologie (5 exemple).<br />
2. Acordul dintre subiect şi predicat. Acordul după înŃeles: definire, exemple.<br />
3. Se dă textul:<br />
„Unii autori români s-au integrat în limbi de circulaŃie mare şi, sprijiniŃi de<br />
opera lor, au intrat în circuitul mondial. Reprezintă o altă dispută din ce literatură au<br />
ajuns să facă ei parte, însă globalizarea prin exil, vreau să cred că nu este chiar idealul<br />
spre care tindem, chiar dacă experienŃa românească în domeniu nu este prea<br />
încurajatoare pentru cei ce vor să se facă auziŃi din Ńară.” (22, nr. 24/2001, p. 14)<br />
CerinŃe:<br />
a. SubliniaŃi predicatele, încercuiŃi elementele de relaŃie, delimitaŃi propoziŃiile şi<br />
indicaŃi felul celor cunoscute (SB, PR, PRS, CPO).<br />
b. AnalizaŃi sintactic şi morfologic cuvintele subliniate.<br />
c. IndicaŃi un predicat complex al enunŃării şi un subiect neexprimat.<br />
lll.<br />
1. Grupul sintactic.<br />
2. Acordul dintre subiect şi predicat în cazul în care subiectul este un substantiv<br />
colectiv (2 situaŃii şi exemple).<br />
3. Se dă textul:<br />
„Melancolia devine cu atât mai pură cu cât iubirea o învăluie şi o alimentează.<br />
Din asocierea lor se naşte un tremur plăcut şi suav, o graŃie a singurătăŃii, o presimŃire<br />
voluptoasă a nesfârşirii. Nu regretăm noi atunci că nu suntem o fântână de lacrimi, al<br />
cărui izvor să fie nesecat în picuri de transparenŃe, ce ar răsfrânge lumea cu sclipiri, mai<br />
fermecătoare decât cele mai divine iluzii şi mai îmbătătoare decât cele mai dulci<br />
reverii” (Emil Cioran, TristeŃea de a fi, p. 35)<br />
CerinŃe:<br />
a. SubliniaŃi predicatele, încercuiŃi elementele de relaŃie, delimitaŃi<br />
propoziŃiile şi precizaŃi felul lor după înŃeles (principale / secundare).<br />
36
. AnalizaŃi sintactic şi morfologic cuvintele subliniate.<br />
c. IlustraŃi prin câte două exemple din text relaŃia de dependenŃă şi<br />
relaŃia de nondependenŃă.<br />
IV.<br />
1. RelaŃia de nondependenŃă<br />
2. Acordul dintre subiect şi predicat în cazul în care subiectul este într-o expresie<br />
partitivă.<br />
3. Se dă textul:<br />
„A ajunge să crezi numai în tăcere, să nu mai preŃuieşti decât tăcerea, este a<br />
realiza una din cele mai esenŃiale expresii ale trăirii la marginile vieŃii. Elogiul tăcerii, la<br />
marii singuratici şi la întemeietorii de religii, îşi are o rădăcină mult mai profundă decât<br />
îşi închipuie oamenii.” (Emil Cioran, Pe culmile disperării, p. 197)<br />
CerinŃe:<br />
a. SubliniaŃi predicatele, încercuiŃi elementele de relaŃie, delimitaŃi propoziŃiile şi<br />
indicaŃi felul celor cunoscute (SB, PR, PRS, CPO)<br />
b. AnalizaŃi sintactic şi morfologic cuvintele subliniate.<br />
c. IlustraŃi prin câte două exemple din text relaŃia de interdependenŃă şi relaŃia de<br />
nondependenŃă.<br />
V.<br />
1. RelaŃia de dependenŃă<br />
2. Acordul dintre subiect şi predicat în cazul în care subiectul este un nume propriu.<br />
3. Se dă textul:<br />
„Ceea ce e grav este că lipsa de articulaŃie spirituală pare a fi anorganică, legată de<br />
o fatalitate adâncă, de sâmburele existenŃei noastre naŃionale. Cum să-mi explic<br />
scepticismul atâtor şi atâtor intelectuali de la noi care nu cred în nimic, înainte de a se fi<br />
chinuit cu o problematică de viaŃă” (Emil Cioran, TristeŃea de a fi, p. 88)<br />
CerinŃe:<br />
a. SubliniaŃi predicatele, încercuiŃi elementele de relaŃie, delimitaŃi propoziŃiile şi<br />
indicaŃi felul celor cunoscute (SB, PR, PRS, CPO).<br />
b. AnalizaŃi sintactic şi morfologic cuvintele subliniate.<br />
c. IndicaŃi două predicate complexe ale enunŃării şi două grupuri nominale.<br />
VI.<br />
1. RelaŃia de echivalenŃă.<br />
2. Acordul dintre subiect şi predicat în cazul în care subiectul este un pronume<br />
relativ.<br />
3. Se dă textul:<br />
„Ceea ce irită adesea în proza lui Huxley e facilitatea cu care zugrăveşte şi-şi mişcă<br />
personajele, mai ales femeile. Îndemânatic cum e în găsirea epitetelor, se lasă<br />
condus de sugestia lor fonică, de efervescenŃa lor instantanee, şi dintr-un om scoate o<br />
păpuşă căreia i se văd toate încheieturile, şi cleiul şi tărâŃele.” (Mircea Eliade,<br />
Insula lui Euthanasius, p. 201)<br />
CerinŃe:<br />
a. SubliniaŃi predicatele, încercuiŃi elementele de relaŃie, delimitaŃi propoziŃiile şi<br />
indicaŃi felul celor cunoscute (SB, PR, PRS, CPO).<br />
b. AnalizaŃi sintactic şi morfologic cuvintele subliniate.<br />
37
c. IndicaŃi două predicate complexe ale enunŃării şi două grupuri nominale.<br />
VII.<br />
1. Predicatul simplu al enunŃării.<br />
2. Regulile acordului impus de subiectul multiplu (3 situaŃii şi exemple).<br />
3. Se dă textul:<br />
„Căci nimeni nu poate scăpa de blestemul lui propriu. Fiecare are o regiune de<br />
întuneric sacru în care nimeni nu ajunge, fiindcă nimeni nu poate fi iniŃiat în misterul<br />
altuia. Şi rămâne de văzut dacă respectivul nu este faŃă de el însuşi pe treapta primă a<br />
iniŃierii.” (Emil Cioran, Antropologia filosofica, p. 83)<br />
CerinŃe:<br />
a. SubliniaŃi predicatele, încercuiŃi elementele de relaŃie, delimitaŃi propoziŃiile<br />
şi precizaŃi felul lor după înŃeles (principale / secundare).<br />
b. AnalizaŃi sintactic şi morfologic cuvintele subliniate.<br />
c. IndicaŃi două predicate complexe ale enunŃării şi precizaŃi funcŃia în frază a<br />
ultimei propoziŃii.<br />
VIII.<br />
1. Predicatul complex al enunŃării.<br />
2. ExcepŃii de la regulile impuse de subiectul multiplu (3 situaŃii şi exemple)<br />
3. Se dă textul:<br />
„Medicii numesc această stare depresie. Eu o înŃeleg mai bine ca dezagregare a<br />
sistemului de iluzii în virtutea căruia înaintăm, făptuim, ne agităm, dăm contur clipei<br />
următoare şi zilei de mâine. Sistemul de iluzii, acesta este pintenul întregii noastre vieŃi,<br />
„morcovul existenŃial” pe care viaŃa ni-l aşază şi ni-l flutură pe sub nas, planurile pe<br />
care le alcătuim din propria noastră substanŃă vitală.” (Gabriel Liiceanu, Uşa interzisă,<br />
p. 10)<br />
CerinŃe:<br />
a. SubliniaŃi predicatele, încercuiŃi elementele de relaŃie, delimitaŃi propoziŃiile şi<br />
precizaŃi felul lor după înŃeles (principale / secundare).<br />
b. AnalizaŃi sintactic şi morfologic cuvintele subliniate.<br />
c. IndicaŃi un predicat complex al enunŃării, ilustraŃi prin câte un exemplu din text<br />
relaŃia de interdependenŃă şi de echivalenŃă.<br />
Alte posibile subiecte privind teoria sintactică:<br />
Numele predicativ: clase de verbe copulative.<br />
Acordul dintre subiect şi predicat. Acordul prin atracŃie: definire, exemple.<br />
Numele predicativ: clasa de substituŃie.<br />
Acordul dintre subiect şi predicat. Acordul după înŃeles: definire, exemple.<br />
Complementul predicativ al obiectului: clase de verbe atributive.<br />
Acordul dintre subiect şi predicat în cazul în care subiectul este un substantiv colectiv<br />
(2 situaŃii şi exemple).<br />
38
Complementul predicativ al obiectului: clasa de substituŃie.<br />
Acordul dintre subiect şi predicat în cazul în care subiectul este într-o expresie<br />
partitivă.<br />
Predicativul suplimentar: definiŃie, clasa de substituŃie.<br />
Acordul dintre subiect şi predicat în cazul în care subiectul este un nume propriu.<br />
Subiectul exprimat: clasa de substituŃie.<br />
Acordul dintre subiect şi predicat în cazul în care subiectul este un pronume relativ.<br />
Subiectul neexprimat.<br />
Regulile acordului impus de subiectul multiplu (3 situaŃii şi exemple).<br />
Subiectul: excepŃii de la nominativ.<br />
ExcepŃii de la regulile impuse de subiectul multiplu (3 situaŃii şi exemple).<br />
39
Facultatea de Litere<br />
Catedra de limba şi literatura română<br />
<strong>SINTAXA</strong> <strong>LIMBII</strong> <strong>ROMÂNE</strong>. <strong>NOTE</strong> <strong>DE</strong> <strong>CURS</strong><br />
SEMESTRUL AL II-LEA<br />
Titular de curs: Alina Gioroceanu<br />
TEMATICA (poziŃii şi funcŃii sintactice)<br />
Complementele (complementul direct, complementul indirect, complementul<br />
secundar, complementul posesiv, complementul prepoziŃional, comparativul)<br />
CircumstanŃialele<br />
Atributul / FuncŃiile specifice GN<br />
ApoziŃia<br />
OBIECTIVE<br />
- acumularea de cunoştinŃe privind nivelul sintactic al limbii<br />
române, potrivit teoriilor recente;<br />
- lărgirea orizontului teoretic prin studiu individual;<br />
- stimularea capacităŃii de sinteză în cadrul disciplinei;<br />
- dezvoltarea capacităŃii de analiză sintactică;<br />
Număr de ore alocate: 28<br />
41
UNITATEA <strong>DE</strong> ÎNVĂłARE I.<br />
Complemente specifice GV<br />
Obiective<br />
- cunoaşterea şi identificarea complementului direct (şi<br />
secundar) şi indirect;<br />
- stimularea corelărilor conceptuale cu noŃiunile asimilate<br />
anterior;<br />
- dezvoltarea capacităŃii de analiză sintactică;<br />
Număr de ore alocate: 4 ore<br />
Complementul direct<br />
DefiniŃie :<br />
FuncŃie sintactică/actanŃială impusă de un verb obligatoriu tranzitiv şi realizată prototipic<br />
prin nume în acuzativ. În cadrul relaŃiei de dependenŃă, complementul direct ocupă<br />
poziŃia termenului determinant. (v. GALR II, GBLR)<br />
Exemple prototipice (canonice):<br />
Spune ceva. Mănânc o portocală. O chem pe Andreea. Îl văd pe Andrei. Îl felicit.<br />
Trăsături:<br />
1. realizarea printr-o formă neaccentuată: Il felicit. Mănânc o portocală. – O<br />
mănânc.<br />
2. posibiliatea dublei exprimări: O chem pe Andreea. O văd pe Andreea.<br />
3. schimbarea poziŃiei sintactice cu subiectul în structuri pasivizate: Andrei a spus<br />
ceva. / Ceva a fost spus de Andrei. Anrei l-a ajutat pe Mircea. / Mircea a fost<br />
ajutat de Andrei.<br />
Elemente regente:<br />
0. Regentul obişnuit al unui complement direct este verbul tranzitiv care impune numelui<br />
cazul acuzativ. Tipurile sintactice de verbe-regente sunt:<br />
a. monovalente: Mă ninge, mă plouă.<br />
b. bivalente (combinări ale verbului cu doi actanŃi): El spune ceva. Eu mănânc o<br />
portocală. El aduce un scaun. / Mă doare inima. / Mă doare în piept.<br />
c. trivalente (combinări ale verbului cu trei actanŃi): Monica imi trimite un cadou.<br />
Un prieten îmi aduce veşti bune. El cere date biroului de presă.<br />
Alte elemente regente:<br />
1. verbe si locuŃiuni verbale tranzitive, la moduri şi timpuri diferite:<br />
În unele grupuri verbale, funcŃia complement direct este obligatorie. Unele verbe<br />
tranzitive impun complementul direct (a da, a oferi, a pune, a trimite, a aşeza, a face, a<br />
spune, a zice, a afirma, a achita, a putea, a începe, a termina, a pune la îndoială, a<br />
scoate/da la iveală, a da în vileag), altele nu: a învăŃa, a studia, a lucra, a citi, a-şi aduce<br />
aminte, a Ńine minte.<br />
łine minte întâmplarea de acum trei ani.<br />
42
Îşi aduce aminte povestea. Dar şi Îşi aduce aminte de povestea aceea.<br />
A constitui: Obiectul rentei viagere îl constituie terenurile cu destinaŃie specială situate<br />
în extravilan. (OG/2006)<br />
A presupune : Voluntariatul presupune iniŃiativă, implicare, dedicare.<br />
A îmblânzi: Italia îşi îmblânzeşte legile antiimigraŃie de teama UE. (Cotidianul)<br />
De asemenea, matricial, unele verbe impun drept complement direct substantive animate,<br />
respectiv neanimate:<br />
Deschide uşa/fereastra.<br />
Mângâie pisica/copilul vs. obrazul copilului.<br />
2. interjecŃii cu regim tranzitiv:<br />
Poftim fructele. Ia /Iată merele. Iată ce doreşti. Iată-l.<br />
3. adjectivul dator:<br />
Îmi e dator o carte/nişte bani/viaŃa.<br />
Clasa de substituŃie:<br />
Nivel propoziŃional:<br />
A. realizări nominale<br />
a. substantive în cazul acuzativ_<br />
- cu prepoziŃia pe (considerată şi morfem al acuzativului) în cazul substantivelor care<br />
exprimă o persoană:<br />
A-l respecta pe aproapele nu înseamnă renunŃarea la crezul şi tradiŃiile proprii.<br />
„Antropologia nu intenŃionează să schimbe pe om” (Cioran, Antropologia filosofică, p.<br />
34)<br />
- fără prepoziŃie:<br />
Nu se poate trăi în acest context refuzând orice compromis, după cum nu se poate realiza<br />
ceva fără un anumit oportunism, mai corect spus un anumit simŃ al oportunităŃii Al.<br />
Paleologu, Despre lucruri…, p. 15<br />
b. substituŃi substantivali (pronume, numerale)<br />
Efortul ei de a se găsi pe sine a trebuit să înceapă, evident, prin împingerea mea şi a<br />
dragostei noastre într-un plan secundar, în umbră. (Cărtărescu, Jurnal)<br />
Îl aştept pe al doilea/pe el/pe acesta.<br />
Nu aştept pe nimeni.<br />
Nu aştept nimic. Aştept ceva.<br />
Pe toŃi i-am trimis acasă.<br />
b. Complementul direct este exprimat printr-o construcŃie atunci când demonstrativele<br />
semiindependente al şi cel sunt cuplate cu alte părŃi de vorbire, după cum urmează:<br />
1. al este urmat de un adjectiv posesiv sau de un substantiv, respectiv substitut în genitiv,<br />
şi este dublat de un clitic:<br />
Pe ai mei i-am văzut ieri.<br />
Am luat cartea mea, dar pe a colegului tău am lăsat-o.<br />
Lângă ea îi avea pe ai ei.<br />
2. cel, urmat de un numeral sau de o construcŃie prepoziŃională dublată clitic:<br />
Catrina îi adusese pe cei trei.<br />
Pe cei din spate nu i-am văzut.<br />
43
B. realizări nonnominale:<br />
c. adverbe în –eşte:<br />
Vorbeşte româneşte/moldoveneşte/franŃuzeşte.<br />
d. verbe la moduri nepersonale:<br />
- infinitiv: Începe a merge. Nu ştie a vorbi. Poate scrie.<br />
- supin: Se apucă de fumat. Termină de scris. Are de învăŃat.<br />
-gerunziu: Văd fulgerând. Am auzit tunând.<br />
Nivel frastic:<br />
Completivele directe sunt relative şi conjuncŃionale:<br />
1. completivele relative:<br />
a. cu elemente de relaŃie:pronume şi adjective pronominale relative (care, cine, ce, cât,<br />
câtă, câŃi, câte, al câtelea, a câta, ceea ce), pronume şi adjective nehotărâte compuse cu<br />
(care, cine, ce, cât: oricare, fiecare, oarecine, oarece etc.), adverbe relative (unde, când,<br />
cum, încotro):<br />
Opreşte pe oricine îi iese în cale.<br />
Vede încotro a plecat.<br />
Nu înŃelege cui i se adresează.<br />
b.. Tipologie<br />
PropoziŃiile relative sunt de două tipuri:<br />
a. completive relative propriu-zise: Face ce doreşte. Spune încotro merge.<br />
b. completive relative interogative. Acestea au ca regenŃi verbe de informare: a<br />
spune, a întreba, a cerceta, a afirma etc. şi nu acceptă ca elemente de relaŃie<br />
pronumele nehotărâte şi pe ceea ce.<br />
RemarcaŃi, totuşi, utilizările:<br />
Spune ceea ce simte.<br />
Afirmă ceea ce crede.<br />
PrecizaŃi funcŃia sintactică a pronumelui ce şi indicaŃi termenul regent:<br />
Nu vrea să asculte ce vrei tu să faci.<br />
Un tip aparte de complement direct, introdus printr-un conector relativ şi aflat la<br />
graniŃa dintre nivelul propoziŃional şi nivelul frastic, este construcŃia infinitivală<br />
relativă: N-are ce face/cui vorbi/de ce se supăra/când ajunge/pe unde trece/cum se<br />
îmbrăca.<br />
2. completivele conjuncŃionale:<br />
a. cu elementele de relaŃie: conjuncŃiile că, să, dacă (cele mai frecvente) ca---să;<br />
locuŃiunile conjuncŃionale cum că, precum că, cum de.<br />
„Nu vreau să spun prin asta că România nu are istorie” (G. Liiceanu, Uşa interzisă)<br />
„O vorbă din bătrâni spune că nu se caută la dinŃi calul de dar. (Capital, nr. 7/2003, p.<br />
4)<br />
PoŃi să ne ajuŃi Continuă să scrie. Se întreabă dacă vine.<br />
Am decis ca cei mai buni să fie departajaŃi.<br />
Am auzit cum că România este a doua Ńară în Europa privind şomajul tinerilor (Internet)<br />
44
Simt precum că roata scapă.. (Internet) / Am mărturisit precum că toate sunt adevărate.<br />
(GALR II)<br />
Întreabă/Nu ştie cum de s-au întâmplat toate astea.<br />
Atunci când completiva directă este antepusă verbului regent, aceasta este reluată printrun<br />
clitic în acuzativ, clitic cu valoare neutră (o) sau demonstrativ cu valoare neutră,<br />
substantivul faptul:<br />
Pe care i-am văzut, i-am trimis acasă.<br />
Dacă am venit, am făcut-o din respect.<br />
Că nu mănânci, că fumezi mult, asta îŃi reproşez./ Că nu mănânci, că fumezi mult, faptul<br />
ăsta Ńi-l reproşez.<br />
ConsultaŃi GALR II, pp. 381-383 privind dubla exprimare a complementului<br />
direct. UrmăriŃi dubla exprimare obligatorie, imposibilă şi facultativă.<br />
VariaŃii în realizarea complementului direct (realizări noncanonice):<br />
În exemplele<br />
a. Cumpără la cărŃi! Spune la minciuni!<br />
La este considerat morfem cantitativ cu sensul „multe”.<br />
b. A pus din cărŃi pe raftul de spus. Face de toate.<br />
c. Caută de lucru<br />
Pri elipsa centrului o parte/multe/câteva, poziŃia de complement direct este ocupată<br />
de grupul prepoziŃional în exemplu b. În c., elipsa este cea a nedeterminatului „ceva”.<br />
d. Nu depinde de ce faci, ci de ce spui. Rezultatul constă în ce spuneŃi azi.<br />
Verbele prepoziŃionale impun combinarea relatorului cu o prepoziŃie pentru realizarea<br />
funcŃiei sintactice impuse de regentul din subordonată, de aceea, de ce este<br />
complement direct.<br />
DefiniŃi complementul direct.<br />
Care sunt clasele de verbe care impun această poziŃie sintactică<br />
PrecizaŃi clasa de substituŃie a complementului direct.<br />
Complementul secundar<br />
Definire<br />
FuncŃie actanŃială/sintactică în cadrul grupului verbal structurat ternar, în care apare<br />
obligatoriu şi un complement direct.<br />
Exemple prototipice (canonice):<br />
M-a rugat ceva. M-a întrebat ceva.<br />
Trăsături:<br />
45
1. Conform definiŃiei, prezenŃa complementului direct în GV este obligatorie: El<br />
anunŃă ora plecării. vs. El mă anunŃă ora plecării.<br />
2. Spre deosebire de complementul direct, nu poate avea ca regent o interjecŃie: *<br />
Iată-mă ceva.<br />
3. În timp ce poziŃia complementului direct este caracterizată de un actant +Animat,<br />
complementul secundar se realizează prin –Animat.<br />
4. Complementul secundar nu acceptă înlocuirea cu un clitic în nominativ: Mă<br />
sfătuieşte ceva: m-o sfătuieşte / Mă învaŃă biologia. vs. *M-o învaŃă.<br />
Elemente regente:<br />
• verbe trivalente: a ruga, a învăŃa, a întreba, a asculta, a examina, a<br />
trece, a traversa, a sfătui, a povăŃui, a informa, a anunŃa (pe cineva,<br />
ceva)<br />
În româna actuală există tendinŃa de înlocuire a complementului secundar cu<br />
complementul prepoiŃional: a învăŃa pe cineva despre ceva.<br />
Clasa de substituŃie:<br />
Nivel propoziŃional:<br />
1. substantiv inanimat în acuzativ: te învaŃă lecŃia, ne anunŃă ora exactă, o trece<br />
strada.<br />
2. pronume în acuzativ: te învaŃă ceva, îl roagă orice, nu îi anunŃă nimic.<br />
3. locuŃiune pronominală nehotărâtă: Nu l-a întrebat cine ştie ce/ te miri ce /nu ştiu<br />
ce.<br />
4. verb la infinitiv: Te învaŃă a vorbi. Îl convinge a spune.<br />
Nivel frastic:<br />
1. propoziŃie relativă: Te învaŃă ce să faci / unde să te duci / cum să scrii/ încotro să<br />
te uiŃi / când să răspunzi.<br />
2. propoziŃie conjuncŃională.<br />
Elemente de relaŃie: conjuncŃiile că, să, dacă, ca...să, locuŃiuni conjuncŃionale cum că,<br />
foarte rar precum că:<br />
Te sfătuieşte să nu minŃi.<br />
Te anunŃă că întârzie.<br />
Mă întreabă dacă vin.<br />
L-a anunŃat ca la prânz să fie gata.<br />
Te sfătuieşte cum că nu e bine.<br />
DaŃi exemple de enunŃuri în care propoziŃia conjuncŃională să fie introdusă<br />
prin precum că ( v. GALR II: 395).<br />
PrecizaŃi clasa de substituŃie a complementului secundar..<br />
NumiŃi câteva trăsături specifice complementului secundar.<br />
46
Complementul (obiectul) indirect:<br />
DefiniŃie:<br />
FuncŃie sintactică/actanŃială în grupul verbal, reprezentând beneficiarul/destinatarul<br />
procesului codificat prin verb. În cadrul grupurilor interjecŃionale, adjectivale sau<br />
adverbiale, ocupă poziŃia adjunctului (termenului subordonat).<br />
Exemple canonice:<br />
Îmi trimite cărŃi. Trimite cărŃi prietenilor. Îmi e frig.<br />
CitiŃi în Gramatica limbii române, Dumitru Irimia (2008): Verbul,<br />
tranzitivitatea indirectă.<br />
Trăsături:<br />
1. realizarea prototipică prin clitic sau/şi nume în dativ: v. exemplele de mai sus: Le<br />
trimite cărŃi prietenilor. Lor le trimite scrisori.;<br />
2. are ca regenŃi verbe, interjecŃii, adjective sau adverbe;<br />
3. este, de regulă, constituent obligatoriu în grupurile din care face parte: Lui Andrei<br />
îi revine obligaŃia asta. Îi e dor de tine. łi-e groază. Poate fi însă şi un<br />
constituent facultativ: El îŃi zâmbeşte. El îmi deschide uşa. E fidel obligaŃiilor.<br />
Vs. El zâmbeşte. Deschide uşa. E fidel.<br />
(403-404).<br />
De citit Caracterisiticile semantice ale complementului indirect, GALR II<br />
Elemente regente:<br />
A. În grupul verbal este admis de o clasă de verbe care impun nominalului implicat<br />
în relaŃie restricŃii de formă, recte cazul D:<br />
Nu-mi convine povestea ta. Îmi citeşte nota.<br />
I.Verbele regente sunt:<br />
1. monovalente: Îi plouă şi îi ninge.;<br />
2. bivalente: Îmi prieşte clima., Mi se spune Mitică; I s-a urât cu binele; Îmi e<br />
foame;<br />
3. trivalente: Andrei ne trimite cărŃi; I-am făcut un deserviciu. I-a ars două palme.<br />
Mi se face teamă de el.<br />
47
4. în unele scheme, este atras de verbul copulativ cu nume predicativ (exprimat prin<br />
substantiv sau adjectiv): El îmi e/rămâne/devine prieten. Ele îmi<br />
sunt/rămân/devin simpatice.<br />
5. apare, de asemenea, în scheme tetravalente: Ei ni l-au propus director. (V + S+<br />
OI+OD+PRS).<br />
II. LocuŃiunile verbale regente:<br />
A aduce aminte, a părea bine/rău, a da naştere:<br />
Lotusul este floarea care a dat naştere lumii, potrivit indienilor.<br />
Îmi pare bine dacă l-am fovorizat pe Gigi Becali.<br />
B. în grupul interjecŃional are ca regenŃi interjecŃii de diverse tipuri:<br />
Na-vă mere! Bravo mie! Vai lumii!<br />
El jap! o palmă copilului. Hârşti! un şut portarului.<br />
C. În grupul adjectival este impus sau admis de unele adjective, precum (v. GALR<br />
II): accesibil, adecvat, analog, anterior, apt, conform, contrar, egal, exterior,<br />
fatal, favorabil, fidel, indispensabil, inerent, inferior, interior, loial, necesar,<br />
ostil, propice, propriu, refractar, superior, tipic, util, binevoitor, dator, drag,<br />
familiar, firesc, păgubitor, potrivnic, premergător, prielnic, recunoscător, scump,<br />
străin, vecin, vrăjmaş:<br />
Este un program conform înŃelegerii. (femininul apare de cele mai multe ori cu<br />
nominal cu regim de acuzativ: conformă cu)<br />
Constat că o opinie contrară guvernanŃilor este considerată de primul-ministru un<br />
act de nesupunere.<br />
Este util elevilor.<br />
Bugetul este nefavorabil învăŃământului.<br />
D. În grupul adverbial, în care centru de grup este un adverb adesea provenit din<br />
adjectiv: adecvat, aidoma, conform, potrivit. O caracteristică a acestuia este că nu<br />
se dublează niciodată.<br />
Vom fi obligaŃi să răspundem adecvat fiecăruis pacient.<br />
Aidoma zicalei, Clujul tace şi le face. (Gazeta Sporturilor)<br />
Rusia vrea să repare relaŃiile cu NATO, potrivit oficialilor săi. (Internet)<br />
NumiŃi câteva trăsături specifice complementului secundar şi verbele regente.<br />
Clasa de substituŃie:<br />
Nivel propoziŃional<br />
1. substantive în dativ, dublate de clitice în dativ:<br />
DispariŃiile din Triunghiul Bermudelor se datorează unui asteroid.<br />
Ungurii îi datorează apreciere şi gratitudine lui Cozma.<br />
2. clitice personale sau reflexive:<br />
„Când îi dai banii, nu-i ia din prima, îi mai lasă o vreme pe masă...” (Cristian Tudor<br />
Popescu, Nobelul românesc)<br />
„Dumneavoastră v-aŃi ars carnetul PCR în noaptea de 21 decemnrie’98, Liviu Babeş<br />
şi-a ars propriul trup.” (ibidem)<br />
48
3. pronume nonclitice<br />
Puternicul angajament al firmei Avira Soft privind standardele de calitate ii asigura<br />
acesteia o poziŃie privilegiată.<br />
Nu aştepta prea mult pentru a-i spune cuiva ceea ce simŃi.<br />
4. numerale, adesea dublate de clitice:<br />
Primei îi dau o rochie.<br />
Ambelor le place valsul.<br />
5. numerale în construcŃii cu demonstrativul semiindependent „cel”:<br />
Celor două li s-a spus să revină.<br />
Celei de-a doua i s-aspus să revină.<br />
Realizări noncanonice:<br />
1. prepoziŃia la cu acuzativul:<br />
Dă apă la animale. Îşi spune povestea la oricine.<br />
2. prepoziŃia la cu numerale.<br />
La doi dintre ei li s-a făcut foame.<br />
3. prepoziŃia către cu nominale:<br />
Zis-a el către Maria/mine/amândoi.<br />
Nivel frastic<br />
FuncŃia de complement indirect se realizează prototipic la nivelul frazei prin subordonată<br />
relativă. Subordonata completivă indirectă este introdusă printr-un conector (pronume şi<br />
adjective relative sau nehotărâte) în cazul dativ, fără antecedent în regentă.<br />
Cui nu-i place,/ nu-i trimit nimic.<br />
Îi pot trimite/ oricui doreşte.<br />
Este potrivnic/ oricărei persoane îl contrazice.<br />
De asemenea, poate fi introdusă prin conectori relativi însoŃiŃi de prepoziŃiile la sau către:<br />
Trimit/ la cine doresc/ scrisori.<br />
A zis/ către cine era acolo.<br />
Tipologia complementului indirect:<br />
1. Simplu (v. situaŃiile anterioare), atunci când e exprimat printr-o singură parte de<br />
propoziŃie, o propoziŃie ori este însoŃit de semiadverv:<br />
Trimit şi mamei o scrisoare.<br />
2. Multiplu, atunci când nominalele care îl compun sunt coordonate fie printr-o<br />
conjuncŃie coordonatoare copulativă, disjunctivă sau prin juxtapunere:<br />
Nici lui Ion, nici Mariei nu i-a convenit.<br />
Lui X şi Y nu le pasă.<br />
Mie sau Ńie trebuie să ne aducă ceva.<br />
3. Gramatica Academiei consideră că în cele mai multe situaŃii, complementul indirect<br />
este dublu exprimat (reluat):<br />
Le dă apă animalelor. (în propoziŃie, atunci când este exprimat printr-un nominal şi<br />
printr-un clitic, iar în frază, atunci când este exprimat printr-o propoziŃie şi printr-un<br />
clitic.)<br />
49
Îi dau cartea Mariei şi oricui vine.<br />
VariaŃii în realizarea complementului indirect (construcŃiile eliptice):<br />
După substantive nearticulate, prin omiterea unui component de tip adjectiv<br />
participial, ori prin omiterea centrului verbal:<br />
Odă bucuriei (odă închinată bucuriei);<br />
Salutări colegilor/tuturor (transmitem salutări colegilor/tuturor).<br />
După infinitivele lungi, care păsterază caracteristicile verbale, substantivul este<br />
considerat atribut substantival datival (GALR) sau complement în GN (GBLR):<br />
Trimiterea de ajutoare străinilor.<br />
PrecizaŃi clasa de substituŃie a complementului indirect.<br />
50
UNITATEA <strong>DE</strong> ÎNVĂłARE II.<br />
Complementele (posesiv, prepoziŃional, de agent şi comparativ)<br />
Obiective<br />
- cunoaşterea şi identificarea complementului posesiv,<br />
prepoziŃional, de agent şi comparativ;<br />
- stimularea corelărilor conceptuale cu noŃiunile asimilate<br />
anterior;<br />
- dezvoltarea capacităŃii de analiză sintactică;<br />
Număr de ore alocate: 4 ore<br />
Complementul posesiv:<br />
Definire:<br />
FuncŃie sintactică realizată în grupuri derivate, în care există obligatoriu un nominal<br />
„obiect posedat”, cu care complementul în discuŃie dezvoltă o relaŃie de posesie prin<br />
intermediul regentului. Se realizează, de regulă, în grupurile verbale cu structură ternară.<br />
Exemple prototipice:<br />
El îşi respectă părinŃii.<br />
Mâinile îmi sunt îngheŃate.<br />
Trăsături:<br />
1. prezenŃa nominalului articulat cu semnificaŃia „obiect posedat” cu care este<br />
stabilită relaŃia de posesie;<br />
2. vecinătatea verbului (este aşezat, în general, înaintea verbului);<br />
3. realizarea +Animat;<br />
4. semnificaŃia „posesor”/ codifică posesorul.<br />
Se aseamănă cu alte două funcŃii sintactice: complementul indirect şi atributul posesiv.<br />
Deosebirile dintre acesta şi complementul indirect sunt de natură sintactico-semantică:<br />
complementul indirect exprimă Beneficiarul, Destinatarul sau Experimentatorul, pe când<br />
complementul posesiv exprimă posesorul.<br />
Elemente regente:<br />
1. verbe la moduri personale şi nepersonale:<br />
a. Bivalente: Îi tremură vocea.;<br />
b. Trivalente: Nu îi ştiu numele., Ne cunoaşte greşelile.;<br />
2. interjecŃii: Iată-vă omul! Uite-Ńi paltonul!<br />
Clasa de substituŃie:<br />
Nivel propoziŃional:<br />
51
1. clitice reflexive şi personale în dativ, echivalente ale unor adjective posesive: îşi<br />
adună lucrurile (sale). (îşi adună lemne pentru iarnă). îi admite răspunsul. Îşi<br />
declină responsabilitatea.<br />
2. pronume relative dublate de clitice în dativ: „un militar căruia nu i s-a deschis<br />
paraşuta a murit căzând de la 2000 de metri” (jurnalulbtd.ro), „vând pui persan<br />
căruia nu-i curg ochii” (roportal.ro/anunŃuri). Exista o subsztanŃă căreia nu-i ştiu<br />
numele.<br />
3. substantiv în dativ dublat de clitic (echivalent cu atributul substantival genitival):<br />
Fratelui tău i-ai spălat hainele. PărinŃilor tăi le-ai tocat banii. (ai spălat hainele<br />
fratelui tău, ai tocat banii părinŃilor tăi)<br />
Nivel frastic:<br />
PropoziŃie relativă fără antecedent, dublată de un clitic pronominal în dativ:<br />
Cui i-au dat Oscarul, îi vedem filmul.<br />
Îî dau lacrimile oricui înŃelege sacrificiul.<br />
ObservaŃii:<br />
1. Este obligatorie dublarea complementului posesiv atunci când este exprimat prin<br />
pronume relativ, substantiv sau propoziŃie relativă!<br />
2. cliticul cu funcŃie de complement posesiv poate fi dublat de un adjectiv posesiv<br />
sau de un pronume personal în genitiv (Judecătorii şi supleanŃii, membrii<br />
ministerului public şi avocaŃii nu se pot face cesionari de drepturi litigioase, care<br />
sunt de competenŃa tribunalului judeŃean în a cărui rază teritorială îşi exercită<br />
functŃunile lor, sub pedeapsa de nulitate, speze şi daune-interese. (Codul civil)/<br />
Lor nu le încape numele în buletin. (click.ro)). În aceste situaŃii, enunŃul este<br />
emfatic sau pleonastic.<br />
PrecizaŃi clasa de substituŃie a complementului posesiv.<br />
Complementul prepoziŃional<br />
DefiniŃie:<br />
Este funcŃie actanŃială/sintactică realizată prototipic în grupul verbal prin prepoziŃie cu<br />
nominal.<br />
Exemple prototipice:<br />
Mă gândesc la tine. Apelez la prieteni. Mă bazez pe prieteni.<br />
Caracteristici:<br />
1. realizarea prototipică prin grup prepoziŃional.<br />
2. este, ca şi complementul indirect, component al grupurilor verbale,<br />
interjecŃionale, adjectivale sau adverbiale.<br />
52
ObservaŃii:<br />
Asemănări cu complementul indirect:<br />
- sunt componente ale aceloraşi grupuri,<br />
- au ocurenŃă obligatorie sau facultativă în grupurile din care fac parte: El se<br />
pretează la orice/ Azi i-am vorbit profesorului (despre tine).<br />
Ca deosebiri se remarcă regimul sintactic diferit: cazul dativ pentru complementul<br />
indirect, în opoziŃie cu cazul prepoziŃional.<br />
- complementul indirect se realizează şi clitic, situaŃie exclusă în cazul<br />
complementului prepoziŃional.<br />
- complementul prepoziŃional se exprimă şi prin verbe la moduri nepersonale.<br />
Termeni regenŃi:<br />
A. În grupul verbal, complementul prepoziŃional are ca regenŃi:<br />
1. verbe bivalente : El se împrieteneşte cu tine. El abuzează de răbdarea ta. Vă<br />
mulŃumesc pentru tot. El subscrie la părerea ta.<br />
2. verbe trivalente: El a dat cinstea pe ruşine. Nu deosebeşte binele de rău. Mi se<br />
face dor/teamă/milă de ea.<br />
El a devenit prieten/vecin/coleg cu tine.<br />
Cele mai frecvente prepoziŃii care determină apariŃia complementului<br />
prepoziŃional sunt:<br />
a. cu : a culmina cu, a echivala cu, a se identifica cu, a jongla cu +<br />
„verbele simetrice”: a se asemăna cu (Maria se aseamănă cu Ana /Ana<br />
se aseamănă cu Maria), a se alia cu, a se ciondăni cu, a coabita cu a<br />
coincide cu., a se împrieteni cu, a se învecina cu , a rima cu, a rivaliza<br />
cu, a rima cu, a semăna cu, a se socoti cu, a se solidariza cu.<br />
Recomandare: CitiŃi în Dumitru Irimia (2008), Gramatica limbii române,<br />
complementul reciproc.<br />
ObservaŃii privind realizarea cu prepoziŃia cu:<br />
Ascult cu atenŃie tot ce îmi spui. (aşa: circumstanŃial de mod, suprimabil)<br />
De obicei scriu cu stiloul. (circumstanŃial instrumental)<br />
Vin la film cu sora mea. (circumstanŃial sociativ)<br />
A acordat audienŃă păgubiŃilor cu avocaŃii lor ( ex.GALR II, predicativ suplimentar).<br />
b. De: a beneficia de, a se crampona de, a se debarasa de, a depinde de, a se<br />
desolidariza de, a se dezice, a se dispensa de, a se îndrăgosti de, a se<br />
sinchisi de, a se prevala de, a se teme de: Personalul care beneficiază de<br />
salariul de merit va fi stabilit o dată pe an. Procurorul s-a prevalat de<br />
contractul întocmit.<br />
53
c. La: a atenta la, a apela la, a îndemna la, a se limita la, a participa la, a<br />
predispune la, a se raporta la, a recurge la, a renunŃa la, a se rezuma la:<br />
UE se rezumă la victorii mărunte. Leul este predispus la apreciere.<br />
d. Asupra: a se năpusti, a prevala: Iarna s-a năpustit asupra judeŃului./ Iarna<br />
s-a năpustit într-acolo.<br />
e. Din: a decurge din, areieşi din, a se retrage din, a rezulta din: Etica<br />
creştină decurge din prietenia cu Cristos.<br />
f. În: a se complace în, a onsta în, a excela în, a rezida în.<br />
g. Pe: a se baza pe, a se bizui pe, a conta pe, a se întemeia pe, a miza pe.<br />
h. Pentru: a milita pentr, a opta pentru, a mulŃumi pentru: Adelina Elisei<br />
optează pentru Armani în ziua nunŃii.<br />
2. locuŃiuni verbale: a-i păsa, a-şi da seama.<br />
B. în grupul interjecŃional apare după puŃine interjecŃii: Vai de mine! Halal de noi!<br />
Mersi pentru masă/MulŃumesc că rezistaŃi!<br />
C. în grupul adjectival are ca regenŃi adjective propriu-zise, participiale sau derivate<br />
postverbale:<br />
a. străin, plin, capabil: O viaŃă plină de lipsuri şi durere. Legea privind<br />
educaŃia tinerilor supradotaŃi capabili de performanŃă a fost adopatată<br />
ieri de parlamentul României.<br />
b. Încărcat, candidat, asociat, mântuit, despărŃit, dispus, despărŃit: Nico,<br />
despărŃită de soŃul ei. Creativitatea, asociată cu problemele psihice, a<br />
fost pusă în evidenŃă de specialişti. Băsescu, dispus la un compromis<br />
privind formarea noului Guvern. Cursurile, puse la dispoziŃie pe bază de<br />
comandă, beneficiază de reducere.<br />
c. Purtător, dornic, dătător: TradiŃia dătătoare de înŃelepciune, Cioroianu-<br />
MorŃun formează un duet politic dornic de imagine prin sport.<br />
D. în grupul adverbial:<br />
aproape, departe, conform, potrivit, aidoma, concomitent, simultan, corespunzător:<br />
Iranul este foarte aproape de construirea armei nucleare.<br />
Aidoma cu el, tânjeam spre cer. (Ştefan Augustin Doinaş)<br />
Eşti salarizat corespunzător cu experienŃa ta<br />
Recomandare: ObservaŃi în GALR II, p. 425, Caracteristicile semantice<br />
ale complementului prepoziŃional<br />
Trăsăturile complementului prepoziŃional.<br />
Termenii regenŃi ai complementului prepoziŃional.<br />
Clasa de substituŃie:<br />
Nivel propoziŃional:<br />
1. prepoziŃie cu nominal în acuzativ:<br />
Nu era vorba de motani.<br />
El va apela la mine. / Vă e teamă de ceilalŃi / De cine ascultă mafioŃii<br />
Să nu spui despre nimeni că e fericit, până nu moare.<br />
54
2. prepoziŃie cu nominal în genitiv:<br />
Vânzările de la Nintendo primează asupra vânzărilor de la Sony.<br />
Bono a pledat împotriva drogurilor.<br />
Călugării iau asupra lor o dramatică schimbare de orbită.<br />
asupra mea (Nu accept să ridice mâna asupra mea. - mea este adj. posesiv în N-<br />
Ac.)<br />
asupră-şi, impotriva-mi: (-şi, -mi, clitice de dativ.)<br />
S-a hotărât asupra a ceva/ asupra a doi vânători (în Ac.)<br />
3. prepoziŃie cu infinitiv:<br />
Majoritatea se limitează la a copia referatele.<br />
Eu cred că eficienŃa demersului nu rezidă în a face publice problemele ministerului.”<br />
(româniaculturală.ro)<br />
4. prepoziŃie cu supin:<br />
E un exemplu demn de urmat.<br />
Mutu, după ce s-a plictisit de jucat fotbal, nu mai poate fi o sursă de încredere.<br />
1. structuri cu gerunziu<br />
Deşi în GALR se consideră că gerunziul nu poate îndeplini funcŃia de complement<br />
prepoziŃional, există opinii care afirmă contrariul. Astfel, Gramatica academică<br />
atribuie gerunziului funcŃia de predicativ suplimentar în structurile în care sunt<br />
regente verbele a se plictisi, a se sătura (S-a săturat dansând. / Se plictiseşte<br />
scriind.). Pentru că verbele impun anumite prepoziŃii, unii autori (CăpăŃînă, 2008)<br />
consideră de acestea sunt complemente prepoziŃionale: S-a săturat de dansat/de dans.<br />
/ S-a plictisit de scris. Totuşi, în exemplele citate este urmată regula generală a<br />
economiei de mijloace, astfel că gerunziul cumulează două funcŃii: Dansând (În timp<br />
ce dansa), s-a plictisit de dans. (< El dansa. El s-a plictisit de dansat). Lipsa<br />
marcatorului prepoziŃional conduce la soluŃia adoptată de GALR.<br />
2.structuri cu supin<br />
Se întoarce/Revine de la scăldat (de la cules, de la arat). – sunt considerate<br />
complemente prepoziŃionale cu nuanŃă locativă (CăpăŃână, 2008)<br />
3. confuzii cu predicativul suplimentar:<br />
Din lebădă, s-a transformat în prinŃesă. EnunŃul presupune în structura de adâncime:<br />
Ea era lebădă. Ea s-a transformat în prinŃesă.; de aici, enunŃul prim, în care din<br />
lebădă este predicativ suplimentar.<br />
Nivel frastic:<br />
1. propoziŃie relativă:<br />
a.cel mai des este introdusă prin pronume relativ sau nehotărât cu prepoziŃie, fără<br />
antecedent în regentă:<br />
O căsnicie nu se bazează pe cine conduce, dacă se merge pe acest principiu e sortită<br />
pieirii.<br />
Aceasta e povestea unei tinere care se îndrăgosteşte de cine nu trebuie.<br />
Se potriveşte cu oricine îi trece pragul.<br />
55
. introdusă prin pronume şi adverbe relative fără antecedent în regentă:<br />
Românilor nu le pasă ce mănâncă/cum se îmbracă./unde merg în vacanŃă/încotro<br />
îndreaptă politicienii Ńara.<br />
Un fotbalist accidentat îşi dă seama cât de important e fiecare minut în<br />
iarbă.(Internet)<br />
2. propoziŃie conjuncŃională:<br />
Bruce Willis se teme că îşi va petrece restul vieŃii singur.<br />
Andreea Marin se teme să nu fie recunoscută pe stradă.<br />
Dacă Dorinel se simte apt să joace, atunci o poate face.<br />
Noi ne străduim ca informatiile pe care vi le prezentăm să fie cât mai clare şi reale.<br />
El nu-şi dă seama dacă e adevărat sau nu/încotro a pornit.<br />
Tipologie:<br />
Simplu (v. supra)<br />
Multiplu (elementele coordonate pot fi omise): Italia se confruntă cu ploi şi ninsori<br />
abundente.<br />
Complex (elementele coordonate nu pot fi omise):<br />
Aceştia s-au divizat în tracii de sud şi cei de nord. (*Aceştia s-au divizat în traci de sud.)<br />
AdolescenŃa pendulează între necesitate şi contingenŃă.<br />
Românii apelează mai degrabă la o agenŃie străina decât la una românească.<br />
Clasa de substituŃie a complementului prepoziŃional.<br />
Tipologia complementului prepoziŃional.<br />
Complementul de agent<br />
DefiniŃie:<br />
FuncŃie actanŃială actualizată în construcŃii pasive; corespunde, din punct de vedere<br />
semantic subiectului din construcŃia activă tranzitivă echivalentă.<br />
Exemple prototipice<br />
Piesa este jucată de un excelent trio actoricesc.<br />
Un mod de a efectua aceasta este de a crea un câmp definit de utilizator.<br />
Caracteristici:<br />
1. tip special de complement prepoziŃional;<br />
2. realizare la nivel propoziŃional prin nominal însoŃit de prepoziŃiile de/de către;<br />
3. prototipic, are ca regent un pasiv;<br />
4. este adjunct în grupurile verbale şi adjectivale.<br />
Termeni regenŃi:<br />
1. în grupurile verbale:<br />
a. verbe la moduri personale, la diateza pasivă cu operatorul a fi: Gramatica a fost<br />
elaborată/întocmită de un colectiv minunat.<br />
b. verbe la moduri nepersonale cu operatorul pasiv:<br />
A reuşit performanŃa de a fi căutat de poliŃie pentru o poezie. (infinitiv pasiv)<br />
56
A început baschetul la 15 ani, fiind îndrumat de profesorul de sport. (gerunziu pasiv)<br />
c. verbe la moduri nepersonale fără operator pasiv:<br />
Trebuie înŃeles de către toŃi comercianŃii locali şi operatorii de turism că succesul<br />
constă în preŃuri rezonabile. (participiu)<br />
Fenomenul Ultras e greu de înŃeles de către suporterii de fotoliu. (supin)<br />
c. verbe la moduri personale şi nepersonale, la diateza pasiv-reflexivă:<br />
Se arată de către oficiali/ de către instanŃă/ de către apărători<br />
Deja sunt oferite binecuvântări pentru aceste cupluri în SUA şi Canada, afirmânduse<br />
de către unii prelaŃi că este un mod de viaŃă acceptabil pentru creştini.(Internet)<br />
2. în grupul adjectival<br />
Complementul de agent are ca elemente regente adjective provenite din participii,<br />
inerent pasive, şi adjective postverbale, derivate cu sufixul –bil:<br />
O a treia şi ultimă piesă cunoscută de noi a fost publicată.<br />
Se dovedeşte a fi un factor coruptibil de către factorul de putere.<br />
Amendamentul a fost considerat inacceptabil de către Comisie.<br />
Nu numai agentul (+Animat/+VoinŃă) este considerat a îndepli funcŃia de<br />
complement de agent. ForŃa sau Instrumentul pot îndeplini acest rol:<br />
Fereastra este lovită de vânt.<br />
Brazda este întoarsă de plug. (GALR: 435)<br />
Elementele regente ale complementului de agent.<br />
Clasa de substituŃie:<br />
Nivel propoziŃional:<br />
Nominal în acuzativ cu prepoziŃia de sau de către.<br />
a. substantive comune sau proprii:<br />
Doctorul este auzit de pacienŃi. Daniel a fost ajutat de medici.<br />
b. pronume:<br />
Mă temeam să nu fiu părăsit de tine /de ceilalŃi/ de acesta.<br />
Meciul se joacă de toŃi.<br />
c. numerale:<br />
Am fost întâmpinată de primul<br />
d. construcŃii cu demonstativele semiindependente al şi cel:<br />
Am fost umiliŃi de ai noştri.<br />
Refuzat de cel de-al doilea/cei doi, s-a întors mânios acasă.<br />
Nivel frastic<br />
PropoziŃie relativă fără antecedent, introdusă prin pronume relativ precedat de prepoziŃia<br />
de sau de către.<br />
A fost autorizat de /de către cine a implementat programul/ de oricine a folosit<br />
programul.<br />
Clasa de substituŃie a complementului de agent.<br />
57
Complementul comparativ<br />
DefiniŃie:<br />
FuncŃie sintactică specifică, realizată în grupul adjectival sau adverbial care codifică o<br />
comparaŃie referitoare la la caracteristicile graduale ale unui obiect sau proces.<br />
Exemple prototipice:<br />
Este mai bun decât el.<br />
Vorbeşte la fel de bine ca tine.<br />
Este cel mai bun dintre toŃi.<br />
Trăsături sintactico-semantice:<br />
1. adjunct în grupurile adjectivale sau adverbiale în care, de regulă, centrii au<br />
mărcile comparaŃiei;<br />
2. indică reperul, cel faŃă de care se realizează comparaŃia;<br />
3. are ocurenŃă obligatorie sau facultativă;<br />
4. este de mai multe tipuri:<br />
a. comparativ de inegalitate;<br />
b. comparativ de egalitate;<br />
c. comparativ partitiv (în GALR este tratat drept complement prepoziŃional,<br />
interpretat ca complement indirect de Corneliu Dimitriu, şi complement de relaŃie<br />
de Iordan şi Robu);<br />
d. comparativul proporŃional;<br />
e. comparativul ireal.<br />
Termeni regenŃi:<br />
a. Adjective şi adverbe aflate la diferite grade de comparaŃie.<br />
E mai mic decât/ca mine. La fel de bun ca mine.<br />
A venit mai devreme decât Andreea.<br />
b. Adjective sau adverbe al căror grad de comparaŃie se poate reconstitui :<br />
O poveste frumoasă ca o reclamă la detergenŃi. (la fel de frumoasă)<br />
Trăsăturile şi termenii regenŃi ai comparativului.<br />
Clasa de substituŃie:<br />
1. complementul comparativ de inegalitate:<br />
Nivel propoziŃional<br />
a. prepoziŃia decât urmată de un nominal (substantiv, pronume, numeral) în<br />
acuzativ: Teatrul e mai interesant decât Bursa. Unul e mai interesant<br />
decât altul. Al treilea e mai interesant decât primul.<br />
b. PrepoziŃia decât urmată de construcŃie cu pronumele semiindependente<br />
cel sau al: Criza văzută de analişti, mai rea decât cea a guvernului Boc.<br />
AlocaŃia câinilor, mai mare decât cea a copiilor. Criza apei, mai mare<br />
decât a petrolului. SfinŃirea celor adormiŃi, mai mare decât a celor vii.<br />
58
c. prepoziŃiile decât şi ca (GALR le numeşte „adverbe de comparaŃie”)<br />
urmate de grupuri prepoziŃionale, adverbe, verbe: o călătorie mai<br />
frumoasă ca în ianuarie. Vorbeşte mai bine ca ieri. A gândi este mai<br />
interesant decât a şti, dar mai puŃin interesant decât a privi. (Goethe)<br />
d. ca şi decât urmate de construcŃii complexe: Mă comport mai bine decât<br />
tine la teatru. (
Clasa de substituŃie a comparativului de egalitate.<br />
Comparativul partitiv<br />
Are ca regent un adjectiv sau adverb la gradul superlativ relativ. Clasa de substituŃie<br />
surprinde doar nivelul propoziŃional:<br />
1. prepoziŃie cu nominal:<br />
Câinele meu e cel mai deştept din lume.<br />
Parlamentui European se vede cel mai bine din Romania.<br />
Vor mai supravieŃui cei mai inteligenŃi dintre ei /toŃi.<br />
2. prepoziŃie şi construcŃie cu pronumele semiindependente:<br />
Cel mai interesant personaj dintre cei doi/ai voştri./ai lui Caragiale.<br />
Clasa de substituŃie a comparativului partitiv.<br />
Complementul comparativ proporŃional<br />
Are obligatoriu un element corelativ (pe atât din construcŃia pe cât ... pe atât sau cu cât<br />
din construcŃia cu cât ...cu atât).<br />
Clasa de substituŃie<br />
Nivel propoziŃional<br />
1. adjectiv precedat de elementul de relaŃie pe cât (e prepoziŃie compusă sau<br />
locuŃiune conjuncŃională): Încunună culturile cu un nimb pe cât de fatal,<br />
pe atât de fermecător. (cf. GALR) sau de cu cât (din construcŃia cu cât...<br />
cu atât): Îmi pare cu cât mai tristă, cu atât mai înŃeleapă. Cu cât mai<br />
multe astfel de iniŃiative, cu atât mai multe animale salvate.<br />
2. adverb precedat de elementul de relaŃie pe cât: Conduce pe cât de<br />
repede, pe atât de periculos. Sau cu cât... Cu cât conduce mai repede, cu<br />
atât mai bine.<br />
Nivel frastic<br />
Prin propoziŃii conjuncŃionale introduse prin locuŃiunile conjuncŃionale pe cât sau cu atât:<br />
Întâlnirea cu Noica, pe cât de benefică mi-a fost în plan cultural, pe atât de nefastă mi-a<br />
fost în planul vibraŃiei de fiinŃă. (v. GALR)<br />
Cu cât e mai scump, cu atât e mai bine.<br />
Clasa de substituŃie a comparativului proporŃional.<br />
Comparativul ireal<br />
Se realizează doar la nivelul frastic, prin propotiŃie conjuncŃională introdusă prin<br />
locuŃiunile ca şi cum, ca şi când, de parcă, sau doar prin conjuncŃia provenită din adverb,<br />
parcă:<br />
Era (atât de -suprimabil) necăjită de parcă cineva i-a furat buna-dispoziŃie.<br />
60
Fuge repede parcă zboară. Fuge parcă zboară. (comparaŃie realizată între acŃiuni)<br />
Merge repede ca şi cum/ca şi când l-ar goni cineva.<br />
Clasa de substituŃie a comparativului ireal.<br />
Complementele. Evaluare.<br />
1. Complementul direct (trăsături, regenŃi, clasă de substituŃie)<br />
2. Complementul indirect (trăsături, regenŃi, clasă de substituŃie)<br />
3. Complementul prepoziŃional (trăsături, regenŃi, clasă de substituŃie)<br />
4. Complementul prepoziŃional şi complementul indirect: asemănări şi<br />
deosebiri.<br />
5. Complementul posesiv (regenŃi, clasă de substituŃie)<br />
6. Complementul de agent (trăsături, regenŃi, clasă de substituŃie)<br />
7. Comparativul: tipologie<br />
8. Comparativul: (regenŃi, clasă de substituŃie)<br />
61
UNITATEA <strong>DE</strong> ÎNVĂłARE III.<br />
FuncŃiile sintactice în GN. Atributul<br />
Obiective<br />
- cunoaşterea şi identificarea tipurilor de atribut;<br />
- stimularea corelărilor conceptuale cu noŃiunile asimilate<br />
anterior;<br />
- dezvoltarea capacităŃii de analiză sintactică;<br />
Număr de ore alocate: 4 ore<br />
FuncŃie sintactică specifică, atributul este component obligatoriu sau omisibil într-un grup<br />
cu centru nominal. GBLR, insistând pe valoarea sintactico-semantică pe care o are<br />
componentul dependent în structura unui grup, renunŃă la termrnul tradiŃional de atribut şi<br />
reŃine următoarele funcŃii: modificatorul, determinantul, posesivul, complementul.<br />
nominal.<br />
Recomandare: ReŃineŃi din GBLR FuncŃiile sintactice specifice grupului<br />
Exemple prototipice:<br />
Casă de lemn.<br />
Exemple bune.<br />
Termeni regenŃi:<br />
Nominale de toate tipurile:<br />
1. substantive: Singura lucrare care mi-a plăcut a fost a lui Dragoş.<br />
2. pronume: Toate acelea s-au spus de mult. Aceasta ultimă a apărut acum două<br />
săptămâni. Ala mic vine mâine.<br />
3. numeral: Am văzut două superbe.<br />
Tipologie şi clasă de substituŃie<br />
Nivel propoziŃional<br />
A. potrivit clasei gramaticale prin care se realizează<br />
1. Atributul substantival: se exprimă prin substantiv, o parte de vorbire<br />
substantivizată şi substantiv provenit din altă parte de vorbire:<br />
a. atributul substantival genitival se exprimă prin a.1. substantive şi substitute în<br />
genitiv (Iată dar cum arată privit în zare filigranul neştanŃatei legitimaŃii de<br />
maghiar- CTP Nobelul românesc, p. 41; Nu mă bazez pe ajutorul aproapelui);<br />
a.2. construcŃii analitice, sinonime cu genitivul: atunci când atributele sunt<br />
precedate de numerale sau adjective la plural (diferit, numeros/mulŃi, destui,<br />
puŃini): părerea a numeroşi / a doi /câŃiva/mulŃi profesori.<br />
62
Deşi observaŃia nu apare în capitolul dedicat atributului, GALR consideră, atunci<br />
când discută complementul indirect, că în construcŃiile sportiva deŃinătoare a titlului,<br />
om iubitor al cărŃilor, echipa câştigătoare a turneului, cele subliniate sunt atribute,<br />
fapt datorat calităŃii nominale a regentului în -tor.<br />
b. atribut substantival prepoziŃional: b.1. în genitiv: Dezbateri asupra proiectelor<br />
europene s-au mai făcut. Copilul din faŃa uşii mă întreabă ceva.; b.2.în acuzativ<br />
bazarea pe salariaŃi, întâlnirea cu colegii, relele de după război, transformarea<br />
nisipului în perlă. (prepoziŃia specific atributivă este de) b.3. în dativ:<br />
neînŃelegerile datorită grabei, rezultatele conform aşteptărilor.<br />
c. Atribut substantival în nominativ: c.1. când un substantiv cu funcŃie generică îşi<br />
adaugă un substantiv în nominativ pentru identificare: Oraşul Craiova, râul Olt,<br />
ora zece, pagina cinci.; c.2. provine din transformarea unui grup cu complement<br />
predicativ al obiectului sau cu predicativ suplimentar prin substantivarea<br />
regentului: numirea acestui om ministru, angajarea ei secretară; Nedeclararea<br />
oraş a Băileştiului.<br />
d. Atribut substantival datival: d.1. de natură livrescă: preot deşteptării noastre,<br />
vameş vieŃii; d.2. trimiterea de ajutoare străinilor, oferirea de premii<br />
câştigătorilor;<br />
e. Atribut substantival acuzatival: provine dintr-un complement circumstanŃial:<br />
renunŃarea o vreme la fumat, lăsarea un timp a cererilor deoparte, neachitarea<br />
taxelor un an.<br />
2. Atributul pronominal se exprimă prin pronume şi numerale şi are aproape<br />
aceleaşi subtiburi cu cel substantival:<br />
a. atribut pronominal genitival: se exprimă prin pronume (personale, relative,<br />
interogative, demonstrative, nehotărâte, negative) şi prin unele numerale cu<br />
formă cazuală de genitiv sau prin construcŃii echivalente cu prepoziŃia a şi<br />
pronume/numeral în acuzativ: Exemple: vorbele lor, vorbele ale căror ecouri se<br />
mai aud, vorbele celorlalŃi, vorbele fiecăruia, vorbele nimănui, vorbele<br />
amândurora, respectiv, vorbele a doi dintre ei, găsirea a ceva important. Poate fi<br />
exprimat şi prin construcŃie cu semiindependentul al şi adjectiv pronominal:<br />
opinia alor noştri/săi/voştri.<br />
b. Atributul pronominal prepoziŃional: se exprimă prin b.1. pronume personal,<br />
reflexiv, posesiv, demonstrativ, relativ, interogativ, nehotărât, negativ precedate<br />
de prepoziŃie sau b.2. prin construcŃii formate din semiindependentul al sau cel şi<br />
adjectiv posesiv, respectiv un numeral. Cele mai multe exemple se regăsesc în<br />
construcŃii comparative (student ca el), partitive (case dintre ale mele, unul dintre<br />
noi, câŃiva dintre aceia) sau in grupuri verbale transpuse, prin substantivarea<br />
verbului (plecarea fără aceştia., gândul la cei doi). Poate fi exprimat şi prin clitic<br />
personal precedat de o locuŃiune prepoziŃională (pădurea din faŃa-i, de jur<br />
împreşuru-mi).<br />
c. Atributul pronominal în dativ: c.1. se exprimă prin clitice de pronume personal<br />
şi reflexiv în dativ: mâna-Ńi stă pe masă, ochi-şi învârte prin cameră. C.2. poate<br />
fi adjunctul unui substantiv nearticulat cu semnificaŃia „grad de rudenie /relaŃie<br />
socială” sau apare ca adjunct al unui abstract verbal: nepot acestuia, şef Ńie,<br />
conferirea de medalii unora.<br />
63
3. atributul adjectival se exprimă prin diferite tipuri de adjective sau cuvinte<br />
aparŃinând altor clase gramaticale, dar care au un comportament adjectival:<br />
a. atributul adjectival exprimat prin adjectiv propriu-zis, locuŃiuni adjectivale, alte<br />
părŃi de vorbire adjectivizate: Vocile vagi, indistincte, nu încetau; un bărbat în<br />
stare de orice; frunze verzi şi galbene, bărbat bine, o asemenea lege, câini<br />
bărbaŃi.<br />
b. exprimat prin participiu: o scrisoare otrăvită către Mitică Dragomir; bloguri<br />
văzute din profil, copiii instituŃionalizaŃi, ajutaŃi de Nestle.<br />
c. exprimat prin gerunziu adjectivizat: ordine crescândă, coşuri fumegânde, răni<br />
sângerânde.<br />
d. exprimat prin numerale: efort înzecit, amândoi copiii sau prin construcŃii cu cel şi<br />
numerale ordinale: cel de-al doilea copil, cea de-a zecea foaie; douăzeci de lei.(!<br />
interpretarea lui douăzeci ca atribut adjectival)<br />
e. exprimat prin adjective pronominale (posesive, interogative, relative,<br />
demonstrative, nehotărâte, negative, de întărire): copilul meu, care copil trece<br />
strada, acelaşi copil, fiecare copil, niciun copil, însuşi copilul.<br />
4. atributul verbal:<br />
a. exprimat prin verb la infinitiv, însoŃit de prepoziŃiile de, fără sau pentru: un mod<br />
de a privi, problema, tipărirea fără a corecta este catastrofală, privitul pentru a<br />
înŃelege.<br />
b. exprimat prin verb la supin: fier de călcat, stare de plâns, curaj de invidiat,<br />
mersul la cules de mure.<br />
c. exprimat prin verb la gerunziu: Mă întristează o mamă plângând. Este uşor de<br />
recunoscut la feminin sau la plural pentru că se remarcă lipsa acordului cu<br />
regentul. Un gerunziu care determină un substantiv la masculin sau neutru<br />
singular este încadrat în aceeaşi clasă.<br />
5. atributul adverbial se exprimă prin adverbe singure, în special când însoŃeşte<br />
sbstantive de natură verbală, sau însoŃite de prepoziŃii mersul pe acolo; căderea de<br />
sus. venitul târziu., aşezatul aşa. Poate să fie exprimat şi prin numerale cu valoare<br />
adverbială (cardinale, ordinale adverbiale, multiplicative): mărirea de două ori a<br />
salariului., venirea pentru prima dată; creşterea îndoit a dobânzii.<br />
Unele adverbe ca aievea, alene, anevoie pot fi interpretate şi ca atribute<br />
adjectivale, datorită apariŃiei constante neprepoziŃionale şi comportamentului de adj.<br />
invariabil.<br />
6. atributul interjecŃional: Halal treabă! O tipă wow!<br />
Nivel frastic<br />
1 atributive relative: introduse prin pronume şi adjective relative, nehotărâterelative,<br />
adverbe relative. Pronumele şi adjectivele realtive pot să aibă sau nu<br />
antecedent în regentă:<br />
Cred că era vorba de sticla cu tuş, pe care o ascunsesem eu nu ştiu unde... (Mihail<br />
Sebastian)<br />
În 1945, printr-o decizie la care nu am fost părtaşi, ne-am trezit extra-europeni,<br />
europeni injectaŃi experimental cu un extras de dictatură asiatică. (“Aspirina săracului”)<br />
Dintre atâŃia prieteni, câŃi am invitat, n-a venit niciunul.<br />
Datoria oricui participă e să-şi păstreze calmul.<br />
64
Ajutorul pentru oricine îl solicita, îl oferea M.<br />
Călătoria în orice Ńară străină doreşti e costisitoare.<br />
Locul unde m-am născut mi-e drag.<br />
Modul cum m-a abordat nu mi-a plăcut.<br />
A trecut timpul când făcea ce-şi dorea.<br />
2 atributive conjuncŃionale: sunt introduse prin conjuncŃii şi locuŃiuni<br />
conjuncŃionale: că, să, ca .. să, dacă, cum că, precum că:<br />
Întrebarea dacă un calculator gândeşte este la fel cu întrebarea dacă un submarin<br />
înoată.<br />
CroaŃia neagă faptul că împiedică aderarea Sloveniei la UE.<br />
Există posibilitatea ca unul dintre noi să se retragă, dar nu voi fi eu.<br />
Îi bate gândul cum că orasul nu e prea bun pentru ei.(Internet)<br />
Care sunt atributele corespunzătoare funcŃiilor sintactice specifice GN, potrivit<br />
GBLR<br />
2. potrivit formei de realizare:<br />
a. simplu: Mă întristează o mamă plângând.<br />
b. multiplu: O vreme rece, mohorâtă. Vin douăzeci sau cinci elevi:<br />
c. complex: o şosea între Bucureşti şi Craiova, cearta dintre mine şi tata; DistanŃa de la<br />
Pământ la Lună.<br />
3. potrivit gradului de dependenŃă faŃă de regent<br />
1. atribute izolate: sunt marcate grafic prin virgulă şi intonaŃional prin pauză. În<br />
acest fel prezenŃa lor este facultativă în enunŃ. Cele exprimate prin gerunziu, în momentul<br />
în care sunt izolate îndeplinesc funcŃia de circumstanŃiale:<br />
Copilul suferind vine la spital.<br />
Copilul, suferind, vine la spital.<br />
2. atribute neizolate (tipice): prin gradul de sudură faŃă de un centru nominal,<br />
acestea au un rol extrem de important în comunicare, ajutând la identificarea denotatului<br />
sau a referentului (referenŃializare).<br />
PrecizaŃi tipurile de atribut.<br />
65
UNITATEA <strong>DE</strong> ÎNVĂłARE IV.<br />
CircumstanŃialele<br />
Obiective<br />
- cunoaşterea şi identificarea circumstanŃialelor de timp, loc,<br />
mod şi cantitativ;<br />
- stimularea corelărilor conceptuale cu noŃiunile asimilate<br />
anterior;<br />
- definirea şi identificarea termenilor regenŃi şi a claselor de<br />
substituŃie;<br />
Număr de ore alocate: 6 ore<br />
Numite şi complemente circumstanŃiale în gramaticile tradiŃionale, acestea sunt<br />
compliniri ale grupului verbal care codifică precizările suplimentare („de circumstanŃă”),<br />
referitoare la cadrul discursiv. CircumstanŃialele alcătuiesc o clasă eterogenă, diferenŃiată,<br />
în general, semantic.<br />
GALR II deosebeşte potrivit criteriului semantico-pragmatic, patru mari grupe de<br />
circumstanŃiale:<br />
1. circumstanŃiale situative: circumstanŃialul de loc şi de timp, care codifică<br />
la nivelul enunŃului coordonatele spaŃiale şi temporale;<br />
2. circumstanŃiale procesuale: circ de mod, cantitativ şi instrumental –<br />
starea, evenimentul sau acŃiunea sunt evaluate sau se precizează mijlocul<br />
de realizare;<br />
3. circumstanŃiale ale raportului logico-semantic stabilit de locutor: de<br />
cauză, de scop, condiŃional, concesiv, consecutiv;<br />
4. circumstanŃiale ale corelaŃiei secvenŃiale (Dumitru Irimia (2008) le<br />
numeşte corelative): opoziŃionalul, cumulativul, de excepŃie, sociativul şi<br />
circumstanŃialul de relaŃie. Acestea codifică o nouă informaŃie în relaŃie<br />
cu anumite componente ale enunŃului.<br />
Trăsături sintactice:<br />
Spre deosebire de complementele studiate, a căror prezenŃă este în general obligatorie în<br />
grupurile verbale, circumstanŃiale sunt, în general, facultative. Există şi excepŃii, în cazul<br />
verbelor matricial circumstanŃiale:<br />
Oraşul datează din sec. I<br />
Eu locuiesc aici.<br />
Ea procedează corespunzător/bine.<br />
El se comportă incorect.<br />
Elemente regente: verbe şi grupuri verbale (Uneori ne certă. SunteŃi toŃi pedepsiŃi<br />
acum.), interjecŃii (Iată-l acolo.), adverbe (E bine cu sănătatea.), adjective (albă la faŃă).<br />
Clasa de substituŃie: 1. adverbe, 2. nominale cu sau fără prepoziŃii, 3. verbe sau grupuri<br />
verbale la moduri nepersonale, 4. propoziŃii.<br />
66
PrecizaŃi trăsăturile circumstanŃialelor.<br />
CircumstanŃialul de timp<br />
Definire: constituent al enunŃului care fixează coordonatele temporale ale actului<br />
enunŃării.<br />
Exemple prototipice:<br />
Acum plouă. Nu ştiu când vine. Îl cunoaşte din copilărie.<br />
Trăsături:<br />
1. se realizează definitoriu prin adverbul când,<br />
2. are ocurenŃă în general facultativă,<br />
3. este nesuprimabil în cazul unui grup restrâns de verbe (a dura, a dăinui,<br />
a Ńine, a programa, a sosi, a junge, a pleca etc.).<br />
RegenŃi:<br />
1. verbe şi locuŃiuni verbale la moduri personale şi nepersonale: Rămâne acum la<br />
mine. Ajungând devreme la gară, a aşteptat. Sosit târziu, a pierdut trenul.<br />
Obiceiul de a veni târziu i-a adus numai necazuri. A Ńinut minte atunci, apoi a<br />
uitat.;<br />
2. interjecŃii: Hai acum. La uşă Ńârrr! Atunci.<br />
3. adjective şi locuŃiuni adjectivale: Era capabil/în stare atunci de orice.<br />
Clasa de substituŃie<br />
Nivel propoziŃional<br />
1. adverbe şi locuŃiuni adverbiale, adverbe provenite din alte părŃi de vorbire şi<br />
numerale cu valoare adverbială:<br />
A rezolvat problema atunci.<br />
Când te întorci<br />
A pregătit bagajele din timp. Doarme de nu ştiu când. Ziua se plimbă şi noaptea<br />
doarme. Am ascultat-o prima oară la operă. (numeral cu vaoarel adverbială). Eu am<br />
venit la trei, tu după. (adverb provenit din prepoziŃie)<br />
2. nominale şi construcŃii echivalente în acuzativ (cu sau fără regim prepoziŃional):<br />
a. În concediu plec în Moldova. A ajuns după tine/acela/unul/cineva/al treilea.<br />
După cine ai ajuns Ne vedem la anul!<br />
b. Cel şi al urmate de diverse părŃi de vorbire: Vine după al meu. Ajunge după cel<br />
de-al doilea/de acolo.<br />
c. Substantive care redau momente sau intervale de timp (secundă, minut, oră, zi,<br />
săptămână, lună, an/ dimineaŃă, seară/ iarnă, vară, toamnă) precedate de<br />
determinanŃi cantitativi (tot, întreg, câtva) sau de adjective (următor, viitor,<br />
precedent, acesta, trecut): Cocoşul a cântat toată noaptea. A rămas câtva timp.<br />
Munceşte ore întregi. În anul următor a plecat la munte. Luna aceasta munceşte<br />
din greu.<br />
67
înainte de, aproape de, departe de nu sunt considerate locuŃiuni, ci adverbe urmate<br />
de grupuri prepoziŃionale (complemente prepoziŃionale), ca atare, în exemplul Înainte<br />
de petrecere a venit la mine., înainte de petrecere este interpretat drept grup<br />
adverbial cu funcŃie de circumstanŃial de timp.<br />
3. nominale şi construcŃii echivalente în genitiv: A venit înaintea profesorului / lui<br />
/celor doi /celui de-al doilea.<br />
4. nominale şi construcŃii echivalente în dativ, ca excepŃie de la genitiv: A venit<br />
înaintea-Ńi/în urmă-Ńi.<br />
5. verbe la moduri nepersonale (infinitiv, gerunziu, supin):<br />
a. Până a schimba foile, l-a observat profesorul. Mai durează până la a soluŃiona<br />
conflictul.<br />
b. Găsind răspunsul, a renunŃat la căutare.<br />
c. Până la semănat mai este ceva timp. Trebuie uscat după spălat.<br />
6. construcŃii gerunziale şi participiale (cu subiect sau nume predicativ propriu):<br />
Ajungând Maria, toată lumea s-a ridicat. O dată ora încheiată, Maria a ieşit din<br />
sală.<br />
7. construcŃii prepoziŃionale corelative: A citit de dimineaŃa până seara. Rămân<br />
acolo de luni până sâmbătă.<br />
8. structuri eliptice: De când lumea şi pământul, de când lumea lumea, de copii, de<br />
mici, în exemplul Ne cunoaştem de...<br />
Nivel frastic<br />
1. propoziŃii relative (introduse prin adverbe relative şi nehotărâte, când, oricând,<br />
orişicând): Banca NaŃională a greşit când a permis explozia creditării în<br />
România.<br />
Răspunde oricând suni.<br />
AtenŃie, atunci când!<br />
În exemple de tipul Ce se întâmplă în creier (atunci) când îŃi dai seama că ai făcut o<br />
greşeală se impun două interpretări:<br />
a. Când secevenŃa atunci când este nedislocată prin virgulă, P2 este circumstanŃială<br />
de timp.<br />
b. Dacă între atunci şi când este virgulă, se consideră că propoziŃia introdusă prin<br />
când este apoziŃie, funcŃia circumstanŃială fiind preluată doar de atunci.<br />
2. propoziŃii conjuncŃionale (introduse prin conjuncŃii nespecifice ca până, că, unde,<br />
cum şi locuŃiuni conjuncŃionale specifice îndată ce, imediat ce, după ce, până ce,<br />
de cum, ori de câte ori, odata ce, cât timp, câtă vreme, în timp ce, în vreme ce):<br />
Imediat ce/îndată ce/de cum voi deveni preşedinte, voi aborda direct această criză.<br />
(Obama)<br />
Eşti nemuritor cât timp/câtă vreme înveŃi.<br />
Un bărbat a fost internat după ce a băut o bere. Românii folosesc electrocasnicele<br />
până se strică.<br />
Nici nu se opri trenul, că OlguŃa sărise de pe scară.<br />
(De) Cum îl scoli, cere demâncare.<br />
Unde îl scoli, cere demâncare.<br />
68
Tipologie:<br />
1. din punct de vedere formal:<br />
a. simplu: exprimat printr-o singură parte de propoziŃie sau o singură propoziŃie.<br />
b. multiplu: exprimat prin două sau mai multe părŃi de propoziŃie sau mai multe<br />
propoziŃii.<br />
c. complex: exprimat prin construcŃii eliptice (de când lumea şi pământul, de când<br />
lumea), prin construcŃii care arată durata, adică fie prin substantive specifice<br />
duratei însoŃite de cuantificatori (Râde tot timpul.), fie prin construcŃii corelative<br />
care arată limitele intervalului temporal (A rămas între 10 şi 3/ de la 10 la 3.).<br />
2. din punct de vedere semantic:<br />
A. circumstanŃialul de plasare temporală: situează acŃiunea faŃă de un reper<br />
temporal, identificând raporturile temporale<br />
a. circumstanŃialul de simultaneitate codifică coincidenŃa procesuală. Se exprimă, la<br />
nivel propoziŃional, prin adverbe şi construcŃii de tipul: acum, în acest moment, în<br />
luna aceasta, în prezent, în această dimineaŃă/lună/săptămână/zi/clipă. La nivel<br />
frastic, circumstanŃiala este introdusă prin marcatorii când, tocmai când, în timp<br />
ce, în vreme ce, cât timp, câtă vreme: El scrie când tu eşti plecat. Bate fierul<br />
până-i cald.<br />
b. circumstanŃialul de anterioritate: se exprimă prin adverbe şi locuŃiuni adverbiale<br />
specifice (ieri, odinioară, alaltăieri, aseară, demult, pe vremuri, azi-noapte), prin<br />
construcŃiile specifice: (acum trei luni, acum câtva timp, în acel an, un an mai<br />
târziu). La nivel frastic, conectorul specific este după ce. AlŃi conectori sunt:<br />
imediat ce, de îndată ce, cum, unde, în Cum venea se repezea la mâncare, unde-şi<br />
auzea, din curteni ieşea, domnului vorbea. După ce te studiază, te pictează.<br />
c. circumstanŃialul de posterioritate: situează procesul după reperul temporal.<br />
Realizarea specifică este locuŃiunea odată şi odată. Alte adverbe şi locuŃiuni<br />
adverbiale specifice ca mâine, răspoimâine, construcŃii corelative, de acum într-o<br />
oră/săptămână/lună, primîvara voiitoare, peste două zile etc. La nivel frastic,<br />
conectorii specifici sunt până, până să: Până să se întoarcă, am plecat.: Nu am<br />
ezitat, până nu a intrat.<br />
B. circumstanŃialul de proximitate codifică „în apropierea reperului<br />
temporal”: acum, într-o clipă, în câteva minute, curând.<br />
C. circumstanŃialul de aproximaŃie codifică un reper vag: pe luni, spre<br />
seară, în jurul lui orei zece, în preajma Crăciunului, cître miezul nopŃii.<br />
La nivel frastic apare în enunŃuri de tipul: A stat cât a stat/ce a stat şi aplecat.<br />
D. circumstanŃialul intervalului temporal, durata (câteva ore, toată ziua, de<br />
la nouă la două, de trei ani, începând cu ora 5).<br />
E. circumstanŃialul generic: întotdeauna, niciodată, mereu.<br />
F. circumstanŃialul iterativ: periodic, săptămânal, lunar, anual sau<br />
construcŃiile o dată pe an, de două ori pe zi; se poate exprima şi prin<br />
structuri repetitive: zi de zi, oră de oră, din oră în oră.<br />
Clasa de substituŃie a circumstanŃialului de timp.<br />
Cumul de semnificaŃii:<br />
1. cantitativ: Durează 10 ore.<br />
69
2. de loc: Pe drum au decis ce să facă. La arat i-am povestit totul.<br />
3. mod: Zilnic se întreabă asta.<br />
4. sociativ: A răspuns odată cu tine.<br />
5. cauzal: Sunând clopoŃelul, a intrat la ore.<br />
6. concesiv: Nu-l ajuŃi când poŃi s-o faci<br />
7. condiŃional: Când nu reuşeşti, renunŃi.<br />
8. consecutiv: A învăŃat atâta, până a juns ce trebuia.<br />
9. instrumental: Cu alocuŃiunea şi-a terminat datoria.<br />
10. opoziŃional: Câtă vreme / în timp ce eşti la lucru, ea citeşte.<br />
CircumstanŃialul de loc<br />
Definire:<br />
Este un constituent al enunŃului care indică reperele spaŃiale ale actului enunŃării.<br />
Exemple prototipice:<br />
Am ajuns acolo. Nu ştiu unde s-a ascuns.<br />
Trăsături:<br />
1. are ca realizare definitorie adverbul unde,<br />
2. se realizează ca adjunct în grupuri verbale, adverbiale,<br />
adjectivale şi interjecŃionale,<br />
3. are ocurenŃă în general facultativă,<br />
4. este obligatoriu pe lângă verbe ca a locui, a sta, a pleca, a<br />
amplasa, a se plasa, a se refugia, a izvorî, a se aciua, a<br />
sălăşui.<br />
Elemente regente<br />
1. verbe şi locuŃiuni verbale la moduri personale şi nepersonale: A rămas la teatru.<br />
A luat-o la sănătoasa pe câmp. Locuind acolo, nu trebuia să plătească chirie.<br />
2. interjecŃii: Hai acasă! Marş acasă!<br />
3. adjective propriu-zise sau provenite din participii: Ele sunt murdare pe mâini;.<br />
Fetele, murdărite pe mâini, au renunŃat.; Friptura, făcută pe grătar, a fost<br />
delicioasă.<br />
Clasa de substituŃie<br />
Nivel propoziŃional<br />
1. adverbe de loc, singure sau însoŃite de prepoziŃii (acolo, de parte, aproape,<br />
dedesubt, sus, jos, de acolo, aici, încotro etc.), locuŃiuni adverbiale (în faŃă, în<br />
dos, peste to, nu ştiu unde, te miri unde, peste : Pădurea se întinde de jur<br />
împrejur, peste tot.)<br />
2. nominale în acuzativ precedate de prepoziŃii şi locuŃiuni prepoziŃionale, respectiv<br />
de construcŃii echivalente cu semiindependentele al şi cel: Merge la serviciu. S-a<br />
ascuns în dulap/sub pat. Merga la el/la toŃi/la nimeni/amândoi. Merge spre nu<br />
ştiu unde/la al tău/la cei doi.<br />
3. nominale şi construcŃii cu semiindependentele al şi cel în genitiv cu prepoziŃii şi<br />
locuŃiuni prepoziŃionale specifice: înaintea, înapoia, în faŃa, în spatele: în faŃa<br />
70
casei/lui/dvs/amândurora_/fiecăruia se află o farfurie. Înaintea alor tăi /celui deal<br />
treilea se găseşte Mihai.<br />
4. nominale în dativ, fără prepoziŃie: Stă locului, se aşterne drumului. Înaintea-mi<br />
se află casa.<br />
5. verbe la supin: Vine de la cules.<br />
Nivel frastic:<br />
Se realizează prin propoziŃii relative. Conectorii obişnuiŃi sunt: unde, până unde, de unde,<br />
încotro, dincotro, oriîncotro, oriunde, de oriunde: A ajuns unde l-ai trimis. Vine de<br />
oriunde se duce.<br />
Oriunde priveşti, vezi cerul.<br />
CircumstanŃiala de loc mai poate fi introdusă de pronume şi adjective relative însoŃite de<br />
prepoziŃiile şi locuŃiunile prepoziŃionale: spre, înspre, lângă, în faŃa, în jurul, în spatele,<br />
înaintea, înapoia:<br />
S-a îndreptat spre cine a venit. S-a aşezat lângă ce invitat a poftit.<br />
Clasa de substituŃie a circumstanŃialului de loc.<br />
Tipologie:<br />
Simplu: Oriunde priveşti, vezi cerul.<br />
Multiplu: Merge la munte şi la mare.<br />
Complex (construcŃii prepoziŃionale): S-a aşezat între primul şi al doilea. łara se întinde<br />
de la munte la mare.<br />
Valori circumstanŃiale cumulate:<br />
1. de timp: A decis în parc ce să facă.;<br />
2. de scop: Se duce la muncă.;<br />
3. cantitativ: Merge doi kilometri.<br />
CircumstanŃialul de mod<br />
Definire:<br />
Este componentul enunŃului care exprimă caracterizarea calitativă a modului de<br />
desfăşurarea al unei acŃiuni sau arată modul în care este evaluat enunŃul sau o<br />
componentă a enunŃului. În funcŃie de aceste două caracteristici, se împarte în<br />
circumstanŃial de mod propriu-zis şi circumstanŃial de modalitate.<br />
Exemple prototipice:<br />
El vorbeşte repede. AnunŃă tare rezultatul.<br />
Mănâncă, sigur, tot. Pleacă probabil mâine. Din păcate, vorbeşte prea mult.<br />
Trăsături definitorii:<br />
1. circumstanŃialul de mod<br />
a. are realizare prototipică prin adverbul cum;<br />
b. codifică o caracteristică sau circumstanŃa unui proces;<br />
c. Spre deosebire de alte circumstanŃiale sau în prezenŃa lor, se plasează imedial lângă<br />
verb (Vede bine noaptea. vs. Vede noaptea bine);<br />
71
d. are în general o prezenŃă facultativă; puŃine verbe cer complinere obligatorie modală: a<br />
se purta, a se comporta, a proceda, a arăta „a avea aspect”.<br />
2. circumstanŃialul de modalitate (de evaluare) caracterizează o<br />
acŃiune/proces sub mai multe aspecte, al certitudinii desfăşurării, al<br />
obligativităŃii, al modului de realizare din punctul de vedere al<br />
locutorilor. Astfel, este, din punct de vedere semantic, de mai multe<br />
tipuri: de modalitate epistemică, deontică, apreciativă. Rodica Zafiu<br />
adaugă un circumstanŃial al enunŃării şi un pseudocircumstanŃial<br />
conector. (v. GALR: 499)<br />
Care sunt tipurile de complement de mod şi ce le caracterizează<br />
Complementul de mod propriu-zis<br />
Elemente regente:<br />
1. verbe şi locuŃiuni verbale la diferite moduri: Cântă frumos. Mergând repede la<br />
doctor, nu a văzut groapa din asfalt. A luat-o la sănătoasa imediat.;<br />
2. interjecŃii: łârrr! Deodată la uşă. Hai repede la şcoală!<br />
Clasa de substituŃie:<br />
Nivel propoziŃional<br />
1. adverb de mod, demonstrativ, relativ, interogativ, provenit din substantiv:<br />
Sare uşor din maşină şi porneşte agale. Munceşte aşa/cumva/astfel/. Nu cântă deloc.<br />
Treaba merge strună. Porneşte glonŃ. Priveşte Ńintă la mine. Cea mică s-a strâns<br />
ghem. Cum cântă;<br />
2. adverbe derivate cu sufixe: -eşte, -iş, -âş (bărbăteşte, vitejeşte, bătrâneşte,<br />
prosteşte, şmechereşte, ştrengăreşte, tinereşte, băieŃeşte; morŃiş, cruciş, pieptiş,<br />
târâş, chiorâş, făŃiş): Înfruntă vitejeşte/bărbăteşte/pieptiş adversarul. Se uită<br />
chiorâş la mine.;<br />
3. substantiv cu prepoziŃie în acuzativ (cu fără, în, după): Citeşte cu pasiune / mare<br />
interes la vârsta lui. Nu îmi amintesc să fi făcut ceva fără chef. Coboară în<br />
linişte. A organizat totul după recomandările mele /gustul meu.<br />
Alte grupări, de tipul cu greu, cu drag, cu grijă, cu nerăbdare, cu teamă, fără teamă,<br />
fără sfială, fără ezitare, fără greş, după plac, pe plac, pe merit, la întâmplare tind să<br />
devină locuŃionale.<br />
4. prepoziŃie + substantiv de tipul mod, fel, chip, cu determinanŃi: A ordonat actele<br />
într-un mod logic. Într-un fel natural, în chip necunoscut etc.;<br />
5. construcŃii de tipul după voia sa, după bunul plac, în voia sorŃii, la voia<br />
întâmplării, după placul său care tind să devină locuŃionale.<br />
6. locuŃiuni adverbiale: a. după modelul prepoziŃia pe + verb la supin sau participiu:<br />
pe furate, pe apucate, pe alese, pe dibuite, pe negândite, pe nemâncate, pe<br />
nepregătite, pe neştiute, pe nevăzute, pe neobservate (cunoaşte drumul pe<br />
nevăzute) sau b. pe modelul structurilor repetitive: faŃă-n faŃă, picior peste picior,<br />
nas în nas, umăr la umăr, mână în mână, ochi în ochi. (Merg braŃ la braŃ.; Dau<br />
nas în nas.).<br />
7. verbe la gerunziu: Vine fugind, mânâncă înfulecând. (atunci când gerunziul<br />
exprimă o caracteristică a procesului codificat prin verb).<br />
8. interjecŃii: Intră lipa-lipa, pâş-pâş.<br />
72
Nivel frastic<br />
PropoziŃii relative introduse prin adverbul relativ cum, adverbul învechit precum şi<br />
locuŃiunea adverbială după cum:<br />
Dacă jucăm cum am făcut-o cu Olanda şi FranŃa, îi batem pe sârbi. (precum)<br />
Guvernul joacă după cum cântă omul lui cocoş.<br />
Clasa de substituŃie a circumstanŃialului de mod.<br />
Tipologie:<br />
Simplu: Vine fugind.;<br />
Multiplu: Citeşte cu pasiune şi în linişte.;<br />
Complex: A decis în mod corect.. Lasă totul în voia sorŃii.<br />
CircumstanŃialul de modalitate<br />
Are rol de modificator, la nivelul întregului enunŃ sau doar la nivelul unei<br />
componente a enunŃului. Caracterizează, astfel, fie întregul enunŃ (Sigur, nu se aştepta să<br />
vii.), fie doar un component (A sunat şi a spus că se întoarce, cu siguranŃă duminica<br />
viitoare.). Are ocurenŃă în grupul verbal (Se scuză, exagerând desigur, că am avut o<br />
problemă.), adjectival (Vă vor oferi o explicaŃie probabil bună.) sau adverbial (AŃi ajuns,<br />
parcă mai repede).<br />
Tipologie şi clasă de substituŃie:<br />
Din punct de vedere semantic, c de modalitate este de mai multe tipuri:<br />
1. de modalitate epistemică, cel care exprimă certitudinea sau incertitudinea, în diferite<br />
grade. Se exprimă prin adverbe şi locuŃiuni adverbiale sau prin substantivele mod/chip<br />
însoŃite de prrepoziŃia în însoŃite de determinanŃi: desigur, evident, bineînŃeles, sigur, de<br />
bună seamă, cu siguranŃă, fără îndoială, în mod sigur, în mod evident – poate, probabil,<br />
parcă.: Fireşte, te voi primi mâine. Poate te voi primi mâine.:<br />
2. de modalitate deontică (exprimă obligativitatea sau permisiunea). Se exprimă prin<br />
adverbe şi locuŃiuni adverbiale (obligatoriu, neapărat, necesar, musai, cu necesitate,<br />
eventual) şi prin grupuri cu substantivul mod/chip însoŃite de prepoziŃia în şi determinanŃi<br />
care arată obligativitatea (în mod/chip/fel obligatoriu, necesar): Vreau neapărat să mai<br />
aveŃi răbdare. Să-mi aduci o lucrare, musai bună.;<br />
3. apreciativ exprimă o evaluare subiectivă; se exprimă prin locuŃiuni adverbiale şi<br />
grupuri cu mod, chip, fel şi determinanŃi: din fericire, dn păcate, din nenorocire, în chip<br />
bizar, straniu, într-un fel nefericit, înduioşetor.<br />
La nivelul frazei, se realizează prin propozişii identice cu cele modale, introduse prin<br />
adverbul cum: Cum se ştie, n-au plecat. Cum spuneam, n-aŃi greşit. (propoziŃii<br />
interpretate şi ca incidente)<br />
Clasa de substituŃie a circumstanŃialului de modalitate.<br />
73
CircumstanŃialul cantitativ<br />
Definire: component al enunŃului care exprimă o cuantificare, o caracterizare cantitativă a<br />
unei acŃiuni, a unui proces sau a unei stări.<br />
Exemple prototipice:<br />
Cântăreşte enorm. (cantitativ propriu-zis)<br />
Cântăreşte 2 kilograme. (cantitativ de măsură)<br />
Trăsături definitorii:<br />
1. codifică o evaluare cantitativă;<br />
2. este o complinire adesea facultativă, în relaŃie cu verbele care<br />
desemnează activităŃi cuantificabile (a lucra, a învăŃa, a desena), dar<br />
apare ca actant în relaŃie cu anumite verbe, de tipul: a costa, a cântări;<br />
3. din punct de vedere semantic, exprimă cuantificarea globală (mult, puŃin,<br />
tot, destul, prea, destul duficient), cuantificarea aproximativă (oarecum,<br />
cumva, mai mult sau mai puŃin), cuantificarea globală progresivă (tot<br />
mai, mereu mai..., din ce în ce), prin indicarea măsurii trei lei, doi bani,<br />
prin raportarea procesului la un altul luat ca reper (cheltuieşte cât câştigă,<br />
cântăreşte cât un geamantan).<br />
Termeni regenŃi<br />
1. verbe de tipul a cântări, a măsura, a valora, a face, a se întinde, a avea (Cartofii<br />
cântăresc 10 kg. Drumul măsoară 10 km. Valorează 2 dolari. Terenul face 100<br />
euro, se întide pe trei hectare.;<br />
2. adjective: extraordinar de frumoasă, atât de frumoasă, bilete mult mai scumpe;<br />
3. adverbe: vorbeşte extraordinat de mult, atât de mult,<br />
4. întregul enunŃ: marea înaintează spre Ńărm cu 2 centimetri anual.<br />
CircumstanŃialului cantitativ: trăsături şi termeni regenŃi.<br />
Clasa de substituŃie<br />
1. adverbe, cu sau fără prepoziŃii,: mult, puŃin, enorm, cât, atât, suficient, ultimele<br />
patru urmate de obicei de prepoziŃia de când intră în grupuri adjectivale şi<br />
adverbiale: Vorbeşte mult. Vorbeşte atât de mult. (într-o relaŃie de subordonare<br />
unul faŃă de altul).<br />
2. adverbe provenite din substantive: îngheŃat tun, bocnă; deştept foc, pahar plin<br />
ochi;<br />
3. adjective cu valoare adverbială: slabă moartă.<br />
4. locuŃiuni adverbiale: cât mai mult, mai mult sau mai puŃin, de ajuns, nevoie mare,<br />
din cale-afară: e deştept din cale-afară.<br />
5. numerale adverbiale, multiplicative: câştigă dublu, triplu, înzecit: E de zece ori<br />
mai rapid.<br />
6. nominal însoŃit de determinanŃi numerici sau nonnumerici care arată cantitatea:<br />
Valorează 2 euro, 10 lei., câteva milioane., Terenul de la Băneasa se întinde pe<br />
200 de hactare.<br />
7. nominal cu prepoziŃie, însoŃit de determinanŃi numerici: E mai mare de 3 metri.,<br />
S-a îngrăşat cu 20 de kilograme.<br />
74
Nivel frastic<br />
Subordonată relativă introdusă prin adverbe, adjective sau pronume relative sau<br />
nehotărâte, compuse cu ori-:<br />
Trage cât poate la serviciu, apoi ajunge acasă.<br />
Doarme oricât poate. Citeşte câte ore e liber.<br />
Cumpără cu câŃi bani are.<br />
Clasa de substituŃie a circumstanŃialului cantitativ<br />
75
UNITATEA <strong>DE</strong> ÎNVĂłARE V.<br />
CircumstanŃialele (sociativ, instrumental, opoziŃional, cumulativ, de excepŃie)<br />
Obiective<br />
- cunoaşterea şi identificarea circumstanŃialelor: sociativ,<br />
instrumental, opoziŃional, cumulativ şi de excepŃie;<br />
- stimularea corelărilor conceptuale cu noŃiunile asimilate<br />
anterior;<br />
- definirea şi identificarea termenilor regenŃi şi a claselor de<br />
substituŃie;<br />
- lucru individual cu Gramatica Academiei – însuşirea tehnicii<br />
de conspectare şi aprofundare a cunoştinŃelor pe baza<br />
modelului celor prezentate anterior<br />
Număr de ore alocate: 6 ore<br />
CircumstanŃialul sociativ<br />
Definire:<br />
Constituent facultativ al enunŃului care exprimă asocierea sau absenŃa acesteia în<br />
desfăşurarea sau suportarea unei acŃiuni cu subiectul, exprimat sau neexprimat.<br />
Exemple prototipice:<br />
Vine împreună cu / cu mama.<br />
Trăsături specifice:<br />
1. din definiŃie rezultă: prezenŃa facultativă şi legătura cu subiectul;<br />
2. poate fi însoŃit şi de alte adverbe: laolaltă cu, cu tot cu, care au rolul de<br />
intensificatori.<br />
Termeni regenŃi:<br />
1. verbe şi locuŃiuni verbale la diferite moduri: Mergând împreună cu el, a ajuns<br />
unde dorea., Lavinia merge cu Ioana la gară.<br />
2. interjecŃii predicative: Hai cu mine.<br />
3. adjective participiale şi postverbale: hoŃul prins împreună cu complicele, casă<br />
cumpărată cu tot cu pământ., SituaŃie previzibilă cu urmări .<br />
Clasa de substituŃie:<br />
Nivel propoziŃional<br />
Nominale în acuzativ, construcŃii echivalente precedate de prepoziŃiile cu şi fără şi de<br />
locuŃiunile prepoziŃionale împreună cu, laolaltă cu, la un loc cu, cu tot cu , cot la cot cu,<br />
dimpreună cu:<br />
A venit cu/fără Maria.<br />
A venit/plecat împreună cu acela/prima /cel de acolo/al meu.<br />
Nivel frastic<br />
Subordonată relativă întrodusă prin pronume şi adjective relative şi nehotărâte<br />
însoŃite de prepoziŃiile specifice:<br />
76
A plecat fără cine / fără ce tovarăş dorea.<br />
A plecat cu oricare doreşte.<br />
Rămâne impreună cu orice copil vrea.<br />
Cumul de semnificaŃii:<br />
Locuieşte cu părinŃii. (circumstanŃial de loc)<br />
! Tata împreună cu sora au aterizat. (subiect, v. acordul)<br />
Tata a aterizat împreună cu sora.<br />
Am vorbit cu el. (complement prepoziŃional - nu acceptă împreună cu)<br />
Scrie cu pixul. (instrumental - nu acceptă împreună cu)<br />
Clasa de substituŃie a circumstanŃialului sociativ.<br />
Conform modelului din curs, descrieŃi următoarele funcŃii sintactice:<br />
CircumstanŃialul de relaŃie,<br />
CircumstanŃialul de scop,<br />
CircumstanŃialul concesiv,<br />
CircumstanŃialul de cauză,<br />
CircumstanŃialul condiŃional,<br />
CircumstanŃialul consecutiv.<br />
CircumstanŃialul instrumental<br />
Definire:<br />
Constituent al enunŃului care codifică mijlocul prin care se realizează un proces.<br />
Exemple prototipice (nume cu prepoziŃia cu)<br />
Deschide uşa cu cheia. Dă cu piatra în geam.<br />
Termeni regenŃi:<br />
- verbe şi locuŃiuni verbale: Merge cu bicicleta. Îşi dă seama citind.<br />
- interjecŃii predicative: Pac/zvârrr cu piatra.<br />
- adjective şi locuŃiuni adjectivale: E sănătoasă/cu scaun la cap datorită grijii<br />
noastre. Vin obŃinut prin zdrobirea strugurilor.<br />
Clasa de substituŃie:<br />
Nivel propoziŃional<br />
- substantive şi substitute precedate de prepoziŃii şi locuŃiuni prepoziŃionale în<br />
genitiv (cu ajutorul, prin intermediul, prin mijlocirea, prin bunăvoinŃa), acuzativ<br />
(cu, prin, din, la, în) şi dativ (graŃie, mulŃumită, datorită):<br />
E Ńinut la închisoare cu ajutorul armatei/celor de acolo/alor mei de avocaŃi.<br />
Recapătă-Ńi energia prin intermediul alimentaŃiei!<br />
Fotografie obŃinută prin bunăvoinŃa părinŃilor.<br />
A învins graŃie/mulŃumită unui gol.<br />
- verbe şi locuŃiuni verbale la moduri nepersonale:<br />
77
Elena Udrea le răspunde pe blog detractorilor, citând din Iorga.<br />
Adunând polen din flori, albinele produc miere.<br />
Am început prin a trăi printre nebuni.<br />
Prea puŃine trăiesc bine din cântat.<br />
Nivel frastic:<br />
Subordonate relative introduse prin diferite pronume şi adjective pronominale relative<br />
însoŃite de prepoziŃiile specifice nominalelor cu funcŃie de circumstanŃial instrumental:<br />
Nu ştim cu ce bate Clujul provincia.<br />
Contează prin ce priveşti./ În această seară, datorită a ceea ce am făcut astăzi,<br />
schimbarea a sosit în America.<br />
ObservaŃii<br />
1. circumstanŃial de cauză vs. circumstanŃial instrumental:<br />
În special circumstanŃialele cu relatorul datorită oscilează între a fi interpretate drept<br />
cauzale sau instrumentale: s-a convenit ca datorită să fie utilizat când sensul enunŃului<br />
este favorabil (A reuşit datorită muncii.) Totuşi, regula este adeserori încălcată şi<br />
prepoziŃia este utilizată şi în construcŃii cu sens negativ (Datorită ploii, nu am ajuns când<br />
trebuia., în loc de din cauza---). Adesea, sunt cumulate semnificaŃiile: Am ajuns aşa<br />
datorită Ńie (bine sau rău).<br />
2. circumstanŃial de mod vs. predicativ suplimentar:<br />
Se joacă luptându-se cu săbiile. Se înŃeleg privindu-se în ochi..<br />
3. complement instrumental vs. complement de agent:<br />
Când este introdus prin de, este greu de diferenŃiat de complementul de agent:<br />
Imaginea înlocuită de (prin) muzică..<br />
Clasa de substituŃie a circumstanŃialului instrumental.<br />
CircumstanŃialul opoziŃional<br />
Definire:<br />
Constituent facultativ al enunŃului care codifică o situaŃie contrară altui component al<br />
enunŃului.<br />
Exemple prototipice (nominale cu locuŃiunea în loc de):<br />
În loc de x, vine y.<br />
Pleacă în loc să se oprească.<br />
Caracteristici:<br />
1. apariŃia în striucturi binare, atunci când verbele-predicat aflate în regentă<br />
şi subosrdonată sunt interpretate antonimic: Doarme în loc să mănânce.;<br />
2. este component al unei structuri ternare atunci când, prin intermediul<br />
verbului regent se angajează într-o relaŃie opozitivă cu alt component al<br />
enunŃului: În loc de ciocolată, am cumpărat mere.;<br />
78
3. termenii angajaŃi în relaŃia opozitivă îndeplinesc în cadrul propoziŃiei<br />
funcŃii sintactice diferite: subiect, predicat, complemente, atribut,<br />
circumstanŃiale.<br />
Termeni regenŃi:<br />
- verbe şi locuŃiuni verbale la moduri personale şi nepersonale: Mănâncă fructe în<br />
loc de carne. łine minte ce vrea în loc de ceea ce trebuie.;<br />
- interjecŃii predicative: Hai la mine în loc de a merge în parc.;<br />
- adjective: Nepotrivit în loc de binevenit, studiul a încins spiritele.;<br />
- adverbe: Mâine in loc de azi, termen prea îndepărtat pentru mine.<br />
CircumstanŃialul opoziŃional: trăsături şi termeni regenŃi.<br />
Clasa de substituŃie<br />
Nivel propoziŃional<br />
1. locuŃiunile prepoziŃionale în locul, în loc de însoŃind nominale şi substitute: „În<br />
loc de asta, mă uit la spectacolul dizgraŃios al câinilor care se reped la ciolan.”,<br />
Îi laşi pe alŃii să voteze în locul tău, În loc de cei de aici, au venit vecinii., În<br />
locul celor doi au venit alŃii.;<br />
2. locuŃiunile prepoziŃionale specifice cu adverbe: În loc de mâine, e mai bine să vii<br />
acum.;<br />
3. locuŃiuni prepoziŃionale specifice şi verbe la moduri nepersonale: În loc de a<br />
depune mărturie, a preferat să fugă.; În loc de strâns mâna oricui, s-a apucat de<br />
treabă.<br />
Nivel frastic:<br />
Subordonate conjuncŃionale introduse fie prin locuŃiunea conjuncŃională specifică în loc<br />
să, fie prin conectori nespecifici: câtă vreme, în timp ce, în vreme ce, pe când, când,<br />
dacă, de unde, pentru ca să:<br />
În loc să ne dea bani nouă, Dacia sponsorizează o echipă din Italia.<br />
ObservaŃii:<br />
1. confuzii<br />
În timp ce/în vreme ce/câtă vreme/pe când unii muncesc din greu, ei se bucură în insule<br />
exotice.<br />
În lumea virtuală este erou, când în realitate este şomer. Când ei devin vedete, alŃii<br />
muncesc să le întreŃină imaginea. (falsă temporală)<br />
Dacă la Craiova plouă, acolo e soare. (fals condiŃional)<br />
De unde ieri plâgea după Ńinuturile natale, azi nu mai vrea să audă.<br />
L-au Ńinut închis mai mult timp, pentru ca apoi să îl elibereze.<br />
Subordonatele relative sunt introduse prin pronume şi adjective relative însoŃite de<br />
locuŃiunile prepoziŃionale specifice: în loc de cine/în locul cui se aştepta să vină, a sosit<br />
Maria. În loc de câŃi invitaŃi s-au anunŃat, a venit poliŃia.<br />
2. Este acceptat ca tip periferic şi opoziŃionalul marcat de adverbul decât, atunci<br />
când acesta are semnificaŃia „în loc de/în locul”. Se regăseşte în enunŃuri pozitive în care<br />
79
există pronumele / adjectivele/ adverbele nehotărâte: altul, alta, altcineva, altceva,<br />
altcumva, altundeva: A ajuns altul decât el., S-a trezit altundeva decât în România.<br />
Clasa de substituŃie a circumstanŃialului opoziŃional.<br />
CircumstanŃialul cumulativ<br />
Definire:<br />
Component facultativ al enunŃului care codifică o informaŃie adiŃională, relaŃionată cu altă<br />
informaŃie conŃinută de un alt component al enunŃului.<br />
Exemple prototipice: (în afară de/în afara)<br />
În afară de X, a venit şi Y.<br />
Pe lângă X, a venit şi Y.<br />
Caracteristici:<br />
1. relaŃionarea cu alt component al enunŃului,<br />
2. apariŃia în construcŃii binare atunci când verbele(-predicat) sunt cele relaŃionate.<br />
În afară că dansează(în afară de a dansa), mai şi cântă.;<br />
3. cele mai frecvente construcŃii cu circumstanŃial cumulativ sunt cele în construcŃii<br />
ternare, în care cumulativul este relaŃionat cu poziŃii sintactice din grupul<br />
predicatului (A devenit şi altceva, decât medic.), respectiv cu subiecte (Pe lângă<br />
Ion, vine şi frate-său.), complemente (În afară de pâine, a luat şi covrigi.) sau<br />
circumstanŃiale (În afară de acolo, vine şi aici.).<br />
Termeni regenŃi:<br />
- verbe şi locuŃiuni verbale la moduri personale şi nepersonale: A servit şi tort,pe<br />
lângă prăjituri., Şi-a adus aminte/aducându-şi aminte şi de alte aspecte, pe lângă<br />
cele declarate, a sunat la PoliŃie.;<br />
- interjecŃii predicative: Na/Poftim şi astea pe lângă celelalte.;<br />
- adjective postverbale: învelită şi cu folie, pe lângă pânză.<br />
CircumstanŃialul cumulativ: trăsături şi termeni regenŃi.<br />
Clasa de substituŃie:<br />
Nivel propoziŃional:<br />
- nominale însoŃite de prepoziŃii şi locuŃiuni prepoziŃionale peste, decât, pe lângă,<br />
în afară de, în afara, dincolo de:<br />
Peste cadouri, a mai primit şi o invitaŃie la teatru.<br />
A primit şi altceva decât cadouri.<br />
Pe lângă cei de acolo au venit şi alŃii.<br />
În afară de frumuseŃe e nevoie şi de inteligenŃă.<br />
Dincolo de (alături) frumuseŃe trebuie să fie şi inteligenŃă.<br />
- adverbe însoŃite de conectorii specifici: În afară de ieri, a venit şi săptămâna<br />
trecută., I-am dat şi altădată, nu numai azi.<br />
- adjective însoŃite de conectorii specifici: Pe lângă frumoasă, e şi inteligentă.<br />
80
- verbe la moduri nepersonale însoŃite de conectorii specifici: Pe lângă învăŃat,<br />
munceşte foarte mult.; În afară de a vorbi, reînvaŃă şi a merge.;<br />
- locuŃiuni adverbiale pe deasupra, în plus, în afară de asta, mai mult, mai presus<br />
de asta:<br />
Pe deasupra, vorbeşte prea mult.<br />
În afară de asta, mai şi minte.<br />
Nivel frastic:<br />
- subordonate conjuncŃionale introduse prin locuŃiunile conjuncŃionale: după ce că,<br />
pe lângă că, în afară că, plus că, lasă că, necum că:<br />
După ce că/pe lângă că/în afară că e nepoliticoasă, mai şi întârzie.<br />
Lasă că vine târziu, mai şi minte.<br />
Nici nu-l văzuse, necum să vorbească.<br />
- subordonate relative introduse de pronume şi adjective relative însoŃite de<br />
prepoziŃiile şi locuŃiunile prepoziŃionale specifice:<br />
Doreşte să facă şi altceva decât să se oprească aici.<br />
Pe lângă ce a cumpărat, a mai primit şi bonus.<br />
Pe lângă cine fusese invitat, au mai venit şi alŃii.<br />
1. ObservaŃi utilizarea corelativelor, adverbele şi, mai, încă şi, nici:<br />
Pe lângă ei au mai venit încă doi.<br />
Pe lângă că e nepoliticos, nici inteligent nu e.<br />
2. Adesea, din cauza marcatorilor comuni circumstanŃiala de excepŃie este<br />
confundată cu circumstanŃiala cumulativă. În delimitare, trebuie să se Ńină seama de<br />
semantica diferită.<br />
Clasa de substituŃie a circumstanŃialului cumulativ.<br />
CircumstanŃialul de excepŃie<br />
Definire:<br />
Componentul facultativ al enunŃului care codifică o excludere din sfera unei predicaŃii<br />
semantice (entitate sau însuşire).<br />
Exemple prototipice:<br />
ToŃi veniseră, cu excepŃia Mariei/în afară de Maria.<br />
Nu vrea altceva decât asta.<br />
Trăsături:<br />
1. este în relaŃie sintactică cu un regent verbal şi în relaŃie semantică cu un alt<br />
termen al enunŃului, în sfera căruia operează excepŃia.<br />
2. al doilea termen poate fi pronume / adjectiv / adverb nehotărât (cu ori-, alt-, fie-,<br />
vre-: oricare, altceva, fiecare, vreunul, vreodată) şi negative (niciunul, nimic,<br />
nicicând), sau cuvinte cu sentul de „tot”, „întreg”: tot, totdeauna, întregime, mult,<br />
mulŃime.<br />
81
3. codifică o excepŃie de la ceea ce exprimă subiectul, numele predicativ,<br />
complementele sau alte circumstanŃiale.<br />
4. are o istorie derivativă de tipul: ToŃi învaŃă, tu nu înveŃi. vs. ToŃi învaŃă cu<br />
excepŃia ta.<br />
Termeni regenŃi:<br />
1. verbe şi locuŃiuni verbale la moduri personale şi nepersonale:<br />
Au ajuns toŃi, în afară de tine.<br />
Venind toŃi în afară de tine, n-am mai aşteptat.<br />
Nu-şi aduce aminte de nimic decât/în afară de tinereŃe.<br />
2. interjecŃii predicative:<br />
Iată-ne pe toŃi, în afară de Liviu.<br />
Trăsăturile semantico-sintactice şi termenii regenŃi ai circumstanŃialului de<br />
excepŃie<br />
Clasa de substituŃie:<br />
Nivel propoziŃional<br />
- nominale (substitut) însoŃite de prepoziŃiile decât, fără sau de locuŃiunea<br />
prepoziŃională în afară de / afară de sau G + în afara, D + decât:<br />
Nu văzuse nimic altceva decât filmul/pe cei de acolo/pe cei doi / pe ei.<br />
Nu dorea nimic, fără numai o carte.<br />
În afară de mine, nu a spus nimeni nimic.<br />
În afara acestora/lui/ a tuturor, a celor doi, n-a fost nimeni chemat.<br />
Nu i-a spus nimănui, decât mamei sale.<br />
- adverbe şi conectori specifici:<br />
În afară de ieri, nu a venit nicicând.<br />
Nu a mai venit nicicând, decât azi.<br />
- verbe la moduri nepersonale:<br />
În afară de învăŃat, nu ştie a face nimic.<br />
În afară de a învăŃa...<br />
- construcŃii cu excepŃia / cu excepŃie + determinanŃi:<br />
Cu excepŃia mea, nu s-a prezentat nimeni.<br />
Analog în construcŃii cu gerunziul: Exceptând / excluzând-o pe Maria, n-a venit<br />
nimeni.<br />
- îmbinări cu locuŃiunea adverbială mai puŃin:<br />
A vorbit cu toŃi, mai puŃin cu tine.<br />
Nivel frastic<br />
a. PropoziŃii relative: introduse prin pronume şi adjective relative însoŃite de<br />
elementele de relaŃie specifice:<br />
În afară de cine ai spus, nu mai ştiu pe nimeni.<br />
În afara cui ştii tu, nu am fost cu nimeni.<br />
A spus tuturor, mai puŃin cui trebuia.<br />
b. PropoziŃii conjuncŃionale: În afară că doarme, altceva nu mai face.<br />
ObservaŃi funcŃiile sintactice ale nominalelor însoŃite de decât:<br />
E mai mare decât tine. (comparativ)<br />
82
N-a venit decât Maria. (subiect)<br />
N-a venit nimeni, decât Maria. (circumstanŃial de excepŃie).<br />
A mai primit şi altceva decât cadouri. (circumstanŃalcumulativ)<br />
Clasa de substituŃie a circumstanŃialului de excepŃie.<br />
ReŃineŃi din GBLR trăsăturile şi tipologia apoziŃiei.<br />
CircumstanŃialele. Evaluare<br />
1. CircumstanŃialul de loc: definire, termeni regenŃi (3 clase de termeni).<br />
2. CircumstanŃialul de loc: clasa de sustituŃie (5 realizări).<br />
3. CircumstanŃialul de timp: definire, termeni regenŃi (4 clase de termeni).<br />
4. CircumstanŃialul de timp: clasa de substituŃie (5 realizări).<br />
5. CircumstanŃailul de mod propriu-zis: clasa de substituŃie (5 realizări).<br />
6. CircumstanŃialul de modalitate: definire, clasa de substituŃie (3 realizări).<br />
7. CircumstanŃialul instrumental: definire, termeni regenŃi (3 clase de termeni).<br />
8. CircumstanŃialul instrumental: clasa de substituŃie (3 realizări).<br />
9. CircumstanŃialul sociativ: termeni regenŃi şi clasă de substituŃie (3 realizări).<br />
10. CircumstanŃialul cantitativ: definire, termeni regenŃi (3 clase de termeni).<br />
11. CircumstanŃialul cantitativ: clasa de substituŃie (5 realizări).<br />
12. CircumstanŃialul de relaŃie: definire, termeni regenŃi.<br />
13. CircumstanŃialul de relaŃie: clasa de substituŃie (5 realizări).<br />
14. CircumstanŃialul de cauză: definire, termeni regenŃi (3 clase diferite de termeni).<br />
15. CircumstanŃialul de cauză: clasa de substituŃie (5 realizări).<br />
16. CircumstanŃialul de scop: definire, termeni regenŃi (3 clase de termeni).<br />
17. CircumstanŃialul de scop: clasa de substituŃie (5 realizări).<br />
18. CircumstanŃialul condiŃional: definire, termeni regenŃi (3 clase de termeni).<br />
19. CircumstanŃialul condiŃional: clasa de substituŃie (5 realizări).<br />
20. CircumstanŃialul concesiv: definire, termeni regenŃi (3 clase de termeni).<br />
21. CircumstanŃialul concesiv: clasa de substituŃie (5 realizări).<br />
22. CircumstanŃialul opoziŃional: definire, termeni regenŃi (3 clase de termeni).<br />
23. CircumstanŃialul opoziŃioal: clasa de substituŃie (5 realizări).<br />
24. CircumstanŃialul consecutiv: definire, termeni regenŃi (3 clase de termeni).<br />
25. CircumstanŃialul consecutiv: clasa de substituŃie (5 realizări).<br />
26. CircumstanŃialul cumulativ: definire, termeni regenŃi (3 clase de termeni).<br />
27. CircumstanŃialul cumulativ: clasa de substituŃie (5 realizări).<br />
28. CircumsatnŃialulde excepŃie: definire, termeni regenŃi.<br />
29. CircumsatnŃialulde excepŃie: clasa de substituŃie (4 realizări).<br />
30. ApoziŃia: realizare (5 exemple diferite).<br />
83
APLICAłII. TESTE <strong>DE</strong> EVALUARE<br />
1. „D-voastră, care ştiŃi mai multă sociologie decât ştiu eu, vă mai aduceŃi<br />
aminte că la baza întregii activităŃi omeneşti şi la baza constituirii societăŃii ca realitate<br />
organică stă întotdeauna un act de imitaŃie, care este propriu-zis fructificarea actului de<br />
invenŃie. Atâta vreme cât un act este unic, el rămâne pur şi simplu individual, nu este încă<br />
social. Actul începe să devină social propriu-zis atunci când este pasibil de imitaŃie. Şi<br />
dacă, într-adevăr, imitaŃia stă la baza acestui act social, atunci evident că moda, care nu<br />
este decât imitaŃie, este un fenomen caracteristic al vieŃii sociale în genere.”<br />
Nae Ionescu, Curs de istorie a metafizicei, p. 98<br />
• DelimitaŃi propoziŃiile şi arătaŃi felul lor.<br />
• ContrageŃi propoziŃia a doua în partea de propoziŃie corespunzătoare.<br />
• PrecizaŃi predicatele din text.<br />
• PrecizaŃi felul numelor predicative din text şi părŃile de vorbire prin care<br />
se exprimă<br />
• AnalizaŃi sintactic şi morfologic cuvintele subliniate.<br />
2. „DespărŃirea lumii aparenŃelor se urmăreşte în sufism pe două căi: una mai<br />
puŃin ortodoxă, alta mai ortodoxă; cea mai ortodoxă e mai puŃin caracteristică, cea mai<br />
puŃin ortodoxă e mai caracteristică şi constă într-un fel de beŃie, am zice, un fel de<br />
transportare spirituală, un fel de ieşire din cadrul lumii acesteia.”<br />
Nae Ionescu, Curs de istorie a metafizicei, p. 179<br />
• IdentificaŃi atributele şi apoziŃiile din text şi analizaŃi-le sintactic şi<br />
morfologic.<br />
• Ce fel de propoziŃie e cea subliniată<br />
• AnalizaŃi sintactic şi morfologic cuvintele subliniate.<br />
3. „Totul era limpede ca lumina şi nou,<br />
Răspundeam la acelaşi nume,<br />
Devenisem un fel de ecou<br />
La un fel de a fi în lume.<br />
Până când m-am pierdut din greşeală<br />
În vreo peşteră întunecoasă.<br />
Acum mă aciuez la nimereală<br />
Şi nu mă mai simt nicăieri acasă.”<br />
Marin Sorescu, Apă vie, apă moartă, p. 28<br />
• IdentificaŃi şi analizaŃi subiectele şi predicatele.<br />
• IdentificaŃi şi analizaŃi părŃile de propoziŃie multiple şi dezvoltate.<br />
• DezvoltaŃi complementele circumstanŃiale în propoziŃiile<br />
corespunzătoare.<br />
84
4. „Castel de apă-i turnul de ivoriu<br />
Grăbitei lumi îi par un pic năuc<br />
Şi zilnic vin din nori, parcă mă duc.”<br />
Marin Sorescu, Poezii alese de cenzură, p. 81<br />
• ExtrageŃi predicatele din text.<br />
• IdentificaŃi numele predicativ din prima propoziŃie şi precizaŃi felul<br />
relaŃiei sintactice care îl generează, precum şi modalitatea de realizare a<br />
acesteia.<br />
• DespărŃiŃi în propoziŃii şi arătaŃi felul acestora.<br />
• Modul de realizare a relaŃiilor sintactice (la nivel propoziŃional şi frastic).<br />
• caracterizaŃi sintagmele din text.<br />
5. „Se pare însă că greşeam, deşi unde şi de ce, încă n-am înŃeles. DeclaraŃiile<br />
oficialilor care s-au dus la Moscova să semneze tratatul şi comentariile care i-au<br />
acompaniat din presă sugerează că dacă România câştigă în alte părŃi şi cheltuie în<br />
relaŃia cu Rusia, trebuie luate urgent măsuri. Firmele româneşti trebuie convinse sau<br />
chiar subvenŃionate (mi-a plăcut eufemismul atât de diafan „stimularea comerŃului<br />
reciproc inclusiv prin măsuri de garantare a exporturilor”) pentru a exporta în Rusia şi<br />
nu în altă parte.”<br />
Capital, nr. 30/2003, p. 5<br />
• Câte propoziŃii există în text<br />
• PrecizaŃi felul propoziŃiilor din text.<br />
• Modul de realizare a relaŃiilor sintactice dintre propoziŃii.<br />
• AnalizaŃi sintactic şi morfologic cuvintele subliniate.<br />
6. „Nu este vorba de opus natura, cu încântătorul ei amestec de ordine şi<br />
dezordine, ordinii stricte, ci de opus un alt tip de ordine celei al formelor goale. Formele<br />
acestea din urmă, libere cum sunt, în loc să modeleze, „deformează„ prea des lumea<br />
omului, nu numai în plan teoretic, ci şi în cuprinsul istoriei; îl fac pe om să-şi piardă<br />
sensurile, glasurile, venind cu un alt glas, cel al „străinului”.”<br />
Costantin Noica, Simple introduceri…, p. 42<br />
• DelimitaŃi propoziŃiile şi arătaŃi ce raporturi sintactice se stabilesc între<br />
acestea.<br />
• PrecizaŃi felul sintagmelor din text.<br />
• AnalizaŃi sintactic şi morfologic cuvintele subliniate.<br />
• IdentificaŃi propoziŃia subordonată de opoziŃie şi contrageŃi-o în partea de<br />
propoziŃie corespunzătoare.<br />
7. „Şi cu toate acestea profesorii noştri aveau şi au dreptate: e plin de sens să te<br />
întrebi ce ai făcut atunci când nu aveai nimic de făcut; când erai liber să faci orice. E<br />
plin de sens atât pentru cei mici, cât şi pentru cei mari. De obicei, oamenii îşi închipuie<br />
că se definesc prin ocupaŃiunile lor şi, în primul rând prin activitatea lor socială; dar<br />
omeneşte vorbind, ei se definesc mult mai bine prin iniŃiativele pe care le iau singuri şi<br />
85
atunci când sunt liberi să facă orice. Ei însă pun mai mult preŃ pe personalitatea lor<br />
socială decât pe valoarea lor umană.”<br />
Constantin Noica, Eseuri de duminică, p. 115<br />
• PrecizaŃi tipologia frazelor.<br />
• IdentificaŃi părŃile de propoziŃie multiple şi dezvoltate.<br />
• Ce raporturi sintactice se stabilesc între propoziŃii şi cum se realizează<br />
gramatical acestea<br />
• AnalizaŃi sintactic şi morfologic complementele (circumstanŃiale şi<br />
necircumstanŃiale)<br />
• PrecizaŃi felul propoziŃiilor subliniate.<br />
8. „Lumea e orientată (ontologic ori logic), e „marcată”. Ce nu e materia<br />
signata, nu este. Politicienii, logicienii şi profeŃii n-au curajul să spună: „nu mă<br />
interesează!” filozofia nu se sfieşte să ofenseze lumea.”<br />
Constantin Noica, Carte de înŃelepciune, p. 63<br />
• PrecizaŃi relaŃiile sintactice stabilite între propoziŃii şi între părŃile de<br />
propoziŃie din text.<br />
• IdentificaŃi şi caracterizaŃi sintagmele.<br />
• Ce fel de propoziŃie e cea subliniată<br />
9. „Dar gândim intermitent şi în alt sens: gândim cu un aparat finit infinitatea<br />
fiecărui gând. A fi creatură înseamnă a fi fragment. Noi nu suntem Logos-ul însuşi (aci,<br />
şi cu sensul de discurs): suntem particule de Logos, sălaşuri temporale ale lui. De aceea,<br />
până şi înŃelepciunea, când ne e dată, ne e dată nu sub forma continuă a discursului, ci<br />
sub aceea momentană a revelaŃiei. Iluminarea este –peste tot unde se vorbeşte de ea- un<br />
apogeu al instantaneităŃii, un plonjeu scurt în ozonul unei lumi în care, dacă am zăbovi<br />
mai mult, ne-am sufoca. IntermitenŃa nu e, aşadar, numai condiŃia gândirii, dar şi igiena<br />
ei, ritmul ei real în planul omenescului.”<br />
Andrei Pleşu, Jurnalul de la Tescani, p. 82<br />
• PrecizaŃi numărul propoziŃiilor şi felul lor.<br />
• Ce funcŃie sintactică au verbele din text<br />
• Ce relaŃii sintactice se stabilesc între propoziŃii şi care sunt modalităŃile<br />
de realizare a acestora la nivel gramatical<br />
• AnalizaŃi sintactic şi morfologic cuvintele subliate.<br />
10. „Pentru un om sănătos, adică pentru un animal, a te preocupa de insomnii<br />
este a te complace în neseriozităŃi, fiindcă el nu ştie că sunt unii care ar plăti un somn cu<br />
o avere, cărora le e frică de pat şi care ar sacrifica o Ńară pentru inconştienŃa din somn,<br />
ce o răpesc în mod brutal amarnicele lucidităŃi şi haosul insomniei.”<br />
Emil Cioran, Pe culmile disperării, p. 132<br />
• Ce relaŃii sintactice se stabilesc între părŃile de propoziŃie şi care sunt<br />
indicii gramaticali de realizare a acestora<br />
• StabiliŃi funcŃia sintactică a cuvintelor subliniate.<br />
86
• TransformaŃi numele predicativ în propoziŃia subordonată<br />
corespunzătoare.<br />
• ClasificaŃi sintagmele din text din punctul de vedere al naturii<br />
morfologice a determinatului.<br />
11. „Ce bine că după ce ne-am pierdut, ne mai putem arunca în infinit, că avem<br />
dreptul la un salt absolut în nemărginire, că putem participa la anarhia universală, la<br />
tensiunile acestui vârtej. Să străbatem, prinşi în evoluŃia lui, până la epuizare, toate<br />
nebuniile acestei mişcări neîncetate, să ne consumăm într-o avântare de cel mai înalt<br />
dramatism, gândindu-ne mai puŃin la moarte, cât la infinita noastră nebunie, să realizăm<br />
la paroxism un vis de barbarie cosmică şi de exaltare nemărginită, să plutim prin spaŃiu<br />
fără alt scop decât al acestui dinamism absolut.”<br />
Emil Cioran, Pe culmile disperării, pp. 152-153<br />
• StabiliŃi tipologia propoziŃiilor din text (după toate criteriile de<br />
clasificare).<br />
• AnalizaŃi sintactic şi morfologic cuvintele subliniate.<br />
• IdentificaŃi şi analizaŃi complementele din text.<br />
12. „Infinitul fiind progresivitate absolută, este fatal ca să anuleze tot ceea ce are<br />
o consistenŃă finită şi o cristalizare formală. Este revelator că arta care exprimă mai bine<br />
infinitul, muzica, este aceea care topeşte formele într-o fluiditate de un farmec ciudat şi<br />
inefabil.”<br />
Emil Cioran, Pe culmile disperării, p. 153<br />
• StabiliŃi felul părŃilor de propoziŃie din punct de vedere al structurii<br />
• CaracterizaŃi sintagmele din text (urmărind toate criteriile de clasificare).<br />
• Ce relaŃii se stabilesc între termenii sintagmelor şi care sunt modalităŃile<br />
de realizare a acestora<br />
• ContrageŃi subiectivele în părŃile de propoziŃie corespunzătoare.<br />
13. „Deşi în genere omul este un animal bolnav, se găsesc totuşi destui oameni<br />
sănătoşi, pentru a putea vorbi de sensul sănătăŃii în omenire. Cea mai comodă, mai<br />
confortabilă şi mai puŃin angajată stare este starea de sănătate. Ea indică nu numai o<br />
prostie organică şi definitivă, dar şi o platitudine de simŃire, o absenŃă totală a oricărui<br />
risc, o incapacitate de orice acŃiune eroică. A fi sănătos înseamnă a umbla prin lumea<br />
aceasta legat la ochi, a nu sesiza nimic din culmile sau adâncimile existenŃei. Se poate<br />
lupta împotriva tuturor oamenilor, numai împotriva celor sănătoşi nu, fiindcă aceştia<br />
sunt atât de puŃin sensibili, încât nu pot să realizeze în ei nici o formă de transfigurare.”<br />
Emil Cioran, Pe culmile disperării, pp. 158-159<br />
• IndicaŃi numărul şi felul propoziŃiilor din text.<br />
• ContrageŃi subordonatele circumstanŃiale în părŃile de propoziŃie<br />
corespunzătoare.<br />
• PrecizaŃi părŃile de vorbire prin care se exprimă atributele din text.<br />
• AnalizaŃi sintactic şi morfologic cuvintele subliniate.<br />
87
14. „FeriŃi-vă de oamenii incapabili de viciu, deoarece prezenŃa lor nu poate fi<br />
decât plictisitoare, incoloră şi fadă. Căci despre ce poate vorbi un om incapabil de viciu<br />
decât despre morală Şi cine n-a depăşit morala înseamnă că n-a adâncit din<br />
experienŃele pe care le oferă viaŃa, că n-a ratat nici un elan şi n-a transfigurat nici o<br />
prăbuşire.”<br />
Emil Cioran, Pe culmile disperării, p. 185<br />
• AnalizaŃi predicatele.<br />
• PrecizaŃi felul propoziŃiilor după toate criteriile de clasificare.<br />
• PrecizaŃi funcŃia sintactică a pronumelor şi a adjectivelor pronominale.<br />
• ContrageŃi subordonatele în părŃile de propoziŃie corespunzătoare.<br />
15. „Oamenii n-au înŃeles că împotriva mediocrităŃii nu se poate lupta decât cu<br />
suferinŃa. Nu schimbi mare lucru prin cultură sau prin spirit, dar modifici inimaginabil<br />
de mult prin durere. Singura armă împotriva mediocrităŃii este suferinŃa. Prin ea schimbi<br />
temperamente, concepŃii, atitudini şi viziuni, schimbi direcŃiuni de existenŃă, deoarece<br />
orice suferinŃă mare şi durabilă afectează fondul intim al fiinŃei. Modificând fondul intim<br />
al fiinŃei, ea modifică implicit şi raportul acesteia cu lumea.”<br />
Emil Cioran, TristeŃea de a fi, p. 10<br />
• AnalizaŃi complementele (circumstanŃiale şi necircumstanŃiale) din text.<br />
• IdentificaŃi sintagmele verbale primare şi derivate.<br />
• DezvoltaŃi părŃile de propoziŃie în italic în subordonatele corespunzătoare<br />
şi precizaŃi funcŃiile sintactice.<br />
16. „A te îndoi permanent de valoarea şi de autenticitatea credinŃei tale, a dori<br />
mântuirea şi a avea în acelaşi timp sentimentul unei imposibilităŃi de salvare; a dezvolta<br />
radicalismul şi afirmarea într-un fond de negaŃie; a iubi simultan viaŃa şi moartea sau a<br />
te avânta într-o voluptate dureroasă în neant pentru a câştiga fiinŃa, iată expresiuni ale<br />
unei credinŃe care nu duce la mântuire, ci amestecă, într-o sinteză ciudată, disperarea cu<br />
afirmaŃia. CredinŃa pură şi adevărată este un drum înspre lumină, înspre regiuni de<br />
puritate, a căror fosforescenŃă te transpune într-o baie de imaterialitate.”<br />
Emil Cioran, TristeŃea de a fi, p. 68<br />
• DezvoltaŃi subiectele în subordonatele corespunzătoare<br />
• EnumeraŃi sintagmele nominale<br />
• PrecizaŃi sintagmele continue.<br />
17. „Începi să înŃelegi ce e veşnicia când te afli singur în faŃa naturii.<br />
Mediocritatea devenirii îŃi pare atunci un atribut pur omenesc. În mod greşit se crede că<br />
germinaŃia naturii îŃi dă o impresie de mobilitate şi dinamism. Procesul ei de creştere nu<br />
e sensibil imediat; contemplaŃia naturii ne transpune, dimpotrivă, într-un calm al<br />
nimicului şi frumuseŃea afectează un caracter de irealitate.”<br />
Emil Cioran, Lacrimi şi sfinŃi, p. 158<br />
• PrecizaŃi felul subiectelor.<br />
• Ce funcŃie sintactică au cuvintele subliniate<br />
88
• CaracterizaŃi frazele din text.<br />
18. „Rămâne, doar, tentaŃia vagă de a te aşeza în pat, cu genunchii la gură, pliat<br />
în tine ca înainte de a fi fost expulzat în existenŃă, foetus recucerit, renăscut din valul de<br />
greaŃă care te împinge încet către Ńărmul pre-începutului tău. Nu este acesta modul cel<br />
mai simplu de a dispărea prin retro-gradare, prin gândul că ai putea să ieşi din camera<br />
vieŃii prin chiar uşa pe care ai intrat în ea”<br />
Gabriel Liiceanu, Uşa interzisă, p. 9<br />
• CaracterizaŃi propoziŃiile<br />
• CaracterizaŃi sintagmele din prima propoziŃie.<br />
• PrecizaŃi părŃile de propoziŃie dezvoltate.<br />
• PrecizaŃi funcŃia sintactică a cuvintelor subliniate.<br />
19. „Ceea ce se numeşte îndeobşte „depresie nervoasă” este o criză prelungită<br />
de luciditate. Depresivul iese din rândul „oamenilor normali” şi începe să vadă altfel.<br />
Această schimbare a calităŃii privirii survine ca urmare a degradării stratului protector<br />
pe care, pentru orice om, îl reprezintă sistemul lui de iluzii.”<br />
Gabriel Liiceanu, Uşa interzisă, p. 53<br />
• IdentificaŃi propoziŃiile şi precizaŃi felul lor<br />
• AnalizaŃi sintactic şi morfologic cuvintele subliniate.<br />
• Ce relaŃii sintactice se stabilesc între părŃile de propoziŃie din prima frază<br />
şi care sunt mijloacele gramaticale de realizare a acestor raporturi<br />
20. „Cu imensă invidie trebuie să remarcăm faptul că una dintre colegele noastre<br />
de redacŃie a ars-o într-un concediu la Neptun. A ars gazul, a ars şi pielea, dar a ars şi<br />
ceva la portofel. Dacă la primele două arsuri s-a descurcat lejer, doar ea şi pielea ei, la<br />
portofel au ajutat-o şi casele de schimb valutar din staŃiune. Care, săritoare din fire, au<br />
prins prostul obicei de a cam sări, când vine vorba să afişeze cursurile de schimb,<br />
prezenŃa comisionului în ecuaŃie.”<br />
Academia CaŃavencu, nr. 27/2003, p. 21<br />
• IdentificaŃi sintagmele din prima frază şi precizaŃii relaŃiile sintagmatice<br />
ce se stabilesc între termenii acestora.<br />
• ObservaŃi părŃile de propoziŃie subliniate şi indicaŃi felul acestora.<br />
• StabiliŃi tipul ultimei fraze şi felul propoziŃiilor componente.<br />
• Care sunt modalităŃile gramaticale de marcare a relaŃiilor sintactice dintre<br />
propoziŃii<br />
21. a. DelimitaŃi propoziŃiile din textele de mai jos.<br />
b.PrecizaŃi felul propoziŃiilor cunoscute.<br />
c. AnalizaŃi cuvintele subliniate.<br />
d. PrecizaŃi modalităŃile de realizare a relaŃie de dependenŃă la nivelul frazei.<br />
„Priveau împreună avionul care se apropia, în vreme ce crainica aeroportului îi anunŃa<br />
pe pasagerii întârziaŃi că trebuie să se grăbească. Şi într-adevăr, câteva minute după<br />
89
aceea, zgomotul motoarelor deveni atât de puternic, încât cei doi ar fi putut să repete<br />
aceleaşi cuvinte: frig, da, frig, teribil de frig, fără a se teme că spun banalităŃi, pentru că<br />
deja nu se mai auzea nimic. Şi astfel, lăsând în urmă rotogoale de aburi şi cuvinte care<br />
aveau să rămână anonime pentru totdeauna se apropiară de scara avionului.”<br />
Ismail Kadare, Generalul armatei moarte, p. 239.<br />
Alte texte propuse pentru analiză<br />
„Uită-mă, căci vreau să fiu mai slobod din fire –şi n-ai teamă că nu-Ńi voi face<br />
concesia vreunei amintiri. MorŃi unul altuia, cine ne-ar opri să ne facem de cap în acest<br />
cimitir fără cadavre care e viaŃa Până şi stârvurile au dezertat şi-am rămas singur în<br />
moartea pe care –din neştiinŃă divină, ignorant fără de început- numit-o-ai viaŃă.”<br />
Emil Cioran, Lacrimi şi sfinŃi, p. 172<br />
„Fără să fie în intenŃiile ei, antropologia umanistă a creat o imagine abstractă a<br />
omului, dincolo de timp şi de istorie. O imagine concretă a omului să o putem câştiga<br />
dacă-l privim ca o fiinŃă temporală şi istorică, dacă-l integrăm în existenŃialitate. Nu<br />
putem înŃelege esenŃa şi destinul omului decât considerând ceea ce el a realizat, ceea ce<br />
a produs în decursul dezvoltării vieŃii istorice.”<br />
Emil Cioran, Antropologia filosofica, p. 32<br />
„Însă cu un asemenea spirit ingineresc, care a putut pătrunde până în zonele<br />
umane superioare făcând să se vorbească o clipă de „inginerii sufletului”, omul se aşază<br />
într-o condiŃie deopotrivă de supracivilizaŃie şi de subcultură totemică. A devenit rafinat<br />
la culme şi a redevenit primitiv la culme.”<br />
Constantin Noica, Modelul cultural european, p. 14<br />
„Dar ce perfect e acest laic în cochetăriile lui cu ştiinŃa, în aparenta seriozitate<br />
cu care se apropie de teologie, în abilitatea cu care suspectează absolutul , în răzvrătita<br />
lui luciditate de tot ceea ce îl înconjoară şi se săvârşeşte în juru-i.”<br />
Mircea Eliade, Insula lui Euthanasius, p. 205<br />
„Iar câteva zile în urmă am părăsit Parisul pentru trei luni. Trebuia, cu orice<br />
preŃ, să regăsesc lumea în care mă născusem şi în care trăisem până în primăvara 1940.<br />
Ştiam că, foarte curând, lumea aceasta va dispare, condamnată de istorie. Ştiam că mă<br />
număr printre puŃinii supravieŃuitori şi voiam să-mi fac datoria de martor. Dar ştiam, de<br />
asemenea, că, înapoia catastrofelor şi umilinŃelor de tot felul, se află, perfect camuflate,<br />
alte semnificaŃii. Mi se părea că încep să le înŃeleg.”<br />
Mircea Eliade, Memorii II, p. 132<br />
„La scară umană, lucrul în sine nu este abordabil. CiudăŃenia constă în faptul că<br />
omul modern se simte bine în mijlocul umbrelor din grota platonică. Legile şi normele lui<br />
privesc aceste umbre. Cu toate acestea , imperfecŃiile logice ale cuvintelor, descoperite<br />
prin analiza semantică a lor, prin cercetările logice şi epistemologice, trebuie să fie<br />
purificate în vederea desăvârşirii aparatului nostru de cunoaştere.”<br />
Petre łuŃea, Philosopia perennis, p. 195<br />
90
„Interesant este că şi după vizita lui Anton Dumitriu ceea ce aveam de făcut îmi<br />
părea la fel de limpede. Îmi amintesc o discuŃie cu Sorin, după cursul de mecanică<br />
teoretică, în care trăisem înalt alături de Binet formula ce-i poartă numele: îşi exprima<br />
dezgustul pentru fizica pe care ne-o vârau în chip tembel în cap apedeuŃii; neîncrederea<br />
faŃă de obişnuitul filozofiei, lipsa de determinaŃie în privinŃa a ceea ce este de făcut.”<br />
H.-R. Patapievici, Zbor în bătaia săgeŃii, p. 150<br />
„Oameni care ar fi trebuit judecaŃi pentru crime împotriva umanităŃii, care<br />
fuseseră arhitecŃii sau executanŃii ororii, continua şi continuă să se plimbe printre<br />
victimele în viaŃă sau să calce, nestingheriŃi, peste memoria celor dispărute. Or, nici o<br />
societate nu poate exista în afara justiŃiei elementare care se naşte în jurul crimei şi a<br />
pedepsirii ei şi, din acest punct de vedere, societatea noastră continuă să trăiască într-o<br />
injustiŃie esenŃială.”<br />
Gabriel Liiceanu, Apel către lichele, p. 36<br />
„O mentalitate nu se schimbă prin suprimarea efectului ei. Când spun că „o<br />
grămadă de gunoi este o mentalitate”, spun totodată că efectul vizibil îşi are cauza în<br />
ceva ce nu se vede. Altfel spus, eu nu întâlnesc decât partea vizibilă a mentalităŃii, dar<br />
întâlnirea aceasta (dezagreabilă)nu poate fi suprimată decât prin accesul la<br />
interioritatea, insesizabilă, a cutiei craniene în care mentalitatea îşi are sălaşul.”<br />
Gabriel Liiceanu, Apel către lichele, p. 167<br />
„Să nu umblăm, aşadar, la sigiliul ce pecetluieşte iluziile în care suntem genetic<br />
împachetaŃi. Pentru că în codul fiinŃei noastre iluzia a fost pusă asemenea unei enzime<br />
care, dispărând, ar bloca metabolizarea substanŃelor ce face cu putinŃă viaŃa. Am putea<br />
s-o imaginăm la fel de bine ca pe un strat protector fără de care sufletul ajunge în<br />
contact direct cu luciditatea şi se destramă. Ceea ce nu înseamnă că luciditatea, câtă<br />
vreme iluzia funcŃionează, devine pur şi simplu inexistentă şi că atâta vreme cât iluzia ne<br />
menŃine ferm pe tărâmurile sănătăŃii mentale, adevărurile pe care luciditatea ni le<br />
semnalează ar fi de tot ignorate.”<br />
Gabriel Liiceanu, Uşa interzisă, p. 12<br />
„În acelaşi timp ideea că n-aş mai scrie mă ucidea. Iar a scrie însemna a mă<br />
exprima. Îmi era indiferent cum. Tot ce voiam era să rămân lipit de mine. Mai precis „să<br />
pun în afară” ceea ce se afla „înăuntrul meu”. Asta însemna „a te exprima” şi acesta<br />
era singurul rost al scrisului.”<br />
Gabriel Liiceanu, Uşa interzisă, p. 25<br />
„Un autor de jurnal se duce la moarte făcând tapaj, gesticulând, explicând,<br />
justificându-şi trecerea pe aici, crezând oarecum că el va scăpa oarecum de<br />
deznodământul bine ştiut dacă va expune mai convingător felul în care şi-a întrebuinŃat<br />
timpul: cum a respirat în cutare zi, cum se învolbura apa pe care a privit-o, ce vise a<br />
visat, ce oameni a întâlnit sau ce i-a spus unul sau altul, ce cărŃi a scris şi cum trebuie<br />
înŃeleasă „opera lor”.”<br />
Gabriel Liiceanu, Uşa interzisă, p. 144<br />
91
„Adevărul este că, diferiŃi fiind, ne-am trăit unul pe altul ca spectacol şi că<br />
fiecare dintre noi a fost, presupun, capabil să preia de la celălalt, fără ca neapărat să o<br />
recunoască, sugestia pentru o componentă a existenŃei care îi lipsea. Dacă datorită lui<br />
am câştigat enorm în planul expresiei, eliberându-mă ludic şi atingând, în interiorul<br />
însuşi al naturii mele crispate, acel grad de cabotinism fără de care comunicarea socială<br />
şi scrisul de o anumită factură nu sunt cu putinŃă.”<br />
Gabriel Liiceanu, Uşa interzisă, p. 161<br />
„În numele cui aceste ferestre<br />
Care nu dau spre nimic<br />
MunŃi împăduriŃi cu antene<br />
Unde vin să-şi curme destinul<br />
Păsări din Blaga, cu cap de om.”<br />
Vintilă Horia, Viitor petrecut, p. 56<br />
„M-am trezit gândindu-mă la atrocitate. La cei prinşi fără putinŃă de scăpare,<br />
fără speranŃă. La iadul pe pământ şi în cer. Beatitudine şi atrocitate îngemănate profund<br />
în creier. Carnea făcută spre a fi storcită, martirizată. Este, în tot ce sunt şi în tot ce<br />
gândesc acum, ceva difuz, o obsesie necoaptă încă, o lume nesedimentată, ca văzută prin<br />
nişte lentile prost reglate.”<br />
Mircea Cărtărescu, Jurnal, p. 97<br />
„Dar oamenii nu renunŃă la război în vremea noastră pentru că emoŃiile şi<br />
spectacolele lui, seducătoare pentru bărbaŃi, n-au încă înlocuire. Religia o vom înlătura<br />
prin beŃia artei. Va trebui să fie umplut şi golul lăsat de dispariŃia conflagraŃiilor, prin<br />
mari serbări şi jocuri care să reproducă luptele de altădată, cu gloanŃe oarbe, cu<br />
deplasări de tancuri, manevre navale şi aeriene, urlete de sirenă şi dislocări de<br />
populaŃie.”<br />
Mircea Horia Simionescu, Bibliografia generală, p. 87<br />
„DimineaŃa – splendidă. Soarele intră pe fereastră optimist, o adiere parfumată<br />
învăluie lucrurile din cameră. Asta mă mai consolează pentru noaptea nedormită,<br />
agitată.”<br />
Mircea Horia Simionescu, Bibliografia generală, p. 189<br />
„Din această cauză mi-am pus eu întrebarea: şi bolnavii mintal Nu sunt şi ei<br />
oameni Nu trebuie să fie transformaŃi şi ei N-ar trebui să beneficieze şi ei de<br />
binefacerile artei, ale literaturii În măsura posibilului, bineînŃeles... Eu unul cred că<br />
bolnavii mintal ai societăŃii noastre socialiste nu au nimic de-a face cu bolnavii mintal ai<br />
Ńărilor capitaliste şi imperialiste. La noi, noi nu ne abandonăm bolnavii mintal... Noi<br />
credem fără preget că ei pot fi vindecaŃi. Oamenii noştri de ştiinŃă lucrează zi şi noapte<br />
pentru a găsi noi tratamente pentru vindecarea bolilor mintale... Iar arta, literatura, au,<br />
poate, un cuvânt de spus în această bătălie...”<br />
Matei Vişniec, Istoria comunismului…, Liternet<br />
„La limită, omul fără dileme e Big Brother, Şeful, Conducătorul. Cel căruia nu-i<br />
trece niciodată prin cap că poate greşi, că poate fi monstruos, că e nedorit şi vătămător.<br />
92
Cel care ştie întotdeauna ce face şi nu face decât ceea ce ştiinŃa lui cubică, de beton, îi<br />
dicteazăsă facă. Cu omul acesta, cu pericolul acesta se răfuieşte Dilema. Atât cât îi stă în<br />
Putere. Şi atâta vreme cât omul fără dileme nu o va anula scurt, cu un dos de palmă.”<br />
Dilema, nr. 8/1993;<br />
„Aşa cum PiaŃa Comună reprezintă în conştiinŃa majorităŃii celor chestionaŃi<br />
doar bunăstare, însă nu şi libera concurenŃă şi competenŃa muncii, ceea ce ne-a făcut să<br />
nu prea putem Ńine pasul nici măcar cu mult mai mult blândele exigenŃe ale CEFTA, aşa<br />
ar dori aceiaşi oameni să ne încadrăm în cât mai multe domenii în marea orchestră<br />
mondială, fără a fi la curent cu obligaŃiile şi cu efectele ce decurg de aici.”<br />
22, nr. 23/2001, p. 14<br />
„Astfel, integrarea europeană e un fleac. E un fleac –europeneşte vorbind- să<br />
ajungi să te simŃi în siguranŃă în Ńara ta, apărat de legi drepte şi instituŃii oneste. E un<br />
fleac să te bucuri de o televiziune independentă, ferită de bunul plac sermonizant al lui<br />
Tartuffe care se ia drept Montaigne. E un fleac să nu-Ńi mai fie frică de poliŃie, ba<br />
dimpotrivă, să o percepi ca pe o instanŃă cooperatoare, slujitoare, cordială. Toate<br />
acestea –şi nimic mai mult- înseamnă integrare europeană.”<br />
Aspirina săracului, nr. 20/2003, p. 17<br />
93
Bibliografie generală<br />
*** (1963). Gramatica limbii române, vol. II, Bucureşti: Editura Academiei.<br />
*** (2008). Gramatica limbii române, vol. II, EnunŃul, Bucureşti: Editura Academiei.<br />
*** (2010). Gramamatica de bază a limbii române, Bucureşti: Univers Enciclopedic.<br />
Avram, Mioara (1997). Gramatica pentru toŃi, Bucureşti: Humanitas.<br />
Bidu-Vrănceanu et al. (2001). DicŃionarul de ştiinŃe ale limbii, Bucureşti: Nemira.<br />
CăpăŃînă, Cecilia (2007). Sintaxa limbii române, Craiova: Editura Universitaria.<br />
Irimia, Dumitru (2008).Gramatica limbii române, Iaşi: Polirom.<br />
Pană-Dindelegan, Gabriela (2003). Elemente de gramatică, Bucureşti: Humanitas<br />
EducaŃional.<br />
95