plan judetean de gestionare a deseurilor, judetul arad - Consiliul ...
plan judetean de gestionare a deseurilor, judetul arad - Consiliul ... plan judetean de gestionare a deseurilor, judetul arad - Consiliul ...
Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad Decembrie 2007 Tabel 3: Cantitatea de precipitatii in anul 2006 Judet Arad Statia meteorologica Cantitatea totala de precipitatii (l/m2) Arad 582.7 Chisineu Cris 591.9 Gurahant 845.3 Siria 710.0 Varadia 691.8 Regimul eolian indică o frecvenţa mai mare a vânturilor din sectorul nordic şi vestic şi viteze medii de 3-4 m/s. La staţia Arad vântul dominant bate din sectorul nordic 13,0% şi sudic 12,4%. Frecventa cea mai slabă este cea din sectorul estic 3,8%. Hidrologie Teritoriul judetului Arad apartine urmatoarelor bazine hidrografice: Crisul Negru, Crisul Alb, Mures si Bega. Reteaua hidrografica este dominata de cele doua artere: Mures si Crisul Alb. Raul cel mai important care strabate judetul este Muresul cu o lungime totala de 761 km pe teritoriul tarii din care 220 km pe teritoriul judetului Arad, ocupand locul doi ca lungime (dupa Dunare) si tot locul doi, ca suprafata hidrografica (cu 27.890 kmp). Crişul Alb este al doilea râu ca mărime, intrând în judeţ cu un debit de 14,2 mc/s, fiind folosit aproape numai pentru agricultură, în special pentru unităţi piscicole. Crişul Negru - la limita nordică a judeţului - şi afluentul său principal Teuzul, au o pondere mai redusă. Dintre suprafetele lacustre amintim lacurile naturale de lunca (numeroase pe valea Muresului) si lacuri antropice (cum ar fi lacul de baraj de la Taut). De asemenea mai exista izvoare termale bicarbonate-sulfurate din zona aferenta bazinului Crisurilor (apele carbogazoase alcaline de la Moneasa), izvoare carbogazoase feruginoase (in dealurile Lipovei), izvoare bicarbonate calcice termale, carbogazoase si sulfuroase sodice (in zona Muresului). Resursele de apa supterane sunt deosebit de valoroase atât sub aspect cantitativ cât şi calitativ, contribuind decisiv la satisfacerea nevoilor populaţiei şi a activităţilor economice, în special a celor industriale. Apele subterane se caracterizează printr-un debit bogat şi prin situarea pânzei freatice, în general, la mică adâncime (peste 2/3 din Câmpia Aradului are ape subterane la mai puţin de 3 m adâncime). Densitatea reţelei hidrografice se înscrie între 0,6-0,8 km/km 2 . Densitatea medie a reţelei de râuri în cuprinsul judeţului Arad este de 0,5 km/km 2 . Vegetatie Corespunzător factorilor fizico-geografici vegetaţia este variată şi bogată în specii caracteristice florei continentale. În judeţul Arad sunt răspândite diverse plante medicinale: 8
Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad Decembrie 2007 arborele Gingo biloba, Tuia silvestris, brânduşa de primăvară, brânduşa de toamnă, brânduşa galbenă, stejar, fag, carpen, salcâm, graminee perene etc. Vegetaţia se caracterizează prin predominarea formaţiunilor zonale de silvostepă (asociat, pe suprafeţe mici, chiar de stepă şi forestiere), a celor azonale de luncă şi prin puternica transformare antropică a vegetaţiei naturale; numai 44% din teritoriul judeţului este ocupat de o vegetaţie naturală propriu-zisă, sau foarte puţin transformată (aici se include fondul forestier, păşunile şi fâneţele), restul 56% fiind transformată foarte mult prin înlocuirea ei cu vegetaţie de cultură 48% din totalul judeţului sau alte folosinţe ale terenului. Vegetaţia forestieră (26% din suprafaţă judeţului) ocupă suprafeţe mai mari în zona montană şi în dealurile piemontane. Se recunosc următoarele grupe de formaţiuni: carpineto-făgete, goruneto-carpinete, gorunete cu horsti, goruneto-cerete, girniteto-cerete, goruneto-fagete, precum şi asociaţii de pajişti secundare pe locul fostelor păduri defrişate. Vegetaţia de silvostepă şi chiar de stepă în extremitatea vestică a câmpiei Aradului se caracterizează prin predominarea formaţiunilor ierboase, întâlnindu-se însă rar şi pâlcuri de vegetaţie lemnoasă. Pajiştile stepice ruderalizate, xerofile, mezofile de sărături şi cele stepizate sunt restrânse în urma extinderii suprafeţelor arabile. Vegetaţia azonală de luncă, cu caracter hidrofil şi mezofil este alcătuită dintr-o serie de specii ierboase şi lemnoase caracteristice (salcii, plop, anin). Pe unele suprafeţe lacustre cresc nufărul alb şi galben. Resurse naturale Resurse naturale neregenerabile În judeţul Arad, cele mai bogate şi variate resurse naturale se află în zona Munţilor Zărandului şi Codru Moma unde există mari rezerve de roci de construcţie, minereuri metalifere şi nemetalifere. Dintre acestea amintim: • calcarele şi marnocalcarele cantonate în zăcămintele identificate la Moneasa,Căprioara, Galşa; • granitele şi granadioritele din perimetrele Păuliş, Radna, Şoimoş; • andezitele puse în evidenţă în perimetrele Dieci, Vârfurile, Leasa, Romaniţa, Tălagiu, Aciuţa; • zăcămintele de diabaze de la Bata şi Bătuţa; • zăcămintele de nisip şi pietriş cantonate în depozitele aluvionare ale Crişului Alb şi ale Mureşului. • zăcămintele petroliere, pentru obţinerea petrolului şi a gazelor de sondă. • izvoarele termale şi minerale de la poalele Munţilor Codru Moma, din zona Moneasa, conţin ape bicarbonatate, calcice, magneziene şi sodice, apoi izvoarele minerale din localităţile Mocrea, Păuliş, Lipova, Chişineu-Criş, Socodor. Resurse naturale generabile În judeţul Arad se poate vorbi de resursele de apă de suprafaţă (bazinele Mureşului şi Crişului Alb) şi apele subterane cantonate, precum şi păduri. Sunt valorificate intens apele minerale de la Lipova. Suprafaţa ocupată de păduri este de 203.482 ha ceea ce reprezintă 26,24% din suprafaţa judeţului. 9
- Page 1 and 2: Zboina Neagra 5, bl. 98, sc. 1, ap.
- Page 3 and 4: Plan de Gestionare a Deseurilor Jud
- Page 5 and 6: Plan de Gestionare a Deseurilor Jud
- Page 7: Plan de Gestionare a Deseurilor Jud
- Page 11 and 12: Plan de Gestionare a Deseurilor Jud
- Page 13 and 14: Plan de Gestionare a Deseurilor Jud
- Page 15 and 16: Plan de Gestionare a Deseurilor Jud
- Page 17 and 18: Plan de Gestionare a Deseurilor Jud
- Page 19 and 20: Plan de Gestionare a Deseurilor Jud
- Page 21 and 22: Plan de Gestionare a Deseurilor Jud
- Page 23 and 24: Plan de Gestionare a Deseurilor Jud
- Page 25 and 26: Plan de Gestionare a Deseurilor Jud
- Page 27 and 28: Plan de Gestionare a Deseurilor Jud
- Page 29 and 30: Plan de Gestionare a Deseurilor Jud
- Page 31 and 32: Plan de Gestionare a Deseurilor Jud
- Page 33 and 34: Plan de Gestionare a Deseurilor Jud
- Page 35 and 36: Plan de Gestionare a Deseurilor Jud
- Page 37 and 38: Plan de Gestionare a Deseurilor Jud
- Page 39 and 40: Plan de Gestionare a Deseurilor Jud
- Page 41 and 42: Plan de Gestionare a Deseurilor Jud
- Page 43 and 44: Plan de Gestionare a Deseurilor Jud
- Page 45 and 46: Plan de Gestionare a Deseurilor Jud
- Page 47 and 48: Plan de Gestionare a Deseurilor Jud
- Page 49 and 50: Plan de Gestionare a Deseurilor Jud
- Page 51 and 52: Plan de Gestionare a Deseurilor Jud
- Page 53 and 54: Plan de Gestionare a Deseurilor Jud
- Page 55 and 56: Plan de Gestionare a Deseurilor Jud
- Page 57 and 58: Plan de Gestionare a Deseurilor Jud
Plan <strong>de</strong> Gestionare a Deseurilor Ju<strong>de</strong>tul Arad<br />
Decembrie 2007<br />
Tabel 3: Cantitatea <strong>de</strong> precipitatii in anul 2006<br />
Ju<strong>de</strong>t<br />
Arad<br />
Statia<br />
meteorologica<br />
Cantitatea totala<br />
<strong>de</strong> precipitatii<br />
(l/m2)<br />
Arad 582.7<br />
Chisineu Cris 591.9<br />
Gurahant 845.3<br />
Siria 710.0<br />
V<strong>arad</strong>ia 691.8<br />
Regimul eolian indică o frecvenţa mai mare a vânturilor din sectorul nordic şi vestic şi viteze<br />
medii <strong>de</strong> 3-4 m/s. La staţia Arad vântul dominant bate din sectorul nordic 13,0% şi sudic<br />
12,4%. Frecventa cea mai slabă este cea din sectorul estic 3,8%.<br />
Hidrologie<br />
Teritoriul ju<strong>de</strong>tului Arad apartine urmatoarelor bazine hidrografice: Crisul Negru, Crisul Alb,<br />
Mures si Bega. Reteaua hidrografica este dominata <strong>de</strong> cele doua artere: Mures si Crisul Alb.<br />
Raul cel mai important care strabate ju<strong>de</strong>tul este Muresul cu o lungime totala <strong>de</strong> 761 km pe<br />
teritoriul tarii din care 220 km pe teritoriul ju<strong>de</strong>tului Arad, ocupand locul doi ca lungime<br />
(dupa Dunare) si tot locul doi, ca suprafata hidrografica (cu 27.890 kmp). Crişul Alb este al<br />
doilea râu ca mărime, intrând în ju<strong>de</strong>ţ cu un <strong>de</strong>bit <strong>de</strong> 14,2 mc/s, fiind folosit aproape numai<br />
pentru agricultură, în special pentru unităţi piscicole. Crişul Negru - la limita nordică a<br />
ju<strong>de</strong>ţului - şi afluentul său principal Teuzul, au o pon<strong>de</strong>re mai redusă.<br />
Dintre suprafetele lacustre amintim lacurile naturale <strong>de</strong> lunca (numeroase pe valea Muresului)<br />
si lacuri antropice (cum ar fi lacul <strong>de</strong> baraj <strong>de</strong> la Taut). De asemenea mai exista izvoare<br />
termale bicarbonate-sulfurate din zona aferenta bazinului Crisurilor (apele carbogazoase<br />
alcaline <strong>de</strong> la Moneasa), izvoare carbogazoase feruginoase (in <strong>de</strong>alurile Lipovei), izvoare<br />
bicarbonate calcice termale, carbogazoase si sulfuroase sodice (in zona Muresului).<br />
Resursele <strong>de</strong> apa supterane sunt <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> valoroase atât sub aspect cantitativ cât şi<br />
calitativ, contribuind <strong>de</strong>cisiv la satisfacerea nevoilor populaţiei şi a activităţilor economice, în<br />
special a celor industriale. Apele subterane se caracterizează printr-un <strong>de</strong>bit bogat şi prin<br />
situarea pânzei freatice, în general, la mică adâncime (peste 2/3 din Câmpia Aradului are ape<br />
subterane la mai puţin <strong>de</strong> 3 m adâncime).<br />
Densitatea reţelei hidrografice se înscrie între 0,6-0,8 km/km 2 . Densitatea medie a reţelei <strong>de</strong><br />
râuri în cuprinsul ju<strong>de</strong>ţului Arad este <strong>de</strong> 0,5 km/km 2 .<br />
Vegetatie<br />
Corespunzător factorilor fizico-geografici vegetaţia este variată şi bogată în specii<br />
caracteristice florei continentale. În ju<strong>de</strong>ţul Arad sunt răspândite diverse <strong>plan</strong>te medicinale:<br />
8
Change language