Gazeta Hartibaciului ianuarie 2009 - Agnita

Cyan Magenta Yellow Black
Din SUMAR
De la Poli\ie …
„10 MARI
HÂRTIB{CENI”
ORTODOXIA PE VALEA
HÂRTIBACIULUI
GAZETA HÂRTIBACIULUI
PUBLICAÞIE LUNARÃ A ASOCIAÞIEI „VALEA HÂRTIBACIULUI” UI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI UI AGNITA
„ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã” Marcu, 10.44
NumÃRUL 61, IUNIE 2011
APARE ARE LA AGNITA A - PREÞ: 1 LEU
- pag. 2
~coala cu clasele I-VIII Al\âna
- pag. 2
Economia de proximitate din
Bretanie
- pag. 2
S-AU MUTAT @N CAS{ NOU{
Cuverturi \esute la r[zboi
- pag. 2
- pag. 3
- pag. 4
BIZONII DE LA MARPOD
- pag. 4
MOC{NI|A COPIILOR
- pag. 4
- pag. 5-6
EXIST{ DUMNEZEU
- pag. 7
Folclor cules de
Mircea Dr[gan Noi`te\eanu
M[rturisire
- pag. 7
- pag. 7
“CUPA ORA~ULUI AGNITA”
- pag. 8
Ziua Mondial[ a Mediului
- pag. 8
GAL MICROREGIUNEA HARTIBACIU –
UN NOU INCEPUT
- pag. 8
Întâlnire de suflet la Biblioteca Agnita
O zi caldã ºi frumoasã foarte ne-a zâmbit peste colinele
din Valea Hârtibaciului, o zonã deja familiarã sufletului meu,
descoperitã ºi redescoperitã, mereu aceeaºi, mereu alta...
Luni, 23 mai, la ora 13, am deschis poarta Bibliotecii din
Agnita pãºind cu emoþie ºi sfialã într-un paradis al cãrþilor
foarte primitor ºi ospitalier, întâmpinaþi fiind, eu ºi soþul meu,
Francisc-Mihai, de vorbe calde, prieteneºti, izvorâte dintr-un
suflet sensibil ºi deosebit, doamna bibliotecarã Ofelia Rodinã.
I-am fost propus cu câteva sãptãmâni înainte o întâlnire de
suflet la Biblioteca Agnita, cu oameni care preþuiesc ºi iubesc
cartea ºi care ar dori sã împãrtãºeascã, alãturi de noi, bucuria
de a da tiparului un volum pe care l-am aºteptat ani în ºir,
izvorât din pasiunea nestinsã ºi dragostea pentru gimnasticã,
acest sport foarte greu dar foarte frumos, care ºi-a îmbogãþit,
de la Nadia Comãneci încoace, un tezaur superb ºi prin toate
datele lui pilduitor.
Deºi întâlnirea era programatã la ora 14, am fost extrem
de plãcut surprinsã de faptul cã la 13.30 oaspeþii deja au sosit
ºi mi-a fãcut o bucurie deosebitã sã cunosc Oameni aleºi, foarte
amabili care m-au primit cu braþe deschise, petale ale inimilor
iubitoare de culturã, ca ºi când aº fi Acasã, loc de eternã
reîntoarcere ºi regãsire. Am avut astfel ocazia sã îi reîntâlnesc
pe Distinsa Doamnã Prof. Eleonora Tudoran ºi pe Distinsul
Domn Ilarion Bârsan, dimpreunã cu soþia, redactor al Gazetei
Hârtibaciului pe care l-am întâlnit la Sibiu, dar ºi sã fac
cunoºtinþã cu personalitãþi de seamã ale oraºului: Doamna
Ioana Varga, profesoarã de românã ºi francezã, Doamna
învãþãtoare Maria Muntean, Doamna muzeograf Mihaela
Nevodar, Doamna Silvia Suciu, bibliotecarã în Agnita timp de
25 de ani, Doamna farmacistã Irina Sebe, Domnul Director
al Casei de Culturã „Ilarion Cociºiu” ing Dragoman Ioan,
Domnul Director al Clubului Sportiv Agnita, prof. Zaharie
Ganea, Domnul prof. Ovidiu Ciocãnea, Domnul prof. Emil
Þerbea, Domnul prof. Virgil Bãra ºi nicidecum ultimul, socrul
meu Lorinczi Francisc, mare iubitor al cãrþii, ca ºi al teatrului.
Cea mai frumoasã zi din viaþa elevilor este aceea în care
toatã lumea le ureazã „Vacanþã plãcutã”
LUCR{RILE DE CANALIZARE D{UNEAZ{ GRAV LOCUIN|ELOR
Agniþenii au aºteptat de multã vreme reabilitarea reþelelor
de apã ºi canalizare ºi refacerea arterei principale din oraº.
De aceea s-au bucurat când în primãvarã, tot oraºul a devenit
un vast ºantier, acceptând disconfortul inevitabil produs de
asemenea lucrãri. Adicã drumuri înfundate , praf zgomot,
întreruperi de furnizare a apei, ºi uneori întreruperi de curent
ºi gaz. Cu toate studiile tehnice, cu toate analizele, apar
probleme neprevãzute ºi pânã la rezolvarea lor cetãþenii
acceptã situaþia.
Mai grave sunt problemele cu care s-au trezit locuitorii
de pe Aleea Teilor.
Aici, din cauza trepidaþiilor produse de utilajele cu care
se lucreazã pentru introducerea conductelor, au fost afectate
unele clãdiri cãrora le-au crãpat zidurile, fiind necesare lucrãri
urgente de reparaþii pentru a nu se ruina cu totul.
Tot pe Aleea Teilor, vechile conducte de apã menajerã ºi
pluvialã care se vãrsau în Hârtibaci, inclusiv cele care veneau
de pe strada Aurel Vlaicu au fost întrerupte ºi conectate la
conducta nouã. Numai cã aceastã conductã este înfundatã, ea
nu curge nicãieri ºi când plouã, apa în loc sã ajungã în Hârtibaci
vine în casele oamenilor, aducând cu ea ºi apa menajerã.
Aºa s-a întâmplat ºi sâmbãtã, când ploaia torenþialã le-a
umplut camerele de la demisol cu toate murdãriile provenite
Am realizat apoi prezentarea cãrþii „Performanþã ºi
prestigiu. O istorie a gimnasticii feminine româneºti”, apãrutã
la Editura Napoca Star din Cluj-Napoca, prima carte de acest
gen de la noi, în care subsemnata am investit înainte de toate
pasiune, muncã ºi dragoste. ªi exact acest lucru am vrut sã
subliniez în prezentare, mai ales cã de faþã erau ºi elevi. Tinerii
noºtri au nevoie de modele iar gimnastica, prin tot ceea ce
presupune practicarea acestui sport la nivel de performanþã,
are multe modele de oferit ºi are multe de spus tinerilor.
Mulþumesc din suflet gazdei noastre, Bibliotecii
Orãºeneºti din Agnita, pentru primire ºi ospitalitate. Am
plecat din paradisul cãrþilor cu promisiunea cã vom reveni
atât cu o carte de poezii cât ºi cu volumul despre poezia
religioasã româneascã, pe care nãdãjduiesc sã îl editez nu
peste multã vreme. Mulþumesc celor care au participat la
prezentarea cãrþii dedicate istoriei gimnasticii, m-au onorat
cu prezenþa lor ºi m-am bucurat sã îi cunosc cu aceastã ocazie.
Daniela PÃNÃZAN LÕRINCZI
ULTIMA ZI LA ~COAL{ PRIMA ZI DE VACAN|{
Ca peste tot în þarã, plãcuta festivitate a adunat în curtea
ºcolilor din Agnita mulþimea elevilor, a dascãlilor ºi a
pãrinþilor.
La ªcoala „G.D. Teutsch” festivitatea a început cu un
scurt program artistic de poezie, cântece ºi dansuri, prezentat
de elevi. A urmat un moment surprizã, un moment
emoþionant, pregãtit de elevii „absolvenþi” ai clasei a IV-a C
, care au þinut sã-i mulþumeascã în mod deosebit învãþãtorului
Ioan Sârbu, pentru cei patru ani frumoºi petrecuþi împreunã.
Apoi elevii au fost felicitaþi ºi li s-a urat „Vacanþã plãcutã”
de cãtre Marina Floriþã directorul ºcoli, preotul Ioan Jurca,
ºi Radu Marius Curcean primarul oraºului.
A urmat momentul aºteptat cu emoþie de cei mai harnici
elevi, acordarea premiilor. Premianþii au fost chemaþi în faþã
de învãþãtori ºi diriginþi cu care au fãcut un frumos schimb de
daruri. Elevii au primit diplome, felicitãri ºi cãrþi iar dascãlii
mulþumiri ºi flori.
Le urãm ºi noi o vacanþã plinã de bucurii.
I Bârsan
din canalul care este înfundat, obligându-i pe locuitori sã
evacueze cu pompa apa din noul canal. ªi asta tot timpul cât
au þinut ploile.
Oamenii pot accepta disconfortul cauzat de un ºantier
necesar dar nu pot accepta sã le fie distruse bunurile, ºi cineva
trebuie sã-i despãgubeascã.
I. Bârsan

GAZET
AZETA A HÂRTIBACIULUI
UI
~coala cu clasele I-VIII Al\âna
2 2011
În perioada 1 martie-31 octombrie, 2011
la nivelul ªcolii cu clasele I-VIII Alþâna se
deruleazã proiectul intitulat „ Centrul cultural
de etnografie ºi istorie localã”, finanþat de
fundaþia Soros România. Proiectul este
structurat pe 12 activitãþi, concepute în douã
pãrþi. Prima etapã martie –iunie se bazeazã
pe ateliere de creaþie (icoane pe sticlã, atelier
de olãrit ºi modelaj în lut, atelier de cusut,
creaþii populare). Pe lângã aceste ateliere
care s-au desfãºurat în incinta ºcolii, elevii
implicaþi în proiect (un grup þintã alcãtuit din
45 de copii), au participat la cele douã
ateliere din localitate, care mai pãstreazã
meºteºuguri tradiþionale ( împletitul funiilor,
meºteºug specific saºilor, ºi împletitul
coºurilor de nuiele, meºteºug specific
rromilor).
Aceastã primã parte a proiectului s-a
finalizat prin organizarea unei expoziþii, întro
salã special amenajatã în ºcoalã, în care au
Opt familii de romi din comuna Brãdeni
au primit, într-un cadru festiv, cheile la
apartamentele nou construite pentru ei prin
programul Phare „Case pentru viitor”.
Prin acest program, menit sã ducã la
îmbunãtãþirea calitãþii vieþii romilor, s-au
construit opt apartamente de câte trei
camere, în douã imobile. În timpul realizãrii
apartamentelor, opt beneficiari au lucrat
efectiv la construirea lor, urmând
Excelent tur al proiectelor ºi persoanelor
resursã.
Conceptul de economie de proximitate -
un ºantier vast, ne-a impresionat prin numãrul
de actori ºi de mijloace publice care au fost
investite.
In proiectul « Preferaþi local » ne-a atras
atenþia, printre altele, implicarea ºi susþinerea
din partea Camerei de agriculturã din Ille et
Vilaine. Am observat cã ºi atunci când ai un
proiect bun, cu o bunã strategie si cu
profesioniºti buni, e nevoie totuºi de timp
pentru a învinge inerþia beneficiarilor.
Agricultura ca domeniu si organizaþiile
ei specifice participã mult la reflexia societãþii
privind calitatea vieþii. Aceasta poate crea
piste noi pentru producãtorul rural ºi poate
salva uneori o afacere. Agricultorii sunt din
ce în ce mai mult puºi în situaþia de a-ºi însuºi
cunoºtinþe specifice altor meserii.
Am fost impresionaþi de eforturile
Comunitãþii comunelor Val d’Ille ºi ale
comunei St Germain sur Ille care oferã
locuitorilor centre de interes în vederea
dinamizãrii vieþii satului. Este un demers
puþin imaginabil, deocamdatã, în comunele
româneºti.
La Mellé am aflat despre posibilitatea
aplicãrii conceptului de dezvoltare durabilã
chiar ºi la scara unei comune mici.
Dinamismul familiilor implicate în GAEC « 4
Carari » ºi filozofia lor ne-a adus aminte de
dictonul popular românesc « Omul sfinþeºte
locul »
Pedagogia doamnei Duval ºi deschiderea
ei spre oameni este fãrã îndoialã un factor de
succes al vânzãrii directe ºi al prezenþei pe
fost prezentate toate produsele copiilor,
realizate de-a lungul acestei perioade (icoane
pe sticlã, ºtergare, cusãturi specifice, ouã
încondeiate, lãdiþe de vecinãtate, linguri de
lemn cu motive specifice, diferite obiecte de
lut).
Echipa de proiect este alcãtuitã din prof.
Linte Cristina (coordonator), înv. Muller
Rozemarie, înv. Þerbea Flavia, înv. Farkaº
Adriana. De asemenea, am beneficiat de
sprijinul colaboratorilor externi: ªtefan Vaida,
Alþâna, Raluca Teodorescu, muzeograf,
Muzeul de Istorie Sibiu, Silviu Purece, lector
univ. dr., Facultatea de Istorie ºi Patrimoniu,
”Nicolae Lupu”, Sibiu.
A doua parte a proiectului se va derula
în perioada iulie-octombrie ºi va consta în
realizarea schimbului de experienþã cu elevii
altor ºcoli (din judeþul Argeº ºi Neamþ).
Fiecare ºcoalã îºi va prezenta tradiþiile
specifice locului natal, înþelegând în acest
mod complexitatea lumii în care trãiesc.
Scopul principal al proiectului este
creºterea interesului elevilor pentru
respectarea ºi pãstrarea tradiþiilor locale.
Implicarea tuturor etniilor prezente în
comunitate (români, saºi, rromi, maghiari)
contribuie la înþelegerea diversitãþii culturale.
Aceastã acþiune dorim sã continue ºi în
anii ºcolari urmãtori, prin culegerea
permanentã de materiale de cãtre copii,
pãrinþi ºi utilizarea centrului creat în ºcoalã
în acest scop.
A consemnat Prof. Cristin Linte
S-AU MUTAT @N CAS{ NOU{
concomitent ºi cursuri de calificare, aºa cã
odatã cu terminarea lucrãrilor au obþinut ºi
un certificat de muncitor calificat. Calificarea
a fost una din condiþiile prevãzute în
contractul de atribuire.
Calificarea a fost necesarã pentru a putea
îndeplini altã condiþie; gãsirea unui loc de
muncã pentru a-ºi putea plãtii utilitãþile. Cei
care acumuleazã datorii la utilitãþi, mai mari
de 2000 lei vor fi evacuaþi. Alte condiþii,
pentru a devenii proprietari ai locuinþei, peste
5 ani, sunt: sã nu schimbe destinaþia locuinþei,
un comportament civilizat cu ceilalþi
colocatari, obligaþia copiilor de a merge la
ºcoalã ºi de a nu avea mai mult de 20 de
absenþe pe semestru ºi sã nu þinã animale în
casã. Încãlcarea acestor obligaþii îi lasã fãrã
locuinþã.
Bugetul total alocat acestui proiect a fost
de 1 090 000 lei, la care comuna a contribuit
cu 115 039 lei. Restul banilor au venit de la
Uniunea Europeanã ºi Guvernul României.
De acum, opt familii din cu 24 de copii
beneficiazã de o locuinþã la standarde
europene. Primarul Aurel Dobre le-a înmânat
cheile, apartamentele fiind repartizate prin
tragere la sorþi, ºi le-a cerut sã respecte
condiþiile ºi sã trãiascã frumos în locuinþe
frumoase.
Colectivul acestui proiect a fost compus
din Elena Curcean coordonator de proiect,
Braga Florin (rom) asistent 1 coordonator de
proiect, Silaghi Eugenia (rom) asistent 2
coordonator de proiect, Ecaterina Topalã
expert achiziþii ºi Ancuþa Cãlugãr responsabil
asistenþã socialã (SPAS Agnita)
I Bârsan
Economia de proximitate din Bretanie
Evaluarea sejurului în Ille et Vilaine 16 – 20 mai 2011
pieþele importante din an.
La Plein Fougères am înþeles, la faþa
locului, ceea ce doamna Felipot menþiona în
prezentarea sa: familiile cumpãrã din ce în
ce mai puþinã carne la casete de 10 kg,
preferând cantitãþi mai mici, pentru folosire
imediatã.
Voinþa doamnei Pinard de a învãþa
prelucrarea brânzeturilor pentru
diversificarea producþiei de fermã este un
exemplu de ceea ce înseamnã sã vrei sã
reuºeºti în agriculturã.
Neobositul Yannick Frain ne-a
impresionat prin tenacitatea ºi forþa de a
implementa un proiect cu actori multipli
precum cel de acreditate AOC a oilor din
pãºunile sãrate din jurul Mt. Saint Michel.
Pasiunea lui pentru pãstrarea ºi promovarea
calitãþii ºi a unicitãþii oilor sale este un model
de atitudine faþã de meseria de agricultor.
Am vãzut un proiect foarte complex cu
elemente de inserþie socialã susþinut de un
mare numãr de actori în cadrul platformei
« Le lien gourmand » (Legãtura gurmandã).
Laeþitia Goupil, consiliera la Camera de
agricultura din Ille et Vilaine ne-a fãcut sã
înþelegem cât de importantã este existenþa
unui post ca al ei care favorizeazã aducerea
la o masã comuna a actorilor, informarea ºi
medierea acestora, pe scurt, care face ca
proiectul sã avanseze. « Este atât de
pasionant încât n-aº vrea sã fac altceva » ne-a
mãrturisit Laetitia.
Familia Denoual de la « Ferma de la
Land » ne-a arãtat cum a fost capabilã
generaþia pãrinþilor sã urmeze diverse
formãri continue pentru a fi la zi cu tehnicile
si tehnologiile moderne astfel încât sa le fie
de ajutor tinerilor in dezvoltarea afacerii de
familie.
Am vãzut un adevãrat consorþiu:
crescãtorie de porci de nivel înalt, producþie
de mezeluri, vânzare directã în magazinul
propriu. La acestea se adaugã închirierea
sãlilor de festivitãþi, amenajate în casa veche,
cu un porc la cuptor inclus.
In afarã de calitatea muncii ºi de
tehnologia folositã, formula lor de succes
consta în preocuparea pentru calitatea
produselor ºi a serviciilor oferite.
Magazinul Douz’Aromes din Betton nea
impresionat din mai multe motive: mai întâi
prin demersul colectiv cu mecanism de luare
a deciziilor foarte democratic, constructiv ºi
eficient. Apoi prin varietatea produselor, dar
ºi prin tehnica de vânzare cu un sistem de
casã electronic ºi cod de bare, cu gestionarea
stocurilor ºi repartizarea încasãrilor pe
producãtor.
« Ajutor ºi susþinere pentru producãtorul
agricol» ni s-a pãrut a fi deviza actorilor publici
ºi privaþi din Ille et Vilaine.
Mulþumim ADEVIA, Camerei de
agriculturã din Ille et Vilaine ºi colaboratorilor
sãi, îi mulþumim Gabriellei Joly care a ºtiut
sã îmbine energia cu profesionalismul ºi cu o
relaþie umanã cãlduroasã pentru a ne face sã
vedem, sã înþelegem ºi sã simþim atâtea
lucruri importante în timpul sejurului nostru
breton.
A consemnat Valentin Arvunescu,
organizatorul unui schimb de
experienþã cu parteneri din GAL
Microregiunea Hârtibaciu
De la Poli\ie …
Chiar dacã reciclarea este o activitate utilã
ºi chiar necesarã, aºa cum am mai menþionat ºi
altã datã, „excesul” poate provoca probleme. ªi
nu ne referim la excesul provocat de bunul simþ
ci la cel pe care îl provoacã dorinþa de câºtig
nemuncit.
Ca ºi alte cazuri prezentate de noi, cel de la
Peliºor din 06.06.2011, respectã aceleaºi tipare
care necesitã intervenþia Poliþiei. Adicã utilaje
agricole nesupravegheate ºi dorinþa unor
persoane de a face un ban rapid ºi necinstit.
Pentru cã nu poþi numi altfel decât furt dispariþia
a douã grape metalice din componenþa unui utilaj
agricol iar scopul furtului este, clar, vânzarea
metalului la centrele de fier vechi. Iatã cum pentru
un câºtig relativ mic, comparativ cu valoarea realã
a obiectului, paguba proprietarului este mare
pentru cã la valoarea în bani se adaugã ºi utilitatea
obiectului. „Paza bunã trece primejdia rea” spune
un vechi proverb românesc. Chiar dacã aici nu
este vorba de primejdie ci doar de pagubã, paza
bunã poate face diferenþa. Depozitaþi uneltele ºi
utilajele în locuri îngrãdite sau închise, pe care
sã le vizitaþi cât se poate de des ºi dotaþi aceste
spaþii cu alarmã sau cu „ham-ham”. Veþi fi cu
siguranþã bucuros cã nu fluieraþi a pagubã.
Respectarea regulilor de conducere pe
drumurile publice este o temã obiºnuitã a acestui
articol. ªi ca de obicei, suntem nevoiþi sã o
reluãm. Cu alte exemple, pentru cã avem.
Compartimentul Poliþiei Rutiere din cadrul
Poliþiei Agnita, în colaborare cu lucrãtorii
Posturilor de Poliþie arondate, executã numeroase
controale preventive în trafic în vederea
respectãrii normelor de circulaþie rutierã pe
drumurile publice. În data de 06.06.2011, în
timpul unui astfel de control efectuat în comuna
Nocrich, a fost depistat numitul N.G. de 46 de
ani din Porumbacu de Sus care conducea un
autovehicul Dacia fãrã a poseda permis de
conducere. Ca urmare, acestuia i s-a întocmit
dosar penal. Tot dosar penal s-a întocmit ºi pentru
numitul V.D.M. din Iacobeni care în data de
07.06.2011 a reuºit, cu ajutorul alcoolului
ingurgitat, sã rãstoarne autovehicolul marca
Suzuki Vitara pe pare îl conducea. Incidentul, care
a avut loc la ieºirea din oraºul Agnita cãtre Sibiu,
nu s-a soldat cu victime dar ºoferul s-a ales ºi cu
ridicarea permisului de conducere. Minora A.O.E.
a fost însã o victimã a propriei neatenþii.
Conducând dinspre Agnita spre Vãrd o bicicletã
cu sistemul de frânare defect, minora a pierdut
controlul bicicletei ºi a cãzut. A fost internatã la
Spitalul clinic Judeþean Sibiu cu diagnosticul de
traumatism cranio-cerebral acut închis,
traumatism coloanã cervicalã ºi multiple rãni
superficiale. Desfãºurarea incidentului a fost
confirmatã ºi de trei martori oculari prezenþi în
zonã.
Simþim, ca ºi dumneavoastrã, efectele crizei
sociale ºi economice în care ne aflãm. Dar noi ne
lovim de aceste efecte ºi pe plan profesional. Ne
confruntãm cu furturi mãrunte ca cel din
10.06.2011, când o persoanã necunoscutã a
sustras douã mulinete de pescuit în valoare de
100 de lei, dintr-un magazin din Agnita. Din
vizionarea înregistrãrilor sistemului de
supraveghere a fost identificat C.I. de 60 de ani
din Agnita ºi s-a reuºit recuperarea integralã a
prejudiciului. Avem cazuri de angajãri fãrã
contract de muncã terminate violent. Printr-un
accident de muncã cum este cazul celui din Bruiu
din 30.05.2011, când M.C. de 30 de ani din
Sîngeorgiu de Pãdure – angajat fãrã contract de
muncã de cãtre o firmã din judeþul Mureº –s-a
accidentat în timp ce ajuta un coleg sã ridice o
schelã. Sau printr-o ceartã ce a degenerat în bãtaie
cum s-a întâmplat la Nocrich când T.A. din Nocrich
angajat cioban la C.G. din Rãºinari a vrut sã plece
din slujbã. C.G. a fost atât de convingãtor cu bâta
pe care a folosit-o încât T.A. a rãmas, dar nu la
stânã ci la spital. Sau avem cazurile unor gesturi
extreme ca cel din 02.06.2011 din Brãdeni, cînd
L.A.F. de 20 de ani a fost gãsitã spânzuratã iar
cercetãrile nu au relevat urme de violenþã, nefiind
suspiciuni de omor.
Nu putem încheia fãrã sã subliniem excelenta
colaborare de care s-au bucurat lucrãtorii Poliþiei
Agnita din partea lucrãtorilor de Judiciar din
Poliþia Fãgãraº ºi a celor de la Postul de Poliþie
Cincu. Colaborarea acestor instituþii a dus la
identificarea ºi prinderea autorilor unei tâlhãrii
ce a avut loc în Gherdeal în data de 22.05.2011.
Chiar dacã paguba nu a putut fi recuperatã, C.P.C.
de 25 de ani din Þeline, C.N. de 19 ani din Þeline,
C.D. de 28 de ani din Rupea ºi C.G. de 16 ani din
Rupea au fost deferiþi justiþiei pentru infracþiunea
de tâlhãrie.
Toate cele de mai sus credem cã sunt dovezi
ale faptului cã orice s-ar întâmpla poliþiºtii de pe
Valea Hîrtibaciului sunt ...
… mereu alãturi de dumneavoastrã.

GAZET
AZETA A HÂRTIBACIULUI
UI
„10 MARI HÂRTIB{CENI”
2011 3
În cadrul programului „10 MARI HÂRTIBÃCENI” a început campania de propuneri care
dureazã o lunã, dupã care urmeazã cea de votare, de trei luni.
Cei interesaþi pot accesa web-site: www.marihartibaceni.com.
Fratii Grecu
(sec.18 – sec.20)
(n. sec 18 – d. sec 20 ), sunt o familie celebrã de pictori
(zugravi) bisericeºti a carei istorie se întinde de-a lungul a
trei generaþii.Familia provine din Arpaºul de jos, dar o mare
parte a membrilor au trãit în satul Sasauº, com Chirpãr.Cei
mai cunoscuþi dintre ei sunt : Nicolae, Alexandru ºi Vasile
Grecu. Ceea ce i-a facut celebri pe fraþii Grecu este încercarea
zugravilor de a da o interpretare proprie a scenelor ,executate
cu stângãcie, “ într-o tratare naivã, dar cu sens moralizator...
ºi cu o vãditã intenþie a zugravului de a include ºi imagini ce
nu sunt consemnate în Erminie, printr-o contribuþie personalã
în contextul naraþiunii biblice.” Scenele biblice împrumutã
ceva din înfãþiºarea istoriei românilor. La Colun, si Fofeldea
tradiþia se pãstreazã, aºa cã în scena biciurii lui Iisus, soldaþii
poartã unifrome de husari, iar Simon care poartã crucea lui
Iisus este îmbãrcat asemenea þãranului român. De curand
asociatia GAL Microregiunea Hartibaciului a contribuit la
editarea unei brosuri cu traseul cultural al bisericilor pictate
de fraþii Grecu.
Sir Alexander Cockburn
(1802 – 1880)
(n.24 sep. 1802 – 20 noi. 1880) nãscut la Alþâna, ca fiu al
diplomatului englez Alexander Cockburn si a Yolandei Vignier
.A fost un important politician si magistrat. A studiat la Trinity
Hall, Cambridge si a absolvit cu licenþa de diploma în domeniul
legislaþiei. In 1825 a fost numit în Middle Temple, unul dintre
cele 4 barouri engleze. In 1841 este numit consilier regal.In
1847 este ales in camera comunelor iar în 1851 procuror
general al Regatului Angliei, devenind primul “Lord Chief
Justice” din istoria Angliei, funcþie pe care a deþinut-o pânã la
moartea sa în 1880 .
Kurt Mild
(1914 – 2008)
(n. 24 ian. 1914 în Nocrich, d. 19 noiembrie 2008 Koblenz)
muzicolog, organist , dirijor. A studiat la Sibiu cu Mitzi Klein
Hintz ºi organistul Franz Xaver Dressler. Între 1933 si 1936,
el ºi-a continuat studiile muzicale la Lipsca, apoi, între 1936
si 1939, la Berlin. În 1940, Mild s-a întors la Sibiu pentru a
prelua postul de director artistic al Reuniunii de Muzicã
„Hermania”. Dupã un memorabil recital de orgã, dat în
biserica reformatã de pe strada Kogãlniceanu, el a fost numit
maestru de cor la Opera Românã din Cluj, post pe care l-a
pãstrat pânã în anul 1970. Paralel cu îndeplinirea exemplarã
a obligaþiilor sale de serviciu de la Operã, el a desfãºurat o
fructuoasã activitate didacticã la Conservatorul „Gheorghe
Dima”, unde a revitalizat disciplina orga si a introdus predarea
clavecinului. Cea mai frumoasã operã a lui Mild ca misionar
al muzicii barocului în România a fost descoperirea epocalei
noastre soprane de oratorii, Emilia Petrescu, solistã a
Filarmonicii din Bucuresti, care a fost destul de inteligentã
pentru a se supune disciplinei stilistice pe care el i-a impus-o.
Când s-a impus ºi la noi curentul interpretãrii istorice a muzicii
vechi, în special aceleia a creaþiei lui Bach, el a fost unicul
nostru muzician influent care a cunoscut ºi a putut sã impunã
în sfera lui de influenþã „tainele” ºi normele acesteia din
Germania, de la începutul anilor1940. În anii ’50 ºi ’60, izolaþi
total de pulsul vieþii muzicale europene, experienþele sale
acumulate în anii 1933-1942 au constituit pentru tânãra
generaþie de interpreþi ai muzicii baroce, un îndreptar de o
hotãrâtoare valoare informativã si formativã. Învãþãturile sale
stau la baza întregii miºcãri actuale de muzicã veche din
Transilvania, indirect chiar din toatã România.
Lucian Bologa
(1901 – 1957)
(n.2 dec. 1901 com. Marpod, d. 22 august 1957 la Marpod)
psihosociolog si pedagog, considerat de Revista de Pedagogie,
septembrie 1957: “unul dintre cei mai de seamã pedagogi
români”. Cu toate acestea, cãrþile sale: “Psihologia vieþii
religioase”, Editura Cartea Româneascã, Cluj, 1930 ºi “Georg
Kescheusteiner ºi actualitatea ideilor sale”, Sibiu, 1941 au
fost puse sub interdicþie politicã de partidul comunist. A avut
de suferit din cauza Securitãþii, fiind considerat «reacþionar»”.
Fiu de preot, dintr-o familie de tradiþii preoþeºti, ortodoxe, a
fost licenþiat al Institutului Teologic din Sibiu . În perioada
1922-1926 a urmat cursurile Facultãþii de Litere ºi Filozofie
la Universitatea din Cluj.
În 1926 a obþinut licenþa în litere ºi filozofie, specialitatea
psihologie-pedagogie ºi sociologie cu distincþia “cum laude”.
În 1930 a fost licenþiat în teologie, filozofie, a obþinut
titlul de doctor în psihologie ºi sociologie, cu lucrarea
Psihologia vieþii religioase, moment de vârf al creaþiei sale
ºtiinþifice. A desfãºurat o intensã activitate editorialã ºi
publicisticã.Ca om, profesorul Lucian Bologa s-a remarcat ca
o personalitate cu þinutã moralã, modest, cinstit, cu un
caracter ferm, hotãrât ºi intransigent cu el însuºi ºi în relaþiile
cu semenii. Ca om de ºtiinþã, a fost dãruit studiului ºi
cercetãrii, deschis informãrii pluridisciplinare, a abordat
probleme de interes în domeniul psiho-pedagogic cu rigoare,
obiectivitate ºi temeinicie.
Dan Herciu
(1973 - )
(n. 27 iulie1973 la Agnita), scriitor ºi poet. “Originar
dupã tatã, din localitatea Ghijasa de Sus cu înaintaºi vestiþi
ca rapsozi populari ºi poeþi, scrie poezie din adolescenþã,
debutul fiindu-i înregistrat pe site-ul de literaturã agonia.ro.
“( Gherasim Rusu Togan, GH ). Volumul de debut “Taxa pe
viciu” primeºte în 2009 premiul întâi acordat la Concursul de
Debut al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj. In 2010
primeºte premiul Niram Art pentru Poezie / Trofeul RefleXos
Madrid. Poeziile lui Dan Herciu au fost traduse în limbile
spaniolã ºi portughezã.
Michael Barner
(1881 – 1961)
(n. 1881 Agnita, d. 1961 Medias ) pictor ºi muzician. S-a
nãscut în Agnita ca fiu al unui meºteºugar originar din Movile.
A urmat ºcoala primarã în Agnita ºi ªcoala Superioarã de
Comerþ din Braºov. Înclinaþia spre desen o descoperã încã de
la 15 ani fiind apreciat, de pe atunci în cercuri mai largi.
Urmeazã studiile la universitãþile de artã, secþia picturã, de
la Budapesta ºi Munchen. Prima expoziþie o va inaugura în
1907 la Sibiu dar pe tânãrul artist îl atrãgea depãrtarea, visând
sã înveþe meseria de la maeºtrii ºcolii flamande de picturã.
Cu vioara sub braþ ºi trusa de picturã în spate pleacã în Olanda,
revenind însã în 1912 din nou la Sibiu pentru o a doua expoziþie
personalã, la fel de bine primitã. Deºi cu o situaþie materialã
precarã el refuzã orice post de profesor de desen ºi lucreazã
ca liberprofesionist în Sibiu, Reghin ºi Mediaº. În acest timp
picteazã portretul lui Stefan Ludwig Roth din aula liceului din
Mediaº. Tabloul se aflã astãzi la Muzeul Vãii Hârtibaciului
din Agnita. Zãdãrnicit se întoarce în oraºul natal unde scrie
ºi culege poezii ºi cântece populare sãseºti. Se preocupã de
proiecte arhitecturale este primul care are viziunea noului
cartier Steinburg. Moare în 1961 la Medias. De mare
importanþã rãmâne implicarea lui M.B. în domeniul folclorului
muzical þigãnesc, comunitate a cãrei limbã o stãpânea bine,
interpretând in situ multe dintre melodiile culese de Heinrich
von Wlislocky. In Muzeul Vãii Hârtibaciului se afla 32 de picturi
în ulei, 21 de acuarele ºi 45 de schiþe în cãrbune, toate semnate
M. Barner.
Marcel Pãrãu
(1962 - )
(n. 15 aug. 1962, Coveº) interpret de muzicã popularã,
artizan ºi culegãtor de folclor. Debutul sãu scenic ºi muzical
s-a petrecut în anul 1977, fiind elev al Liceului Economic din
Mediaº. În 1986 îi este acceptat dosarul la cunoscutul festival
de folclor “Cântarea României”. Tot în acelaºi an debuteazã
în radio-televiziunea românã. S-a nãscut cu cântecul, ºi a reuºit
sã adune în lada sa de zestre peste 150 de melodii populare
din zona Vãii Hârtibaciului, ale cãror texte au rãmas
neschimbate. Pe lângã faptul cã culege ºi interpreteazã melodii
din zona reprezentatã, Marcel Pãrãu se ocupã de brodarea
pãlãriilor ºi recondiþionarea costumelor populare. Una dintre
marile realizãri a lui Marcel Pãrãu o reprezintã implicarea sa
activã în viaþa folcloristicã hârtibãceanã. În calitate de membru
al ansamblului profesionist “Cindrelul Junii Sibiului” ºi
referent muzical, tradiþii ºi obiceiuri la CJCPCT Sibiu, ºi-a
adus aportul la organizarea unor festivaluri de înaltã þinutã
artisticã ºi promovarea ansamblurilor locale.
Alexandru Augustin
(1908 – 1995)
(n. 9 apr. 1908 în satul Ghijasa de Jos ) medic militar, ºef
al Organizaþiei mondiale a “Crucii Roºii”. A urmat facultatea
de medicinã „Dr. Carol Davila” din Bucureºti, pe care a
absolvit-o în vara anului 1941 cu gradul de sublocotenent. A
participat la cel de-al II-lea Rãzboi Mondial, încadrat la partea
operativã a spitalului Brâncovenesc din Bucureºti. Activitatea
desfãºuratã în acest spital a fost apreciatã cu numeroase
ordine ºi medalii româneºti ºi strãine. În aceºti ani a fost
avansat succesiv în ierarhia militarã, pânã la gradul de generallocotenent.
Perioada anilor 1953-1955 este determinantã
pentru Alexandru Augustin, el consacrânduse chirurgiei
urologice, unde obþine titlul de profesor doctor docent. Ca
funcþii îndeplinite în sistemul medical al Armatei Române, a
fost ºef de secþie urologie în Spitalul Militar Central „Carol
Davila” din Bucureºti, apoi comandant al acestuia, iar din 1965,
pentru competenþa doveditã, a fost numit în cea mai înaltã
funcþie pe linie medicalã militarã: ºef al Direcþiei Medicale a
armatei - funcþie îndeplinitã pânã la vârsta de 65 de ani, când
s-a pensionat. A fost ºi preºedintele Crucii Roºii Mondiale
între anii 1972- 1974 ºi preºedinte al Crucii Roºii Militare
Mondiale în anii 1974 ºi 1975 - funcþie declaratã onorificã pe
viaþã. La aceste titluri de anvergurã internaþionalã se adaugã
o bogatã colecþie (peste 40) de diplome ºi medalii româneºti
ºi internaþionale. La 14 aprilie 1995 înceteazã din viaþã, fiind
înmormântat cu onoruri militare la Cimitirul Belu din
Bucureºti.
Spitalul militar de urgenþã din Sibiu poartã astãzi numele
“ Gen. Lt. Dr. Alexandru Augustin”
Trude Schullerus
(1889 – 1981)
(n. 3 mai 1889 Agnita, d. 24 ian. 1981) pictoriþã ºi
grafician. A studiat pictura la Sibiu ºi Munchen ( 1906 – 1914).
Pânã în 1923 au apãrut cu precãdere schiþe, acuarele ºi pânze
pe ulei reprezentînd peisaje natale care vor fi arãtate
publicului în 1922 într-o expoziþie proprie. In 1923/24 artista
studiazã la Leipzig în cadrul „Academiei de Graficã“ cãlãtorind
simultan între Marea Balticã ºi nordul Italiei, realizând însã
cã arta ei nu poate cãpãta maturitate decât în spaþiul natal.
Se întoarce în Sibiu unde lucreazã ca liberprofesionist
inspirându-se integral din motive transilvãnene: þãrãnci, cetãþi,
flori, peisaje naturale. Multe dintre lucrãri, chiar ºi cele din
perioada târzie poartã influenþa lui Cezanne. T. S. preia între
1930-1948, în cadrul fundaþiei Sebastian Hann, conducerea
departamentului pentru artã popularã.
Ioan Hantau
(1939 –)
(n. 23 iulie 1939, în satul Þeline, comuna Brãdeni),
profesor universitar, doctor în educaþie fizicã ºi sport,
conducãtor de doctorat. A fãcut ºcoala generalã în Retiº, liceul
în Agnita ºi facultatea la Institutul de Culturã Fizicã, Bucureºti
(ICF). În 1962 terminã facultatea ºi ocupã postul de asistent
la ICF, pânã în 1970 când devine lector la atleticã grea. În
1992 este numit conferenþiar iar din 1996 profesor universitar
pânã în 2005. În 1997 obþine doctoratul în Educaþie Fizicã ºi
Sport iar din 2000 este conducãtor de doctorat în sport. Încã
de la 17 ani, în perioada 1956, 1957 ºi 1958 a fost campion
naþional la trântã. În 1965, locul III pe echipe la campionatul
naþional de lupte libere. În 1970, campion naþional la judo cu
echipa ICF, atât ca antrenor cât ºi ca luptãtor. În 1980 a fost
antrenorul lotului olimpic la judo ºi a scos primul campion
european. În perioada 1990 – 1994 a fost Preºedintele
Federaþiei Române de Judo. Este antrenor emerit la judo ºi
autorul a 15 cãrþi de specialitate ºi cursuri universitare ºi
peste 100 de lucrãri ºi comunicãri la simpozioane ºtiinþifice
interne ºi internaþionale. I-a ajutat pe numeroºi tineri din
Agnita ºi de pe Valea Hârtibaciului sã obþinã diploma de
profesor de Educaþie Fizicã. Din 2003 este Cetãþean de
Onoare al oraºului Agnita.

4
GAZET
AZETA A HÂRTIBACIULUI
UI
BIZONII DE LA MARPOD
Valea Hârtibaciului are foarte multe
locuri în care, oprindu-te pentru popas, îþi
vine sã nu mai pleci. Ai vrea sã zãboveºti cât
mai mult ºi sã-þi speli ochii ºi sufletul cu
frumuseþe.
Un asemenea loc au descoperit ºi fraþii
Dimitriu din Sibiu.
Plecaþi mai demult din þarã, aceºtia ºi-au
gãsit un rost în Germania, unde au înfiinþat o
fermã de bizoni. Dorul de casã, pe care numai
cei plecaþi îl înþeleg, i-a fãcut sã-ºi încerce
norocul ºi în þarã. Aºa au aflat un loc minunat
(rimã involuntarã), undeva printr-o zona mai
puþin circulatã, aproape de drumul judeþean
dinspre Marpod spre Chirpãr. Aici au
concesionat de la primãria din Marpod un
teren iar în noiembrie 2010 au adus de la
ferma din Germania 10 bizoni, care s-au
adaptat foarte bine.
Mai puþin bine se adapteazã curajoºii
întreprinzãtori cu birocraþia din România,
unde cei care doresc sã facã ceva, trebuie sã
fie foarte pricepuþi, sã ºtie cum sã strãbatã
prin hãþiºul sistemului naþional, în care nu
ºtii niciodatã cât e de vinã sistemul ºi cât
„bizonul” care-l aplicã.
Pânã una alta, bizonii din Germania se
2011
simt bine în liniºtea de pe Valea Hârtibaciului,
iar proprietarii lor îi îngrijesc ºi cultivã pe
terenul din jurul fermei plante furajere pentru
a le asigura hranã ºi pe timpul iernii
Admirând priveliºtea minunatã, unde
privirea trece peste coame de dealuri
îmbrãcate cu pãduri ºi pajiºti ºi se opreºte
pe mãreþia Munþilor Fãgãraº, înþelegi de ce
proprietarii s-au oprit aici: pentru cã iubesc
frumuseþea curatã a naturii.
Am pus întrebarea fireascã, a profanului
cu idei:
- De ce nu faceþi aici un loc de popas
turistic, cel puþin un loc de picnic Ar fi destul
de cãutat ºi eventual o sursã suplimentarã
de câºtig.
N-am primit un rãspuns direct. Am
discutat multe alte lucruri, legate de bizoni,
de afaceri ºi de frumuseþe. ªi aºa am dedus
cã ar fi foarte deranjaþi de „bizonii” cu maºini
care, invadând locul, ar polua cu peturi, hârtii,
manele ºi alte resturi de civilizaþie aceastã
frumuseþe purã. ªi ar fi pãcat.
I-am lãsat pe proprietari cu toate
frumuseþile. Ale lor personale ºi ale locului
în care stau ºi pe care-l sfinþesc cu muncã.
I. Bârsan
Cuverturi \esute la r[zboi
Cyan Magenta Yellow Black
,,Îmi simt firul vieþii tãiat ca de un
þesãtor, care m-ar rupe din þesãtura lui.”
[citat din relatarea despre vindecarea
împãratului Ezechia]
“Viaþa e ca o þesãturã complicatã, þesutã
la rãzboi cu suveica.” - Acest motto se
potriveºte ca o mãnuºã femeilor din Retiº ºi
alte sate care împletesc coverturi, ºtergare,
preºuri la rãzboi.
Încã de mic am ºtiut ce este acela rãzboi
de þesut, dispozitiv pentru urzealã, suveicã,
mosorel, diferenþa dintre lânã, aþa de þesut,
spata, iepe (pedale), sul. N-am avut de ales
dacã vroiam sã ºtim sau nu, pentru cã bunica
era înnebunitã dupã noile modele de
cuverturi, mai ales daca era unul pe care nu
îl avea. Adormeam auzind iþele cum se
schimbã, spata bãtând cu putere în þesãturã
ºi ne trezeam cu acelaºi zgomot. Vara, dupã
tunderea oilor, se spãla lâna … un proces lung
ºi urât mirositor. Marile ºi micile mercerii
erau vizitate pentru aþã. Nu orice aþã era
bunã, nu orice culoare, nu orice marcã. Mã
uitam la punga mare cu aþã, la lâna ce se
scurgea pe sârmã dupã ce a fost spãlatã ºi
rãspãlatã, la cojile de copac, la florile sau
frunzele alese cu grijã ºi mã întrebam, ce
poate ieºi bun din toate astea
Cum va face bunica o cuverturã din toate
astea Va face magie
Nu fãcea nici o magie însã muncea
pentru fiecare milimetru de aþã ºi lânã. ªi,
ca produsul final sã iasã, noi aveam partea
noastrã de contribuþie, ºi nu era puþinã. Iar
comentariile, normal, însoþeau fiecare
milimetru de aþã. Trebuia sã o ajutãm la adus
apa ºi ca sã nu iasã culoarea din lânã avea
Un tren de 17 vagoane ºi o locomotivã ºia
gãsit drept loc de depou în sala de ºedinþe a
primãriei din Agnita. E un tren cu vagoane
fãcute din deºeuri de carton, peturi ºi alte
materiale reciclabile. Constructorii acestui
tren în miniaturã au fost prichindeii de la
grãdiniþele din Agnita, Grãdiniþa 16 din Sibiu
ºi Grãdiniþa nr 2 din Sighiºoara. Plãcuþele
indicatoare de pe vagoane aratã ruta acestui
tren; Sibiu – Agnita – Sigiºoara..
În cadrul proiectului „Mocãniþa Copiilor”
iniþiat ºi coordonat de Maria Brumar, Adriana
Priºcã ºi Simona Armeana, timp de douã luni
micuþii constructori au ascultat poveºti, au
fãcut excursii, au pictat, au modelat ºi fiecare
grupã a realizat un vagon personalizat .Le-au
fost alãturi prietenii mai mari din „Serviciul
nevoie de apã sãlcie ºi aºa am învãþat cã existã
apã bunã de bãut ºi apã cu un gust mai ciudat,
care nu e bunã la mâncare, cã nu poþi face
decât ceai cu ea ºi nici acela nu iese bun. ªi
uscarea lânii era un proces greoi, de regulã
lâna se usca în grãdinã (departe de gãini ºi
alte animale) întinsã pe o pãturã (prelatã).
De multe ori lâna era plouatã, fiindcã
eram plecaþi la hotar ºi nu avea cine sã o adune
(ca sã nu o plouã), aºa cã se mai punea ºi
urmãtoarea zi la uscat ºi tot aºa. Dar, lâna
odatã uscatã, trebuia scãrmãnatã ºi sortatã,
ºi atâta îþi trebuia sã nu o scarmeni cum
trebuie, cã îþi luai tu porþia de scãrmãnealã.
Noroc cu bunicii care ne scuteau de o bunã
parte de muncã. Apoi, bunica sau bunicul
pleca pe la sfârºitul verii sau toamna (dupã
adunarea recoltelor de pe hotar) la huci
(fabrica unde se mai scãrmãna odatã ºi se
torcea lâna). Pleca cu câþiva saci de lâna ºi se
întorcea cu un sac de legãturi. Apoi legãturile
de lânã erau duse la vopsit (în ultima vreme
la Sibiu, unde lâna vopsitã era ºi spãlatã, ºi
uscatã) sau erau vopsite acasã, unde trebuiau
apoi spãlate ºi uscate.
Uneori, bunica ne arãta un model pe
hârtie milimetricã ºi recunosc cã mã uitam
ca mâþa în calendar la ce vedeam (îmi arãta
ea). Alteori (însã) avea câte o bucatã de
cuverturã ca model despre care ne spunea cã
ea va schimba culorile, cã acolo va mai adãuga
ceva, cã floarea aia nu e cum o vrea …. modelul
era în mintea ei ºi noi ne uitam la ea cu niºte
feþe mirate încât adãuga: o sã vedeþi voi la
urmã ce-o sã iasã. Se scotea aþa ºi trebuia
urzitã, altã operaþiune lungã ce trebuia fãcutã
cu grijã, nu oricine putea face asta … ºi trebuia
sã ai modelul bine ºtiut ca sã nu greºeºti Apoi,
MOC{NI|A COPIILOR
de Voluntari Agnita” ºi cei din asociaþia
„Prietenii Mocãniþei”
În toatã perioada aceasta copiii au fãcut
minunate cãlãtorii imaginare, cu vechea
mocãniþã, pe traseul Sibiu – Agnita –
Sighiºoara.
se întindea urzeala în rãzboi, se trecea toata
prin spatã sau spete, (douã sau trei) cu cât
erau mai multe cu atât modelul era mai
complicat. speram sã ne fi terminat treaba,
însã trebuiau fãcute mosorelele de lânã, ºi
bunica repede le mai termina … Nu ne lãsa
sã lenevim … cã ea nu creºte niºte leneºi, ºi
apoi trebuie sã învãþãm ºi noi sã lucrãm cã
aºa fac oamenii gospodari (nu putea spune
“fetele gospodine” cã i-ar fi sãrit Florin în cap,
cã el nu e fatã; ºi apoi, bunicul era cel care o
ajuta mereu).
Dupã o sãptãmânã sau douã (depindea
dacã bunicii îi era rãu sau dacã avea o femeie
care sã o ajute), vedeam un lat de cuverturã
ºi eram nerãbdãtori sã-l vedem ºi pe celãlalt.
Bunica trebuia sã le potriveascã, sã le coasã
ºi apoi puteam sã admirãm în voie ceea ce
noi ºtiam teoretic din ce ne spusese ea.
Îmi e uºor sã mã gândesc la viaþa mea ca
la o cuverturã. Dumnezeu are modelul în
La finalul proiectului fiecare grupã ºi-a
aºezat vagonul pe ºine, în curtea grãdiniþei
ºi au aºteptat aprecierea pãrinþilor pentru
opera realizatã. Din pãcate, picãturile de
ploaie i-au obligat sã ducã repede lunga
garniturã, din vagoane perisabile, în depoul
improvizat într-o salã de clasã, unde n-au fost
cele mai bune condiþii de apreciat frumuseþea
lucrãrii.
Acum agniþenii au ocazia sã admire
mocãniþa fãcutã de copii, în sala primãriei.
Nu se ºtie când vor putea admira ºi mocãniþa
adulþilor, circulând pe ruta Agnita – Sibiu. Sã
sperãm cã nu vor aºtepta pânã vor creºte mari
constructorii „Mocãniþei Copiilor”
I Bârsan
minte ºi eu aº vrea sã îl ºtiu, sã am detaliile
bine explicate însã …. nu le am ºi nu le ºtiu.
Adunate la un loc, întâmplãrile din viaþa mea
par fãrã noimã însã în final ele au logicã, sens,
farmec, frumuseþe …. se leagã. Viaþa nu mi-i
o loterie, nu-i un joc de zaruri sau cãrþi … e o
þesãturã de dragoste ºi încredere
Cineva moare ºi mi se pare cã va fi o
gaurã în þesãturã. Însã ceea ce pentru mine
pare dezastru, Dumnezeu va folosi acea
pierdere în a o face … o binecuvântare. În
mijlocul durerii, spun vrute ºi nevrute, nu
înþeleg mai nimic ºi Îl trag pe Dumnezeu la
rãspundere. Însã … þesãtura continuã. Mã
plictiseºte aºteptarea ºi tot procesul anevoios
dar cu toate astea … þesãtura merge înainte.
ªi cuvertura va fi tãiatã de pe sul,
potrivitã ochi cu ochi ºi cusutã în aºa fel încât
sã iasã perfect, sã fie demnã de admirat,
folosit. În timp ce o admir nu mai pun la
socotealã bombãnelile de la spãlat, adus apa,
cules frunze sau flori, cãutat aþa, de la fãcut
mosorelele, vorbit în ºoaptã ca sã nu se
greºeascã vreun punct, trezitul din cauza
bocãnitului spetei în urzealã ºi cuverturã.
Toate au devenit amintiri …. acum realizez
cã a meritat munca, osteneala. Bucata tãiatã
din urzealã pare micã, singura … fãrã sens.
Eu numai am bombãnit cã lâna e groasã, cã
bate prea tare spata, cã dureazã prea mult …
Am întrebat-o pe bunica de ce trebuie sã batã
cu atâta putere în þesãturã ºi mi-a spus cã
modelul e mai frumos ºi mai legat dacã e bãtut
bine.
Tot acest proces de realizare a þesãturilor
se face pe timpul ierni de dimineaþa ºi pânã
seara târziu la cãldura sobei. Dupã terminarea
þesãturii urmeazã de fãcut cipca care poate fi
din lânã sau din fileu (un process de realizare
foarte dificil).
Articol scris de Florin-Vrose
Sbarcea

ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI
Anul iV, , nr. 37, IUNIE 2011
Foaie editatã de Protopopia
opopiatul Ortodo
odox Agnita
„Lumina lui Hristos lumineazã tuturor!” (Liturghia Darurilor )
„Apare cu binecuvântarea IPS Pãrinte Mitropolit dr. Laurenþiu Streza”
Scrisoare
unui tân[r
Copile, pune-þi genunchii în rugare.
Aici se aflã salvarea-þi ºi iubirea-þi,
Aici tu eºti în ascultare ºi-n bucurie
Aici tu simþi cã eºti un Om
Care-ºi plineºte menirea iubitor.
Eu ºtiu cã mântuirea e-n iubire
ªi cã doar iubind te vei gãsi-n Luminã
Dar gãsit-ai oare calea spre rugare
Când nopþile-þi petreci în prihãniri
Si-þi vinzi iubirea celor în nelegiuri
Cyan Magenta Yellow Black
Maica Domnului Îndureratã
picturã de Silvia Pãcurar
SEMNIFICA|IA
~I
IMPORTAN|A
TAINEI
SFÂNTULUI
BOTEZ
Marile sãrbãtori creºtine sunt zile
mari din viaþa Mântuitorului în care El
a instituit Sfintele Taine rânduite spre
sfinþirea ºi mântuirea noastrã.
Naºterea Sa vorbeºte de naºterea
noastrã din nou, botezul Sãu de apa
sfinþitã prin care ne botezãm noi, Cina
cea de Tainã ºi Rãstignirea ne vorbesc
despre jertfa Trupului ºi Sângelui Sãu
cu care ne împãrtãºim în cadrul Sfintei
Liturghii, Învierea Sa ne vorbeºte
despre puterea iertãrii ºi a dezlegãrii
pãcatelor în Taina Spovedaniei,
Înãlþarea Domnului ne vorbeºte de
Taina Sfântului Botez, cãci în ziua
Înãlþãrii a întemeiat Domnul Iisus
Hristos aceastã Sfântã Tainã,
Pogorârea Sfântului Duh ne vorbeºte
de darurile Sfântului Duh pe care le
primim în Taina Sfântului Mir, precum
ºi în taina Preoþiei.
(continuare în pagina 6)
Copile, pune-þi genunchii în rugare.
Ridicã ochii spre cer ºi cautã salvare.
ªi tu ºtii cã mântuirea e-n iubire.
Iubeºte dar, fii un Om ce face-ascultare
În rugare ºi-atunci primi-vei iertare
Daniela Pãnãzan Lorinczi
TAINA SFÂNTULUI MASLU DE OB~TE LA VECERD
Odatã cu începerea anotimpului
cãlduros, Valea Hârtibaciului intrã în
sãrbãtoare, pentru cã, aºa cum ne-au
învãþat strãmoºii noºtri, în fiecare bisericã
În ziua de 2 iunie 2011, la sãrbãtoarea
Înãlþãrii Domnului ºi a tuturor eroilor români,
la ªcoala de Arte ºi Meserii Iacobeni,
structura Noiºtat, a avut loc o frumoasã slujbã
în cadrul cãreia s-au sfinþit steagurile:
tricolorul românesc ºi steagul Uniunii
Europene. Slujba de sfinþire a drapelelor a
fost urmatã de un frumos spectacol artistic
de jocuri populare, prezentat de copiii de la
aceastã ºcoalã sub directa coordonare a
profesorului Lãcãtuº Sorin.
Au participat, pe lângã elevii de la
Iacobeni ºi de la Noiºtat, ºi cadrele didactice
de la Iacobeni, Netuº ºi Noiºtat, în frunte cu
conducerea ºcolii Iacobeni, doamna
directoare Lãstun Otilia Bogdana ºi domnul
director adjunct Ilea Ovidiu Ioan. În cuvântul
de învãþãturã rostit de Preacucernicul preot
Popescu Ion a fost evidenþiatã legãtura
indisolubilã între Bisericã ºi ºcoalã ºi
importanþa colaborãrii acestor douã instituþii
pentru a spori binele în societatea în care
trãim.
Pr. Ioan Popescu
(Noiºtat)
din aceastã zonã se sãvârºeºte Sfânta
Tainã a Maslului de obºte cu ºapte preoþi.
Rânduiala acestei Sfinte Taine are ca ºi
elemente specifice ºapte Apostole
(fragmente din scrisorile Sfinþilor
Apostoli) ºi ºapte Evanghelii, care sunt
urmate de citirea a ºapte rugãciuni de
iertare a pãcatelor ºi de cerere a tuturor
celor necesare existenþei noastre.
Aceastã sãrbãtoare a avut loc ºi la
Vecerd, duminicã, 5 iunie, începând cu
ora 14. Dupã sãvârºirea Sfintei Liturghii,
sãtenii din localitatea Vecerd au îmbrãcat
haina de sãrbãtoare luându-ºi porturile
naþionale ºi au venit la Sfânta Tainã a
Maslului. La sãrbãtoarea vecerzenilor au
participat urmãtorii preoþi: Pr. Rusu
Mihai (Ghijasa de Sus), Pr. Dumbravã
Dorin (Mihãileni ºi ªalcãu), Pr. Vecerzan
Paul (Ighiºul Vechi), Pr. Tatoiu Ioan
(Fofeldea), Pr. Toma Sebastian (Movile),
Pr. Dolea Aurel (Stejeriºu), care au
rãspuns invitaþiei preotului paroh Bogdan
Marius-Ciprian. Slujba a fost condusã de
Pr. Rusu Mihai.
Pr. Bogdan Marius Ciprian
(Vecerd ºi Metiº)
ZIUA EROILOR LA NOI~TAT

ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI
SEMNIFICA|IA ~I IMPORTAN|A TAINEI SFÂNTULUI BOTEZ
6 2011
(continuare în pagina 6)
Prin împãrtãºirea cu Sfintele Taine
sufletul se pregãteºte de înãlþarea sa la
cer, de viaþa veºnicã, de împãrãþia lui
Dumnezeu. Prin Sfintele Taine pe care
ni le-a lãsat Mântuitorul Iisus Hristos nea
arãtat ºi ne-a deschis calea spre cer.
Botezul este taina care prin întreita
cufundare în apã sfinþitã în numele Sfintei
Treimi ne oferã harul iertãrii pãcatelor
ºi ne face membrii ai Bisericii creºtine.
Lucrarea aceasta sfinþitoare ºi
mântuitoare de suflet e o tainã ºi nu
numai o închipuire sau simbol, cum cred
mulþi chiar dintre creºtini.
E naºterea „din apã ºi din duh” (Ioan
3, 5), poruncitã de Mântuitorul când a
zis cãtre apostolii sãi: „Mergând învãþaþi
toate neamurile, botezându-le în numele
Tatãlui ºi al Fiului ºi al Sf. Duh...” (Matei
28, 19; Marcu 16, 16). Poruncile nu sunt
simboluri sau închipuiri, ci legi, rânduieli
care trebuie pãzite cu sfinþenie ºi
împlinite spre „iertarea pãcatelor” ºi spre
„învierea vieþii”.
De la cel ce se boteazã se cere în
primul rând credinþa în Dumnezeu Tatãl,
Fiul ºi Duhul Sfânt. Dacã este în vârstã i
se cere ºi regretul pentru toate pãcatele.
Copiii, neavând pãcate personale, nu au
trebuinþã de pocãinþã, iar credinþa în locul
lor o mãrturisesc naºii. Mãrturia unora
pentru credinþa altora îºi are temelie în
Sf. Evanghelie: slãbãnogul (Marcu 2,5),
sluga sutaºului (Matei 8, 5-13) ºi fiica
femeii cananeence (Matei 15, 22-28) s-
au vindecat prin credinþa celor ce au
mijlocit pentru vindecarea lor la Iisus
Hristos. Naºii sunt martorii care rãspund
cu sufletul lor pentru credinþa finilor.
Mulþi oameni îºi pun întrebarea „de
ce este necesar botezul copiilor”,
argumentând prin faptul cã aceºtia nu au
pãcate ºi nu sunt conºtienþi de credinþa
mãrturisitã la botez ºi de alegerea
acesteia. Existã mai multe aspecte ºi
considerente care îndreptãþesc botezul
copiilor: nimeni nu se mântuieºte fãrã
Botez, nimeni nu poate intra în împãrãþia
lui Dumnezeu fãrã naºtere din apa ºi din
Duh (Ioan 3,5); toþi oamenii, inclusiv
copii, se nasc cu urmãrile pãcatului
strãmoºesc, dupã cum spune psalmistul:
„întru fãrãdelegi m-am zãmislit ºi în
pãcate m-a nãscut maica mea”(Psalmul
50, 6); pãcatul lui Adam, pãrintele
neamului omenesc, prin consecinþele
sale, a trecut la toþi oamenii, cãci „în el
toþi au pãcãtuit” (Romani 5,12); porunca
Botezului este datã pentru „toate
neamurile” (Matei 28, 19); Sfinþii
Apostoli au botezat „case” sau „familii”
întregi: casa sutaºului Corneliu (Fapte 10,
47-48), casa Lidiei (Fapte 16, 5), casa
temnicerului din Filipi (Fapte 16, 23),
casa lui ªtefana (I Corinteni 8,16), casa
lui Crispus (Fapte 18, 8) ºi locuitorii din
Samaria care desigur aveau copii; botezul
copiilor a fost rânduit de canoanele
Bisericii (Canonul 84 al Sinodului V
ecumenic ºi canonul 8 al Sinodului VII
ecumenic); întotdeauna copiii au fost
botezaþi în toate bisericile ºi în rãsãrit ºi
în apus, iar dacã mor fãrã sã fie botezaþi
este mare pãcat.
Dreptul de a sãvârºi Taina Sfântului
Botez îl au, dupã Sfânta Evanghelie ºi
dupã Sfintele Canoane ale Bisericii,
episcopii ºi preoþii. La nevoie, când e
primejdie de moarte ºi în lipsã de preot
poate boteza orice credincios creºtin,
bãrbat, femeie sau chiar tatãl pruncului.
Botezul acesta din necesitate se face
afundând pruncul în apa curatº ºi rostind
formula Botezului: „se boteazã robul/
roaba lui Dumnezeu (numele) în numele
Tatãlui. Amin. ªi al Fiului. Amin. ªi al
Sfântului Duh. Amin.” Dacã cel botezat
scapã de moarte, preotul întregeºte
slujba dupã rânduialã, îl miruieºte ºi îl
împãrtãºeºte.
La nevoie Botezul se poate sãvârºi
oricând ºi îndatã dupã naºtere. De regulã
ºi de obicei se face la ºase sãptãmâni dupã
naºtere, în orice zi de duminicã sau
sãrbãtoare, dupã Sfânta Liturghie. Naºii
celui botezat îi devin pãrinþi sufleteºti ºi
trebuie sã fie oameni maturi, ortodocºi,
buni creºtini. Pãrinþii nu pot fi naºii
copiilor lor. Finii sunt datori sã-ºi
cinsteascã naºii ca pe învãþãtori ºi pãrinþii
lor, iar naºii sã se îngrijeascã de viaþa
religioasã ºi moralã a finilor lor, ca ºi cum
ar fi copiii lor.
Înainte de Botez se citesc rugãciunile
prin care se pune numele copilului.
Urmeazã citirea rugãciunilor-exorcisme,
prin care preotul roagã pe Dumnezeu sã
depãrteze de la cel ce se boteazã toatã
puterea duhurilor necurate: duhul
înºelãciunii, al vicleºugului, al necurãþiei,
al lãcomiei, al minciunii ºi al slujirii
idoleºti ºi totodatã sã îl facã mãdular
cinstit al Bisericii. Urmeazã lepãdãrile.
Cu faþa spre apus se face întreita lepãdare
de satana. Urmeazã întoarcerea cu faþa
spre rãsãrit pentru a face întreita
mãrturisire de unire cu Hristos. Unirea
cu Hristos se face prin credinþã, iar
dovada credinþei creºtine se aratã prin
rostirea Crezului de cãtre naºi sau de
cãtre preot împreunã cu naºii. Dupã
sfinþirea apei de Botez se face ungerea
celui ce se boteazã cu untdelemnul
bucuriei. Ungerea este semnul împãcãrii
cu Dumnezeu. Ramura de mãslin din care
se face untdelemnul adus de porumbel
în corabia lui Noe a fost semnul pãcii ºi
al mântuirii din potop (Facere 8,11). Apa
potopului în care s-au înecat pãcatele
oamenilor preînchipuie Botezul (I Petru
3,20-21), iar porumbelul preînchipuie pe
Duhul Sfânt. Ungerea ne mai aduce
aminte de sfinþirea prin ungere a
arhiereilor, împãraþilor ºi prorocilor din
Vechiul Testament. Însuºi Mântuitorul
Hristos este „unsul Domnului” (Isaia 61,
1; Luca 4,18; Fapte 10,38), iar de la El ºi
noi ne numim „creºtini”. Ungerea mai
închipuie aromatele cu care trupul
Domnului a fost uns înainte de îngropare,
ca sã ne aducã aminte cã cei ce se boteazã
se îngroapã cu Hristos ca sã ºi învieze cu
El (Romani 6, 3-4).
Urmeazã partea cea mai importantã
a Botezului, însãºi sãvârºirea Tainei prin
întreita afundare a copilului de cãtre
preot în apa sfinþitã ºi prin rostirea
cuvintelor: „se boteazã robul/roaba lui
Dumnezeu(numele) în numele Tatãlui.
Amin. (întâia afundare) ºi al Fiului. Amin.
(a doua afundare) ºi al Sfântului Duh.
Amin. (a treia afundare). Acum ºi pururea
ºi în vecii vecilor Amin.
Întreita afundare mãrturiseºte
credinþa noastrã în Sfânta Treime,
închipuie cele trei zile petrecute de
Domnul în mormânt ºi aratã însãºi
moartea noastrã faþã de pãcat, îngroparea
ºi învierea noastrã în Hristos la viaþa cea
nouã. Lumânarea aprinsã este semnul
mãrturisirii lui Hristos, Lumina lumii.
Haina albã (crisma) în care se îmbracã
noul botezat închipuie lumina harului ºi
starea de nevinovãþie ºi de curãþire
îngereascã pe care o primeºte sufletul
prin Sfântul Botez. Cu haina aceasta ne
vom înfãþiºa toþi în faþa judecãþii lui
Dumnezeu.
Pr. Roajdã Cãlin
(Hosman)
COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA
Ortodoxia pe Valea Hârtibaciului
Str. Mihai Viteazu, nr. 20, Agnita, 555100, telefon 0269510325
Preºedinte: Pr. Protopop Ioan Jurca
Redactori responsabili: Pr. Naicu Mihai
Pr. Coºorean Axente-Cosmin
Colectivul de redacþie: Pr. Nicolae Mãrginean (Agnita), Pr. Nicolae Piroº (Bârghiº),
Pr. Teofil Gârbacea (Iacobeni), Pr. Alexandru Copãceanu (Sãsãuºi), Pr. Aurel Avram
(Nocrich), Pr. Nicolae Dorin Dumbravã (Mihãileni), Pr. Calin Roajda (Hosman), Pr.
Dumitru Iridon (Ighiºu Vechi), Pr. Marius Rebegel (Ruja), Pr. Nicu Lazãr (Brãdeni)
Colaboratori: Luminiþa Feldara, Bogdan Foloba
Tiparul: Tipo Trib Sibiu, Editura Etape Sibiu
Aºteptãm opiniile ºi sugestiile dumneavoastrã la adresa redacþiei
sau pe e-mail la adresa ortodoxiapevaleahartibaciului@yahoo.com

GAZET
AZETA HÂRTIBACIULUI
UI
Folclor cules de
Mircea Dr[gan Noi`te\eanu
2011 7
LA TOATE PORTIÞELE
Ieºeau mãiculiþele.
Numai la portiþa mea
Nu mai ieºea nimenea.
Ieºi, mãicuþã, din mormânt,
De vezi feciorii cum cânt.
Ieºi, mãicuþã, din groapã,
De vezi feciorii cum pleacã.
Dar pe mine n-are cine,
Mama-i moartã de trei zile.
Surorile-s mãritate,
Tata-i bãtrân ºi nu poate.
Dare-ar dumnezeu un foc,
Sã ardã Bârghiºu’ 1 tot
ªi Coveºu’ jumãtate,
Agnita a treia parte.
Sã rãmâie numa’ parii,
Sã sã-nþepe generalii.
SPALÃ-MI,
MAMÃ, HAINELE,
Cã se duc cãtanele.
Dragu’ mamii, le-am spãlat,
Numa’ nu s-o prea uscat.
Lasã-le, maico, mai ude,
C-aºa-s bune la rãgute.
La rãgute tinerele,
Sã intre doru’ prin ele.
La rãgute de-acuma,
ochii îmi îmbâtrânesc
mai repede ca trupul
înainte aveam ochii mari
ºi albaºtri, tare albaºtri.
câteodatã le dãdeam apã
de la tine din palme ºi
deveneau fântâni
sau vise gemene
DAN HERCIU
Privire incompletã
Generalii ºi maiorii
Care-o cãtãnit ficiorii.
Dare-ar Dumnezeu o datã
Sã facã fetele-armatã.
Pe mine, sergent-major,
Sã strig-pas alergãtor!
ªi la stânga, ºi la dreapta,
Sã vadã cum e armata.
ªi la stânga, ºi culcat,
Sã vadã cum e soldat.
Floriþã Gabriel,
13 ani, Agnita
8 octombrie 1982
1 E o adaptare la realitatea localã, cãci
în alte culegeri apar Sibiul, Braºãul
(Braºovul).
ªtiu ara, ºtiu semãna,
Cu puºca nu ºtiu umbla.
Maica din toate mã scoate,
Da din douã nu mai poate:
Din cãtane ºi din moarte.
Din cãtane m-ar putea,
Da din moarte, ba ºi ba!
pitã slanã ºi vin de buturugã
poeþii îs
ºi eu nu-s
poeþii au frustrãri ºi eu n-am
am citit metri întregi de poezie ºi eu nu
„poeþii ca ºi soldaþii nu au viaþã personalã” ºi eu
am
un poet nu face compromisuri
un poet nu scrie pentru bani
un poet trebuie sã facã musai o fotografie cu dinescu sau cu
pitiº d-zeu sã-l hodine
un poet trebuie sã cunoascã lumea bunã din poezie
sau cel puþin sã-l pupe-n
un poet are o legãturã specialã cu divinitatea
n-am
un poet trebuie sã fie înþeles doar de poeþi
„sã facem selecþie” strigã cineva
aºa nu se mai poate
am o carte ºi sunt
membru al uniunii scriitorilor
ha!
ce mai zici
mã uit la poeþi / ºi nu zic nimic
sunt prea mulþi
înainte îþi mângâiam sânii
cu ei. cu ei. ºi coapsele
se prefãceau în lumânãri
sau suflare grea
acum îi car dupã mine
peste tot
grei ºi inutili
ca douã tatuaje
din puºcãrie
Mihãilã Ana,
67 de ani, Coveº,
18 mai 1988
EI S-AU N{SCUT @N IULIE
Sbârcea Gheorghe 90 de ani 01 iulie Retiº
Popa lucreþia 87 de ani 01 iulie ªalcãu
Tiut Paraschiva 83 de ani 01 iulie Metiº
Lungociu Ioan 80 de ani 01 iulie Beneºti
Stãnuleþ Ioan 87 de ani 02 iulie Ilimbav
Barbu Ioan 89 de ani 02 iulie Retiº
ªerb Ana 87 de ani 03 iulie Ruja
Mititel Emilia 84 de ani 04 iulie Coveº
Muntean Maria 83 de ani 05 iulie Merghindeal
Ana Maria 83 de ani 06 iulie Ruja
Baciu Gheorghe 82 de ani 07 iulie Ruja
Drãgan Ioan 80 de ani 09 iulie Þeline
Iancu Maria 85 de ani 10 iulie Stejeriº
Þânþ Ioan 84 de ani 10 iulie Retiº
Morar Maria 84 de ani 14 iulie Marpod
Vasiu Ana 83 de ani 14 iulie Dealu Frumos
Manoil Elena 98 de ani 15 iulie Fofeldea
Trif Versavia 85 de ani 16 iulie Chirpãr
Hordobeþ Elena 82 de ani 16 iulie Ilimbav
Raicu Anica 85 de ani 17 iulie Ghijasa de Sus
Irod Maria 83 de ani 21 iulie Ghijasa de Sus
Brezae Emilia 91 de ani 22 iulie Alþâna
Vasiu Iosif 90 de ani 23 iulie Dealu Frumos
Drãgan Letiþia 85 de ani 23 iulie Mihãileni
Brumar Zenovia 85 de ani 24 iulie Retiº
Baciu Ionel 88 de ani 25 iulie Brãdeni
Sbârcea Ioan 85 de ani 29 iulie Retiº
ªerban Augustin 80 de ani 30 iulie ªalcãu
Neagu Ana 83 de ani 31 iulie Fofeldea
Comãneciu Veturia 83 de ani 31 iulie Ruja
Stãnilã Sora 80 de ani 31 iulie Mihãileni
Damian Ana 83 de ani iulie Hosman
Petrese Ioan 86 de ani iulie Hosman
Noi le dorim sãnãtate, bãtrâneþe liniºtitã ºi bucuri din partea urmaºilor.
N.R. Ne cerem scuze pentru eventualele erori apãrute din cauza nereactualizãrii listelor.
M[rturisire
Mi-e dragã viaþa...
ªi-aº vrea sã-nchin un pahar,
Cu cel dintâi muritor care vine
Sã-mi fure ºi clipa , ºi ziua , ºi anul ,
Vorbindu-mi mereu despre cerul
albastru ,
De soare, de lunã ºi ... despre tine!
Mi-e dragã ºi forma...
Misterul mãreþelor piramide ,
Sã stau sã rezolv ecuaþiile vieþii
În spaþii stelare veºnic nevide...
Mi-e drag asfinþitul ...
Când soarele coboarã boem ,
Iar luna rãsare sã scrie-ntre aºtri
Cel mai frumos ºi nostalgic poem.
Mi-e drag ºi versul ºi visul de dor ,
Chitara ce plânge ºi coardele sale,
ªi-aº vrea sã-nchin un pahar
Cu cel dintâi muritor care-mi iese în
cale ,
ªi vrea ca sã soarbã ,
Cum soarele soarbe un nor,
Trecutul bãtrân de pe-al vieþii covor ,
Þesut cu migalã de mâinile tale !
Prof. Baciu Gheorghe Victor
EXIST{
DUMNEZEU
de Octavian Paler
Un bãrbat a mers la frizer sã se tundã. În
timp ce frizerul îl tundea pe client, cei doi au
început o conversaþie interesantã despre
diverse subiecte. În cele din urmã au ajuns
sã vorbeascã despre Dumnezeu, iar frizerul
a spus: “Nu cred cã Dumnezeu existã.”
”De ce spui asta” a întrebat clientul.
”Trebuie doar sã ieºi pe stradã ºi sã vezi cã
Dumnezeu nu existã. Spune-mi, dacã
Dumnezeu ar exista, ar mai fi atâþia oameni
bolnavi Ar mai fi copii abandonaþi Dacã
Dumnezeu ar exista, n-ar mai fi suferinþã ºi
durere. Nu-mi pot imagina cum ar fi sã iubeºti
un Dumnezeu care permite sã se întâmple
asemenea lucruri.”
Clientul s-a gândit pentru un moment, dar
nu a rãspuns, pentru cã nu voia sã înceapã o
discuþie în contradictoriu. În scurt timp,
frizerul a terminat de tuns ºi clientul a plecat
mai departe. Imediat ce a ieºit din frizerie a
vãzut însã pe stradã un om neîngrijit, cu pãrul
lung ºi murdar. Pãrea un om sãrman.
Clientul s-a întors la frizer ºi i-a spus: “ªtii
ceva Frizerii nu existã!”
“Cum poþi spune asta” a întrebat
frizerul nedumerit.
”Eu sunt aici ºi sunt un frizer. ªi tocmai
te-am aranjat!”
”Nu e aºa!” a spus clientul. “Frizerii nu
existã pentru cã dacã ar exista nu ar mai fi
oameni cu pãr lung ºi neîngrijit, ca omul de
afarã.”
”Dar frizerii existã! Ceea ce se întâmplã
e cã oamenii nu vin la mine.”
”Exact!” a spus clientul plin de încântare.
“Asta e ideea! ªi Dumnezeu existã! Ceea ce
se întâmplã este cã oamenii nu merg la El ºi
nu Îl cautã. De aceea existã atâta durere ºi
suferinþã în lume.”

8
Cyan Magenta Yellow Black
GAZET
AZETA A HÂRTIBACIULUI
UI
“CUPA ORA~ULUI
Ziua Mondial[ a Mediului
AGNITA”
Într-o atmosferã de
adevãratã sãrbãtoare s-a
desfãºurat sâmbãtã 28 mai, cel
mai mare turneu de tenis de
masã din Agnita consacrat în
exclusivitate copiilor.
Confirmând aºteptãrile, un
numãr de 40 de copii din Agnita,
localitãþile învecinate, din Sibiu
ºi Odorhei s-au întrecut într-un
spirit de adevãrat fair-play
pentru titlul de campion al
turneului. Participanþii au oferit
numeroºilor susþinãtori prezenþi
în salã, partide foarte disputate
ºi echilibrate, unele chiar
dramatice. Câºtigãtorii turneului
au fost oaspeþii de la Odorhei
care au câºtigat atât la fete cât
ºi la bãieþi.
Bartha Szilard s-a dovedit ºi
de aceastã datã cel mai bun,
câºtigând în finalã cu 3-0 în faþa
lui Pãcurariu Nicolae(Agnita).
La fete s-a impus sora lui, Bartha
Fruzsina de numai 9 ani,
revelaþia turneului, pe locul doi
clasându-se Oancea Ana-Maria.
S-au mai remarcat Aldea B,
Moldovan R, Naicu T, Rebegel
B, Dragoman D, Baºa R, dar ºi
mult mai tinerii Baºa Emilian ºi
Oancea Paul, toþi aceºtia
demonstrându-ne cã vârsta nu
este un obstacol în faþa dorinþei
de a învãþa ºi practica un sport!
Rãspunzând invitaþiei
organizatorilor, douã dintre cele
mai bune jucãtoare din þarã la
secþiunea cadete, Andreea D. ºi
Denisa B., componente ale CS
ROMGAZ Mediaº, au susþinut o
demonstraþie de tenis de masã
în faþa celor prezenþi,
demonstraþie completatã de
antrenorul Gh.Vaida care a
punctat rolul ºi importanþa
antrenamentelor în procesul de
promovare ºi atingere a
performanþei în acest sport.
Organizatorii turneului s-au
strãduit sã asigure tuturor celor
prezenþi momente unice ºi
beneficiind de sprijinul
Primãriei oraºului Agnita, al CS
Agnita ºi a DJTS Sibiu, i-au
premiat pe cei mai buni ºi mai
merituoºi dintre competitori cu
diplome, cupe, medalii, plachete
ºi alte surprize.
Remarcãm ºi de data
aceasta, generozitatea unor
sponsori locali, oameni cu suflet
ºi dragoste pentru copii, pãrinþi
sau rude, care au contribuit
efectiv la reuºita turneului, toþi
copiii prezenþi fiind trataþi cu
dulciuri, prãjituri, ciocolatã,
sandwish, apã, suc, etc.
Organizatorii mulþumesc
Organizaþia Naþiunilor
Unite (O.N.U.) marcheazã la 5
iunie Ziua Mondialã a Mediului
ºi a stabilit 2011 drept Anul
Pãdurilor, avertizând cã, în
fiecare an, se distrug cinci
milioane de hectare de pãdure
ºi dispar sute de specii de
animale ºi vegetale, odatã cu
defriºãrile masive.
Noi, echipa de voluntari
din Agnita împreunã cu elevi
ai ªcolii G.D. Teutsch, am þinut
sã sãrbãtorim aceastã zi
sâmbãtã, printr-o drumeþie în
pãdurea Dancu. Ca de fiecare
datã în grup numeros, am
pornit sã vedem care mai e
starea pãdurii ºi odatã ajunºi,
ne-am odihnit la umbra deasã
a copacilor viguroºi,
înconjuraþi de liniºte. Pe drum,
dar ºi în pãdure, am strâns
PET-urile ºi alte resturi de
plastic sau metal abandonate
de turiºtii neglijenþi. ªi nu în
ultimul rând, am petrecut
câteva ore plãcute în aer liber,
departe de calculatoare ºi
oraº.
Maria Brumar, voluntar
www.agnita.info
tuturor acestor oameni de bine
ºi le adreseazã un salut cãlduros,
plin de respect ºi admiraþie. De
asemenea mulþumesc
colaboratorilor, profesorilor de
sport de la instituþiile de
învãþãmânt din oraº,
persoanelor implicate în mod
direct sau indirect pentru
aportul lor nepreþuit si
necondiþionat în realizarea
acestui proiect.
Organizatori: Csaba Zedler,
prof. Iancu Mihaila, ing. Paul
Oancea.
A consemnat
Csaba Zedler
Suntem o echipã tânãrã formatã din specialiºti în domeniul IT, o echipã care ºi-a propus sã ducã web
design-ul ºi dezvoltarea de aplicaþii web ºi aplicaþii RTIS (Sisteme de Informare în Timp Real) ºi Sisteme
inteligente de transport (ITS) la un nivel înalt. Valoare noastrã principalã este orientarea cãtre client ºi cãtre
nevoile sale, iar crezul nostru este munca în echipã.
Sefavrom vã propune un parteneriat, de durata, bazat pe sinceritate, responsabilitate ºi calitate.
Totodatã oferim servicii de web development, sisteme de management al conþinutului, sisteme de
cumpãrãturi online (magazine on-line), comerþ electronic, flash multimedia, branding ºi print design. Pentru
mai multe informaþii despre proiectele finalizate, proiectele aflate în lucru accesaþi adresa site-ului nostru
www.sefavrom.eu la secþiunea Portofoliu, sau accesând pagina de facebook www.facebook.com/sefavrom. În
altã ordine de idei suntem încântaþi sã auzim despre proiectul dumneavoastrã, vã rugãm sã ne contactaþi la
adresa de email contact@sefavrom.eu sau la numãrul de telefon 0040/766 260 976 sau prin intermediul siteului
ºi vom fi în contact în scurt timp. Nu uitaþi cã vara aceasta sunt reduceri la realizarea site-urilor. Detalii
pe www.sefavrom.eu
GAL
MICROREGIUNEA
HARTIBACIU – UN
NOU INCEPUT
Înfiinþat în urmã cu ºase ani,
la indicaþiile Ministerului
Agriculturii, pentru atragere de
fonduri europene pe axa Leader,
Grupul de Acþiune Local,
„Microregiunea Hârtibaciu” a
aflat, în sfârºit, cã a fost selectat
.Urmeazã sã mai îndeplineascã
o serie de formalitãþi juridice ºi
sã prezinte la Ministerul
Agriculturii documentele
aferente doveditoare, precum ºi
niºte angajamente pentru a
putea primii liber la finanþarea
proiectelor prevãzute în Planul
de Dezvoltare.
În acest sens a avut loc, la
primãria din Agnita, ºedinþa
Adunãrii Generale a membrilor
Grupului de Acþiune Local
Microregiunea Hârtibaciu,
pentru a se analiza noile condiþii
în care asociaþia îºi va desfãºura
activitatea. S-a aprobat execuþia
bugetarã pe anul 2010, a fost
aprobatã primirea de noi
membrii, a fost validatã Comisia
de selectare a proiectelor s-au
propus ºi aprobat modificãri ale
statutului, conform cu Planul de
Dezvoltare aprobat ºi a fost ales
noul Consiliu Director.
Discuþiile au fost ample,
deoarece conform ghidului dupã
care s-a elaborat Planul de
Dezvoltare, a fost necesar sã se
þinã cont de o serie de condiþii
care au vizat mai mult forma ºi
nu fondul problemelor asociaþiei.
Atât Consiliu Director cât ºi
Comisia de selectare au trebuit
încadrate în anumite criterii
impuse.
COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA
Colectiv de redacþie: Ilarion Bârsan, Mircea Drãgan,
Marius Halmaghi, Cãtãlin Varga
Tipar: Tipo Trib Sibiu
EDITURA ETAPE SIBIU
2011
Preºedintele asociaþiei,
Bârsan Ilarion, a informat
Adunarea Generalã cã datoritã
dificultãþilor de comunicare cu
Ministerul Agriculturii, a
mandatat un grup reprezentativ
al GAL-urilor din toatã þara care
urmeazã sã ia legãturã cu
aceastã instituþie. Grupul este
format din doi membrii ai
societãþii civile, doi membrii ai
unor Gal-uri selectate ºi un
membru a unui GAL neselectat.
Grupul urmeazã sã prezinte
MADR problemele GAL-urilor ,
iar acestora punctul de vedere al
respectivei instituþii cu care pânã
în prezent s-a comunicat
unilateral, adicã numai de sus în
jos.
La ºedinþã au participat din
partea Direcþiei pentru
Agriculturã a judeþului Sibiu,
Valentin Tudorache un eficient
susþinãtor al GAL-urilor din judeþ
ºi Gheorghe Budralã director al
DADR Sibiu. Acesta a solicitat
sprijin din partea GAL
Microregiunea Hârtibaciu,
pentru reorganizarea târgului
tradiþional din oraºul Agnita.
Având în vedere amenajãrile
fãcute de Primãria oraºului în
târg, DADR vrea sã vinã în
sprijinul micilor producãtori
agricoli ºi ai realizatorilor de
produse tradiþionale, pentru o
mai bunã valorificare a muncii
acestora.
I. Bârsan
Str. P-þa Republicii nr. 19 -
Tel.: 0269-510465, int.112
e-mail: barsan.avh@gmail.com
orele 8 00 - 15 00