plan judetean de gestionare a deseurilor, judetul arad - Consiliul ...

Zboina Neagra 5, bl. 98, sc. 1, ap. 4
Sector 6, Bucureşti
Phone: 320 36 83, 320 36 84
Fax: 320 92 43
E-mail: office@interdevelopment.ro
Formatted: Tabs: 47.25 pt,
Left, Position: Horizontal: Left,
Relative to: Column, Vertical:
In line, Relative to: Margin,
Horizontal: 0 pt, Wrap Around
Contractul de servicii nr. 9978/20.10.2007 privind Elaborarea Planului
Judetean de Gestionare a Deseurilor
ETAPA 3 – PLAN JUDETEAN DE GESTIONARE A
DESEURILOR, JUDETUL ARAD
21 Decembrie 2007
S.C. INTERDEVELOPMENT S.R.L.
1

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
Decembrie 2007
COORDONATOR PROIECT:
Anca Tofan
COLECTIV DE ELABORARE:
Alina Oberdoerfer – expert international deseuri
Mihai Armeanu – expert deseuri
Cristina Dumitrescu – expert de mediu
Badita Petroaica – expert deseuri
Victor Platon – expert costuri
2

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
Decembrie 2007
1. Introducere
Conform prevederilor articolului articolului 8 3 alin. (1) din OUG 78/2000 privind regimul
deseurilor cu modificarile si completarile ulterioare, planul judetean de gestionare a deseurilor
se elaboreaza de catre consiliul judetean in colaborare cu agentia judeteana pentru protectia
mediului si sub coordonarea agentiei regionale pentru protectia mediului.
Articolul 8 4 alin. (1) din OUG 78/2000 privind regimul deseurilor cu modificarile si
completarile ulterioare prevede ca „Studiile, expertizele si proiectele necesare pentru
elaborarea planurilor de gestionare a deseurilor pot fi incredintate unor structuri specializate,
cu respectarea prevederilor legale privind achizitiile publice.“
In acest sens, Consiliul Judetean Arad a organizat licitatie publica deschisa pentru realizarea
de studii preliminare si a Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor de catre o societate
specializata. S.C. INTERDEVELOPMENT S.R.L. Bucuresti este societatea, care in urma
licitatiei organizate, a incheiat contract cu Consiliul Judetean Arad pentru elaborarea PJGDului.
Planul judetean de gestionare a deseurilor se elaboreaza in baza principiilor si obiectivelor din
Planul National de Gestionare a Deseurilor si a metodologiei de elaborare a planurilor
regionale si judetene de gestionare a deseurilor.
Scopul planului judetean de gestionare a deseurilor este de asigura cadrul pentru crearea
unui sistem integrat de gestionare a deseurilor la nivelul judetului, care sa asigure indeplinirea
obiectivelor si tintelor legislative si a celor prevazute in planurile de nivel superior (national si
regional).
La elaborarea prezentului PJGD s-a tinut seama de toata legislatia romana in vigoare din
domeniul gestionarii deseurilor, precum si legislatia conexa. In Anexa 1 este prezentata
legislatia europeana din domeniul deseurilor, actele de reglementare romane care transpun
legislatia europeana, precum si legislatia romana conexa.
Conform Metodologiei pentru elaborarea planurilor regionale si judetene de gestionare a
deseurilor, aprobata prin Ordinul ministerului mediului si dezvoltarii durabile nr. 951/6 iunie
2007, deseurile care fac obiectul planurilor judetene de gestionare a deseurilor sunt
deseurile municipale nepericuloase si periculoase (deseurile menajere si asimilabile din
comert, industrie si institutii), la care se adauga alte fluxuri speciale de deseuri: deseurile de
ambalaje, deseurile din constructii si demolari, namoluri de la epurarea apelor uzate
orasenesti, vehicule scoase din uz si deseuri de echipamente electrice si electronice.
In tabelul de mai jos sunt prezentate tipurile de deseuri, care fac obiectul PJGD si a
prezentului studiu, impreuna cu codurile conform Listei europene a deseurilor si HG
856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile,
inclusiv deseurile periculoase
3

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
Decembrie 2007
Tabel 1: Tipuri de deseuri care fac obiectul planificarii
Tip de deseu
Deseuri periculoase si nepericuloase municipale (deseuri
menajere si asimilabile din comert industrie; institutii)
inclusiv fractiile colectate separat:
− fractii colectate separat (cu exceptia 15 01)
− deseuri din gradini si parcuri (incluzand deseuri
din cimitire)
− alte deseuri municipale (deseuri municipale
amestecate, deseuri din piete, deseuri stradale,
deseuri voluminoase etc.)
Deseuri de ambalaje (inclusiv deseurile de ambalaje
municipale colectate separat)
Cod deseuri
(Lista europeana a
deseurilor; HG 856/2002)
20
20 01
20 02
20 03
15 01
Deseuri din constructii si demolari 17 01; 17 02; 17 04
Namoluri de la epurarea apelor uzate orasenesti 19 08 05
Vehicule scoase din uz 16 01 06
Deseuri de echipamente electrice si electronice 20 01 21*; 20 01 23*;
20 01 35*;20 01 36
In PJGD sunt prezentate date privind cantitatile de deseuri municipale generate aferente anilor
2001-2005, iar datele si informatiile referitoare la gestionarea deseurilor sunt prezentate
pentru anul 2005 sau 2006.
Sursele de date utilizate sunt urmatoarele:
• Planul Regional de Gestionare a Deseurilor Regiunea 5 Vest, aprobat prin Ordinul
ministrului mediului si gospodaririi apelor si ministrului integrarii europene nr.
1364/14.12.2006 respectiv nr. 1499/21.12.2006;
• Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor – Judetul Arad, draft septembrie 2006,
elaborat de catre APM Arad;
• Raport privind starea factorilor de mediu, Regiunea 5 Vest, 2006, elaborat de catre ARPM
Timisoara;
• Informatii furnizate consultantului de catre APM Arad;
• Informatii furnizate de catre Consiliul Judetean Arad;
• Informatii furnizate consultantului in cadrul grupurilor de lucru;
• Informatii detinute de catre consultant.
Orizontul de timp al PJGD este 2008 – 2015. Pentru calculul prognozei vor fi utilizate ca
date de referinta datele aferente anului 2005.
4

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
Decembrie 2007
Pe parcursul elaborarii PJGD au fost organizate grupuri de lucru, in cadrul carora consultantul
a prezentat analiza datelor, precum si fiecare capitol din PJGD. In cadrul grupurilor s-au
stabilit datele care vor fi utilizate si au fost propuse modificari si completari pentru fiecare
capitol. Modificarile si completarile propuse in cadrul grupurilor de lucru au fost preluate de
catre consultant in varianta finala a PJGD.
De asemenea, au fost organizate intalniri ale comitetului de coordonare, in cadrul carora au
fost prezentate rezultatele pe etape
In Anexa 2 este prezentata componenta componenta comitetului de coordonare si a grupului
de lucru,. In Anexa 3 sunt prezentate minutele intalnirilor comitetului de coordonare si a
grupurilor de lucru, iar in Anexa 4 sunt prezentate listele participantilor.
5

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
Decembrie 2007
2. Situatia existenta
2.1 Descrierea generala a judetului
2.1.1 Scurta prezentare a judetului
În România există opt zone de dezvoltare, care au fost definite in baza Legii nr. 315/2004
privind dezvoltarearegionala in Romania.
Regiunea Vest este a 5-a dintre ele.
Istoric vorbind, regiunea Vest cuprinde provincia
Banatului, provincie istorică românească cu
dezvoltare economică timpurie şi mai puternică în
comparaţie cu alte provincii din ţară.
Regiunea Vest cuprinde, de asemenea, ţinutul
vechii Dacii cu capitala la Sarmizegetuza, aflată în
judeţul Hunedoara de astăzi.
Figura 1: Regiunea 5 Vest
Regiunea Vest are o suprafaţă de 32034 km2, ceea ce reprezintă 13,44% din teritoriul
României şi are în componenţă judeţele: Arad, Caras Severin, Hunedoara şi Timiş.
Judetul Arad, situat in partea
de vest a tarii se învecinează
la sud cu judeţul Timiş, la
nord cu Judeţul Bihor, la est
cu judeţul Hunedoara, iar la
vest cu Ungaria, încadrat în
următoarele coordonate
geografice:
• Longitudine estică:
22°39' (Târnăviţa);
20°45' (Nădlac)
• Latitudine nordică:
45°57' (Cuvejdia); 46°38'
(Berechiu)
Figura 2: Judetul Arad
Poziţia sa geografică favorabilă este accentuată şi de intersecţia de drumuri europene, precum
şi de distanţele relativ scurte până la capitala României-Bucureşti (603 km), a Ungariei-
Budapesta (284 km), a Austriei-Viena (506 km) şi a Jugoslaviei-Beograd (215 km).
6

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
Decembrie 2007
Cu o suprafaţă de 7.754 kmp, judeţul Arad deţine un procent de 3,65% din întreaga suprafaţă
a României, fiind al şaselea judeţ ca întindere al ţării.
Tabel 2: Fondul funciar, dupa modul de folosinta, la 31 decembrie 2004
Regiunea 5 Vest
Judetul Arad
km2 % km2 %
Suprafata totala, din care: 32033 100 7754 100
suprafata agricola 18922 59.1 5115 65.9
paduri si alte terenuri cu vegetatie
forestiera
10971 34.3 2120 27.3
ape si balti 454 1.42 136 1.75
alte suprafete 1684 5.1 381 5
Sursa: Anuarul statistic al Romaniei – editia 2004
Principalele unităţi de relief care se află pe teritoriul judeţului Arad sunt:
• Munţii Codru-Moma cu Vârful Pleşu-1112 m, Vârful Izoi-1098 m, Vârful Momuţa-930
m;
• Munţii Bihorului - sunt reprezentaţi pe teritoriul judeţului prin versantul sud-vestic al
• Muntelui Găina; aici întâlnim cele mai mari altitudini din judeţ, Vârful Găina-1486 m şi
Vârful Piatra Aradului-1429 m;
• Munţii Zărandului- sunt dispuşi pe direcţia vest-est şi au o altitudine mai redusă (Măgura
Ciungani - 841 m, Drocea - 839 m şi Highiş - 798 m).
• Piemondul Zărandului şi Piemondul Codrului
• Depresiunile: Zărandului, Almaş-Gurahonţ, Hălmagiu,
• Culoarul Mureşului
• Dealurile Lipovei
• Câmpiile: Aradului, Cermeiului, Crişului Alb, Câmpia Vingăi
Geologie
La nivelul judeţului Arad substratul pedologic este variat remarcându-se cernoziomurile,
solurile brune şi solurile silvestre care ocupă principalele forme de relief. La acestea se
adaugă unele soluri sărăturoase, soluri aluviale şi lacoviştile (ca soluri azonale şi intrazonale).
Clima
Regiunea Vest este dominată de un climat moderat, cu influenţe mediteraneene.
În judeţul Arad, unde predomină un climat temperat continental moderat, se afla 5 staţii
meteorologice pentru monitorizarea parametrilor metorologici. În anul 2006, temperatura
aerului a înregistrat valori medii anuale cuprinse între 9,8oC şi 10,7oC, valori mai ridicate
decât anul trecut. Temperatura maximă absolută a fost de 34,6oC (27/06/2006 la Arad), iar
cea minimă absolută de –22,2oC (24/01/2006 la Gurahonţ).
În judeţul Arad, precipitaţiile din anul 2006 au fost cantitativ inferioare anului 2005 şi 2006 în
toate staţiile meteorologice, media anuală a precipitaţiilor fiind de 684,34 l/m2.
7

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
Decembrie 2007
Tabel 3: Cantitatea de precipitatii in anul 2006
Judet
Arad
Statia
meteorologica
Cantitatea totala
de precipitatii
(l/m2)
Arad 582.7
Chisineu Cris 591.9
Gurahant 845.3
Siria 710.0
Varadia 691.8
Regimul eolian indică o frecvenţa mai mare a vânturilor din sectorul nordic şi vestic şi viteze
medii de 3-4 m/s. La staţia Arad vântul dominant bate din sectorul nordic 13,0% şi sudic
12,4%. Frecventa cea mai slabă este cea din sectorul estic 3,8%.
Hidrologie
Teritoriul judetului Arad apartine urmatoarelor bazine hidrografice: Crisul Negru, Crisul Alb,
Mures si Bega. Reteaua hidrografica este dominata de cele doua artere: Mures si Crisul Alb.
Raul cel mai important care strabate judetul este Muresul cu o lungime totala de 761 km pe
teritoriul tarii din care 220 km pe teritoriul judetului Arad, ocupand locul doi ca lungime
(dupa Dunare) si tot locul doi, ca suprafata hidrografica (cu 27.890 kmp). Crişul Alb este al
doilea râu ca mărime, intrând în judeţ cu un debit de 14,2 mc/s, fiind folosit aproape numai
pentru agricultură, în special pentru unităţi piscicole. Crişul Negru - la limita nordică a
judeţului - şi afluentul său principal Teuzul, au o pondere mai redusă.
Dintre suprafetele lacustre amintim lacurile naturale de lunca (numeroase pe valea Muresului)
si lacuri antropice (cum ar fi lacul de baraj de la Taut). De asemenea mai exista izvoare
termale bicarbonate-sulfurate din zona aferenta bazinului Crisurilor (apele carbogazoase
alcaline de la Moneasa), izvoare carbogazoase feruginoase (in dealurile Lipovei), izvoare
bicarbonate calcice termale, carbogazoase si sulfuroase sodice (in zona Muresului).
Resursele de apa supterane sunt deosebit de valoroase atât sub aspect cantitativ cât şi
calitativ, contribuind decisiv la satisfacerea nevoilor populaţiei şi a activităţilor economice, în
special a celor industriale. Apele subterane se caracterizează printr-un debit bogat şi prin
situarea pânzei freatice, în general, la mică adâncime (peste 2/3 din Câmpia Aradului are ape
subterane la mai puţin de 3 m adâncime).
Densitatea reţelei hidrografice se înscrie între 0,6-0,8 km/km 2 . Densitatea medie a reţelei de
râuri în cuprinsul judeţului Arad este de 0,5 km/km 2 .
Vegetatie
Corespunzător factorilor fizico-geografici vegetaţia este variată şi bogată în specii
caracteristice florei continentale. În judeţul Arad sunt răspândite diverse plante medicinale:
8

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
Decembrie 2007
arborele Gingo biloba, Tuia silvestris, brânduşa de primăvară, brânduşa de toamnă, brânduşa
galbenă, stejar, fag, carpen, salcâm, graminee perene etc.
Vegetaţia se caracterizează prin predominarea formaţiunilor zonale de silvostepă (asociat, pe
suprafeţe mici, chiar de stepă şi forestiere), a celor azonale de luncă şi prin puternica
transformare antropică a vegetaţiei naturale; numai 44% din teritoriul judeţului este ocupat de
o vegetaţie naturală propriu-zisă, sau foarte puţin transformată (aici se include fondul
forestier, păşunile şi fâneţele), restul 56% fiind transformată foarte mult prin înlocuirea ei cu
vegetaţie de cultură 48% din totalul judeţului sau alte folosinţe ale terenului.
Vegetaţia forestieră (26% din suprafaţă judeţului) ocupă suprafeţe mai mari în zona montană
şi în dealurile piemontane. Se recunosc următoarele grupe de formaţiuni: carpineto-făgete,
goruneto-carpinete, gorunete cu horsti, goruneto-cerete, girniteto-cerete, goruneto-fagete,
precum şi asociaţii de pajişti secundare pe locul fostelor păduri defrişate.
Vegetaţia de silvostepă şi chiar de stepă în extremitatea vestică a câmpiei Aradului se
caracterizează prin predominarea formaţiunilor ierboase, întâlnindu-se însă rar şi pâlcuri de
vegetaţie lemnoasă. Pajiştile stepice ruderalizate, xerofile, mezofile de sărături şi cele
stepizate sunt restrânse în urma extinderii suprafeţelor arabile.
Vegetaţia azonală de luncă, cu caracter hidrofil şi mezofil este alcătuită dintr-o serie de specii
ierboase şi lemnoase caracteristice (salcii, plop, anin). Pe unele suprafeţe lacustre cresc
nufărul alb şi galben.
Resurse naturale
Resurse naturale neregenerabile
În judeţul Arad, cele mai bogate şi variate resurse naturale se află în zona Munţilor Zărandului
şi Codru Moma unde există mari rezerve de roci de construcţie, minereuri metalifere şi
nemetalifere. Dintre acestea amintim:
• calcarele şi marnocalcarele cantonate în zăcămintele identificate la Moneasa,Căprioara,
Galşa;
• granitele şi granadioritele din perimetrele Păuliş, Radna, Şoimoş;
• andezitele puse în evidenţă în perimetrele Dieci, Vârfurile, Leasa, Romaniţa, Tălagiu,
Aciuţa;
• zăcămintele de diabaze de la Bata şi Bătuţa;
• zăcămintele de nisip şi pietriş cantonate în depozitele aluvionare ale Crişului Alb şi ale
Mureşului.
• zăcămintele petroliere, pentru obţinerea petrolului şi a gazelor de sondă.
• izvoarele termale şi minerale de la poalele Munţilor Codru Moma, din zona Moneasa,
conţin ape bicarbonatate, calcice, magneziene şi sodice, apoi izvoarele minerale din
localităţile Mocrea, Păuliş, Lipova, Chişineu-Criş, Socodor.
Resurse naturale generabile
În judeţul Arad se poate vorbi de resursele de apă de suprafaţă (bazinele Mureşului şi
Crişului Alb) şi apele subterane cantonate, precum şi păduri. Sunt valorificate intens apele
minerale de la Lipova. Suprafaţa ocupată de păduri este de 203.482 ha ceea ce reprezintă
26,24% din suprafaţa judeţului.
9

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
Decembrie 2007
2.1.2 Arii protejate
In judetul Arad exista un numar de 25 de rezervatii naturale protejate, desemnate prin Legea
nr.5/2000, HG nr. 2151/2004 si HG nr. 1582/2005. Situatia acestor rezervatii este prezentata
in tabelul urmator:
Tabel 4: Ariile naturale protejate de pe teritoriul judetului Arad
Nr.
crt.
Numele ariei naturale protejate (cf. Legii
5/2000 şi a HG2151/2004)
Tipul ariei
protejate
Suprafaţa
(ha)
1. Dosul Laurului Botanică 32.2
2. Poiana cu Narcise de la Rovina Botanică 0.1
3. Baltele Gurahonţ Botanică 2.0
4. Rezervaţia Păliurul Botanică 5.0
5. Balta Rovina Zoologica 120.0
6. Balta Şoimoş Zoologica 1.0
7. Stîrcii cenuşii de la Sîc Zoologica 17.8
8. Peştera cu Apă de la Moară Speologica 5.0
9. Peştera lui Duţu Speologica 0.1
10. Peştera Sinesie Paleontologică 0.1
11 Locul fosilifer Zăbalţ Paleontologică 5.0
12 Locul fosilifer Monoroştia Forestiera 0.1
13 Rezervaţia Runcu -Groşi Forestiera 261.8
14 Arboretele de la Fag de la Râul Mic Forestiera 165.5
15 Pădurea de Fag de la Archişel Forestiera 144.8
16 Pădurea de Stejar Pufos de la Cărand Mixta 2.1
17 Rezervaţia Dealul Mocrea Mixta 107.2
18 Rezervaţia Bezdin-Prundu Mare Mixta 654.9
19 Rezervaţia naturală mixtă Mixta 6273.2
20 Rezervaţia de soluri sărăturate Mixta 95
21 Măgura cu ghimpi de la Patârş Mixta 111.7
22 Pădurea cu ghimpi de la Groşi şiPeştiş Mixta 470.9
23 Dealul Pleşa Mixta 290.6
24 Arboretul Macea stintifiica 20.5
SUPRAFATA TOTALA 9077.2
De asemenea, pe teritoriul judetului Arad exista un parc natural Lunca Muresului, avand o
suprafata de 17 166 ha reprezentand 0.072% din suprafata Romaniei.
10

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
Decembrie 2007
2.1.3 Infrastructura
2.1.3.1 Infrastructura de transport
Judeţul Arad face parte din Regiunea 5 Vest, regiune care ocupă locul şase în ceea ce
priveşte lungimea reţelei rutiere şi primul loc în ceea ce priveşte lungimea reţelei feroviare.
Reteaua de drumuri
Judetul Arad dispune de o retea de drumuri bine reprezentata, fiind strabatuta de doua
coridoare rutiere europene, dupa cum urmeaza:
• E 68: Sibiu – Deva – Arad – Frontiera Nadlac
• E 671: Oradea – Arad – Timisoara
• E 79 Oradea – Deva –Târgu Jiu – Craiova - Frontiera Calafat
De asemenea, judetul Arad este strabatuta de coridoriul IV pan-european: Frontiera Nădlac-
Arad-Timişoara-Lugoj-Deva-Sebeş-Sibiu-Piteşti-Bucureşti-Lehliu-Feteşti-Cernavodă-
Constanţa cu ramură de la Lugoj spre Caransebeş-Drobeta Turnu Severin-Craiova-Frontiera
Calafat.
Situatia drumurilor publice, in judet se prezinta astfel:
Tabel 5: Drumuri publice in judetul Arad, la 31 Decembrie 2005
Regiune/Judet
Total
(km)
Drumuri
nationale (km)
Drumuri
judetene si
comunale (km)
Densitatea
drumurilor
publice (km/100
km2)
Regiunea Vest 10.292 1883 8409 32.1
Judetul Arad 2440 405 1835 28.9
Sursa: Directia Regionala de Statistica
Reteaua de cai ferate
Judetul Arad beneficiaza de existenta coridorului feroviar Pan Europan, Coridorul IV:
Frontiera Curtici -Arad-Simeria-Vinţu de Jos-Alba Iulia-Coşaliu-Copşa Mică-Braşov-
Bucureşti-Feteşti-Medgidia-Constanţa cu ramură de la Arad spre Timişoara-Caransebeş-
Drobeta Turnu Severin-Strehaia-Craiova-Frontiera Calafat.
Situatia liniilor de cale ferata in exploatare, se prezinta astfel:
11

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
Decembrie 2007
Tabel 6: Liniile de cale ferata, la 31 Decembrie 2005, km
Regiune/
Judeţ
Regiunea
V
Total Din care:
electrificate
cu
normal
Total Cu o
cale
Din total:
ecartament
Cu
două
căi
Linii cu
ecartament
larg
Densitatea
liniilor pe 1000
km 2 teritoriu
1.904 658 1904 1589 315 - 59.4
Arad 470 168 470 331 139 - 60.6
Sursa: Directia Regionala de Statistica
Transporturi aeriene
In judetul Arad exista un singur aeroport. Acesta a fost extins recent pentru transportul
international de persoane si marfa.
Transportul combinat
România este parte semnatară a Acordului European privind marile linii de transport
combinat şi instalaţii conexe (AGTC). Pe teritoriul judeţului funcţionează terminalul de
transport combinat de la Arad- Glogovăţ
2.1.3.2 Alimentarea cu apa
Judeţul Arad, dispune de unele dintre cele mai importante rezerve de apă din România. Cele două
râuri, Mureşul şi Crişul Alb, care străbat judeţul de la est la vest, aduc un important aport de
debite şi, în acelaşi timp, au construit pe parcursul ultimei ere geologice, două mari
bazineacvifere, conuri aluvionare, cu mari rezerve de ape subterane. Acest lucru a permis
dezvoltarea alimentărilor cu apă pentru populaţie şi ramuri economice, fără restricţii.
Reteaua de distributie a apei potabile are o lungime de 1.788 km, reprezentand 32.2% din
lungimea retelei Regiunii Vest si asigura accesul la apa potabila a 66 localitati din judet. Din
aceste 66 localitati, 10 sunt municipii si orase.
Tabel 7: Reteaua de distributie a apei potabile, in anul 2005
Regiune/Judet
Localitati cu instalatii de
alimentare cu apa potabila
Total
Din care:
municipii si orase
Lungimea totala
simpla a retelei de
distributie a apei
potabile (km)
Regiunea Vest 209 42 5.559
Judetul Arad 66 10 1.788
Sursa: Directia Regionala de Statistica
La nivelul judeţului Arad alimentarea cu apă a centrelor urbane se realizează numai din surse
subterane.
12

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
Decembrie 2007
Volumul total de apa potabila distribuita in anul 2005 a fost de 21.396 mc din care 14.222 mc
au fost destinati uzului casnic.
Tabel 8: Volumul de apa potabila distribuita consumatorilor, in 2005
Regiune/Judet
Apa potabila distribuita consumatorilor
(m3)
Total
Din care: pentru
uz casnic
Regiunea Vest 98.841 66.374
Judetul Arad 21.396 14.222
Sursa: Directia Regionala de Statistica
Alimentarea cu apa in mediul rural este intalnita intr-un numar redus de comune, fara sa
acopere intregul necesar existent.
2.1.3.3 Canalizare
In anul 2005, reteaua de canalizare existenta in judet avea o lungime de 790 km reprezentand
32.4 % din lungimea totala a retei Regiunii Vest, si deservea 29 de localitati din care 10
municipii si orase.
Tabel 9: Reteaua de canalizare publica, in anul 2005
Regiune/Judet
Localitati cu instalatii de
canalizare publica
Total
Din care:
municipii si orase
Lungimea totala
simpla a
conductelor de
canalizare publica
(km)
Regiunea Vest 90 41 2.441
Judetul Arad 29 10 790
Dupa cum se poate observa din datele prezentate, reteua de canalizare acopera doar 44.2 %
din lungimea retelei de alimentare cu apa, in multe gospodarii apele uzate menajere fiind
colecate in fose septice individuale sau pur si simplu evacuate in mediu.
Trebuie evidentiat, deasemenea faptul ca nu toate localitatile racordate la reteua de canalizare
au statii de epurare.
13

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
Decembrie 2007
2.1.3.4 Sisteme de incalzire
Tabel 10: Localitati in care se distribuie energie termica, in anul 2005
Regiune/Judet
Localitati in care se distribuie energie termica
Total
din care: municipii si orase
Regiunea Vest 20 18
Judetul Arad 6 5
Sursa: Directia regionala de statistica
Tabel 11: Reteaua si volumul gazelor distribuite, in anul 2005
Regiune /
Judet
Localităţi în care se
distribuie gaze
naturale
Total
din care:
municipii
şi oraşe
Sursa: Directia Regionala de Statistica
Lungimea
simplă a
conductelor de
distribuţie a
gazelor
naturale
(km)
Regiune 126 32 3004,4
Judetul
Arad
24 7 792,8
Volumul gazelor
naturale distribuite
(mii mc)
Total
70399
1
11390
9
din care:
pentru uz
casnic
272003
54696
2.1.4 Date demografice
Rezultatele ultimului recensamant al populatiei din anul 2002 au demonstrat ca Regiunea Vest
cu un numar de 1.958.648 locuitori reprezenta 9.03 % din populatia tarii (21.680.974).
Comparativ cu celelalate judete din Regiune, judetul Arad, din punct de vedere al populatiei,
ocupa locul 3 cu 461.791 locuitori.
In judetul Arad, populatia, comparativ cu datele rencesamantului precedent (1992) a scazut cu
25.826 locuitori ceea ce reprezinta 3.5 %. Corespunzator, densitatea populatiei a scazut de la
62.9 locuitori/km2 in 1992 la 62.9 locuitori/km2 in 2002.
Tabel 12: Populatia si densitatea populatiei, la 1 Iulie
Anul
Regiunea Vest Judetul Arad Regiunea Vest
Numar locuitori
Judetul
Arad
Densitatea populatiei
(loc/km2)
2001 2032829 475339 63.5 61.3
2002 1954713 462427 61.0 59.6
2003 1946647 461744 60.8 59.5
2004 1939514 460466 60.5 59.4
2005 1930458 459286 60.3 59.2
Sursa: Directia Regionala de Statistica
14

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
Decembrie 2007
Evolutia populatiei in judetul Arad
480000
475000
numar locuito
470000
465000
460000
455000
450000
2001 2002 2003 2004 2005
an
După 1989, populaţia judeţului a scăzut mai puternic decât scăderea medie la nivel naţional.
Dacă la nivelul întregii ţări s-a înregistrat în perioada 1992 – 2002 o scădere cu 5% a
populaţiei, în aceeaşi perioadă, la nivelul judeţului Arad s-a înregistrat o scadere cu 6%.
Această scădere accentuată s-a datorat imediat dupa 1990 migraţiei masive către occident, în
ultimii ani datorită plecării populaţiei la muncă în străinătate, suprapusă, începând cu anul
1992, peste sporul natural negativ. O parte din pierdere a fost compensată însă printr-o
migraţie internă din alte zone ale României.
Tabel 13: Populatia pe medii, la 1 Iulie
URBAN RURAL TOTAL
Anul Numar locuitori % Numar locuitori %
2001
245917
51.74
229422
48.26
475339
2002 234173 50.64 228254 49.36 462427
2003 233341 50.53 228403 49.47 461744
2004 256117 55.62 204349 44.38 460466
2005 255083 55.54 204203 44.46 459286
2006 254425 55.49 204062 44.51 458487
Sursa: Directia judeteana de statistica
Structura populaţiei indică o distribuţie pe medii comparabilă cu cea la nivel naţional, în
cadrul Regiunii Vest, insă judeţul Arad se remarcă printr-o pondere scăzută de populaţie
urbană.
15

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
Decembrie 2007
Populatia pe medii
100.00
80.00
60.00
40.00
20.00
0.00
2001 2002 2003 2004 2005 2006
URBAN
RURAL
2.1.5 Asezari umane
Reţeaua de localităţi a judeţului Arad este formată dintr-un municipiu - Arad, reşedinţa de
judeţ, 9 oraşe (Chişineu-Criş, Curtici, Ineu, Lipova, Sebiş, Nădlac, Pâncota, Pecica, Sântana),
68 de comune şi 270 de sate.
Tabel 14: Organizarea administrativa a teritorului, la 31 decembrie
Anul
Numarul
oraselor si
municipiilor
din care
municipii
Numarul
comunelor
Numarul
satelor
2001 8 1 67 273
2002 8 1 67 273
2003 9 1 66 271
2004 10 1 68 270
2005 10 1 68 270
Distribuţia populaţiei în cadrul reţelei de localităţi indică mari dezechilibre teritoriale. În judeţ
există un singur oraş cu populaţie peste 100 mii locuitori, restul oraşelor fiind de talie micăpopulaţia
lor variază între 6474 şi 13384 locuitori. Populaţia municipiului Arad reprezintă
36,6% din populaţia totală a judeţului şi 66% din populaţia urbană.
Segmetul mediu lipseşte din reţeaua de localităţi, rapotul dintre populaţia primelor 2 oraşe ca
mărime (Pecica şi Arad) este de cca 8%.
Dintre cele 9 oraşe, doar 3 au populaţia peste 10 mii locuitori- Pecica, Sântana şi Lipova.
16

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
Decembrie 2007
Tabel 15: Evolutia populatiei in orasele si municipiile judetului
Nr.
crt.
ORAŞE
Populaţie
1992 2002 2006 2002-
2006
Evoluţie(%)
1992-
2006
1. Municipiul Arad 188.425 172827 167980 97,2 89,1
2. Oraş Chişineu Criş 9.042 8343 8384 100,5 92,7
3. Oraş Curtici 9.970 9722 8180 84,1 82,0
4. Oraş Ineu 10.647 10207 9820 96,2 92,2
5. Oraş Lipova 12.254 11236 11342 100,9 92,6
6. Oraş Nădlac 8.558 8144 8065 99,0 94,2
7. Oraş Pâncota 7.480 7186 7529 104,8 100,7
8. Oraş Pecica (înfiinţat în 2003) - - 13384 - -
9. Oraş Sântana (înfiinţat în 2004) - - 13267 - -
10. Oraş Sebiş 6.969 6327 6474 102,3 92,9
TOTAL 253345 246605 254425 103,1 100,4
Evoluţia populaţiei în localităţi indică în general o situaţie mai favorabilă în localităţile mici.
Populaţia urbană totală a crescut prin declararea de oraşe noi.
Distribuţia populaţiei în localităţile rurale indică o predominanţă a comunelor de talie mică şi
mijlocie:
- 1 comună cu populaţie peste 10000 locuitori;
- 6 comune au populaţia peste 5000 locuitori;
- 22 comune au populaţia între 3000 şi 6000 locuitori;
- 37 comune au populaţia între 1000 şi 3000 locuitori;
- 3 comune sunt sub 1000 locuitori.
2.1.6 Dezvoltare economica
2.1.6.1 Principalele surse economice
Judetul Arad are ca preponderenta industria prelucratoare. Industria judetului Arad este
caracterizata de o mai mare diversificare, indeosebi in industria prelucratoare. Dupa 1989 s-a
inregistrat declinul industriei alimentare, industriei chimice si industriei grele. In ultimii ani s-
a revigorat industria prelucratoare, in mare parte in sistem lohn, impulsionata de investitiile
straine semnificative.
O alta ramura economica foarte dezvoltata in judet este comertul. Jumatate din societatile
comerciale active au ca domeniu de activitate comertul. Cifra de afaceri totala este realizata
preponderent de de IMM-uri, in special in comert si industria prelucratoare.
17

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
Decembrie 2007
Cea mai mare parte a fortei de munca ocupate din regiune este concentrata in domeniul
industriei prelucratoare, comert si constructii.
Municipiul Arad - zonele funcţionale cu destinaţie industrială au crescut vertiginos în ultimii
2 ani, ca urmare a dării în funcţiune a Zonei Industriale de Nord – Vest (35 unităţi industriale
se află deja în prezent în stare de funcţiune, altele sunt în curs de construcţie), a înfiinţării
Zonei Industriale Micălaca Est, precum şi a Zonei Libere Curtici – Aeroportul Arad.
Oraşul Lipova – are o funcţie industrial – agricolă şi una balneoclimaterică.
Oraşul Ineu - Funcţia industrială a oraşului este dată de întreprinderi de interes local, cât şi de
întreprinderi construite de firme străine, care au adus un plus major de locuri de muncă în
zonă. Funcţia agricolă şi viticolă are o pondere importantă în economia oraşului.
Oraşul Chişineu Criş - în prezent se constată o dinamică accentuată a funcţiei industriale, ca
urmare a constituirii şi punerii în funcţiune a zonei industriale de pe platforma Nădab, cu
implicaţii directe asupra creşterii numărului de locuri de muncă şi a nivelului de trai al
locuitorilor.
Oraşul Curtici - în prezent o contribuţie importantă la revirimentul economic al localităţii îl
reprezintă punerea în funcţiune a unităţilor economice din Zona Liberă Curtici, ceea ce a
determinat creşterea numărului locurilor de muncă, a nivelului de trai şi a gradului de
şcolarizare a locuitorilor zonei.
Oraşul Pâncota – are funcţie predominant industrială (prelucrarea lemnului). Funcţia
industrială este completată de alte funcţii economice (de transport, agricolă, comercială).
Oraşul Nădlac - pe lângă activităţile agricole (cultura cerealelor, creşterea animalelor), oraşul
Nădlac are o funcţie industrială în dezvoltare şi o funcţie de transport, fiind punct de vamă pe
şoseaua internaţională Bucureşti – Arad - Nădlac – Budapesta.
Oraşul Sebiş - potenţialul economic al oraşului a cunoscut în ultimii ani o creştere constantă,
consecinţă a creşterii rolului polarizator al oraşului, în cadrul reţelei de localităţi a judeţului.
Oraşul este prin tradiţie centru pentru prelucrarea pieilor de ovine din zonă.
Oraşul Pecica - localitatea a fost renumită prin breslele care funcţionau încă din anul 1816:
breasla fierarilor, a ţesătorilor, a cizmarilor, a croitorilor. Astăzi, din vechile meşteşuguri
tradiţionale a rămas un atelier de fierărie, unul de mic mobilier şi două ateliere de împletit
răchită.
Oraşul Sântana - există agenţi economici cu capital privat şi care îşi desfăşoară activitatea în
mai multe domenii: cabluri electrice pentru autoturisme, prelucrarea lemnului, prelucrarea
laptelui, confecţii textile şi încălţăminte, cultura cerealelor şi legumelor, creşterea animalelor.
18

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
Decembrie 2007
2.1.6.2 Distributia fortei de munca si somajul
In anul 2005 populatia ocupata a Judetului Arad era de 115 696 persoane, reprezentand 25.19
% din totatul populatiei judetului si 23.9 % din totalul populatiei ocupate la nivelul regiunii.
Din totalul populatiei ocupate 46.1 % activeaza in industrie, 13.3 % in comert si doar 4.16 in
agricultura.
Tabel 16: Numarul mediu al salariatilor, pe activitatile economiei nationale, in 2005
Regiunea
Vest
Judetul
ARAD
Total
economie
Agricultura,
vanatoare,
sivilcutura
Pescuit si
piscicultura
Industrie Constructii Comert Hoteluri si
restaurante
%
3.3 0.03 43.3 6.7 14.0 1.9
4.16 0.04 46.1 4.9 13.3 1.8
Transport,
depozitare
si
comunicatii
Intermedieri
financiare
Tranzactii
imobiliare
si alte
servicii
Administratie
publica si
aparare
Invatamant
Sanatate
si
asistenta
sociala
Celelalte
act ale
ec.
nationale
%
Regiunea
Vest
Judetul
ARAD
6.3 1.2 4.5 3.2 7.2 6.4 2.0
7.5 1.4 4.5 3.4 6.4 4.8 1.7
Sursa: Directia Judeana de Statistica Timis
Figura 3: Ponderea salariatilor, pe activitatile economiei nationale
Ponderea salariatilor, pe activitatile economiei nationale
3%
4%
Agricultura, vanatoare, sivilcutura
4%
5% 5% Industrie
Constructii
6%
Comert
Transport, depozitare si comunicatii
7%
47%
Tranzactii imobiliare si alte servicii
Administratie publica si aparare
14%
5%
Invatamant
Sanatate si asistenta sociala
Celelalte act ale ec. nationale
19

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
Decembrie 2007
Numarul somerilor inregistrati in judetul Arad, la Agentiile pentru ocuparea fortei de munca,
era in anul 2005 de 7551 ceea ce inseamna o rata a somajului de 3.6 % . Se observa o scadere
progresiva a ratei somajului in judet de la 8.4% in anul 2004 la 3.6% in anul 2005. Din acest
punct de vedere, la nivelul regiunii, judetul Arad ocupa locul 2 dupa judetul Timis unde rata
somajului este de 2.3 %.
Tabel 17: Rata somajului
Regiune /
Judet
Regiunea
Vest
Judetul
ARAD
Rata somajului (%)
2000 2001 2002 2003 2004 2005
10.4 9.5 6.6 7.0 5.8 5.1
8.4 6.1 5.0 4.7 3.6 3.6
Sursa: Directia Regionala de Statistica Timis
2.1.6.3 Venitul mediu
Tabel 18: Castigul salarial nominal mediu net lunar, pe activitati ale economiei
nationale, in anul 2005
Regiunea
Vest
Judetul
ARAD
Total
economie
Agricultura,
vanatoare,
sivilcutura
Pescuit si
piscicultura
Industrie Constructii Comert Hoteluri si
restaurante
lei (RON)/ salariat
718 544 502 766 629 493 428
666 487 689 642 605 531 496
Regiunea
Vest
Judetul
ARAD
Transport,
depozitare
si
comunicatii
Intermedieri
financiare
Tranzactii
imobiliare
si alte
servicii
Administratie
publica si
aparare
lei (RON)/ salariat
Invatamant
Sanatate
si
asistenta
sociala
Celelalte
act ale
ec.
nationale
884 1655 539 1069 831 680 564
926 1660 559 1106 683 649 557
Sursa: Directia Regionala de Statistica Timis
Din datele prezentate mai sus se evidentiaza faptul ca cel mai mic castig salarial mediu net
lunar se regaseste in domeniul agricol, vanatoare si sivilcutura, in timp ce cele mai mari
castiguri salariale se regasesc in domeniul intermedierilor financiare.
20

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
Decembrie 2007
2.1.6.4 PIB
Tabel 19: Produs intern brut regional si judetean
Regiunea
Vest
Judetul
Arad
2000 2001 2002 2003 2004
milioane lei (RON) preturi curente
7.526,8 11.223,6 14.714,0 19.982,7 25.301,3
1.838,8 2.668,7 3.301,1 4.501,5 6.185,1
Figura 4: Evolutia PIB – Judetul ARAD
Evolutia PIB - Judetul ARAD
milioane lei (RON)
preturi curente
7000
6000
5000
4000
3000
2000
1000
0
2000 2001 2002 2003 2004
an
2.1.6.5 Principalele centre de atractie
La nivelul judeţului Arad a fost adoptată prin Hotărârea Consiliului Judeţean nr.
6/16.01.2006, Strategia de Dezvoltare Turistică a judeţului Arad în perioada 2005- 2006.
Prin adoptarea acestei strategii se urmăreşte îmbunătăţirea politicilor publice în domeniul
turismului, eficientizarea activităţii instituţiilor care au ca obiect de activitate promovarea
turismului şi realizarea parteneriatului integrat public-privat.
În funcţie de resursele naturale şi antropice existente în judeţul Arad, formele de turism
practicate se pot clasifica astfel:
• Turism cultural-istoric
• Turism balnear, curativ-recreativ
• Turism religios
• Turismul rural
• Turism ecologic, de agrement.
21

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
Decembrie 2007
Regiunea
Vest
Principalele destinaţii turistice ale judeţului Arad sunt:
• Valea Mureşului
• Valea Crişului alb
• Zona montană Codru-Moma
• Podgoria arădeană
• Ştrandurile termale
• Lunca mureşului
• Municipiul Arad.
•
În anul 2006 s-au înregistrat peste 320.000 de turişti dintre care aproape 80.000 de turişti
străini, majoritatea fiind însă în tranzit.
2.1.6.6 Hoteluri
Tabel 20: Structurile de primire turistica cu functiuni de cazare, la 31 iulie 2005
Total
Hotel
&
motel
Hanuri
Cabane
turistice
Vile
turistice
Tabere
elevi
Pensiuni
turistice
urbane
Pensiuni
turistice
rurale
Hoteluri
pt
tineret
365 108 4 19 9 64 23 87 38 5 2 6
ARAD 85 23 - 1 5 19 7 20 8 - - 2
Sursa: Directia Regionala de Statistica
Tabel 21: Capacitatea si activitatea de cazare turistica, 2004
Regiune/Judet
Capacitatea de
cazare turistica
Sosiri (mii) Innoptari Indicii de utilizare
neta a capacitatii
in functiune (%)
Regiunea Vest 21066 5402 535 1938 35.9
Judetul ARAD 4690 968 151 301 31.1
Sursa: Directia Regionala de Statistica
Campinguri
Hosteluri
Popasuri
turistice
22

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
Decembrie 2007
2.2 Date referitoare la generarea deseurilor municipale
Autoritatile pentru protectia mediului din România colecteaza date privind gestionarea
deseurilor inca din anul 1991, primul set de date complet la nivel national datând din anul
1995.
In ceea ce priveste deseurile municipale, ancheta statistica se realizeaza exhaustiv, pe baza a
doua chestionare:
• AS-GD-MUN „Cercetare statistica pentru primarii sau unitati specializate in servicii de
salubritate”;
• AS-GD-TRAT „Cercetare statistica privind tratarea deseurilor”.
Conform mentiunilor din publicatia statistica privind deseurile, calitatea datelor privind
gestionarea deseurilor este influentata in mare masura de o serie de conditii existente la
nivelul unitatilor raportoare, si anume:
• disponibilitatea conditiilor tehnice pentru inregistrarea deseurilor (in principal lipsa
cantarelor la depozitele de deseuri);
• organizarea managementului deseurilor;
• inregistrarea intreprinderilor in Registrul statistic al operatorilor economici;
• competenta si angajamentul responsabilitatilor pentru completarea chestionarelor
statistice.
Datele colectate de catre agentiile locale pentru protectia mediului sunt transmise catre
Agentia Nationala pentru Protectia Mediului fara sa se realizeze o analiza si o validare a
acestora.
Deorece datele privind situatia existenta sunt extrem de importante in procesul de planificare,
este necesar ca acestea sa fie analizate si sa fie validate. Analiza datelor privind deseurile s-a
realizat in cadrul primului grup de lucru din data de 22 noiembrie 2007. Dupa intalnirea
grupului de lucru, au fost furnizate informatii suplimentare de catre APM Arad, Primaria
Municipiului Arad, S.C. ASA Serv Ecologic S.R.L. Arad si S.C. Polaris S.R.L.
2.2.1 Cantitati de deseuri municipale generate
Conform Metodologiei pentru elaborarea planurilor regionale si judetene de gestionare a
deseurilor, aprobata prin Ordinul ministerului mediului si dezvoltarii durabile nr. 951/6 iunie
2007, in planurile judetene de gestionare a deseurilor elaborate in anul 2007 vor fi prezentate
date privind cantitatile de deseuri municipale generate pentru perioada 2001-2005.
Sursele de date utilizate pentru cantitatile de deseuri colectate sunt:
• datele furnizate de APM Arad in anul 2007 la cererea cosultantului;
• datele pentru 2001-2003 prezentate in PJGD draf 2006, elaborat de APM Arad;
• datele aferente anului 2003 prezentate in PRGD Regiunea 6 Vest;
• datele statistice furnizate de ANPM;
• date furnizate de Primaria Municipiului Arad;
• Informatii furnizate in cadrul grupului de lucru.
23

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
Draft 1, noiembrie 2007
Tabel 22: Date privind cantitatile de deseuri municipale generate in perioada 2001-2005
Tip de deseuri
1 Deseuri municipale si
asimilabile din comert,
industrie, institutii, din care:
Cod deseu
20
Cantitate (tone/an)
2001 2002 2003 2004 2005
APM APM APM PRGD APM APM ANPM
194.092 273.250 96.121 180.931 150.398 97.341 97.470
1.1 Deseuri menajere colectate in
amestec de la populatie 94.724 162.465 61.406 93.000 93.500 70.054 70.050
1.2 Deseuri asimilabile colectate in 20 03 01
amestec din comert, industrie,
89.781 97.267 28.612 50.000 50.216 7.926 7.930
institutii
1.3 Deseuri municipale si asimilabile 20 01
colectate separat (exclusiv deseuri
din constructii si demolari), din
499 583 605 5.960 35.514 483 620
care:
- hartie si carton 20 01 01 34 76 132 5.389 5.388 109 230
- sticla 20 01 02
11 8 32 61 61 0 0
- plastic 20 01 39 33 66 64 503 503 373 370
- metale 20 01 40 5 5 13 7 7 1 20
- lemn 20 01 38 10 17 35 - 121 1
- biodegradabile 20 01 08 6 19 100 - 1.440 0 0
1.4 Deseuri voluminoase 20 01 30 33 47 71 71 0 0
24

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
Decembrie 2007
Tip de deseuri
1.5 Deseuri din gradini si parcuri
(inclusiv deseuri din cimitire)
Cod deseu
20 03 07
1.6 Deseuri din piete 20 02
Cantitate (tone/an)
2001 2002 2003 2004 2005
APM APM APM PRGD APM APM ANPM
0 0 0 - 0 791 840
2.032 2.845 1.571 1.900 1.908 25 30
1.7 Deseuri stradale 20 03 02 0 0 0 4.000 0 18.061 18.000
1.8 Deseuri generate si necolectate 20 03 03 191 162 210 26.000 319 0 -
25

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
Etapa 2, noiembrie 2007
Datele prezentate in Tabelul 22 sunt date furnizate de APM (2001-2005), date prezentate in
PRGD (pentru anul 2003) si date statistice, furnizate de ANPM (2005).
Din analiza datelor se desprind urmatoarele concluzii:
• cantitatile de deseuri colectate variaza semnificativ de la un an la altul;
• datele aferente unui an sunt diferite in functie de sursa;
• datele privind cantitatile de deseuri menajere colectate de la populatie variaza de la 60.000
la 160.000 t/an;
• cantitatile de deseuri asimilabile colectate din industrie, comert si institutii variaza de la
7.000 la 90.000 t/an;
• cantititatile de deseuri voluminoase, deseuri din gradini si parcuri si cantitatile de deseuri
stradale nu se cunosc, cu exceptia datelor pentru anul 2005;
• cantitatile de deseuri menajere si necolectate nu sunt estimate, cu exceptia cantitatii
prezentate in PRGD pentru anul 2003 care este de 26.000 t/an;
In Tabelul 23 au fost estimate cantitatile de deseuri menajere colectate in functie populatia
deservita de servicii de salubrizare si de indicatorii de generare prezentati in Metodologia
pentru elaborarea planurilor regionale si judetene de gestionare a deseurilor (0,9 kg/locuitor
si zi in mediul urban si 0,4 kg/locuitor si zi in mediul rural). In tabel sunt prezentate si
cantitatile de deseurile menajere colectate in perioada 2001-2005 furnizate consultantului de
catre APM Arad.
Analiza datelor prezentate in tabelul de mai jos evidentiaza:
• cantitati supraestimate de deseuri menajere colectate de la populatie in anul 2002 si 2004
(peste 160.000 t/an fata de circa 50.000 t/an pentru anul 2002 si peste 90.000 t/an fata de
circa 70.000 t/an pentru anul 2004);
• cantitatile de deseuri menajere generate si necolectate scad de la circa 58.000 t/an pentru
anul 2002 la circa 33.000 t/an pentru anul 2006.
Conform datelor furnizate de catre Primaria Municipiului Arad (Adresa nr.
76801/27.11.2007), in anul 2005 cantitatea de deseuri stradale colectate in municipiul Arad a
fost de circa 20.000 tone. Astfel, cantitatea de 18.000 tone din raportarile statistice este
subestimata.
26

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
Decembrie 2007
Tabel 23: Analiza datelor privind deseurile menajere colectate si generate si necolectate in perioada 2001-2005
2001 2002 2003 2004 2005 2006
Total populatie din care: 475.339 462.427 461.744 460.466 459.286 458.487
Populatia din mediul urban 245.917 234.173 233.341 256.117 255.083 254.425
Populatia in mediul rural 229.422 228.254 228.403 204.349 204.203 204.062
Total populatie nedeservita de serviciile de salubritate din care: n.d. 303.817 282.844 249.122 224.275 209.880
Populatia nedeservita din mediul urban n.d. 75.563 54.441 44.773 26.802 14.148
Populatia nedeservita din mediul rural n.d. 228.254 228.403 204.349 197.473 195.732
Total populatie deservita de serviciile de salubritate din care: n.d. 158.610 178.900 211.344 235.011 248.607
Populatia deservita din mediul urban n.d. 158.610 178.900 211.344 228.281 240.277
Populatia deservita din mediul rural n.d. 0 0 0 6.730 8.330
Grad de acoperire cu servicii de salubritate total n.d. 34,3 38,7 45,9 51,2 54,2
Mediul urban n.d. 67,7 76,7 82,5 89,5 94,4
Mediul rural n.d. 0,0 0,0 0,0 3,3 4,1
Deseuri menajere colectate in amestec de la populatie (APM 94.724 162.465 61.406 93.500 70.053
2007)
Indicator de generare (kg/locuitor x zi) 2,8 0,9 1,2 0,8
Cantitate calculata pe baza de indicatori globali* n.d. 52.103 58.769 69.427 75.973
Cantitatea de deseuri menajere generata si necolectata total n.d 58.148 51.231 44.543 37.636 33.224
Mediul urban n.d 24.822 17.884 14.708 8.804 4.648
Mediul rural n.d 33.325 33.347 29.835 28.831 28.577
*mediul urban 0,9 kg/locuitor si zi; mediul rural 0,4 kg/locuitor si zi
27

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
Decembrie 2007
Pe baza informatiilor prezentate anterior, s-a realiza estimarea cantitatilor totale de deseuri
municipale generate in anul 2005, cantitati care vor sta la baza calcului prognozei. Fata de
datele furnizate de APM, respectiv datele statistice furnizate de ANPM, s-au estimat:
cantitatea deseuri asimilabile celor menajere, cantitatea de deseuri generate si necolectate si
cantitatea de deseurile stradale.
Tabel 24: Estimarea cantitatilor de deseuri municipale generate in anul 2005
Tip deseu
Deseuri municipale si asimilabile
din comert, industrie, institutii,
din care:
Cod deseu
20
Cantitate (tone/an)
154.150
Deseuri menajere colectate in
amestec de la populatie 70.050
Deseuri asimilabile colectate in 20 03 01
amestec din comert, industrie,
institutii
20.000
Deseuri municipale si asimilabile 20 01
colectate separat (exclusiv deseuri
din constructii si demolari), din
620
care:
- hartie si carton 20 01 01 230
- sticla 20 01 02
0
- plastic 20 01 39 370
- metale 20 01 40 20
- lemn 20 01 38
- biodegradabile 20 01 08 0
Deseuri voluminoase 20 01 0
Deseuri din gradini si parcuri 20 03 07
(inclusiv deseuri din cimitire)
850
Deseuri din piete 20 02
Deseuri stradale 20 03 02 25.000
Deseuri generate si necolectate 20 03 03 37.600
30
28

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
Decembrie 2007
2.2.2 Indicatori de generare a deseurilor municipale
Intrucat datele privind cantitatile de deseuri generate au un grad de certitudine foarte scazut,
indicatorii de generare prezinta, de asemenea, un grad de increde foarte scazut. In figurile de
mai jos se prezinta indicatorii de generare a deseurilor municipale si indicatorii de colectare a
deseurilor menajere, calculati pe baza datelor furnizate de catre APM. Indicatorul de generare
a deseurilor municipale a fost calculat pe baza estimarilor realizate de consultant.
Figura 5: Variatia indicatorului de generare a deseurilor municipale
700
600
591
kg/locuitor x an
500
400
300
200
408
208
327 336
100
0
anul 2001 anul 2002 anul 2003 anul 2004 anul 2005
Figura 6: Variatia indicatorului de colectare a deseurilor menajere
400
350
351
300
kg/locuitor x an
250
200
150
199
133
203
153
100
50
0
anul 2001 anul 2002 anul 2003 anul 2004 anul 2005
Valoarea scazuta a indicatorului de generare pentru anul 2003 se explica prin faptul ca
deseurile menajere generate si necolectate nu au fost estimate cand s-a facut raportarea.
Valorile crescute ale indicatorului pentru anului 2002 sunt determinate de supraestimarea
cantitatii de deseuri menajere colectate, dupa cum se poate observa si din tabelul 23.
29

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
Decembrie 2007
2.2.3 Compozitia deseurilor menajere
La nivelul judetului Arad nu au fost realizate pana in prezent determinari privind compozitia
deseurilor menajere.
Planul Regional de Gestionare a Deseurilor Regiunea 5 Vest prezinta o compozitie medie a
deseurilor menajere raportate de deseurile de ambalaje la nivel regiunii atat pentru mediul
urban, cat si pentru mediul rural.
Compozitia deseurilor la nivel de regiune a fost estimata in functie de compozitia medie a
deseurilor din judetele componente.
Tabel 25: Compozitia medie a deseurilor menajere raportata la deseurile de amabalaje
in anul 2003 in Regiunea 5 Vest
Compozitia
deseurilor
Deseuri de
ambalaje de
hartie si carton
Deseuri
ambalaje sticla
Deseuri amb.
Metalice
Deseuri amb.
Plastic
Deseuri
ambalaje lemn
Deseuri
biodegradabile
Altele (inclusiv
deseuri
reciclabile,
altele decat
ambalaje
%
Mediu urban
Cantitate
t/an
Cantitate
kg/loc/an
%
Mediu rural
Cantitate
t/an
Cantitate
kg/loc/an
Medie
ponderata pe
regiune
11.0 43120 37 9.0 10594 9 10.7
4.9 19208 17 4.2 4888 4 4.8
4.6 18032 16 3.9 4558 4 4.5
8.6 33712 29 7.9 8958 8 8.5
3.4 13328 12 2.1 2736 2 3.2
54.0 211680 184 65.9 68436 63 55.8
13.5 52920 46 6.9 9830 7 12.5
TOTAL 100 392000 100 110000 100
Sursa: PRGD Regiunea 5 Vest
%
30

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
Decembrie 2007
2.2.4 Ponderea deseurilor biodegradabile in deseurile municipale
Conform Raportului Agentiei Europene de Mediu „Managementul deseurilor biodegradabile
municipale”, 2002, fractia biodegradabila din deseurile municipale este reprezentata de:
deseuri alimentare si de gradina, deseuri de hârtie si carton, textile, lemn, precum si alte
deseuri biodegradabile continute in deseurile colectate.
Cunoasterii ponderii deseurilor biodegradabile in deseurile municipale este foarte importanta
in etapa de planificare deoarece determina capacitatiile instalatiilor de tratare a deseurilor
biodegradabile in vederea reducerii cantitatii depozitate.
Pana in prezent in judetul Arad nu au fost realizate determinari privind ponderea deseurilor
biodegradabile in deseurile municipale.
In tabelul de mai jos se prezinta o estimare a ponderii deseurilor biodegradabile in deseurile
muncipale pe baza compozitiei deseurilor menajere din mediul urban si rural estimate la
nivelul regiunii, precum si pe baza estimarilor utilizate la elaborarea planurilor regionale de
gestionare a deseurilor.
Tabel 26: Estimarea ponderii deseurilor biodegradabile in deseurile municipale
Ponderea
Tipuri de deseuri
deseurilor
biodegradabile
(%)
1. Deseuri municipale (deseuri menajere si asimilabile
din comert, industrie, institutii, din care:
1.1 Deseuri menajere
Urban 69
deseuri alimentare si de gradina 54
hartie+carton, lemn, textile 15
Rural 78
deseuri alimentare si de gradina 66
hartie+carton, lemn, textile 12
1.2 + 1.3 Deseuri asimilabile din comert, industrie, institutii
60
1.5 Deseuri din gradini si parcuri 90
1.6 Deseuri din piete 80
1.7 Deseuri stradale 44
1.8 Deseuri generate si necolectate
Urban 69
deseuri alimentare si de gradina 54
hartie+carton, lemn, textile 15
Rural 78
deseuri alimentare si de gradina 66
hartie+carton, lemn, textile 12
31

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
Decembrie 2007
2.2.5 Colectarea si transportul deseurilor
Date privind operatorii de salubrizare
Conform datelor furnizate de APM Arad, in prezent, in judet functioneaza 7 operatori de
salubrizare, din care:
• 3 operatori de salubrizare sunt societati cu capital autohton integral privat;
• 4 operatori de salubrizare sunt societati publice de interes local;
• 1 operator de salubrizare este societate cu capital mixt.
In Tabelul 26 este prezentata denumirea operatorilor de salubrizare, precum si localitatile
deservite. Din totalul de 8 operatori de salubrizare, doar 4 detin licenta ANRSCUP: S.C.
Polaris M Holding S.R.L. Constanta, S.C. ASA Serv Ecologice S.R.L. Arad si S.C. RER
Ecologic Service S.A. Oradea si S.C. G&E Invest 2003 S.R.L. Bucuresti
Coform informatiilor detinute de Consiliul Judetean Arad, in judet exista 5 Consilii locale
care au actualizat Regulamentul de salubritate conform Ordinului ANRSCUP nr. 110/iulie
2007: Moneasa, Dorobanti, Ghioroc, Conop si Felnac. Referitor la Regulamentul de
salubrizare al municipiului Arad, acesta a fost aprobat prin HCL nr. 229/21.08.2007, dar a
fost intocmit in baza prevederilor Legii 101/2006.
In prezent sunt in curs de aprobare documentatiii pentru inchiderea depozitelor neconforme si
pentru concesionarea activitatii de salubritate la mai multe Consilii Locale.
32

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
Decembrie 2007
Tabel 27: Operatori de salubrizare
Denumire
S.C. Polaris M Holding
S.R.L. Constanta
S.C. ASA Serv Ecologice
S.R.L. Arad
S.C. G&E Invest 2003 S.R.L.
Bucuresti
Localitati
deservite
Arad
Arad (numai
deseuri asimilabile
celor menajere),
Curtici, com.
Fântânele, com.
Frumuşeni, com.
Vărădia de Mureş
Nădlac, Pecica,
Santana, com.
Şagu, Pilu
Integral de
stat
Majoritar de
stat
Forma de proprietate
Majoritar privat
Autohton
integral privat
X
X
Integral
privat cu
capital mixt
X
Publică de
interes
local
Autorizatie
ANRSCUP
Licenta Clasa 1,
valabila pana la
data de
24.11.2010
Licenta Clasa 1,
valabila pana la
data de
11.11.2010
Licenta nr.
0031/24.10.2007,
clasa 2
S.C. RER Ecologic Service
S.A. Oradea
Chişineu Criş
Primăria Ineu Serviciul Ineu, sat Mocrea
X
Public de Salubrizare
SC Termoconstruct SRL Sebiş, Com.
Moneasa X
X
Licenta Clasa 2,
valabila pana la
data de
10.04.2011
Serviciul economic CL Pâncota
Pâncota
Primaria Lipova – serviciul Lipova
public de salurbizare
Sursa: APM Arad si Grup de lucru 22 noiembrie 2007
X
X
33

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
Gradul de acoperire cu servicii de salubrizare
Gradul de acoperire cu servicii de salubrizare reprezinta raportul din numarul populatiei
deservite de servicii de salubrizare si populatia totala din judet. In Tabelul 2-2 se prezinta
populatia deservita de servicii de salubrizare in perioada 2002-2006, iar in tabelul si figura de
mai jos se prezinta evolutia gradul de acoperire cu servicii de salubrizare in aceasta perioada.
Tabel 28: Gradul de acoperire cu servicii de salubrizare
Gradul de acoperire cu servicii de salubrizare (%)
2002 2003 2004 2005 2006
Total 34,3 38,7 45,9 51,2 54,2
Urban 67,7 76,7 82,5 89,5 94,4
Rural 0,0 0,0 0,0 3,3 4,1
Sursa: APM Arad, noiembrie 2007
Figura 7: Evolutia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare
100
80
(%)
60
40
Total
Urban
Rural
20
0
2002 2003 2004 2005 2006
anul
Sursa: APM Arad, noiembrie 2007
Datele arata o evolutie a gradului de acoperire in mediul urban de la 67,7 % in anul 2002 la
94,4 % in anul 2006. In ceea ce priveste mediu rural, abia incepand cu anul 2005 a inceput sa
existe servicii de salubrizare, insa gradul de acoperire este la nivelul judetului inca extrem de
scazut (circa 4 %).
34

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
In prezent (decembrie 2007), in judetul Arad, in toate cele 10 orase exista servicii de
salubrizare. In mediul rural, exista servicii de salubrizare in urmatoarele comune impreuna cu
satele aferente: Fantanele, Frumuseni, Varadia de Mures, Sagu, Pilu, Apateu, Moneasa,
Macea, Bocsig, Vladimirescu (unde exista o situatie mai speciala intrucat rezultatul licitatiei
de concesionare a fost contestat), Hasmas.
In judet nu este implementata colectarea separata a deseurilor de la populatie. Singurele
localitati unde exista implementata colectarea separata sunt comunele Fantanele, Frumuseni si
Varadia de Mures, localitati deservite de S.C. ASA Serv Ecologic S.R.L., unde se realizeaza
colectarea separata a deseurilor de plastic (folie) si a deseurilor de hartie si carton.
Date privind statiile de transfer
In prezent, in judetul Arad nu exista in functiune nicio statie de transfer. Exista in derulare un
proiect PHARE CES pentru realizarea unei statii de transfer in orasul Ineu.
2.2.6 Valorificarea si tratarea deseurilor
Sortarea deseurilor municipale
In judetul Arad exista in functiune o instalatie de sortare a deseurilor reciclabile ce apartine
societatii S.C. Polaris M Holding S.R.L.
Statia de sortare a intrat in functiune din data de 16.10.2007. Este a 3-a statie de acest fel din
Romania. Prima a fost construita la Constanta, a 2-a la Bucuresti, iar a 3-a la Arad.
Capacitatea statiei de sortare este de 9 t/ora si a fost livrata de catre S.C. ECOSOGEM S.R.L.,
fiind de fabricatie italiana.
Principiul de functionare este urmatorul:
• deseurile nesortate sunt depozitate pe platforma de preselectare de unde sunt preluate de o
banda rulanta transportoare in dispozitivul de dezmembrare a masei de deseuri;
• din dispozitivul de dezmembrare, deseurile ajung pe o banda rulanta la cabina de selectare
unde se efectueaza sortarea manuala a deseurilor reciclabile;
• materialele reciclabile care necesita balotarea ( plastic, hartie/carton, doze de aluminiu) se
elimina fiecare prin tuburi de evacuare urmand a fi transportate pe rand cu ajutorul unei
benzi rulante la presa automata;
• materialele reciclabile care nu necesita balotarea (metalele neferoase) se elimina prin
tuburi de evacuare, care ajung in containere amplasate la celalalt capat al tubului de
evacuate;
• deseurile nereciclabile sunt transportate pe banda rulanta in containere de 25 - 30 mc.,
care ajung la depozitul ecologic;
• la capatul benzii rulante din cabina de selectare este instalat un dispozitiv cu magneti
pentru retinerea obiectelor din metale feroase.
35

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
Materialele reciclabile care se sorteaza sunt urmatoarele:
• deseuri de plastic (PET, HDPE - polietilena de inalta densitate, LPDE – polietilena de
joasa densitate);
• deseuri de hartie - hartie de ziar, hartie de birou, carti;
• deseuri de carton – deseuri de ambalaje din carton;
• deseuri de metale feroase - cu exceptia cutiilor de conserve care nu sunt solicitate spre
valorificare;
• deseuri de metale neferoase - doze de aluminiu.
Conform informatiilor furnizate de reprezentantul S.C. Polaris M Holding S.R.L. in cadrul
primului grup de lucru, in statia de sortare se intentioneaza in viitor sortarea deseurilor
colectate separat, pe masua ce va fi implementat sistemul de colectare separata in municipiul
Arad.
Valorificarea deseurilor municipale
Dupa cum s-a prezentat si in capitolul 3.2, la nivelul judetului nu este implementata colectarea
separata de la populatie a materialelor reciclabile sau a deseurilor biodegradabile, cu exceptia
a trei comune.
Cantitatile valorificate in judet in prezent provin, in principal, de la agentii economici
(industrie si comert). Deseurile valorificabile din deseurile menajere provin, in principal, prin
colectarea informala (in special a PET-ului).
In tabelul de mai jos se prezinta cantitatile de deseuri recilabile colectate si valorificate in anul
2006, conform datelor furnizate de APM Arad.
Tabel 29: Cantitati de deseuri recilabile colectate si valorificate in anul 2006
Tipuri deseuri
Cantitate (tone)
colectata Valorificata stoc
Deseuri de sticla 45 45 0
Deseuri PET 12 5 7
Deseuri PE 1.112 534 735
Deseuri de hartie si carton 6.333 6.233 329
Sursa: APM Arad
Compostarea deseurilor biodegradabile
In judetul Arad nu exista in prezent nicio instalatie de compostare. Exista in derulare un
proiect PHARE CES pentru realizarea unei statii de compostare in orasul Ineu.
36

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
2.2.7 Eliminarea deseurilor
Date privind depozitul conform
In judetul Arad exista un depozit conform de deseuri municipale clasa „b” apartinand
societatii S.C. ASA Serv Ecologic S.R.L. Arad. Adresa depozitului de deseuri este Soseaua
de Centura Nord, FN, OP. 8, CP. 147, COD 310580, ARAD.
Depozitul a fost realizat in baza Contractului de concesiune nr. 70/25.07.2002 incheiat intre
Consiliul Local al Municipiului Arad si A.S.A. INTERNATIONAL ENVIRONMENTAL
SERVICES GmbH.
Depozitul a fost dat in functiune in data de 4 noiembrie 2003, iar anul estimat pentru
inchidere este anul 2033. Suprafata totala a amplasamenntului este de 16,45 ha.
Figura 8: Depozit conform de deseuri municipale ASA Arad
Sursa: ASA Arad
Depozitul detine Autorizatia Integrata de Mediu nr. 27/16.07.2007, valabila pana in data de
16.07.2017.
Conform autorizatiei de mediu, la depozit sunt acceptate atat deseuri municipale, cat si
deseuri de productie nepericuloase. In plus, sunt acceptate si material steril si deseuri din
constructii si demolari, care sunt utilizate pentru realizarea straturilor de acoperire si a
drumurilor de acces in depozit. La depozit nu sunt acceptate deseuri periculoase municipale.
Conform datelor furnizate de societate, in prezent taxele de depozitare sunt urmatoarele:
• 16,6 euro/tona- deseuri municipale nepericuloase;
• 25,1 euro/tona- deseuri industriale nepericuloase;
• 9,5 euro/tona- deseuri din constructii si demolari.
Pentru viitor se preconizeaza o crestere a taxelor de depozitare.
37

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
Populatia arondata in prezent depozitului conform este de circa 190.000 locuitori (circa 40 %
din populatia judetului), din care 186.000 locuitori din mediul urban - orasele Arad si Curtici,
ceea ce reprezinta peste 70 % din populatia din mediul urban. Din mediul rural, populatia
arondata este de circa 4000 locuitori (comunele Frumuseni, Fantanele si Varadia de Mures).
In tabelul de mai jos sunt prezentate cantitatile de deseuri primite la depozit in perioada 2004-
2006.
Tabel 30: Cantitati de deseuri acceptate la depozitul conform in perioada 2004-2006
Anul
Surs: ASA Arad
Deseuri municipale
colectate in amestec
Cantitate (tone/an)
Deseuri din
constructii si
demolari
Deseuri industriale
nepericuloase
2004 70.423 8.939 4.814
2005 77.870 7.165 6.429
2006 107.479 9.087 8.534
Capacitatea totala de depozitare a celulelor actuale este de 416.937 mc, din care capacitatea
disponibila este de 155.418 mc. Capacitatea totala a viitoarelor celule de depozitare este de
1.083.063 mc.
Autorizatia Integrata de Mediu prevede ca toate localitatile din judetul Arad, respectiv un
municipiu , 9 orase si 68 de comune cu satele aferente vor fi arondate direct sau prin statii de
transfer la depozitul conform.
In cadrul amplasamentului depozitului exista o hala de deseuri reciclabile, unde se realizeaza
balotarea deseurilor de plastic si de hartie si carton colectate separat in cele 3 comune. De
asemenea, societatea beneficiaza de finantantare printr-un proiect PHARE CES 2005 pentru
achizitionarea unei prese automate pentru balotarea deseurilor de plastic, hartie si carton. Se
estimeaza ca proiectul va fi finalizat in aprilie 2008.
Date privind depozitele neconforme existente
Conform Planului de implementare a Directivei pentru depozitarea deseurilor, in judetul Arad
exista doua depozite neconforme clasa „b” de deseuri municipale clasa care au sistat
activitatea de depozitare in anul 2003. Ambele depozite se afla amplasate in municipiul Arad,
in strada Campul Linistii si in Str. Poetului.
Pentru depozitul din strada Campul Linistii a fost emis aviz de mediu nr. 47/18.10.2007 ca
urmare a depunerii cererii nr. 10033/17.11.20003. Pentru depozitul din Strada Poetului, avizul
de inchidere este in curs de emitere.
38

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
De asemenea, conform planului de implementare si a HG 349/2005 privind depozitarea
deseurilor, in judetul Arad exista 7 depozite neconforme clasa „b” de deseuri municipale, care
Depozit
Anul sistare
Capacitate
depozitare
Suprafata
An deschidere*
libera in anul
(conform HG
ocupata* (ha)
2004* (m 3 )
349/2005)
Curtici 2012 1978 1 36.000
Nadlac 2012 1995 2 15.000
Sebis 2014 1995 2,5 10.000
Pâncota 2016 1992 1 10.000
Ineu 2016 1993 2,32 12.000
Chişineu-Criş 2016 2003 2,5 15.000
Lipova 2017 2003 2,5 10.000
au obtinut perioada de tranzitie.
Tabel 31: Depozite de deseuri neconfórme cu perioada de tranzitie
In cadrul primului grup de lucru din data de 22 noiembrie 2007 reprezentantii APM Arad au
mentionat faptul ca in anul 2005 terenul aferent depozitului de deseuri de la Sebis a fost
vandut sau concesionat, cu toate ca depozitul detinea autorizatie de si avea perioada de
tranzitie pana in 2014. Instrainarea amplasamentului depozitul s-a facut fara instiintarea
autoritatilor de mediu si sa fara sa se realizeze inchiderea depozitului, conform prevederilor
legale. In prezent, depozitarea deseurilor rezultate din localitatea Sebis se realizeaza ilegal pe
un amplasament situat la circa 1 km de vechiul depozit.
In judetul Arad, conform datelor furnizate de catre APM, au fost identificate un numar de 111
spatii de depozitare in mediul rural, care trebuie sa fie inchise si ecologizate pana la 16 iulie
2009. Pana in prezent nu fost inchis niciun spatiu de depozitare, insa au fost emise 51 de avize
de inchidere simplificata. Toate avizele au ca termen final de ecologizare a spatiilor de
depozitare anul 2009.
O situatie speciala se intalneste in judetul Arad cu depozitele de deseuri municipale din
orasele Pecica si Santana. Cele doua localitati au devenit orase in anul 2003, respectiv 2004
si, prin urmare, depozitele existente nu au fost luate in considerare pentru solicitarea perioadei
de tranzitie. Prin planul de implementare, Romania s-a angajat ca toate spatiile de depozitare
din mediul rural sa fie inchise si ecologizate pana la 16 iulie 2009. Pentru fiecare depozit de
deseuri municipale din mediul urban a fost negociata o perioada de tranzitie. Intrucat cele
doua depozite nu sunt cuprins in Anexa 5 a HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor,
acestea trebuie sa sisteze activitatea si sa fie inchise pana la data de 16 iulie 2009.
Evolutia cantitatilor de deseuri depozitate pe depozitele neconforme
Cantitatile depozitate anual pe depozitele de deseuri neconforme sunt raportate APM in cadrul
anchetei statistice privind deseurile. In Tabelul de mai jos se prezinta cantitatile depozitate pe
fiecare depozit neconform in perioada 2002-2005, conform datelor furnizate de APM Arad.
39

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
Tabel 32: Evolutia cantitatii de deseuri depozitate pe depozitele neconforme
Depozit/localitate
Cantitate depozitata (t/an)
2002 2003 2004 2005
Primaria Ineu 3700 3850 4160 4000
Primaria Sebis 6064 1470 2400 2600
Primaria Lipova 5400 8500
Primaria Ch Cris 1600 1500 1612 1612
Primaria Nădlac 5573 2550 4484 6707
Primaria Pâncota 1910 2100 2300 2175
Primaria Curtici 1350 1500 1400 2532
Total 18370 28126
Cantitatea totala de circa 28.000 tone depozitata pe depozitele neconforme clasa „b” se refera
atat la deseuri municipale, cat si la deseuri de constructii si demolari si deseuri de productie
nepericuloase acceptate pe depozit.
Dupa cum se poate observa din Figura 9, in anul 2005, in judetul Arad circa 76 % din
cantitatea colectata de deseuri municipale, deseuri din constructii si demolari si deseuri
nepericuloase de productie a fost depozitata pe depozitul conform al judetului (apartinand
S.C. ASA Serv Ecologic S.R.L. Arad), in timp de 24 % din cantitate a fost depozitata pe
depozitele neconforme.
Figura 9: Ponderea cantitatilor de deseuri depozitate in functie de tipul de depozit
Depozite
neconforme
24%
Depozit
conform
76%
40

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
3. Obiective si tinte
Obiectivele şi ţintele privind gestionarea deseurilor la nivelul unui judet trebuie să reflecte
respectarea ierarhiei deşeurilor, acordând o importanţă deosebită prevenirii deşeurilor şi
promovării reutilizării, reciclării şi valorificării, astfel încât să fie redus impactul negativ
asupra mediului.
Stabilirea obiectivelor si tintelor se face tinand seama de prevederile legislative, precum si de
Planul National de Gestionare a Deseurilor si Planul Regional de Gestionare a Deseurilor
Regiunea 5 Vest.
Obiectivele si tintele stabilite la nivel de judet trebuie sa fie cel putin egale si cele prevazute la
nivelul regiunii.
Consultantul a propus o serie de obiective si tinte, care au fost stabilite in conformitate cu
prevederile legale, cu Strategia si Planul National de Gestionare a Deseurilor si cu Planul
regional de Gestionare a Deseurilor Regiunea 5 Vest. Propunerile de obiective si tinte au fost
discutate in cadrul primului grup de lucru din data de 22 noiembrie 2007.
In cele ce urmeaza se prezinta obiectivele, tintele si termenele de realizare a acestora stabilite
de comun acord cu membrii grupului de lucru.
Tabel 33: Obiective si tinte
Domeniul/
Obiective
Activitatea
Politica şi Dezvoltarea politicii judetene în
cadrul legislativ vederea implementării unui
sistem integrat de gestiune a
deşeurilor
Obiective subsidiare/ŢinteTermen
Crearea cadrului
organizatoric pentru
stabilirea orientării judetene
în domeniul gestiunii 2007-2008
deşeurilor şi a
instrumentelor de
implementare a acesteia
Realizarea asociatiei de
dezvoltare intercomunitara
la nivelul judetului in
vederea realizarii sistemului 2007-2008
integrat de gestionare a
deseurilor
Realizarea aplicatiei pentru
obtinerea de finantare prin
FEDR in vederea realizarii
sistemului integrat de
gestionare a deseurilor la
nivelul judetului
2008
41

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
Domeniul/
Activitatea
Aspecte
instituţionale şi
organizatorice
Resursele
umane
Finanţarea
sistemului de
gestionare a
deşeurilor
Obiective
Adaptarea şi dezvoltarea
cadrului instituţional şi
organizatoric în vederea
îndeplinirii cerinţelor naţionale şi
compatibilizarea cu structurile
europene
Asigurarea resurselor umane ca
număr şi pregătire profesională
Obiective subsidiare/ŢinteTermen
Crearea condiţiilor pentru
eficientizarea structurilor
instituţionale şi a sistemelor
aferente activităţilor de
gestionare a deşeurilor
Întărirea capacităţii
administrative şi a
responsabilităţii în
aplicarea legislaţiei
Asigurarea de personal
suficient şi bine pregătit
profesional şi dotări
corespunzătoare la toate
nivelele, in special la
nivelul autoritatilor
administratiilor publice
locale
Crearea şi utilizarea de sisteme şi Stimularea creării şi
dezvoltării unei pieţe
viabile de deşeuri
reciclabile
mecanisme economico-financiare
pentru gestionarea deşeurilor în
condiţiile respectării principiilor
generale, cu precădere a
principiului “poluatorul plăteşte”
2008
2008
2008
Permanent
Informarea şi
conştientizarea
părţilor
implicate
Promovarea unui sistem de
informare, conştientizare şi
motivare pentru toate părţile
implicate
Optimizarea utilizării
tuturor fondurilor naţionale
şi fondurilor europene şi
internaţionale disponibile
pentru cheltuieli de capital
în domeniul gestionării
deşeurilor
Îmbunătăţirea
mecanismelor economicofinanciare
pentru
gestionarea deşeurilor
municipale
permanent
2007-2008
Intensificarea comunicării
între toate părţile implicate Permanent
Organizarea de campanii de
constientizare pentru
publicul tinta (autoritatile
administratiei publice
locale si cetateni) cu privire Permanent
la masurile de
implementare prevazute in
PJGD
42

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
Domeniul/
Activitatea
Date şi
informaţii
privind
deseurile
Prevenirea
generării
deşeurilor
Valorificarea
potenţialului
util din deşeuri
Obiective
Obţinerea de date şi informaţii
complete şi corecte, care să
corespundă cerinţelor de
raportare la nivel naţional şi
european
Maximizarea prevenirii generării
deşeurilor
Exploatarea tuturor posibilităţilor
de natura tehnică şi economică
privind valorificarea deşeurilor
Dezvoltarea activităţilor de
valorificare materială şi
energetică
Obiective subsidiare/ŢinteTermen
Organizarea de campanii de permanent
informare a autoritatilor
administratiilor publice si a
cetatenilor
Îmbunătăţirea sistemului
judetean de colectare,
prelucrare, analizare şi
validare a datelor şi
2008
informaţiilor referitoare la
generarea şi gestionarea
deşeurilor
Promovarea şi aplicarea
principiului prevenirii Permanent
deşeurilor la consumator
Dezvoltarea pieţii pentru
materiile prime secundare
şi susţinerea promovării
utilizării produselor
obţinute din materiale
il
Permanent
Promovarea prioritara a
valorificării materiale în
măsura posibilităţilor
tehnice şi economice în Permanent
condiţii de siguranţă pentru
sănătatea populaţiei şi
mediu
Promovarea valorificării
energetice în cazul în care
valorificarea materială nu
este fezabilă din punct de
vedere tehnico-economic.
Permanent
Colectarea şi
transportul
deşeurilor
Îmbunătăţirea/dezvoltarea unui
sistem integrat de colectare şi
transport a deşeurilor
Licentiere ANRSCUP a
tuturor agentilor de
salubrizare din judet
2009
Extinderea sistemelor de
colectare a deşeurilor
municipale în mediul urban
– arie de acoperire 100 %
Extinderea sistemul de
colectare a deşeurilor
municipale în mediu rural –
arie de acoperire minim 90
%
2009
2009
43

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
Domeniul/
Activitatea
Colectarea şi
transportul
deşeurilor
Tratarea
deşeurilor
Ambalaje şi
deşeuri de
ambalaje
Obiective
Îmbunătăţirea/dezvoltarea unui
sistem integrat de colectare şi
transport a deşeurilor
Promovarea tratării deşeurilor în
vederea asigurării unui
management ecologic raţional
Reducerea cantităţii de deşeuri
de ambalaje eliminate
Obiective subsidiare/ŢinteTermen
Modernizarea sistemelor
actuale de colectare şi Permanent
transport
Implementarea sistemelor
de colectare separata a
materialelor valorificare
astfel încât să se asigure
atingerea obiectivelor Permanent
legislative referitoare la
deşeurile de ambalaje şi
deşeurile biodegradabile
Construirea de staţii de
transfer pe baza studiilor
de fezabilitate şi în corelaţie 2008-2011
cu anii de închidere a
depozitelor existente
Încurajarea tratării
deşeurilor în vederea
valorificării (materiale şi
energetice), diminuării
caracterului periculos şi
diminuării cantităţii de
deşeuri eliminate final
Reciclarea a minimum 60%
pentru hârtie/carton şi
minimum 50% pentru
metal, din greutatea fiecărui
tip de material conţinut în
deşeurile de ambalaj
generate in judet
Valorificarea sau
incinerarea în instalaţii de
incinerare cu recuperare de
energie a minimum 50%
din greutatea deşeurilor de
ambalaje generate in judet
permanent
2008
2011
Reciclarea a minimum 15%
pentru plastic şi pentru
lemn, din greutatea fiecărui
2011
tip de material conţinut în
deşeurile de ambalaje
generate in judet
44

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
Domeniul/
Activitatea
Ambalaje şi
deşeuri de
ambalaje
Deşeuri
biodegradabile
Deşeuri din
construcţii şi
demolări
Obiective
Reducerea cantităţii de deşeuri
biodegradabile depozitate
Gestionarea corespunzătoare cu
respectarea principiilor strategice
şi a minimizării impactului
asupra mediului şi sănătăţii
umane
Obiective subsidiare/ŢinteTermen
Valorificarea sau
incinerarea în instalaţii de
incinerare cu recuperare de
energie a minimum 60%
din greutatea deşeurilor de
ambalaje generate in judet
Reciclarea a minimum 55%
din greutatea totală a
materialelor de ambalaj
conţinute în deşeurile de
ambalaje, cu minimum 60%
pentru sticlă şi minimum
22,5% pentru plastic
Reducerea cantităţii de
deşeuri biodegradabile
municipale depozitate la 75
% din cantitatea totală
(exprimată gravimetric)
produsă în anul 1995 in
judet
Reducerea cantităţii de
deşeuri biodegradabile
municipale depozitate la 50
% din cantitatea totală
(exprimată gravimetric),
produsă în anul 1995 in
judet
Reducerea cantităţii de
deşeuri biodegradabile
municipale depozitate la 35
% din cantitatea totală
(exprimată gravimetric),
produsă în anul 1995 in
judet
Colectarea separată a
deşeurilor pe deşeuri
periculoase şi deşeuri
nepericuloase
Tratarea deşeurilor
periculoase în vederea
eliminării
2013
2013
2010
2013
2016
Permanent
Permanent
Crearea de capacităţi de
Permanent
tratare şi valorificare
Eliminarea corespunzătoare
a deşeurilor care nu pot fi Permanent
valorificate
45

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
Domeniul/
Activitatea
Nămoluri de la
staţiile de
epurare
orăşeneşti
Deşeuri de
echipamente
electrice şi
electronice
Vehicule scoase
din uz
Deşeuri
voluminoase
Deşeuri
periculoase din
deşeuri
menajere
Obiective
Gestionarea corespunzătoare cu
respectarea principiilor strategice
şi a minimizării impactului
asupra mediului şi sănătăţii
umane
Colectare separată, reutilizare,
reciclare şi valorificare
Reutilizarea şi valorificarea
componentelor
Gestionarea corespunzătoare cu
respectarea principiilor strategice
şi a minimizării impactului
asupra mediului şi sănătăţii
umane
Gestionarea corespunzătoare cu
respectarea principiilor strategice
şi a minimizării impactului
asupra mediului şi sănătăţii
umane
Obiective subsidiare/ŢinteTermen
Prevenirea eliminării
ilegale şi a deversării în
apele de suprafaţă
Promovarea a valorificării
în agricultură în condiţiile
respectării prevederilor
legislative
Promovarea tratării prin
presare/deshidratare în
vederea co-incinerării
Implementarea colectarii
separate a DEEE de la
populatie de catre firmele
de salubrizare
Asigurarea functionarii de
puncte de colectare a DEEE
de la gospodariile
particulare, conform
prevederilor legale
Rata medie anuală de
colectare separata de DEEE
pe cap de locuitor provenite
de la gospodăriile
particulare de 4,00 kg
Asigurarea functionari
punctelor de colectare a
VSU si trimiterea la tratarea
a tuturor VSU colectate
Implementarea sistemului
de colectare a deşeurilor
voluminoase de la populaţie
de catre firmele de
salubrizare
Permanent
Permanent
2008
2008
2008
permanent
Începând cu 1
ianuarie 2008
Valorificarea potenţialului
util din material şi energetic Permanent
deşeurile voluminoase
Implementarea unui sistem
de colectare separată a
Începând cu 1
deşeurilor periculoase din
ianuarie 2006
deşeurile municipale de
catre firmele de salubrizare
Tratarea în vederea
eliminării
Permanent
46

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
Domeniul/
Activitatea
Eliminarea
deşeurilor
Obiective
Eliminarea deşeurilor în
conformitate cu cerinţele
legislaţiei în domeniul gestiunii
deşeurilor în scopul protejării
sănătăţii populaţiei şi a mediului
Obiective subsidiare/ŢinteTermen
Sistarea activităţii celor 7
depozite neconforme clasa
"b" din zona urbană
Închiderea şi monitorizarea
post închidere a celor 9
depozite neconforme clasa
„b”
Închiderea şi ecologizarea
tuturor spaţiilor de
depozitare din zona rurală
si a depozitelor din orasele
Pecica si Santana
Promovarea eliminarii
deseurilor pe depozitul
judetean conform
apartinand ASA Arad
etapizat in
perioada
2012-2017,
conform HG
349/2005
Corelat cu
calendarului
de sistare a
activităţii
Pana la 16
iulie 2009
Permanent
47

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
4. Prognoza privind generarea deseurilor municipale si
a deseurilor de ambalaje
4.1 Prognoza privind generarea deseurilor municipale
Calculul prognozei de generare a deseurilor municipale se bazeaza pe cantitatea estimata ca s-
a generat in anul 2005 si tinand seama de urmatorii indicatori:
• evolutia populatiei pe medii pentru perioada de planificare;
• evolutia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare;
• cresterea indicatorului de generare a deseurilor municipale.
Evolutia populatiei pe medii
Conform Metodologiei pentru elaborarea planurilor regionale si judetene de gestionare a
deseurilor, pentru calculul prognozei de generare a deseurilor este utilizata proiectia
populatiei pentru perioada de planificare in varianta medie.
Datele privind proiectia populatiei in varianta medie au fost furnizate de catre Oficiul de
Studii si Proiectii Demografice din cadrul Institului National de Statistica.
Tabel 34: Proiectia populatiei - varianta medie
Populatia 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Urban 255.083 254.425 253.437 253.081 252.673 252.210 251.692 251.117 250.487 249.837 249.162
Rural 204.203 204.062 204.276 204.065 203.844 203.612 203.370 203.124 202.879 202.634 202.389
Total 459.286 458.487 457.713 457.146 456.517 455.822 455.062 454.241 453.366 452.471 451.551
Evolutia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare
Evolutia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare s-a stabilit in functie de situatia
actuala (cap. 2), precum si de obiectivele si tintele stabilite in capitolul 3.
Tabel 35: Evolutia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare (%)
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Urban 90 94 96 98 100 100 100 100 100 100 100
Rural 3 4 6 20 90 90 90 92 94 96 98
Total 51 54 56 63 96 96 96 96 97 98 99
Cresterea indicatorului de generare a deseurilor municipale
Conform prevederilor Planului National de Gestionare a Deseurilor, a Planului Regional de
Gestionare a Deseurilor Regiunea 5, precum si a Metodologiei de elaborare a planurilor
regionale si judetene de gestionare a deseurilor, pana in anul 2015, indicatorul de generare a
deseurilor municipale va creste anual cu 0,8 %. Aceasta crestere se aplica tuturor tipurilor de
deseuri municipale.
48

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
Prognoza de generare a deseurilor municipale
Pe baza datelor privind cantitatile de deseuri municipale generate in judetul Arad in anul 2005
(Tabel 24) si a indicatorilor mentionati anteriori se calculeaza cantitatile prognozate a se
genera pentru perioada de planificare.
Tabel 36: Prognoza cantitatilor generate de deseuri de ambalaje
Cantitate de deseuri (tone)
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
1. Deseuri municipale
(deseuri menajere si
asimilabile din 154.150 162.838 163.839 164.997 166.142 167.275 168.395 169.502 170.595 171.689 172.780
comert, industrie,
institutii, din care:
Deseuri menajere
1.1 (colectate in amestec 70.050 81.304 83.974 90.628 114.987 115.715 116.426 117.763 119.093 120.429 121.767
si separat)
Urban 69.050 80.072 82.110 84.373 86.643 87.176 87.693 88.193 88.676 89.153 89.623
Rural 1.000 1.231 1.864 6.255 28.344 28.538 28.732 29.570 30.418 31.276 32.144
1.2
+
1.3
Deseuri asimilabile
din comert, industrie,
institutii (colectate in
amestec si separat)
20.620 20.785 20.951 21.119 21.288 21.458 21.630 21.803 21.977 22.153 22.330
Deseuri din gradini si
1.5 parcuri
850 857 864 871 878 885 892 899 906 913 921
1.6 Deseuri din piete
30 30 30 31 31 31 31 32 32 32 32
1.7 Deseuri stradale
25.000 25.200 25.402 25.605 25.810 26.016 26.224 26.434 26.646 26.859 27.074
Deseuri menajere
1.8 generate si necolectate
37.600 34.662 32.619 26.744 3.149 3.171 3.192 2.571 1.942 1.303 656
Urban 8.800 5.111 3.421 1.722 0 0 0 0 0 0 0
Rural 28.800 29.551 29.197 25.022 3.149 3.171 3.192 2.571 1.942 1.303 656
4.2 Prognoza privind generarea deseurilor biodegradabile
municipale
Ţintele prevăzute în Directiva 1999/31/EC şi HG 349/2005 se referă la deşeuri
biodegradabile municipale.
Directiva 1999/31/EC si HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor definesc:
• deşeurile municipale ca „deşeuri menajere şi alte deşeuri, care, prin natura sau compoziţie,
sunt similare cu deşeurile menajere”;
• deşeurile biodegradabile ca „deşeuri care suferă descompuneri anaerobe sau aerobe, cum
ar fi deşeurile alimentare ori de grădină, hârtia şi cartonul”.
Legislaţia europeană şi naţională nu defineşte deşeurile biodegradabile municipale. Totuşi,
combinând cele două definiţii rezultă următoarea definiţie: deşeuri biodegradabile
municipale înseamnă deşeuri biodegradabile din gospodării, precum şi alte deşeuri
biodegradabile, care, prin natură sau compoziţie, sunt similare cu deşeurile biodegradabile
din gospodării.
Astfel, deşeurile biodegradabile municipale reprezintă fracţia biodegradabilă din deşeurile
menajere şi asimilabile colectate în amestec, precum şi fracţia biodegradabilă din deşeurile
49

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
municipale colectate separat, inclusiv deşeuri din parcuri şi grădini, pieţe, deşeuri stradale şi
deşeuri voluminoase.
Conform Raportului Agenţiei Europene de Mediu „Managementul deşeurilor biodegradabile
municipale”, 2002, fracţia biodegradabilă din deşeurile municipale este reprezentată de:
deşeuri alimentare şi de grădina, deşeuri de hârtie şi carton, textile, lemn, precum şi alte
deşeuri biodegradabile conţinute în deşeurile colectate.
Astfel, pentru a putea determina prognoza de generare a deseurilor biodegradabile municipale
trebuie cunoscuta ponderea deseurilor biodegradabile in fiecare tip de deseuri municipale.
Intrucat pana in prezent la nivelul judetului nu au fost efectuate masuratori, ponderea
deseurilor biodegradabile in deseurile menajere se estimeaza in functie de estimarile privind
compozitia, iar ponderea in celelalte tipuri de deseuri municipale este preluata din PJGD
Regiunea 5 si Metodologia de elaborare a planurilor regionale si judetene de gestionare a
deseurilor.
Tabel 37: Ponderea deseurilor biodegradabile in deseurile municipale (%)
1. Deseuri municipale (deseuri menajere
si asimilabile din comert, industrie,
institutii, din care:
1.1 Deseuri menajere
Urban 69
deseuri alimentare si de gradina 54
hartie+carton, lemn, textile 15
Rural 78
deseuri alimentare si de gradina 66
hartie+carton, lemn, textile 12
1.2 + 1.3 Deseuri asimilabile din comert,
industrie, institutii
60
1.5 Deseuri din gradini si parcuri 90
1.6 Deseuri din piete 80
1.7 Deseuri stradale 44
1.8 Deseuri generate si necolectate
Urban 69
deseuri alimentare si de gradina 54
hartie+carton, lemn, textile 15
Rural 78
deseuri alimentare si de gradina 66
hartie+carton, lemn, textile 12
50

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
Tabel 38: Prognoza privind cantitatile generate de deseuri biodegradabile municipale
Cantitate de deseuri (tone)
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
1. Total deseuri
biodegradabile din
deseuri municipale ,
101.122 107.141 107.793 108.547 109.292 110.028 110.754 111.470 112.178 112.884 113.589
din care:
Deseuri
1.1 biodegradabile din 48.425 56.210 58.110 63.096 81.892 82.411 82.920 83.918 84.912 85.910 86.912
deseurile menajere
Urban 47.645 55.250 56.656 58.217 59.784 60.152 60.508 60.853 61.186 61.516 61.840
deseuri
alimentare si de 37.287 43.239 44.339 45.561 46.787 47.075 47.354 47.624 47.885 48.143 48.397
gradina
hartie+carton,
lemn, textile
10.358 12.011 12.317 12.656 12.997 13.076 13.154 13.229 13.301 13.373 13.444
Rural 780 960 1.454 4.879 22.108 22.260 22.411 23.065 23.726 24.395 25.072
deseuri
alimentare si de
660 813 1.230 4.129 18.707 18.835 18.963 19.516 20.076 20.642 21.215
gradina
hartie+carton,
lemn, textile
120 148 224 751 3.401 3.425 3.448 3.548 3.650 3.753 3.857
1.2
+
1.3
1.5
1.6
1.7
1.8
Deseuri
biodegradabile din
deseurile asimilabile
din comert, industrie,
institutii
12.372 12.471 12.571 12.671 12.773 12.875 12.978 13.082 13.186 13.292 13.398
Deseuri
biodegradabile din
deseurile din gradini si
parcuri
765 771 777 784 790 796 802 809 815 822 828
Deseuri
biodegradabile din 24 24 24 25 25 25 25 25 26 26 26
deseurile din piete
Deseuri
biodegradabile din 11.000 11.088 11.177 11.266 11.356 11.447 11.539 11.631 11.724 11.818 11.912
deseurile stradale
Deseurile
biodegradabile din
deseurile menajere
28.536 26.576 25.135 20.705 2.456 2.473 2.490 2.006 1.514 1.016 512
generate si necolectate
Urban 6.072 3.527 2.361 1.188 0 0 0 0 0 0 0
• deseuri
alimentare si de 4.752 2.760 1.847 930 0 0 0 0 0 0 0
gradina
• hartie+carton,
lemn, textile
1.320 767 513 258 0 0 0 0 0 0 0
Rural 22.464 23.050 22.774 19.517 2.456 2.473 2.490 2.006 1.514 1.016 512
• deseuri
alimentare si de 19.008 19.504 19.270 16.514 2.079 2.093 2.107 1.697 1.281 860 433
gradina
• hartie+carton,
lemn, textile
3.456 3.546 3.504 3.003 378 381 383 309 233 156 79
51

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
4.3 Prognoza privind generarea deseurilor de ambalaje
Prognoza de generare a deseurilor de ambalaje se bazeaza, ca si prognoza de generare a
deseurilor municipale, pe cantitatea de deseuri de ambalaje generata in judet in anul 2005 si
tinand seama de urmatorii indicatori:
• cresterea anuala a cantitatii de deseuri generate;
• structura deseurilor de ambalaje.
Cantitatea de deseuri de ambalaje generata in judet in anul 2005
Intrucat in prezent nu exista date relevante privind ambalajele si deseurile de ambalaje decat
la nivel national, estimarea cantitatii generate la nivel judetean se realizeaza pe baza acestor
date.
Conform MMDD/ANPM in Romania in anul 2005 au fost introduse pe piata o cantitate de
1.140.844 tone ambalaje. Teoretic, cantitatea de deseuri de ambalaje generata intr-un an este
egala cu cantitatea de ambalaje introdusa pe piata in anul rspectiv. In realitate, deseurile de
ambalaje se impurifica prin contact cu produsul si cu celelalte tipuri de deseuri, cantitatea de
deseuri de ambalaje generata fiind mai mare. Astfel, cantitatea de deseuri de ambalaje
impurificate generata in anul 2005 la nivelul tarii a fost de 1.545.866 tone (coeficientii de
impurificare pe tip de material fiind cei utilizati in PRGD).
Determinarea cantităţii de deşeuri de ambalaje generate la nivel de regiuni se realizeaza pe
baza următorilor factori:
• populaţia fiecărei regiuni în anul 2005;
• cheltuielile băneşti ale populaţiei pentru achiziţia mărfurilor alimentare şi a băuturilor, a
mărfurilor nealimentare şi a serviciilor.
S-a considerat că deşeurile de ambalaje generate sunt direct proporţionale cu mărfurile şi
serviciile achiziţionate de către populaţie.
Astfel, in anul 2005 in Regiunea 5 Vest se estimeaza ca s-a generat o cantitate de 148.823
tone.
Conform Metodologiei de elaborare a planurilor regionale si judetene de gestionare a
deseurilor, impartirea pe judete a cantitatii de deseuri de ambalaje estimate ca se genereaza in
regiune se realizeaza in functie de veniturile salariale totale.
Tabel 39: Veniturile salariale totale in judet si regiune
Castigul salarial mediu Numarul mediu Venituri salariate
Judet/regiune
net lunar (RON) al salariatilor totale RON)
Arad 668 115.700 77.287.600
Regiunea 5 718 484.100 347.583.800
Astfel, cantitatea de deseuri de ambalaje generata in judetul Arad in anul 2005 se estimeaza a
fi de 33.092 tone.
52

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
Cresterea anuala a cantitatii de deseuri de ambalaje generate
Conform datelor MMDD/ANPM, in anul 2006 cantitatea de deseuri de ambalaje generate a
crescut cu 13 % fata de cantitatea de deseuri de ambalaje generata in anul 2005. Pentru
perioada 2007-2015 se considera aceleasi cresteri ca si in PRGD, si anume:
• pentru perioada 2007 – 2009 o crestere anuala de 7 %;
• pentru perioada 2010 – 2013 o crestere anuala de 5 %;
• pentru perioada 2014 – 2015 o crestere anuala de 4 %.
Structura deseurilor de ambalaje
Intrucat tintele privind deseurile de ambalaje sunt si pe tip de material, structura deseurilor de
ambalaje generate este foarte importanta. Deorece in prezent nu exista masuratori nici la nivel
de judet, si nici la nivel de regiune, se utilizeaza structura deseurilor de ambalaje de la nivel
national, si anume:
Structura deseurilor de ambalaje (%)
Hartie si carton 26,90
Plastic 33,00
Sticla 17,90
Metale 7,40
Lemn 9,90
Calculul cantitatilor de deseuri de ambalaje prognozate a se genera
Intrucat deseurile de ambalaje provin atat de la populatie, cat si din industrie, comert si
institutii, este util sa se cunoasca cantitatile generate pe cele doua surse de generare. Calculul
cantitatilor de ambalaje pe surse de generare se face tinand seama de ponderea deseurilor de
ambalaje.
Ponderea deseurilor de ambalaje in functie de
sursa de generare
Populatie
(%)
Industrie,
comert,
institutii
(%)
Hartie si carton 55 45
Plastic 75 25
Sticla 80 20
Metale 75 25
Lemn 0 100
53

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
Tabel 40: Prognoza de generare a deseurilor de ambalaje, total
Total ambalaje
Cantitate de deseuri de ambalaje (tone)
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Total 33.092 37.394 40.011 42.812 45.809 48.099 50.504 53.030 55.681 57.908 60.225 62.634
Hartie si carton 8.902 10.059 10.763 11.516 12.323 12.939 13.586 14.265 14.978 15.577 16.200 16.848
Plastic 10.920 12.340 13.204 14.128 15.117 15.873 16.666 17.500 18.375 19.110 19.874 20.669
Sticla 5.923 6.693 7.162 7.663 8.200 8.610 9.040 9.492 9.967 10.366 10.780 11.211
Metale 2.449 2.767 2.961 3.168 3.390 3.559 3.737 3.924 4.120 4.285 4.457 4.635
Lemn 3.276 3.702 3.961 4.238 4.535 4.762 5.000 5.250 5.512 5.733 5.962 6.201
Tabel 41. Prognoza de generare a deseurilor de ambalaje provenite de la populatie
Populatie
Cantitate de deseuri de ambalaje (tone)
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Total 19.662 22.217 23.773 25.437 27.217 28.578 30.007 31.508 33.083 34.406 35.782 37.214
Hartie si carton 4.896 5.532 5.920 6.334 6.777 7.116 7.472 7.846 8.238 8.568 8.910 9.267
Plastic 8.190 9.255 9.903 10.596 11.338 11.905 12.500 13.125 13.781 14.332 14.906 15.502
Sticla 4.739 5.355 5.730 6.131 6.560 6.888 7.232 7.594 7.974 8.292 8.624 8.969
Metale 1.837 2.075 2.221 2.376 2.542 2.670 2.803 2.943 3.090 3.214 3.342 3.476
Lemn 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Tabel 42: Prognoza de generare a deseurilor de ambalaje provenite din industrie,
comert si institutii
Industrie,
Cantitate de deseuri de ambalaje (tone)
comert,
institutii 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Total 11.809 13.344 14.278 15.278 16.347 17.164 18.022 18.924 19.870 20.665 21.491 22.351
Hartie si carton 4.006 4.527 4.843 5.182 5.545 5.822 6.114 6.419 6.740 7.010 7.290 7.582
Plastic 2.730 3.085 3.301 3.532 3.779 3.968 4.167 4.375 4.594 4.777 4.969 5.167
Sticla 1.185 1.339 1.432 1.533 1.640 1.722 1.808 1.898 1.993 2.073 2.156 2.242
Metale 612 692 740 792 847 890 934 981 1.030 1.071 1.114 1.159
Lemn 3.276 3.702 3.961 4.238 4.535 4.762 5.000 5.250 5.512 5.733 5.962 6.201
54

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
4.4 Cuantificarea tintelor privind deseurile biodegradabile
municipale si deseurile de ambalaje
4.4.1 Cuantificarea tintelor privind deseurile biodegradabile municipale
Directiva 1999/31/CE şi HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor prevăd următoarele ţinte
privind deşeurile biodegradabile municipale:
a) reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 75% din
cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995, în maximum 5 ani de la
data de 16 iulie 2001;
b) reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 50% din
cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995, în maximum 8 ani de la
data de 16 iulie 2001;
c) reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 35% din
cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995, în maximum 15 ani de
la data de 16 iulie 2001.
Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor prevede ca statele membre care în anul
1995 ori un an anterior pentru care exista date standardizate EUROSTAT au depozitat mai
mult de 80 % din cantitatea colectată de deşeuri municipale pot amâna atingerea ţintelor
prevăzute la paragrafele (a), (b) şi (c) cu o perioadă care nu trebuie să depăşească patru ani.
În Planul de implementare pentru Directiva 1999/31/EC privind depozitarea deşeurilor se
menţionează că România nu solicită perioada de tranziţie pentru îndeplinirea ţintelor de
reducere a deşeurilor biodegradabile municipale depozitate. Pentru îndeplinirea ţintelor
prevăzute la art. 5(2) lit.a şi b din Directiva, România va aplica prevederile parag. 3 al art.
5(2) privind posibilitatea amânării realizării ţintelor prin acordarea unor perioade de graţie de
4 ani, până la 16 iulie 2010 şi respectiv până la 16 iulie 2013. Cea de-a treia ţinta va fi atinsă
la termenul prevăzut în Directiva, respectiv 16 iulie 2016.
Conform Planului de implementare a directivei privind depozitarea deşeurilor cantitatea totală
de deşeuri biodegradabile municipale generată în România în anul 1995 a fost de 4,8 milioane
tone, din care 101.493 tone au fost generate in judetul Arad.
În tabelul de mai jos se prezintă cantităţile de deşeuri biodegradabile municipale ce trebuie
reduse la depozitare în anii 2010, 2013, conform celor prezentate anterior.
Tabel 43: Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile municipale
2010 2013
Cantitate generată de deşeuri biodegradabile
municipale (tone) 110.028 112.178
Cantitate maximă de deşeuri biodegradabile
municipale care poate fi depozitată (tone) 76.120 50.747
Cantitate de deşeuri biodegradabile
municipale ce trebuie redusă de la
depozitare (tone) 33.908 61.431
55

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
4.4.2 Cuantificarea tintelor privind deseurile de ambalaje
România a obţinut derogare de la prevederile articolului 6 alin. (1) al Directivei 94/62/CE
privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, amendată prin Directiva 2004/12/EC. În tabelul
de mai jos sunt prezentate obiectivele privind reciclarea şi valorificarea sau incinerare în
instalaţii de incinerare cu recuperare de energie conform tratatului de aderare a României.
Pentru obiectivele de reciclare referitoare la hârtie şi carton şi metale, România nu a cerut
perioada de derogare.
Ţintele privind deşeurile de ambalaje se raportează la cantitatea totală de deşeuri de ambalaje
generate în anul respectiv.
Tabel 44: Ţinte de reciclare/valorificare privind deşeurile de ambalaje
Ţinte de reciclare/valorificare (%)
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Hârtie şi carton 60
Plastic 8 10 11 12 14 16 18 22,5
Sticlă 21 22 32 38 44 48 54 60
Metale 50
Lemn 4 5 7 9 12 15
Total reciclare 26 28 33 38 42 46 50 55
Total valorificare 32 34 40 45 48 53 57 60
Sursa: Tratatul de aderare al României
Pe baza cantităţilor de deşeuri de ambalaje pe tip de material prognozate ce se vor genera
(Cap. 4.3) se cuantifică ţintele de reciclare şi valorificare.
Tabel 45: Cuantificarea ţintelor privind deşeurile de ambalaj,total şi pe tip de material
Cantitate de deşeuri de ambalaje (tone)
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
H+C 6.910
Plastic 987 1.320 1.554 1.814 2.222 2.667 3.150 4.134
Sticlă 1.406 1.576 2.452 3.116 3.788 4.339 5.126 5.980
Metale 1.584
Lemn 148 198 297 408 571 750
Total reciclare 9.722 11.203 14.128 17.407 20.202 23.232 26.515 30.625
Total valorificare 11.966 13.604 17.125 20.614 23.088 26.767 30.227 33.409
56

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
5. Fluxuri specifice de deseuri
5.1 Deseuri periculoase din deseurile municipale
Conform Listei europene a deseurilor si a HG 856/202 privind evidenta gestiunii deseurilor si
pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, din cele 40 tipzri
de deseuri, 14 sunt incadrate ca deseuri periculoase. In tabelul de mai jos sunt prezentate
tipurile de deseuri municipale periculoase.
Tabel 46: Tipuri de deseuri municipale periculoase
Cod deşeu
Tip deşeu
20 01 13* Solvenţi
20 01 14* Acizi
20 01 15* Alcali
20 01 17* Fotochimice
20 01 19* Pesticide
20 01 21* Tuburi fluorescente şi alte deşeuri care conţin mercur
20 01 23* Echipamente scoase din funcţiune, care conţin clorofluorcarburi
20 01 26* Uleiuri şi grăsimi, altele decât cele menţionate în 20 01 25
20 01 27* Vopseluri, cerneluri, adezivi, şi răşini care conţin substanţe
periculoase
20 01 29* Detergenţi care conţin substanţe periculoase
20 01 31* Medicamente citotoxice şi citostatice
20 01 33* Baterii şi acumulatori incluşi la 16 06 01, 16 06 02 sau 16 06 03
20 01 35* Echipamente electrice şi electronice scoase din funcţiune, altele decât
cele menţionate la 20 01 21 şi 20 01 23 conţinând componente
periculoase
20 01 37* Lemn conţinând substanţe periculoase
In acest capitol nu vor fi tratate decat deseurile marcate cu verde in tabelul de mai sus.
Celelalte 3 tipuri de deseuri ( 20 01 21*, 20 01 23* si 20 01 35*) reprezinta deseuri de
echipamente electrice si electronice, care vor fi tratate intr-un capitol separat.
57

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
Cantitati generate
In prezent, desi este o obligati legislativa nu se realizeaza colectarea separata a deseurilor
peirculoase din deseurile municipale. Prin urmare, cantitatea de deseuri periculoase
municipale generata an de an este necunoscuta.
Conform Metodologiei pentru elaborarea planurilor regionale si judetene de gestionare a
deseurilor, aprobata prin Ordinul ministerului mediului si dezvoltarii durabile nr. 951/6 iunie
2007, estimarea cantitatii de deseuri municipale generate se poate face pe baza de indicatori
statistici de generare din alte tari europene, si anume:
• 2,5 kg/persoana x an in mediu urban;
• 1,5 kg/persoana x an in mediul rural.
Tinand seama de acesti indicatori, cantitatea estimata de deseuri municipale periculoase
generata in judetul Arad in anul 2005 este de:
• 636 tone in mediul urban;
• 306 tone in mediul rural.
Gestionarea deseurilor periculoase din deseurile municipale
Conform prevederilor articolului articolului 49 A (e) din OUG 78/2000 privind regimul
deseurilor cu modificarile si completarile ulterioare autoritatile administratiei publice locale la
nivel de comune, orase si municipii au obligatia sa asigure colectarea selectiva, transportul,
neutralizarea, valorificarea si eliminarea finala a deseurilor, inclusiv a deseurilor periculoase,
in conformitate cu prevederile legale in vigoare.
Pana in prezent, in judetul Arad nu a fost inca implementata colectarea separata a deseurilor
menajere periculoase.
In cele ce urmeaza se prezita cateva optiuni de colectare a deseurilor periculoase de la
gospodariile particulare, optiuni prezentate in PRGD.
Optiuni privind colectarea deseurilor periculoase de la gospodariile particulare
Există mai multe opţiuni pentru colectarea deşeurilor periculoase de la gospodării. Aceasta
poate fi organizată prin colectarea mobilă, cu ajutorul unor maşini speciale, care vor circula
conform unui program stabilit sau prin intermediul unor puncte de colectare sau prin sisteme
de returnare, organizate de distribuitori sau producători. Condiţia pentru toate sistemele o
constituie existenţa instalaţiilor de tratare şi eliminare. În tabelul următor sunt prezentate
principalele opţiuni de colectare.
58

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
Tabel 47: Optiuni de colectare a deseurior periculoase produse in gospodarii
Optiune Desciere Observatii
1) Colectarea Acest sistem este des întâlnit pentru că este foarte bine
deşeurilor
periculoase
acceptat de locuitori. La fiecare aproximativ trei luni, un
vehicul special pentru colectarea deşeuri periculoase vine
provenite din la un punct de colectare bine stabilit sau într-un loc
gospodării
prin unităţile
mobile
special, unde, aproximativ 2 sau 3 ore, va colecta
deşeurile periculoase aduse de locuitorii care stau în
apropiere.
De obicei, la un punct de colectare sunt conectate
aproximativ 4.000 până la 5.000 de persoane. Maşina de
colectare poate deservi până la 700.000 de persoane, cu o
frecvenţă de colectare de 3 luni. Colectarea deşeurilor
periculoase este gratuită pentru clienţi, dacă întreaga
cantitate predată nu depăşeşte 20 kg/predare. Costurile
pentru acest sistem sunt incluse în taxa pentru colectarea
deşeurilor cotidiene.
Sistemul necesită un personal foarte bine pregătit pentru a
asigura colectarea adecvată a diferitelor tipuri de deşeuri
periculoase.
2) Colectare
directă de la
gospodării
Se estimează că prin intermediul acestui sistem se vor
colecta aproximativ 35-40% din deşeurile periculoase
provenite din gospodării.
Deşeurile periculoase sunt colectate de la gospodării după
ce s-a stabilit o dată prin telefon.
Pentru cantităţile mici de deşeuri periculoase predate de o
singură gospodărie, opţiunea este foarte costisitoare.
Această opţiune nu
este recomandată
datorită costurilor
prea mari.
3) Punctele de
colectare a
deşeurilor
periculoase
Pentru că această opţiune nu este foarte întâlnită, nu sunt
disponibile date privind procentul de colectare.
Punctele oficiale de colectare a materialelor reciclabile
pot fi extinse şi pentru colectarea deşeurilor periculoase
din gospodării şi din sectorul comercial. Un avantaj al
sistemului îl constituie durata permanentă de funcţionare.
Comparativ cu cantităţile mici de deşeuri periculoase din
gospodării, care de obicei, sunt aduse la aceste puncte de
colectare, costurile privind personalul sunt mari. Însă, este
nevoie de personal calificat pentru clasificarea şi presortarea
deşeurilor periculoase. Din acest motiv, numărul
punctelor de colectare, care sunt pregătite să primească
deşeuri periculoase de la gospodării, ar trebui limitate şi
poziţionate atent, în raport cu structura aşezărilor.
Se recomandă una
sau două locaţii în
oraşele reşedinţă de
judeţ în combinaţie
cu punctele de
colectare pentru
reciclare şi în judeţe
în cooperare cu
depozitele de
deşeuri.
Pot fi colectate toate
tipurile de deşeuri
periculoase.
59

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
Optiune Desciere Observatii
4) Containere
pentru
colectarea pe
categorii a
deşeurilor
periculoase
5) Colectarea
prin magazine
sau companii
specializate
Instalarea containerelor pentru colectarea deşeurilor
periculoase pe categorii, în spaţii nesupravegheate este
riscantă. Din experienţa acumulată până acum,
containerele de colectare nesupravegheate pentru uleiuri
uzate, medicamente expirate, baterii şi baterii de maşină,
nu au avut succes în Europa Centrală. Vandalismul şi
folosirea neadecvată au fost cauzele principale pentru
aceasta.
Din acest motiv containerele de colectare trebuie să fie
protejate. Acest lucru se poate realiza prin amplasarea lor
la magazinele care comercializează aceste produse,
companii specializate (vezi opţiunea 5) sau la punctele de
colectare (vezi opţiunea 3).
Acest sistem funcţionează foarte bine pentru colectarea
bateriilor de maşină folosite şi a uleiurilor uzate, în
colaborare cu magazinele care sunt răspunzătoare pentru
colectarea acestor articole.
După testarea mai multor variante în mai multe ţări, este
aprobată colectarea bateriilor şi a uleiurilor uzate de către
ateliere şi magazine specializate.
Aceasta reprezintă o
soluţie numai în
combinaţie cu
opţiunile 3 sau 5.
Aceasta reprezintă o
soluţie recomandată
pentru colectarea
medicamentelor
expirate, a uleiurilor
uzate, a bateriilor de
maşină şi a
bateriilor.
Tratarea si eliminarea deseurilor municipale periculoase se va realiza numai in instalatii
autorizate in acest scop.
Pe pagina web a Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile si pe pagina Agentiei
Nationale pentru Protectia Mediului se gaseste lista operatorilor economici din tara care au in
dotare instalatii de eliminare a deseurilor peirculoase.
In prezent, pentru judetul Arad cea mai apropiata instalatie de eliminare a deseurilor
periculoase se afla la Timisoara, si anume incineratorul de deseuri speciale apartinand PRO
AIR CLEAN.
60

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
5.2 Deseuri de echipamente electrice si electronice
Tipuri de deseuri de echipamente electrice si electronice (DEEE) care fac obiectul Planului
Judetean de Gestionare a Deseurilor sunt:
• 20 01 21* - tuburi fluorescente si alte deseuri cu continut de mercur;
• 20 01 23* - echipamente abandonate cu continut de CFC;
• 20 01 35* - echipamente electrice şi electronice casate, altele decât cele specificate la 20
01 21 şi 20 01 23 cu conţinut de componenţi periculoşi;
• 20 01 36 - echipamente electrice şi electronice casate, altele decât cele specificate la 20 01
21, 20 01 23 şi 20 01 35.
Toate aceste DEEE provin de la gospodăriile particulare şi surse comerciale, industriale,
instituţionale şi alte surse care, datorită naturii şi cantităţii lor, sunt similare celor provenite de
la gospodării particulare si sunt denumite in continuare, conform prevederilor legale, DEEE
provenite la gospodariile particulare.
Gestionarea DEEE
Conform prevederilor HG 448/2005 privind deseurile de echipamente electrice si electronice,
exista urmatoarele obligatii privind realizarea colectarii separate a DEEE provenite de la
gospodariile particulare:
• autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a colecta separat DEEE de la
gospodăriile particulare – art. 5 (1);
• producatorii trebuie sa asigure infiintarea pe spatiile puse la dispozitie de autoritatile
administratiei publice locale a cel putin - art. 5 (1) si (3):
o un punct de colectare in fiecare judet;
o un punct de colectare in fiecare oras cu peste 100.000 locuitori;
o un punct de colectare in fiecare oras cu peste 20.000 locuitori;
• distributorii care introduc pe piaţă noi produse sunt obligaţi să asigure condiţii pentru
preluarea DEEE gratuit sau contra unei compensaţii care ţine seama de valoarea
componentelor reutilizabile din componenţa acestora şi în sistem unu la unu, dacă
echipamentul predat este de tip echivalent şi a îndeplinit aceleaşi funcţii ca echipamentul
achiziţionat – art. 5 (6);
• fără a prejudicia aplicarea prevederilor mentionate anterior, producătorii pot organiza şi
exploata sisteme individuale sau colective de preluare a DEEE provenite de la
gospodăriile particulare – art. 5 (7).
In prezent, in judetul Arad autoritatile administratiei publice locale, prin operatorii de
salubrizare, nu colecteaza sepatarata a DEEE de la gospodariile particulare.
Conform prevederilor art. 5 (1) si (3), in judetul Arad producatorii trebuiau sa infiinteze pe
spatii puse la dispozitie de autoritatile administratiei publice locale cel putin un punct de
colectare judetean si un punct de colectare pentru municipiul Arad (oras cu peste 100.000
locuitori).
61

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
Conform datelor furnizate de APM Arad, in prezent in judet exista in functiune 4 puncte de
colectare a DEEE, puncte ooperate de catre S.C. REMAT S.A.
Tabel 48: Puncte de colectare DEEE
Localitate
Denumire punct
colectare
Denumirea societatii care opereaza
punctul de colectare
Arad
Arad,str. Câmpul
Liniştii, nr. 1
SC REMAT SA pers de contact
Dl. David C. Adrian,
tel: 0257/246124, fax: 0257/281760
Lipova
LIPOVA
str. Timişorii nr. 110
SC REMAT SA pers de contact
Dl. David C. Adrian,
tel: 0257/246124, fax: 0257/281760
Şimand ŞIMAND f.n. SC REMAT SA pers de contact
Dl. David C. Adrian,
tel: 0257/246124, fax: 0257/281760
Ineu
INEU
SC REMAT SA pers de contact
str. Calea Aradului
Dl. David C. Adrian,
nr. 6
tel: 0257/246124, fax: 0257/281760
Sursa: APM Arad
Conform prevederilor art. 5 (1), (3) si (12), producatorii trebuie sa asigure infiintarea
punctelor de colectare si sa urmareasca ca toate DEEE colectate sa fie transportate la instalatii
de tratare autorizate. In plus, producatorii sunt responsabili pentru atingerea tintelor de
colectare si de tratare/valorificare.
Astfel, operatorul economic (S.C. REMAT S.A.) care opereaza punctele de colectare in
judetul Arad trebuie sa incheie contract cu organizatiile colective ale producatorilor, prin care
se obliga se indeplineasca obligatiile legale privind colectarea tuturor tipurilor de DEEE
provenite de la gospodariile particule si transportarea acestora la instalatii de tratare autorizate
in vederea atingerii tintelor anuale de reciclare/valorificare.
Conform prevederilor art. 5 (13) din HG 448/2005, pana la 31 decembrie 2008 rata medie
anuală de colectare separata de DEEE pe cap de locuitor provenite de la gospodăriile
particulare este de 4kg, cu următoarele obiective intermediare:
a) până la 31 decembrie 2006, a cel puţin 2 kg/locuitor;
b) până la 31 decembrie 2007, a cel puţin 3 kg/locuitor.
In tabelul de mai jos se prezinta cantitatile colectate in Arad anul 2006 si in primele 10 luni
ale anului 2007 (conform datelor furnizate de APM Arad), precum si cantitatile care trebuie
colectate in judet in perioada 2006-2008, conform prevederilor legale.
62

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
Tabel 49: Cantitati colectate de DEEE de la gospodariile particulare
Anul
Cantitate colectata
(tone)
Cantitate care trebuie
colectata, conform art. 5
(13) din HG 448/2005
(tone)
2006 5,00 917
2007 32,24 * 1.373
2008 1.829
* perioada ianuarie – octombrie 2004
Din tabel se poate observa tintele de colectare a DEEE de la gospodariile particulare sunt
departe de a fi atinse atat in anul 2006, cat si in anul 2007.
In vederea colectarii unei cantitati cat mai mari in anul 2008 este obligatoriul ca toate
serviciile de salubrizare din judet sa inceapa colectarea separata a DEEE de la gospodariile
particulare, prin stabilirea inca de la inceputul anului a calendarului privind colectarea DEEE
de la populatie, calendar ce trebui facut cunosc populatiei. De asemenea, incepand cu anul
2008 se impune realizare de catre autorizatile administratiei publice locale impreuna cu
organizatiile colective ale producatorilor de campanii intense de informare si constientizare a
populatiei privind colectarea separata a DEEE.
In prezent in judet nu exista nicio instalatie de tratare a DEEE.
In momentul de fata exista patru sisteme care preiau responsabilitatile de colectare si reciclare
ale producatorilor de echipamente electrice si electronice.
1. RoREC Romania (tel/ fax: 2323.240 catalin.gurau@cecedromania.ro) va gestiona
produsele din categoria 1, 2, 3, 4, 5a, 6, 7, 8, 9, 10, autorizata
2. ECOTIC (tel: 031 80.55.743; 031 40.16.702, fax: 031.80.55.742 www.ecotic.ro
negoita.valentin@asociatiait.ro , office@ecotic.ro) va gestiona produsele gri (IT&C), din
categoria 3, 4, 7, 9, autorizata.
3. RECOLAMP (tel: 021.223.02.26, fax: 021.223.02.27, e-mail: office@recolamp.ro) va
gestiona echipamentele de iluminat, din categoria 5b, c, e, f, autorizata.
4. ENVIRON (e-mail: office@environ.ro, tel: 528.03.68-69, fax: 528.03.70) va gestiona
echipamentele din categoria 1-10, cu exceptia 5b, c, d, autorizata.
63

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
5.3 Vehicule scoase din uz
Conform prevederilor art. 9 (2) din HG 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din
uz cu modificarile si completarile ulterioare, producatorii de vehicule trebuie sa asigure,
individual sau prin contracte cu terti, existenta a minim unui punct de colectare in fiecare
judet si a unui punct de colectare in fiecare oras cu peste 100.000 locuitori.
Astfel, in judetul Arad exista in prezent in functiune doua astfel de puncte de colectare a
VSU, ale caror date de identificare sunt prezentate in tabelul de mai jos.
Tabel 50: Puncte de colectare VSU
Date de identificare operator
economic autorizat
SC REMAT SA ARAD, CUI:
16889176, tel: 281760, fax: 246124,
e-mail: office@remat-arad.ro, pers. de
contact: David Adrian
SC METALCOMP
INTERNATIONAL SRL, CUI:
11291754, tel: 254251, fax: 229044,
e-mail: office@metalcomp.ro, pers.
de contact: Hanciuţa Helga
Localizare Autorizatie Descrierea
activitatii
Arad, str. 7438/04.08.2006 Colectare şi
Campul valabila 04.08.2011 tratare VSU
Linistii nr. 1
Arad, str.
Campul
Linistii nr. 1
5074/5.02.2003
revizuita in
30.10.2006 valabila
5.02.2008
Colectare şi
tratare VSU
Conform datelor furnizate de APM Arad, in perioada 2004 – 2005 in judet au fost colectate
un numar de 968 VSU, iar in anul 2006 un numar de 333. Toate vehiculele colectate au fost
trimise la tratare. Datele detinute de APM nu evidentiaza cate din vehiculele colectate au fost
fabricate inainte de 1 ianuarie 1980 si cate dupa.
Intrucat tintele privind reutilizarea, reciclarea si valorificarea sunt diferite pentru vehiculele
fabricate inainte de 1 ianuarie1980 si pentru cele fabricate dupa 1 ianuarie 1980, evidenta
vehiculele scoase din uz colectate si trimise la tratare trebuie tinuta in functie de anul de
fabricatie.
64

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
5.4 Deseuri din constructii si demolari
Tipurile de deseuri din constructii si demolari care fac obiectul Planului de Gestionare a
Deseurilor in Judetul Arad sunt prezentate in tabelul de mai jos.
Tabel 51: Tipuri de deseuri din constructii si demolari
Cod deseu (cf. HG 856/2002)
Tip deseu
17 01 01 Beton
17 01 02 Caramizi
17 01 03 Tigle si materiale ceramice
17 01 06 * Amestecuri sau fractii separate de beton, caramizi, tigle, sau
materiale ceramice cu continut de substante periculoase
17 01 07 Amestecuri sau fractii separate de beton, caramizi, tigle, sau
materiale ceramice altele decat cele specificate la 17 01 07
17 02 01 Lemn
17 02 02 Sticla
17 02 03 Materiale plastice
17 03 04 * Sticla, materiale plastice sau lemn cu continut de/sau
contaminate cu substante periculoase
17 04 01 Cupru, bronz, alama
17 04 02 Aluminiu
17 04 03 Plumb
17 04 04 Zinc
17 04 05 Fier si otel
17 04 06 Staniu
17 04 07 Amestecuri metalice
17 04 09* Deseuri metalice contaminate cu substante periculoase
17 04 10* Cabluri cu continut de ulei, gudron sau alte su
bstante periculoase
17 04 11 Cabluri, altele decat cele specificate la 17 04 10
In perioada 2001 – 2005 (an de referinta) nu exista date referitoare la cantitatile de deseuri
generate, neexistand o preocupare in acest sens.
La nivelul judetului nu exista in prezent instalatii propriu-zise de sortare sau tratare.
65

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
In ceea ce priveste reciclarea sau reutilizarea deseurilor, din anul 2004 Primaria Municipiului
Arad, a instituit un sistem prin care potentialilor generatori de deseuri din constructii se
demolari, li se indica odata cu Autorizatia de Construire locul de depozitare a deseurilor,
acestea fiind utilizate fie pentru consolidari de maluri fie pentru umpluturi, constituind practic
o reutilizare a acestor deseuri. Totusi nu exista o evidenta a cantitatilor generate si ulterior
reutilizate.
In ceea ce priveste eliminarea de la intrarea in exploatare a depozitului conform de langa
Arad, operatorul depozitului a acceptat anumite cantitati de deseuri din constructii si
demolari, in scop tehnologic pentru diferite lucrari in interiorul depozitului. In acest sens din
raportarile S.C. A.S.A. Servicii Ecologice S.R.L. pentru anii 2005 si 2006, evidentiaza
anumite catitati de deseuri din codurile 17 01, 17 02 si 17 04, dupa cum urmeaza:
Tabel 52: Cantitati de deseuri din constructii si demolari depozitate, tone
Cod deseu 2005 2006
17 01 01 9,96 122,02
17 01 02 40,66 56,98
17 01 03 5,68 289,22
17 01 07 148,50 753,86
17 02 01 35,24 13,9
17 04 11 2,86 0,88
Total 241,90 1136,86
Se poate observa cresterea de 5,5 ori a cantitatilor depozitate numai intr-un an, ceea ce vine
in sustinerea consideratiilor din PRGD pentru Regiunea 5 Vest referitoare la cresterea
semnificativa a cantitatilor de deseuri din constructii si demolari in urmatoarea perioada. Este
de presupus ca aceasta tendinta va continua, desi nu neaparat cu aceeasi viteza, dar efectele nu
vor fi indentificabile decat in depozitul conform de langa Arad si aceasta in masura in care
Primaria Municipiului Arad nu va gasi noi modalitati de a devia de la depozitare deseurile din
constructii si demolari, intrucat simpla lor eliminare epuizeaza capacitatea de preluare
disponibila in depozit si consuma din fondurile locale alocate depozitarii conforme a
deseurilor municipale.
Nu exista date de la celelalte depozite urbane in ceea ce priveste cantitati de deseuri din
constructii si demolari depozitate pe respectivele amplasamente.
Din pacate, in afara masurii dispuse de Primaria Municipiului Arad prin care se incearca a se
evita depozitarea deseurilor din constructii si demolari in depozitul conform nu exista alte
initiative, fiind necesar ca fiecare municipalitate sa-si instituie prin regulamentul de
salubrizare mijloace de control al fluxului acestor deseuri, macar si pentru cuantificarea
cantitatilor generate si depozitate/reutilizate.
66

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
5.5 Namoluri rezultate de la statiile de epurare orasenesti
In tabelul urmator sunt prezentate cantitatile de namol rezultate de la statiile de epurare
orasenesti, conform bazei de date detinute de Agentia de Protectia Mediului Arad.
Tabel 53: Statii de epurare orasenesti – situatia existenta
Denumirea statiei de
epurare
Statia de epurare a
municipiului Arad
Statia de epuarare a orasului
Curtici
Statia de epurare a comunei
Gurahont
Numar de
locuitori
deserviti
Cantitatea de namol rezulatat (t/an)
– substanta uscata
2003 2004 2005
126.321 1.330 1.330 2.500
198 70 70 70
235 0 0 0
Statia de epurare Moneasa 337 30 30 30
Statia de epurare Pancota 1.005 4 4 4
Primaria Orasului Ch. Cris –
Serviciul Apa – Canal
Statia de epurare a orasului
Ineu
Statia de epurare a Orasului
Sebis
Statia de epurare a Orasului
Lipova
1.670 20 20 20
5.000 3 3 3
1.100 30 30 30
3.000
SC Apoterm Nadlac SA 4.500 60 60 60
Serviciul Public de
Specialitate Satana
104 1 1 0.5
TOTAL 143.470,0 1.548,0 1.548,0 2.717,5
Sursa: Agentia de Protectia Mediului Arad
Cantitatea totala de namoluri rezultata de la statiile de epurare orasenesti, la nivelul judetului
Arad in anul 2005 a fost de 2.717,5 tone namol orasenesc deshidratat, care a fost eliminata
exclusiv prin depozitare.
Din tabelul de mai sus se evidentiaza faptul pe de o parte ca nu toti operatorii statiilor de
epuare au raportat datele privind cantitatea de namoluri generata (ex: statia de epurare a
comunei Gurahont si statia de epurare a orasului Lipova) iar pe de alta parte datele raportate
nu prezinta un grad ridicat de acuratete.
67

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
Statii de epurare orasenesti - planificare
Planificarea, in domeniul gestionarii namolurilor rezultate de la statile de epurare trebuie
corelata cu adoptarea Directivei 91/271/EEC privind tratarea apei urbane reziduale, transpusa
in legislatia romanesca prin HG 352/2005 pentru modificarea HG 188/2002 pentru aprobarea
unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate, prin care statele
membre sunt obligate sa realizeze statii de epurare a apelor uzate pentru toate aglomerarile cu
mai mult de 2.000 p.e., ceea ce implicit va duce la crestrea cantitatii de namol generate in
viitor.
In directiva privind apele uzate orasenesti articolul 14 face referire la gestionarea namolului
de epurare si anume faptul ca namolul de epurare trebuie reutilizat atunci cand conditiile
legale sunt indeplinite.
In tabelul urmator, sunt centralizate toate proiectele ce au ca obiectiv rebilitarea /construirea
de statii de epurate la nivelul judetului Arad.
Tabel 54: Statii de epurare orasenesti – planificare
Localitate Denumirea proiectului Tip proiect Anul punerii
in functiune
Localitatile Curtici,
Lipova, Nadlac,
Pancota, Pecica si
Santana
Localitatea Lipova
Municipiul ARAD
Localitatea Ineu
Reabilitarea si modernizarea
sistemelor de alimentare cu apa
Modernizarea statiei de epurare
a apelor utilitare
Reabilitarea facilitatilor de
tratare a apelor uzate
Phare CES 2003 2007
Phare CBC
RO/HU 2004
ISPA – BERD 2008
Reabilitare statie de epurare Ineu Fondul National
de Mediu
In curs de
implementare
In curs de
implementare
Comuna Dezna
Canalizare si statie de epurare
pentru satele Dezna, Neagra si
Slatina de Cris
SAPARD –
masura 2.1
In curs de
implementare
Livada
Canalizare menajera a
localitatilor Livada si Sanleani,
si statie de epurare comuna
Livada
Program de
dezvoltare a
infrastructurii
din spatiul rural
Savarsin
Canalizare ape uzate menajere
cu epurare mecano-biologica
Semlac
Construirea retelei de canalizare
a apelor uzate menajere si statie
de epuarare
Sagu
Sistem de canalizare si statie de
epurare pentru localitatile Sagu
si Cruceni
68

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
Localitate Denumirea proiectului Tip proiect Anul punerii
in functiune
Tamova
Vinga
Zadareni
Construire statie de epurare
Canalizare si statie de epurare
Retea de canalizare cu statie de
epurare
Gestionarea namolurilor rezultate de la statiile de epurare orasenesti
In prezent, in judetul Arad, intreaga cantitate de namol rezultata de la statiile de epurare
orasenesti este eliminata prin depozitare.
Prinicipalele optiuni de valorificare a namolului de epurare sunt urmatoarele:
• utilizarea in agricultura;
• compostare;
• fermentare anaeroba;
• coincinerare
• incinerare cu recuperare de energie.
Namolul de epuarare poate fi utilizat in agricultura in conditiile respectarii prevederilor
legislative si anume a ordinului comun al ministerului mediului si gospodarii apelor si
ministerul agriculturii nr 344/2004 pentru aprobarea normelor tehnice privind protectia
mediului si in special a solului atunci cand namolurile de epurare sunt utilizate in agricultura.
Astfel, conform acestui ordin, pentru ca namolurile de epurare sa poate fi utilizate in
agricultura trebuie respectate valorile maxim adimisibile privind:
• concentratiile de metale grele in solurile pe care se aplica namolurile,
• concentratiile de metale grele din namoluri,
• cantitatile maxime anual de metale grele care pot fi introduse in solurile cu destinatie
agricola.
Daca namolurile rezultate din epurarea apelor municipale contin compusi organici si/sau
anorganici toxici ce nu permit valorificarea in agricultura, se poate lua in considerare
valorificarea energetica.
Toate tipurile de valorificari energetice precum co-incinerarea in fabricile de ciment sau
incinerarea cu recuperarea de energie, necesita o putere calorifica suficienta a namolului.
Astefel pentru incinerare se recomanda reducerea prealabila a umiditatii namolului brut si
evitarea stabilizarii aerobe sau fermentarii anaerobe, care diminueaza puterea calorica a
materialului supus incinerarii.
69

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
6. Evaluarea tehnicilor potentiale privind gestionarea
deseurilor municipale nepericuloase
6.1 Situatia actuala din judet
In judetul Arad sistemul de gestionare a deseurilor municipale este alcatuit din activitati de
pre-colectare si colectare, transport si depozitare. De data foarte recenta sunt preocuparile
privind recuperarea si reciclarea unor componente concretizate in cursul lunii octombrie prin
punerea in functiune a unei statii de sortare a deseurilor municipale in Arad.
Activitatile de gestionare a deseurilor din judetul Arad sunt puternic influentate de existenta
unui depozit municipal conform, in vecinatatea municipiului Arad si de datele de inchidere a
actualelor depozite municipale neconforme ale caror termene se regasesc incepand cu anul
2012.
Piata serviciilor de colectare si transport deseuri este dominata de doua companii: S.C. Polaris
M Holding S.A. in ceea ce priveste colectarea, transportul si sortarea deseurilor municipale si
de S.C. ASA Servicii Ecologice S.R.L. in ceea ce priveste depozitarea deseurilor (generate de
catre aprox. 190000 de locuitori).
Pe langa serviciile prestate de catre S.C. Polaris M Holding S.A. catre aproximativ 160000 de
generatori de deseuri municipale din Arad, exista o serie de operatori privati (S.C. ASA
Servicii Ecologice S.R.L., S.C. G&E Invest 2003 SRL, S.C. RER Ecologic Service S.A.) care
presteaza servicii de colectare si transport al deseurilor municipale in localitati urbane sau
chiar in cele rurale cum ar fi: Curtici, Nadlac Pecica, Chisineu Cris, respectiv Fantanele,
Frumuseni, Varadia de Mures si Sagu. De asemenea colectarea si transportul deseurilor
municipale si/sau gestionarea depozitelor neconforme mai sunt efectuate de catre servicii
publice municipale organizate precum directii sau administratii locale in localitatile: Ineu,
Sebis, Pancota, Apateu si Moneasa.
Desi cresterea economica inregistrata in perioada 2001 – 2005, dar si ulterior, ar fi trebuit sa
determine o crestere semnificativa a populatiei care beneficiaza de servicii de salubritate si,
totodata, o crestere a ponderii numarului de locuitori din zona rurala deserviti, datele oficiale
disponibile pentru acea perioada nu sustin aceasta ipoteza. Din 2005 inspre 2007 este de
mentionat numarul tot mai mare de comune care fie si-au organizat propriile servicii publice
de colectare si transport al deseurilor fie au delegat gestiunea acestui serviciu (13 pana in
prezent dintre care 7 numai in cursul anului 2007 – in conf. cu informatiile puse la dispozitie
de catre CJ Arad), astfel incat pana la sfarsitul anului 2007 aproape 20% din populatia rurala a
judetului sa poata beneficia de colectarea regulata a deseurilor municipale. Aceasta tendinta se
va mentine si pe parcursul anului 2008, intrucat proiectele Phare aflate in derulare vor atinge
fazele de punere in functiune, numarul locuitorilor conectati la serviciul de salubritate urmand
sa creasca doar prin aceste masuri pana la cca. 35% din populatia rurala. Prin intarirea
cadrului institutional, in conformitate cu prevederile Legii 101/2006 si ale Ordinului ANRSC
din iulie 2007, este certa sporirea numarului de localitati care vor concesiona serviciul de
salubritate, astfel ca este de apreciat ca pana la finele anului 2008 cca. 50% din populatia
rurala a judetului va beneficia de acest serviciu.
70

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
In pofida acestor evolutii gradul de acoperire va ramane in continuare mult mai scazut
(aproximativ 20% spre finele anului 2008) intrucat sistemul de concesionare nu asigura
conectarea tuturor locuitorilor din localitatile care au incheiat contracte de concesiune ci doar
a acelora care semneaza contracte de prestatie cu ofertantul declarat castigator
(concesionarul). Din experienta acumulata pana in prezent de firmele concesionare a rezultat
ca in mediul rural numarul de locuitori care se conecteaza este inca foarte redus. Pe de alta
parte, caracteristicile proiectelor Phare in curs de derulare indreptatesc previziuni mai
optimiste in ceea ce priveste rata de conectare in localitatile participante, cu impact pozitiv
asupra ratei de conectare a locuitorilor din mediul rural la nivelul intregului judet.
Judetul Arad are inca din anul 2003 o situatie satisfacatoare in ceea ce priveste dotarea cu
recipienti de precolectare existand o capacitate specifica de 70 l/loc. Este de remarcat ca, in
pofida amenajarii Statiei de Sortare din mun. Arad, capacitatea specifica de pre-colectare
pentru populatia urbana nu a crescut in acelasi ritm intrucat operatorul sistemului prefera sa
proceseze fie deseuri menajere nesortate, fie deseuri de ambalaje provenite de la unitati
economice in special din sectorul comercial.
Obligatia administratiei publice locale de a asigura servicii de colectare a deseurilor
municipale ar fi trebuit sa genereze o extindere semnificativa a ariei de acoperire cu servicii
de salubritate contractate, care ar fi determinat o crestere a capacitatii de transport mai ales la
categoriiile de utilaje care asigura o productivitate ridicata si un impact redus asupra mediului
In acest sens numarul de autogunoiere compactoare noi a crescut, imbunatatindu-se raportul
dintre utilajele cu vechime mica si cele cu vechime mare. Pe de alta parte extinderea
serviciilor catre zona rurala a condus la cresterea numarului de utilaje specifice, mai bine
adecvate cailor de comunicatie si disponibilitatilor financiare locale.
Implementarea proiectelor Phare si concesionarea serviciului de salubritate va genera o
crestere a numarului si calitatii echipamentelor specifice exploatate pe raza judetului in
special in zona rurala, intrucat asigurarea dotari este prevazuta la capitolul achizitii in cazul
proiectelor cu finantare europeana fie revine viitorilor concesionari.
In ceea ce priveste eliminarea finala a deseurilor in afara depozitului controlat Arad unde sunt
depozitate anual cca. 90.000 – 95.000 de tone de deseuri provenind din mun. Arad si
localittaile invecinate, celelalte depozite orasenesti sau rurale neconforme se afla in
continuare in exploatare, anul de sistare a activitatii, stabilit prin HG 349/2009 survenind fie
dupa 2012 pentru cele care deservesc localitati urbane, fie in 2009, pentru cele din mediul
rural. Pentru acestea din urma este de precizat ca termenul de 16 iulie 2009 reprezinta data la
care depozitele nu trebuie doar scoase din exploatare ci inchise, iar terenurile reabilitate.
6.2 Proiecte in derulare
In perioada 2001 – 2005 si ulterior principalele proiecte de infrastructura pentru sistemul de
gestionare a deseurilor, derulate in judetul Arad au fost:
Depozitul conform Arad, al ASA Arad Servicii Ecologice SA, construit cu acord de
mediu în anul 2003 şi dat în funcţiune in anul 2004. În prezent este operaţională
prima celulă. Depozitul este amplasat lângă depozitul de zgură al CET Arad, la o
distanţă de 2,5 km de zona locuită avand o capacitate totala proiectata de 1667800 m 3
pe o suprafata de 9,63 ha;
71

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
Statia de sortare a S.C. Polaris M Holding S.A. de la Arad cu o capacitate de 9 t/ora,
data in folosinta in octombrie 2007.
Pe langa aceste proiecte cu finantare privata derulate pana in prezent, in judetul Arad sunt in
curs de realizare sau achizitie pe schemele de finantare europeana in cadrul Phare-CES, o
serie de instalatii cum ar fi:
• ECO - Ineu in valoare de 876 000 EURO
Acest proiect ce se deruleaza in zona localitatilor Ineu, Apateu, Craiva, Beliu, Cermei, Sicula,
Tirnova si Seleus prin programul Phare – CES 2004 are drept scop cresterea gradului de
colectare selectiva a deseurilor, reducerea volumului de deseuri depozitate inclusiv din
categoria deseurilor biodegradabile, diminuarea impactului deseurilor asupra mediului in
zonele de depozitare prin implementarea unui sistem de gestionare a deseurilor simplu,
eficient si durabil.
Principalele obiective ale proiectului sunt:
a) Punerea la punct a unui sistem de colectare si transport al deseurilor municipale
din zona tinta – urmarindu-se: cresterea numarului de locuitori deserviti cu 8245
de persoane, cresterea nivelului de colectare selectiva cu 100% si scaderea cu 71%
a cantitatilor de deseuri depozitate necontrolat;
b) Construirea unei platforme de compostare si achizitionarea echipamentului
tehnologic necesar pentru procesarea deseurilor biodegradabile colectate din zona
tinta – urmarindu-se reducerea cu 90% a cantitatii de deseuri biodegradabile
depozitate;
c) Construirea unei statii de transfer si achizitionarea echipamentului tehnologic
nesesar pentru deseurile ne-biodegradabile colectate din zona tinta – urmarindu-se
scaderea cu 64% a cantitatilor de deseuri transportate catre depozitul final;
d) Promovarea masurii si informarea populatiei asupra noului sistem de gestionare a
deseurilor – urmarindu-se obtinerea unui grad ridicat de constientizare pentru toti
cei 32 639 de locuitori din zona tinta;
e) Instruirea personalului care va opera sistemul implementat
• Gestionarea deseurilor pentru zona turistica Lipova, in valoare de 938 545 EURO.
Acest proiect care se deruleaza in zona localitatilor Lipova, Ghioroc, Paulis si Zabrani are
drept scop sa amelioreze capacitatea autoritatilor publice din judetul Arad de a implementa
sisteme durabile de gestionare a deseurilor, in conformitate cu cerintele nationale si europene
prin implementarea colectarii selective, a sortarii si transportului deseurilor, instruirea
personalului si educarea cetatenilor, implicarea acestora si a mediului de afaceri in colectarea
selectiva prin respectarea principiului „mediului curat”.
Principalele obiective sunt:
a) Extinderea unui sistem de colectare, transport si gestionare a deseurilor in zona
turistica Lipova constand din: o platforma de transfer, 142 de platforme de
colectare, achizitionarea unei autogunoiere de 18 m 3 , a unui transportor de 24 m 3 si
a unui vehicul de transport pentru containere de 1100 l, achizitionarea a 304
containere de 1100 l pentru colectare selectiva si a 4091 pubele de 120 l.
b) Instruirea personalului care opereaza instalatiile si echipamentele atat pentru
activitatile administrative (30 de angajati) cat si pentru cele operationale propriuzise
(40 de angajati)
c) Organizarea a numeroase activitati pentru informarea si educarea publicului
constand in pliante (1200 buc.), afise (12 buc.), materiale publicitare de diferite
dimensiuni (9200 buc.), panouri de marcare a platformelor de colectare (142 buc.),
72

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
alte panouri (284 buc.), dezbateri publice (8 cu cel putin 600 de participanti),
seminarii (2), sesiuni de informare a autoritatilor locale
• Colectarea selectiva a deseurilor in partea de Nord-Vest a judetului Arad in valoare de
532 693,24 EURO.
Acest proiect care se deruleaza in zona localitatilor Socodor, Graniceri si Pilu are drept scop
infiintarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor, inclusiv a unei scheme de colectare
selectiva.
Principalele obiective sunt:
a) Reducerea cantitatilor de deseuri depozitate prin valorificarea unor categorii de
deseuri colectate selectiv – urmarindu-se participarea tuturor locuitorilor, agentilor
economici si institutiilor la schema de colectare selectiva;
b) Reabilitarea depozitelor neautorizate si reducerea impactului depozitelor asupra
mediului – urmarindu-se inchiderea gropilor de gunoi existente;
c) Introducerea colectarii si transportului deseurilor in zonele ne-conectate in prezent
– urmarindu-se prestarea serviciului de catre Serviciul de Salubritate Socodor,
valorificarea deseurilor colectate selectiv, si transportul deseurilor mixte colectate
la depozitul controlat de la Arad;
d) Imbunatatirea metodelor de tratare a deseurilor simple si eficiente cu un bun raport
cost-beneficiu – tintindu-se cresterea ratei de tratare/utilizare la sursa a deseurilor
biodegradabile
O situatie centralizatoare a proiectelor aflate in diferite faze de implementare este prezentata
in tabelul de mai jos:
Tip Proiect Localizare Denumire proiect An estimat de
implementare
Phare CES
Phare CES
Phare CES
Socodor, Pilu,
Graniceri
Lipova, Ghioroc,
Paulis, Zabrani
Ineu, Apateu, Craiva,
Beliu, Cermei, Sicula,
Tirnova, Seleus
Colectarea selectiva a
deseurilor in partea de Nord-
Vest a judetului Arad
Gestionarea deseurilor pentru
zona turistica Lipova
2008
2008/2009
ECO - Ineu 2008/2009
73

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
6.3 Analiza posibilelor alternative de gestionare a deseurilor
municipale
6.3.1 Obiective si tinte operationale
O parte dintre obiectivele si tintele mentionate in Capitolul 3, se pot atinge prin masuri
practice si institutionale care tin de modul de organizare a sistemului de gestionare a
deseurilor municipale.
Aceste obiective ar putea fi:
A. Cresterea gradului de acoperire cu servicii, in special in mediul rural (pana la 90%) in
vederea crearii conditiilor inchiderii si reabilitarii gropilor satesti pana la 16.07.2009, inclusiv
a depozitele din localitatile din Pecica si Santana si a depozitelor urbane Curtici si Nadlac
pana in 2012.
B. Asigurarea reciclarii/valorificarii ambalajelor in proportia impusa de tintele nationale
pentru anii 2008 - 2013 prin colectarea selectiva a deseurilor municipale de la un numar
suficient de cetateni si de la toate institutiile si unitatile comerciale si industriale.
C. Asigurarea depozitarii unei cantitati de deseuri biodegradabile reduse, in conformitate cu
tintele aferente anilor 2010 si 2013 prin cresterea gradului de reutilizare, compostare sau alte
metode de tratare.
Fiecare localitate poate identifica pentru sine sau pentru un grup de localitati si alte obiective
cu un grad sporit de importanta, care odata atinse vor conduce la ameliorari semnificative ale
nivelului serviciilor sau la mai buna protectie a factorilor de mediu.
6.3.2 Identificarea alternativelor pentru atingerea tintelor
In vederea atingerii tintelor propuse exista o serie intreaga de masuri operationale si
alternative tehnice.
Cresterea gradului de acoperire este un proces care, in conditiile respectarii cadrului legal
actual, se realizeaza fara masuri speciale. Este necesara doar o buna urmarire si o permanenta
impulsionare din partea autoritatilor responsabile si a Consiliului Judetean. Conditiile tehnice
de realizare a serviciului sunt cuprinse in documentele cadru ale ANRSCUP, dar alternativele
tehnice trebuiesc avute in vedere in ceea ce priveste modul de precolectare a deseurilor si
modul de transport.
Acestea se pot realiza prin:
Alt. I - Pre-colectare individuala pe 2 – 4 fractii (mat. reciclabile + deseuri reziduale,
respectiv hartie/carton + alte materiale reciclabile + fractia biodegradabila + deseuri
reziduale); pre-colectarea individuala se poate realiza in recipienti de plastic (pubele de
120/240 litri fie in saci de plastic)
74

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
Alt. II – Pre-colectare individuala pentru deseurile reziduale si pre-colectare pe platforme de
pre-colectare comune pentru celelalte fractii; pre-colectarea se face pe baza unei combinatii
de pubele de 120/240 de litri sau saci de plastic pentru deseurile reziduale si a unor containere
specializate de plastic/metal de 1100 de litri sau de dimensiuni si forme specifice pentru
fractia/fractiile de materiale reciclabile si chiar a unor containere metalice de capacitate mai
mare pentru fractia de deseuri biodegradabile
Alt. III – Pre-colectare la platforme de pre-colectare comune dotate cu containere de
plastic/metal de 1100 de litri pentru toate fractiile.
In ceea ce priveste colectarea si transportul, aceste operatiuni se pot realiza cu:
Alt. IV - Autogunoiere de mare capacitate (16- 18 mc.) - sau, acolo unde accesul este mai
dificil cu:
Alt. V - Tractoare cu remorca.
In cazul in care din cauza drumurilor care nu permit accesul gunoierelor sunt utilizate pentru
colectare si transport tractoarele cu remorca, este de evitat pre-colectarea in pubele sau
containere intrucat acestea nu pot fi descarcate manual.
In situatia in care transportul nu se poate realiza direct intre punctele ori platformele de
precolectare si instalatiile de procesare/eliminare, se pot utiliza mijloace de transport de mare
capacitate (containere de 24 – 25 mc. Si transcontainiere de tip „hook lift”).
Pe de alta parte, inchiderea si reabilitarea depozitelor urbane si gropilor satesti impun,
proiecte, analize, avize si autorizatii din partea unor organizatii de profil, iar lucrarile proprizise
impun existenta unei dotari cu utilaje terasiere si de transport. O abordare centralizata a
acestei laturi a gestionarii deseurilor poate constitui o alternativa operational-institutionala
(Alt. VI) ca de altfel si rezolvarea pe plan local, in masura existentei capacitatii ingineresti si
a utilajelor (Alt. VII).
Pentru asigurarea reciclarii/valorificarii ambalajelor in proportia impusa de tintele nationale
pentru anii 2008 – 2013 sunt necesare masuri de colectare selectiva si ulterior de sortare in
unitatii specializate. Colectarea selectiva, care este obligatorie in conformitate cu cadrul legal
in vigoare, se poate realiza prin variantele descrise mai sus. Procesarea deseurilor astfel
colectate se realizeaza obligatoriu in statii de sortare. Pe teritoriul judetului Arad, exista deja o
Statie de sortare, o alta fiind prevazuta prin proiectul Phare „Colectarea selectiva a deseurilor
in partea de Nord-Vest a judetului Arad”. Aceste doua statii ar asigura, in cazul in care sunt
folosite la capacitatea instalata, procesarea unei cantitati suficiente de deseuri reciclabile
pentru atingerea tintelor. Trebuie avuta insa in vedere necesitatea procesarii (sortarii)
cantitatilor de deseuri reciclabile colectate selectiv din celelalte zone ale judetului, existand
doua alternative:
Alt. VIII - Transportul acestor deseuri catre Statiile de sortare deja existente, sau
Alt. IX - Amenajarea unor statii de sortare suplimentare in apropierea arealului de generare.
Pentru asigurarea depozitarii unei cantitati de deseuri biodegradabile reduse, in conformitate
cu tintele aferente anilor 2010 si 2013 este necesara procesarea unei anumite cantitati de
deseuri biodegradabile pentru a fi utilizate in alte scopuri evitandu-se in acest fel depozitarea.
Pentru aceasta exista pe lantul de gestiune mai multe alternative, si anume: compostarea
aeroba si cea anaeroba, piroliza, incinerarea sau tratamentul mecano-biologic.
PRGD pentru Regiunea 5 Vest recomanda cu fermitate utilizarea numai a doua metode si
anume compostarea aeroba si tratarea mecano-biologic, intrucat celelalte metode sunt fie
75

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
foarte riguroase in privinta calitatii materiei prime, fie sunt deosebit de scumpe atat referitor la
costurile de capital cat si pe timpul exploatarii (incinerarea, piroliza).
Si metodele de reducerea a componentei biodegradabile din deseuri recomandate in PRGD
pentru Regiunea 5 Vest, compostarea si tratarea mecano-biologic impun constrangeri si
anume:
- compostarea se poate aplica doar unei fractii de deseuri verzi si vegetale in
general, cu un grad de puritate ridicat, numai astfel putandu-se facilita utilizarea
produsului final in agricultura;
- compostarea nu este recomandata pentru deseurile animaliere;
- tratamentul mecano-biologic este recomandat pentru cantitatile mari de deseuri
menajere mixte (intrucat statiile ating pragul de rentabilitate atunci cand
capacitatea nominala se afla in jurul a 100 000 tone/an).
Pornind de la aceste constrangeri alternativele care se identifica in privinta procesarii deseurilor
biodegradabile se diferentiaza numai in ceea ce priveste momentul abordarii uneia
sau alteia dintre metode si in ceea ce priveste numarul si amplasarea teritoriala a instalatiilor.
Astfel se pot concepe urmatoarele alternative:
Alt. X – Amenajarea unor statii de compostare de capacitate medie in proximitatea zonelor de
generare
Alt. XI – Amenajarea unei statii de compostare de capacitate mare intr-o zona aflata in
centrul geografic al ariei de generare cu potential maxim
Alt. XII – Construirea unei statii de tratare mecano-biologica si amplasarea ei astfel incat sa
se asigurare materia prima in cantitate suficienta.
Analizele intreprinse in cursul elaborarii PRGD pentru Regiunea 5 Vest au aratat ca nu este
posibil sa se atinga tintele de reducere a cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate
stabilite pentru anii 2013 si mai ales 2016 fara construirea si exploatarea unei Statii de Tratare
Mecano-Biologica a acestei fractii de deseuri, sau a unui procedeu echivalent prin care se
poate procesa fractia umeda din deseurile municipale, mai ales cele menajere din mediu
urban.
6.3.3 Stabilirea criteriilor de evaluare a alternativelor
Prin stabilirea criteriilor de evaluare a alternativelor se doreste a se tine cont de impactul
fiecarei alternative asupra mediului (si anume in ce masura este redus impactul asupra apei,
aerului, solului) si asupra modului de viata al cetatenilor (din punct de vedere al practicilor
curente vis-a-vis de practicile corecte sau recomandate, al crearii de locuri de munca, al
dezvoltarii de noi afaceri). Se tine totodata cont de conditii concrete de organizare a
sistemului, de influentele determinate de geografia judetului, raspandirea si dimensiunile
localitatilor, starea cailor de acces (fiind determinanta in stabilirea modului de pre-colectare si
transport al deseurilor).
Nu in ultimul rand criteriul economic trebuie avut in vedere, intrucat solutiile nu vor fi viabile
decat in masura in care costurile de operare si eventual cele de investitie nu vor putea fi
suportate de generatorii de deseuri deserviti.
76

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
In continuare se analizeaza fiecare alternativa de gestionare din cele 16 enumerate mai sus,
prin prisma criteriilor mentionate. Efectul pozitiv este notat cu 1, efectul negativ cu -1, iar
efectul neutru cu „o”.
77

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
Grupa
activitati
de
Pre-Colectare
Colectare
Transport
Inchidere
depozite
Sortarea
deseurilor
si
Gestionarea
deseurilor
biodegradabile
Alternativa
Impact asupra
mediului
Impact asupra
practicilor curente
Aria judetului si
raspandirea localitatilor
Starea cailor
de acces
Influenta asupra
tarifelor
I +1 -1 -1 -1 -1 -0,8
II +1 0 0 0 -1 0,1
III +1 0 0 0 0 0,4
IV -1 +1 +1 -1 -1 -0,4
V -1 +1 -1 +1 0 -0,1
VI +1 +1 0 -1 -1 0,1
VII 0 0 0 -1 0 -0,3
VIII -1 +1 -1 -1 -1 -1
IX 0 +1 0 0 -1 0
X +1 -1 +1 +1 0 0,7
XI +1 -1 -1 -1 -1 -0,8
XII +1 +1 -1 -1 -1 -0,2
Total
78

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
Pentru criteriul legat de protectia mediului s-a luat in considerare o pondere de 40%, pentru
criteriile de natura sociala si infrastructurala 30% iar pentru criteriul economic doar o pondere
de 30%.
In sustinerea unei investitii sau a unui proiect de dezvoltare a serviciilor de gestionare a
deseurilor ponderea acordata criteriilor, cat si selectia criteriilor insasi nu trebuie considerate
in sens limitativ, ci fiecare comunitate poate lua in considerare criterii suplimentare si ponderi
care ii definesc mai bine interesele, atata vreme cat aceste interese particulare se inscriu in
cadrul legal existent.
Rezultatele evaluarii conduc la concluzia ca sistemul de gestionare a deseurilor municipale
este alcatuit dintr-un mix de procedee si tehnologii adecvate scopului principal propus,
particularizate pentru nivelului de dezvoltare al infrastructurii si capacitatii financiare din
judet.
In judetul Arad acest mix de procedee si tehnologii are in compunere urmatoarele:
A. Pentru etapa de pre-colectare a deseurilor de la populatie si ceilalti generatori de
deseuri municipale.
A1. In localitatile unde starea drumurilor permite accesul autogunoierelor, pre-colectarea
se va face in puncte de pre-colectare comune dotate cu containere de 1100 de litri pentru
cel putin doua fractii (se poate opta si pentru un numar mai mare de fractii, fara a fi nevoie
de fundamentari speciale):
- umeda (continand deseuri biodegradabile si orice alte deseuri nereciclabile
nepericuloase) si
- uscata (continand deseuri din materiale reciclabile) – Alt. III.
Punctele de pre-colectare vor fi amplasate pe terenuri disponibile, de regula in interiorul
localitatilor urmand a deservi un numar de cca. 100 – 300 de locuitori, dar aceasta valoare nu
este limitativa, autoritatile administratiei publice locale avand posibilitatea de a opta pentru o
alta norma. Fiecare localitate, indiferent de numarul de locuitori va avea cel putin un punct de
pre-colectare. Puncte de pre-colectare se vor amenaja, in masura in care spatiul liber o permite
in apropierea institutiilor publice de interes local (primarii, unitati de invatamant, sectii de
politie, biserici, etc.). Punctele de pre-colectare vor fi dotate cu un numar suficient de
containere care sa asigure pre-colectarea deseurilor din fiecare fractie generate de generatorii
arondati pe perioada dintre doua colectari succesive. Containerele vor respecta codul culorilor
stabilit de legislatia in vigoare.
In situatia in care nu se poate identifica cel putin un amplasament in vatra localitatii, punctul
de pre-colectare se va amenaja in zona actualei gropi satesti (dupa inchidere si reabilitare),
autoritatile administratiei publice locale luand masuri pentru asigurarea accesului
autovehiculelor de colectare si transport deseuri in cat mai bune conditiuni.
Localitatile care, la data intrarii in vigoare a PJGD, au deja in operare un sistem de precolectare
functional si-l vor mentine, ameliorandu-l in conformitate cuprevedrile
regulamentelor locale si contractelor de delegare de gestiune.
In situatia in care analize tehnico-economice demonstreaza viabilitatea utilizarii pe plan
local a unui sistem de colectare si transport bazat pe pre-colectare indiviuala, acesta poate fi
implementat ca atare – Alt. I sau II.
79

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
A2. In localitatile in care starea drumurilor nu permite accesul autogunoierelor pe tot
parcursul anului se poate opta pentru:
- dotarea cu saci de plastic a fiecarui generator de deseuri si asigurarea colectarii si
transportului acestora fie la un punct de pre-colectare situat pe raza localitatii, cu
conditia ca accesul autogunoierelor la acest punct de pre-colectare sa fie posibil, fie la
un punct de colectare zonal; sacii de plastic pot fi de mai multe culori, pentru a
permite colectarea selectiva pe 2 sau mai multe fractii – Alt. I
- in situatia utilizarii punctelor de pre-colectare se va asigura dotarea acestora cu un
numar suficient de containere de 1100 de litri care sa asigure pre-colectarea deseurilor
din fiecare fractie generate de generatorii arondati, pe perioada dintre doua colectari
succesive.
- amenajarea unor puncte de colectare pentru deservirea uneia sau mai multor localitati
in care accesul autogunoierelor nu este posibil din cauza starii drumurilor; aceste
puncte vor fi amenajate de regula in proximitatea unui drum accesibil autogunoierelor.
- dotarea acestor puncte cu numar suficient de containere de mari dimensiuni care sa
asigure pre-colectarea deseurilor din fiecare fractie generate de generatorii arondati, pe
perioada dintre doua colectari succesive.
Atat punctele de pre-colectare cat si cele de colectare vor fi de regula amenajate pe platforme
betonate si ingradite, inconjurate de gard viu.
B. Pentru etapa de colectare si transport al deseurilor
Frecventa de colectare luata in calcul trebuie sa fie in conformitate cu prevederile legale si
anume:
- pentru fractiunea umeda odata la doua zile in sezonul cald si odata la trei zile in sezonul
rece; deseurile generate de unitatile de alimentatie publica, invatamant sau spitalicesti
vor fi transportate zilnic in sezonul cald la punctele de pre-colectare;
- pentru fractiunea uscata: saptamanal sau atunci cand este cazul indiferent de anotimp.
In localitatile in care starea drumurilor permite accesul autogunoierelor colectarea si
transportul deseurilor pre-colectate in punctele de pre-colectare se va face cu autogunoiere cu
capacitati de regula cuprinse intre 16 si 18 mc., dar fara a exclude posibilitatea utilizarii altor
tipuri dimensionale in masura in care acestea sunt justificate din puncte de vedere economic
sau functional – Alt. IV.
In localitatile in care starea drumurilor nu permite accesul autogunoierelor transportul
deseurilor colectate in saci se va face cu tractorul cu remorca – Alt. V (sau individual, dar
numai in situatii exceptionale) de la generatori catre punctele de pre-colectare sau punctul de
colectare. Colectarea si transportul deseurilor de la acestea pana la instalatiile de gestionare a
deseurilor transportul se va face:
- cu autogunoiere cu capacitati de regula cuprinse intre 16 si 18 mc. – Alt. IV, dar fara
a exclude posibilitatea utilizarii altor tipuri dimensionale in masura in care acestea sunt
justificate din puncte de vedere economic sau functional, respectiv
- transportoare de mare capacitate
Pentru localitatile rurale care isi inchid pana la 16 Iulie 2009 gropile satesti, transportul se va
efectua pana la cel mai apropiat depozit urban aflat in folosinta, direct sau prin punctul de
colectare care le deserveste.
80

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
Localitatile care, la data intrarii in vigoare a PJGD, au deja in operare un sistem functional de
colectare si transport si-l vor mentine, imbunatatindu-l in conformitate cu prevederile
regulamentelor locale si ale contractelor de delegare de gestiune.
In prima parte a anului 2012 va trebui luata o decizie legata de orasul Nadlac si localitatile
rurale situate intre Nadlac si Pecica (Peregu Mare, Seitin, Semlac si chiar Secusigu) si anume
construirea unui punct de colectare care sa le deserveasca (caz in care zona aflata la intersectia
drumurilor de acces dinspre aceste localitati ar fi cea mai indicata pentru amplasarea acestui
punct) sau asigurarea unei suplimentari de capacitate de transport pentru a crea conditiile
transportului deseurilor direct la instalatiile din jurul municipiului Arad. Decizia va apartine
autoritatilor administratiei publice din aceste localitati, impreuna cu operatorii serviciului de
colectare si transport al deseurilor.
Ulterior anului 2013 vor fi necesare statii de transfer spre exemplu pentru a deservi asezarile
urbane si rurale dimprejurul localitatii Sebis si pentru a prelua deseurile care nu mai pot fi
depozitate in deseurile urbane dupa anul de inchidere al acestora.
Pentru localitatile situate la distanta fata de proximul oras in care functioneaza depozite de
deseuri se recomanda infiintarea in prima jumatate a anului 2009 a doua statii de colectare
zonale care sa deserveasca comunele situate pe cursul superior al raului Crisul Alb si
respectiv la iesirea din defileul raului Mures.
C. Statii de sortare
In ceea ce priveste sortarea deseurilor o prima optiune, aplicabila in perioada imediat
urmatoare este utilizarea intensiva a Statiilor de sortare existente sau care au perspective certe
de punere in functiune, unde se vor procesa deseurile colectate selectiv in zona. .
Ulterior, odata cu cresterea cantitatilor de deseuri colectate selectiv pe toata raza judetului,
pentru evitarea transportului acestora pe distante lungi (de pana la 100 km) se recomanda
amenajarea unor noi statii de sortare, spre exemplu pentru procesarea deseurilor provenite
din asezarile urbane si rurale dimprejurul localitatii Sebis, dar fara a se limita doar la acest
areal – Alt IX.
D. Gestionarea deseurilor biodegradabile
Pentru gestionarea deseurilor biodegradabile, intr-o prima etapa este necesar sa se
implementeze urmatoarele masuri:
- reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile prin reciclarea unor cantitati cat mai
mari de deseuri de hartie/carton, lemn si textile
- reducerea cantitatilor procesate de deseuri biodegradabile prin cresterea cantitatilor de
deseuri de alimente, vegetale si animale generate in mediul rural re-utilizate in
interiorul gospodariilor;
- separarea fractiei biodegradabile din unele categorii de deseuri municipale, prin
ameliorarea tehnologiilor de lucru: pre-colectarea deseurilor biodegradabile de la
intretinerea spatiilor verzi, din piete, de la curatenia cailor publice.
- separarea fractiei biodegradabile generate in institutii publice precum: spitale, crese,
camine, cantine.
81

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
Prin colectarea selectiva a fractiilor mentionate in ultimile doua masuri se poate genera o
cantitate de deseuri biodegradabile care sa constituie materie prima pentru una sau mai multe
statii de compostare amplasate cat mai aproape de sursa de generare (de regula, sursa de
generare este in localitati urbane) – Alt. X.
Pentru procesarea marei mase a deseurilor menajere si asmimilate urbane care au un continut
dominant de materiale biodegradabile (de pana la 50% din masa) si pentru care colectarea
selectiva ori sortarea nu reprezinta solutii tehnic eficace, dar nici economice, este necesara
construirea unei statii de tratare mecano-biologice pe un amplasament care sa duca la
transportul deseurilor-materie prima pe distante cat mai scurte (o locatie intre municipiile
Arad si Timisoara ar putea fi cea mai buna optiune) – Alt. XII.
In prezent este aprobata realizarea prin proiectul Phare Eco-Ineu a unei statii de compostare.
Functionarea la capacitate maxima a acestei statii de compostare, promovarea compostarii in
mediul rural, precum si reciclarea unei cantitati cat mai mari de deseuri de hartie si carton pot
asigura atingerea tintei din 2010 privind reducerea deseurilor biodegradabile municipale la
depozitare.
In vederea atingerii tintelor ulterioare (2013) nu mai sunt suficiente doar aceste masuri ci este
nevoie de:
- mentinerea la acelasi nivel daca nu cresterea cantitatii de deseuri biodegradabile
utilizata in gospodariile rurale;
- colectarea selectiva a unei cantitati cat mai mari de deseuri biodegradabile, atat din
mediul rural pana la 20000 de tone pe an
- amenajarea unor noi statii de compostare cu o capacitate echivalenta sau utilizarea
unei alte metode de tratare.
E. Inchiderea depozitelor urbane si rurale
Pentru inchiderea depozitelor urbane si rurale alternativa VI (Alt. VI) a obtinut un scor
mai bun. Abordarea centralizata a inchiderii si reabilitarii depozitelor neconforme are
avantajul de a permite inglobarea tuturor masurilor intr-un proiect de anvergura mai
mare, care permite accesarea unor fonduri de investitie, permite obtinerea unor proiecte si
lucrari de calitate mai buna, omogena, prin angajarea unor echipe de consultantaproiectare
cu experienta mare si cu o buna cunoastere a legislatiei, procedeelor si
tehnicilor aplicabile in domeniu.
82

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
7. Calculul capacitatii necesare pentru gestionarea
deseurilor
Scopul capitolului este de a stabili tipul şi numărul echipamentelor şi facilităţilor necesare
gestionării deşeurilor, cum sunt: pubele şi / sau containere de pre-colectare, autogunoiere,
transportoare de mare capacitate, puncte de pre-colectare si colectare, staţii de sortare, statii
de compostare şi statii de tratare mecano - biologică care, dacă sunt construite şi exploatate
corespunzator vor crea judetului Arad posibilitatea de a-şi atinge obiectivele şi ţintele
prevăzute în PJGD.
7.1 Pre-colectare, colectare si transport
Planul Regional de Gestionare a Deseurilor pentru Regiunea 5 Vest considera ca fiind
determinante pentru determinarea capacitatilor de pre-colectare si transport constrangerile
impuse de HG 621/2005 privind deseurile de ambalaje.
Datorita conectarii unui numar suficient de mare de locuitori urbani la servicii de salubrizare
si a functionarii unei capacitati de procesare (sortare) a deseurilor de capacitate
corespunzatoare, respectivele constrangeri nu mai sunt determinante pentru dezvoltarea pe
termen scurt a sistemului de gestionare a deseurilor municipale in judetul Arad
O alta constrangere legala exercita o presiune in directia dezvoltarii sistemului de gestionare a
deseurilor in judetul Arad si anume inchiderea si reabilitarea gropilor de gunoi rurale pana la
jumatatea anului 2009 ceea ce presupune conectarea zonei rurale in proportie de cel putin
90% la servicii de colectare si transport deseuri.
7.1.1 Extinderea ariei de acoperire cu servicii de salubrizare
Gradul de acoperire cu servicii de salubrizare ar trebui sa evolueze in conformitate cu tabelul
de mai jos, daca datele oficiale aflate la dispozitia autoritatilor judetene si a celor de mediu
sunt confirmate de realitate.
Tabel 55: Evolutia anticipata a gradului de acoperire cu servicii de salubrizare
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Urban 90 94 96 98 100 100 100 100 100 100 100
Rural 3 4 6 20 90 90 90 92 94 96 98
Total 51 54 56 63 96 96 96 96 97 98 99
Este insa foarte probabil ca, recent aprobatele reglementari ale ANRSCUP privind delegarea
gestiunii serviciului de salubrizare, sa genereze o evolutie mai dramatica a gradului de
conectare in mediul rural. Exista deja informatii ca un numar de autoritati ale administratiei
publice locale fie au declansat procedurile de licitatie pentru delegarea gestiunii, fie au hotarat
sa faca acest pas. Nu este mai putin adevarat ca, cele trei proiecte Phare, daca sunt luate in
83

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
calcul pentru anul 2008 pot ridica gradul de acoperire in mediul rural la peste 30%, in situatia
in care toata populatia localitatilor implicate va fi deservita.
Dotarea cu echipament de pre-colectare si transport se poate realiza centralizat sau in baza
contractelor de delegare de gestiune putandu-se estima capacitatile necesare pentru efectuarea
acestor operatii in localitatile care nu sunt conectate la momentul intocmirii planului.
7.1.2 Colectarea separata a materialelor reciclabile
Se pleaca de la stabilirea populatiei in localitatile respective (cca. 120000 de locuitori in anul
2013) calculandu-se apoi cantitatea deseurilor menajere si asimilate estimate a se genera in
anul 2013, pe baza indicatorilor de generare majorati cu 0.8% anual fata de baza de calcul de
0,9 kg/pers*zi in mediul urban, respectiv 0,4 kg/pers*zi in mediul rural (indicatori valizi in
anul 2003).
Vor rezulta aproximativ 20.000 de tone de deseuri generate anual in aceste localitati. In
conditiile necesitatii asigurarii unei capacitati de pre-colectare care, cu rezerve tehnologice,
trebuie sa acopere 7 zile consecutive de generare intre doua colectari, va rezulta o capacitate
de pre-colectare de cca. 1500 de mc. Aceasta capacitate de pre-colectare, destinata exclusiv
mediului rural, caci mediul urban este deja dotat, va fi utilizata inclusiv pentru pre-colectarea
fractiei/fractiilor de deseuri reciclabile si a celei pentru deseuri biodegradabile daca se va
decide colectarea acestora de la populatie. Tinand cont de continutul deseurilor menajere si
asimilabile din mediul rural se poate aprecia ca aproximativ 50% din volum va trebui destinat
pre-colectarii materialelor reciclable.
Desi prin prezentul Plan se recomanda utilizarea cu precadere a containerelor de 1100 de litri,
tipurile de pubele / containere pentru pre-colectare pot fi diferite, în funcţie de alegerea locală
dupa realizarea studiilor de fezabilitate. Singura cerinţă care trebuie respectată este legata de
alegerea containerelor de asemenea tipodimensiune incat sa se potriveasca cu sistemul de
ridicare / echipamentul vehiculelor de colectare.
Transportul bisaptamanal al acestui volum de deseuri se poate face catre statiile de colectare
zonale de pe valea Crisului Alb sau a Muresului ori direct catre depozitele urbane proxime cu
ajutorul unor utilaje de transport precum:
- 11 tractoare cu remorca;
- 16 autogunoiere de 18 mc;
- 3 transportoare impreuna cu containerele de mare capacitate aferente – cca. 9 buc.
Ulterior anului 2013, odata cu inchiderea depozitelor urbane neconforme numarul utilajelor
de transport de mare capacitate va creste pana la 5, precum si numarul containerelor de 35 de
mc. sau similare, pana la 35. Totodata, in situatia infiintarii de statii de transfer dotarea
acestora cu compactoare fixe (5 buc.) este necesara.
Localitatile care sunt la aceasta ora conectate la servicii de salubrizare sau care
implementeaza proiecte Phare au o baza materiala pentru colectare si transport asigurata.
84

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
7.1.3 Statii de transfer
In perioada 2008 – 2013 in judetul Arad se vor inchide depozite orasenesti neconforme de la
Curtici si Nadlac (2012), precum si depozitele din localitatile Pecica si Santana in anul 2009.
Pentru orasul Curtici inchiderea depozitului nu prezinta nici o problema intrucat prestatorul
actual de servicii de colectare si transport deseuri deja nu mai utilizeaza depozitul orasenesc si
realizeaza transportul deseurilor la depozitul conform Arad.
Pentru orasul Nadlac se poate concepe un sistem de transport direct al deseurilor cu
autogunoierele catre depozitul Arad aflat la 46 km distanta sau la instalatiile de sortare din
vecinatatea acestuia. Pentru acestea ar fi suficienta o autogunoiera de 18 mc. la o dotare cu
recipienti de pre-colectare de aproximativ 80 mc. Decizia de construire a unui punct de
colectare pentru orasul Nadlac si comunele Peregu Mare, Semnal si Seitin (eventual si
Secusigu), dotat cu containere de mare capacitate (cca. 6) si eventual un compactor, depinde
de solutiile de deservire a comunelor invecinate.
Punctele de colectare de pe vaile Crisului Alb si Muresului vor fi dotate cu cate 3 containere
de mare capacitate.
Deseurile municipale colectate in localitatile Pecica si Santana, care nu vor putea fi
valorificate, vor fi transportate direct la depozitul conform de la Arad.
Astfel, in perioada 2008 – 2013, asa cum este prevazut si in PRGD pentru Regiunea 5 Vest,
nu este necesar sa se amenajeze statii de transfer. Pentru preluarea deseurilor care s-ar fi
depus in depozitele urbane care urmeaza sa se inchida in perioada 2014 - 2016, este necesar
ca incepand cu primul semestru al anului 2014 sa se puna in functiune treptat 3 Statii de
transfer si sa se modernizeze platformele de transfer ce se vor amenaja prin proiectele Phare
aflate in derulare.
7.2 Tratarea si valorificarea deseurilor
7.2.1 Tratarea si valorificarea deseurilor de ambalaje
Utilizând ca date de intrare cantităţile de deşeuri de ambalaje generate în regiune în 2003, asa
cum s-a prezentat în Capitolul 4 s-a determinat că ţintele de reciclare sunt:
Tabel 56: Ţinte de reciclare ambalaje, tone/an
Tinta de
reciclare 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
hârtie + carton 5412 5995 6910 7394 7763 8151 8559 8987
plastic 987 1320 1554 1814 2222 2667 3150 4134
sticlă 1406 1576 2452 3116 3788 4339 5126 5980
metale 1046 1161 1584 1695 1780 1869 1962 2060
lemn 148 198 297 408 571 750 787 827
Fata de total
generat 9722 11203 14128 17407 20202 23232 26515 30625
85

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
Aceste ţinte pot fi atinse prin colectarea selectiva a deşeurilor de ambalaje atât de la
gospodăriile populaţiei (deşeuri menajere ) cât şi de la instituţii, comerţ şi industrial (deşeuri
menajere asimilate).
S-a considerat că peste 95 % din deşeurile de ambalaje generate de sectorul instituţional,
comercial şi industrial pot fi colectate.
Tabel 57: Cantităţile de deşeuri de ambalaje colectabile din industrie, comerţ şi
instituţii, tone/an
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
hârtie + carton 4300 4601 4923 5268 5531 5808 6098 6403
Plastic 2931 3136 3355 3590 3770 3958 4156 4364
Sticlă 1272 1361 1456 1558 1636 1718 1804 1894
Metale 657 703 752 805 845 888 932 979
Lemn 370 396 424 454 571 750 1050 1654
Total 9530 10197 10911 11675 12354 13121 14040 15293
Sursă: estimările consultanţilor
Tabel 58: Cantităţile de deşeuri de ambalaje colectabile din gospodării, tone/an
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
hârtie + carton 1112 1394 2224 2383 2507 2709 3433 4222
Plastic 1859 2332 3720 3987 4193 4531 5742 7063
Sticlă 1076 1349 2153 2307 2426 2622 3322 4086
Metale 417 523 834 894 940 1016 1288 1584
lemn 0 0 0 0 0 0 0 0
Total 4464 5597 8931 9571 10066 10878 13785 16955
Sursă: estimările consultanţilor
Colectarea acestor cantităţi implică participarea în sistem a unui anumit număr de locuitori.
Tabel 59: Populaţie implicată în schema de colectare separată, locuitori
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Populatie ideala
care trebuie sa
colecteze separat 86170 94608 161000 161000 161000 165336 199106 232726
plastic, sticla,
metal
Populatie ideala
care trebuie sa
colecteze separat
hartie si carton
92414 108135 144000 144000 144000 144000 144000 144000
Pentru a atinge în anul 2008 ţintele de reciclare este însă nevoie de implicarea unui număr mai
mare de locuitori decat numarul ideal.
Populatia conectata in prezent la servicii de colectare si transport deseuri menajere este in
numar suficient pentru atingerea tintelor. Singura conditie de indeplinit este ca, in
conformitate cu prevederile legale in vigoare colectarea sa fie efectuata selectiv, pe cel
86

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
putin doua fractii, iar cantitatea de deseuri apartinand fractiei/fractiilor reciclabile sa fie
procesata in statiile de sortare existente sau care se vor pune in functiune in perioada 2008
– 2009.
In prezent functioneaza o statie de sortare de mare capacitate (9t/h) in Arad. Aceasta statie are
capacitatea de a procesa, daca este operata in 3 schimburi, o cantitate de deseuri reciclabile
care ar asigura atingerea tintelor de reciclare/recuperare pentru toate categoriile de materiale
fixate pentru anul 2013.
Suplimentar doua dintre proiectele Phare (Socodor si Lipova) prevad amenajarea unor statii
proprii de sortare, fapt ce ar contribui pozitiv la atingerea tintelor.
Pe de alta parte toate localitatile sunt obligate sa asigure colectarea selectiva a deseurilor, fapt
ce genereaza o cantitate mare de deseuri care ar trebui procesate in statii de sortare. In plus
aceasta cantitate este generata pe un areal larg multe localitati aflandu-se la distante
apreciabile de cea mai apropiata statie de sortare.
Recomandam ca, in situatia in care administratia publica locala din zone care nu sunt in
proximitatea unei statii de sortare pregateste si obtine aprobarea pe proiecte care includ
amenajarea unor statii de sortare acestea sa fie incurajate. Aceasta recomandare se bazeaza
insa pe obtinerea unei deplina colaborari si implicari a S.C.POLARIS M HOLDING S.A.
pentru a permite procesarea deseurilor in statia proprie la capacitate maxima.
Pentru fracţia de sticlă care se colectează separat se vor plasa containere speciale (tip clopot
care pot prelua intre 0,5 si 1 tona de sticla) în apropierea principalelor centre comerciale sau /
şi în alte spaţii selectate. In lipsa marilor centre comerciale se va amplasa un set de containere
la fiecare 5000 de locuitori. Numarul total si tipul containerelor specializate pentru precolectarea
deseurilor de ambalaje din sticla de la populatie trebuie sa asigure preluarea a cca.
150 de tone. Aceste containere trebuie să fie de trei culori diferite pentru sticle albe, verzi şi
brune. Sunt necesare 2 - 3 vehicule speciale pentru transportul containerelor pentru sticlă.
Ambalajele de sticlă pre-colectate de generatorii industriali sau instituţionali trebuie colectate
în containere mobile de 4 – 5 m 3 care sunt transportate cu vehicule special adaptate pentru ele
sau chiar de către generatorii sau reciclatorii de sticlă.
Pentru zonele rezidenţiale (case individuale si vile) pe lângă tradiţionalele pubele maro sau
saci de gunoi se pot organiza puncte de colectare cu pubele pentru fracţii uscate prin
adăugarea de containere speciale pentru reciclabile: hârtie şi sticlă sau colectare individuala in
functie de rezultatele analizelor detaliate realizate in studiul de fezabiliate.
87

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
7.2.2 Tratarea deseurilor biodegradabile municipale
In conformitate cu prevederile Directivei europene privind depozitarea deseurilor care
instituie obligatia reducerii continutului de deseuri biodegradabile depozitate, judetul Arad
poate depozita incepand cu anul 2010 doar 75% din cantitatea de deseuri biodegradabile
depozitate in anul 1995, iar incepand cu anul 2013 doar 50% din aceasta cantitate. In baza
datelor statistice referitoare la populatia Romaniei in anul 1995 si la cantitatea de deseuri
biodegradabile depozitate in acelasi an, in judetul Arad s-au depozitat in anul 1995 cca. 101
493 de tone de deseuri biodegradabile. Rezulta ca in anul 2010 se vor putea depozita numai
76 120 de tone, iar in anul 2013 doar 50 747 de tone.
Prin comparare cu tintele de atins in anii 2010 si 2013 in privinta reducerii cantitatii de
deseuri biodegradabile depozitate rezulta ca in anul 2010 sunt de gestionat cca. 34000 de tone
de deseuri biodegradabile, iar in 2013 aprox. 61500 de tone.
Din analiza surselor de generare se constata urmatoarele:
- din deseurile menajere si asimilate acestora in mediul urban si rural, o proportie
insemnata o reprezinta deseurile de hartie/carton si lemn fie ca sunt ambalaje fie ca nu.
Daca masurile de colectare selectiva si reciclare a deseurilor de ambalaje isi ating
tintele stabilite, sunt scoase din fluxul deseurilor catre depozite cantitati de deseuri
biodegradabile (in special hartie, carton si lemn) de cca. 8 335 de tone in 2010 si 9 814
tone in 2013. Cantitati suplimentare de hartie si carton vor fi scoase din flux datorita:
• procesarii unei cantitati de deseuri reciclabile colectate selectiv in
statiile de sortare provenind de la un numar mai mare de locuitori decat
minimum necesar pentru atingerea tintelor (intrucat in toate localitatile
Romaniei colectarea selectiva a deseurilor este obligatorie); in acest fel
cantitatile de ambalaje de hartie/carton scoase din fluxul catre depozite
pot fi mai mari cu pana la 1 667 de tone in 2010 si 1 960 de tone in
2013;
• colectarii si procesarii impreuna cu fractia deseurilor reciclabile din
ambalaje a unei cantitati semnificative de hartie/carton in deseurile
menajere sau asimilate din mediul urban care poate ajunge pana la cca.
2 900 de tone in 2 010 respectiv cca. 3000 de tone in 2013
- se cunoaste ca o proportie insemnata din deseurile de alimentare si de gradina din zona
rurala, atat cele colectate cat si cele necolectate, este refolosita in interiorul
gospodariei, aceasta proportie putand atinge valori in jurul a 70% din masa deseurilor
de aceasta categorie; rezulta de aici scoateri din fluxul deseurilor catre depozite a unor
cantitati de 14 650 de tone in 2010 si 14 950 de tone in 2013.
- deseurile biodegradabile din parcuri si gradini precum si cele din piete pot fi scoase
din fluxul catre depozite intr-o masura insemnata (intre 50 si 75%) fara cheltuieli
suplimentare ci doar cu modificari minore ale tehnologiei de colectare si transport;
odata colectate aceste deseuri se preteaza foarte bine pentru producerea de compost.
Cantitatile pot atinge valori de cca. 400 de tone in 2010 pana la 637 de tone in 2013.
- deseurile stradale au un insemnat continut de materiale biodegradabile care, de
asemenea se preteaza, in urma unor operatii simple de sortare manuala, pentru a evita
contaminarea cu plastic, pentru obtinerea de compost. Cantitatile astfel scose din
fluxul catre depozite pot varia intre 6 870 de tone in anul 2010 si 8 900 de tone in
2013.
88

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
Se observa in acest fel ca se poate evita depozitarea unei cantitati de cca. 34 822 de tone de
deseuri biodegradabile in 2010, din care cca. 7 270 sunt pretabile pentru obtinerea de compost
si a unei cantitati de 39 261 de tone de deseuri biodegradabile in 2013, din care 9 537 se
preteaza pentru obtinerea de compost.
Rezulta de aici ca prin amenajarea unor statii de compostare cu o capacitate de procesare de
cca. 10 000 de tone disponibile pentru exploatare in anul 2010 se asigura indeplinirea tintei de
depozitare a unei cantitati de deseuri biodegradabile mai mici de 76 000 de tone (cca. 110000
tone de deseuri generate din care 7270 tone de deseuri compostate si 27500 reciclate sau
reutilizate in gospodariile rurale).
In ceea ce priveste atingerea tintei de reducere a depozitarii pana la 50 747 de tone de deseuri
biodegradabile, prin metodele mai simple si ieftine descrise mai sus se asigura compostarea a
9537 de tone si reciclarea sau reutilizarea in gospodariile rurale a peste 29000 de tone de
deseuri biodegradabile. Dar din totalul de peste 112000 de tone de deseuri estimate ca se vor
genera in 2013 mai trebuiesc scoase din fluxul catre depozite inca cca. 22000 de tone.
In conformitate cu recomandarile PRGD pentru Regiunea 5 Vest, aceasta reducere nu se poate
realiza eficient decat daca se incearca gestionarea ultimei mari surse de deseuri
biodegradabile si anume deseurile menajere urbane prin tratare mecano-biologica. In acest
sens este necesara construirea unei statii de tratare mecano-biologica, dar, date fiind costurile
ridicate ale unei asemenea instalatii, pragul de rentabilitate poate fi atins doar in situatia
procesarii unor cantitati mai mari de deseuri. Iata de ce pentru realizarea acestui obiectiv la
orizontul anului 2013 este necesara, inca de pe acum, coordonarea cu unul dintre judetele
invecinate – prima optiune indeptandu-se catre judetul Timis, intrucat distanta dintre cele mai
mari surse de deseuri menajere urbane – municipiile Arad si Timisoara – permite exploatarea
in comun a unei statii de tratare mecano-biologica de capacitate de cca. 60 – 70000 de tone
anual, acoperind necesitatile celor doua judete pentru atingerea tintei de reducere a
continutului de deseuri biodegradabile din deseurile depozitate in anul 2013.
89

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
7.3 Depozitarea deseurilor
Pe perioada de planificare in judetul Arad vor continua sa functioneze toate depozitele de
deseuri urbane existente cu doua exceptii: depozitele de la Nadlac si Curtici care sisteaza
activitatea in 2012. De asemenea depozitele rurale, precum si depozitele din localitatile Pecica
si Santana se vor inchide si reabilita pana la data de 16 iulie 2009.
In aceste conditii, la sfasitul perioadei de planificare vor fi inca in functiune depozitul
conform Arad, si depozitele urbane Lipova, Ineu, Chisineu-Cris, Pancota si Sebis. O singura
problema este ridicata de actualul amplasament de depozitare al orasului Sebis, care in lipsa
oricaror autorizatii (fie ele si provizorii) este in pericol permanent de a primi ordin de sistare a
activitatii.
Bilantul cantitatilor depozitate pe perioada de planificare ar putea arata ca in tabelul urmator.
Tabel 60: Calculul cantitatilor estimate de deseuri municipale depozitate, tone/an
Cantitatea generata de
deseuri municipale
Cantitatea reciclata de
materiale de ambalaje
altele decat hartie/ carton
sau lemn din deseurile
municipale
Cantitatea de deseuri
biodegradabile reciclata
sau reutilizata in
gospodariile rurale
Cantitatea de deseuri
compostate
Cantitatea de deseuri
tratate mecano-biologic
Cantitatea de deseuri
tratata termic
Cantitatea de deseuri
reziduale
Cantitatea de deseuri
depozitata
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
162838 163839 164997 166142 167275 168395 169502 170595
8212 9403 12271 13141 13810 14733 17244 19969
25961 26831 27500 28422 28795 29000
5000 7270 7500 8000 9500
0 0 0 0 0 0 22000
0 0 0 0 0 0 0 0
2443 2552 2692 5137
154626 154436 126765 121170 118695 117741 115463 90126
Se poate observa tendita de scadere cu aproape 40% a cantitatilor depozitate intre 2006 si
2013, rezultat al unei gestionari mai corecte a deseurilor municipale. Totodata cantitatea de
deseuri municipale care ajunge la depozite mai ales dupa implementarea tratarii mecanobiologice,
da autoritatilor din judet o garantie asupra existentei unei capacitati de depozitare
conforma a deseurilor (cea de langa Arad) care sa mai poata fi exploatata dupa anul 2016,
cand toate deseurile depozitate vor ajunge in acest depozit, inca 7 – 8 ani.
90

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
8. Evaluarea costurilor
8.1.1 Estimarea costurilor investiţionale pentru judeţul ARAD
Costurile asociate cu investiţiile propuse la nivelul judeţului Arad sunt detaliate în tabelul de
mai jos.
Tabelul 61. Estimarea costurilor investiţionale pentru judeţul Arad
1.
Utilaje (In varianta gruparii
pe sectoare (in jurul
statiilor de transfer)) UM Nr
Cost unitar
[€/UM.]
Cost
echipamente
Autogunoiere Buc 16 145000 2320000
Tractoare cu remorca Buc 11 40000 440000
Hook-lift Buc 5 60000 300000
Containere 35 mc. Buc 35 6000 210000
Compactoare fixe Buc 15 9000 135000
Total echipamente 3405000
2 Recipienti mc 1486 200 372200
3
Puncte de colectare zonale
(substatii de transfer) nr. 2 25000 50000
4 Statii de compostare nr. 1 336000 336000
5
Statie de sortare (in zona
Sebis) nr. 1 665000 665000
6 Statii de transfer nr. 3 300000 900000
7
Inchidere depozite
neconforme ha 18.42 150000 2763000
8 Instalatie de TMB tone 70000 80 5600000
9
Diverse, neprevazute
(10%) 1409120
10 Total investitii 15,500,320
A rezultat o valoare a investiţiilor de 15,5 milioane €, din care 22% reprezintă achiziţia de
echipamente, 18% reprezinta costurile de inchidere a depozitelor neconforme şi 36%
construcţia unei statii de TMB in vederea atingerii tintelor prevazute de legislatie in anul
2013. Investitiile sunt distribuite intre anii 2008 – 2015. Calculele au ţinut seama de
investiţiile ce vor fi făcute prin programul PHARE CES 2004-2006. Aceste investiţii au
finanţarea asigurată şi nu au fost incluse în calculul investiţiilor necesare.
Trebuie subliniat faptul ca exista un grad de incertitudine in ceea ce priveşte nivelul exact al
costurilor investitionale asociate cu investiţiile propuse. La nivelul curent de analiza
judeţeană, nu sunt incă informaţii disponibile in ceea ce priveşte amplasamentul exact al
echipamentelor/instalaţiilor (puncte de colectare zonale, staţii de transfer, staţii de sortare,
compostare etc.).
91

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
De aceea este mai dificil sa se facă estimări de costuri in funcţie de condiţiile specifice – cum
ar fi structura geologică a amplasamentului, existenta utilitatilor, distanta fata de principala
cale de acces, calitatea infrastructurii. Aceste condiţii specifice pot avea un impact
semnificativ asupra costurilor investitionale.
Un nivel mai mare de certitudine in ceea ce priveşte costurile va fi atins in fazele de
planificare următoare, în conexiune cu studiile de fezabilitate şi fiind acompaniat de schiţa
conceptuală şi detaliată a amplasamentului şi însoţind planificarea detaliata pe baza
amplasamentelor concrete şi identificarea caracteristicilor specifice ale instalaţiilor.
In stadiul prezent al procesului de planificare, costurile investionale sunt bazate pe costul
mediu al diferitelor instalaţii sau tipuri de echipamente. În acest scop au fost consultate un
număr de surse ce furnizează date recente pentru sectorul deşeurilor in România şi care conţin
date cu privire la costurile unitare; valorile costurilor unitare folosite sunt anexate.
Propunerile pentru investiţiile gestionării deşeurilor sunt detaliate in Capitolul 7. Clasa de
investiţii din cadrul fiecărei categorii majore de serviciiu (colectare, transport, tratare etc) este
rezumată şi prezentată în Anexa 8-1.
Luând ca punct de plecare programul propus pentru finanţare pentru regiune şi ghidurile
costurilor unitare menţionate anterior, au fost estimate următoarele costuri pentru investiţii.
8.1.2 Estimarea costurilor totale pentru sistemul de gestiune a
deşeurilor din judeţul ARAD
Pentru calculul costurilor totale s-au calculat costurile O&I pe o perioadă de 7 de ani (2008-
2015).
Costurile operaţionale, in special costurile de transport, sunt de asemenea influenţate in mare
măsura de amplasamente şi de distanţele între ele. În această fază costurile O/M au fost
estimate la 7% din valoarea investiţiei. De asemenea s-a ţinut seama şi de faptul că
echipamentele şi construcţiile se vor amortiza potrivit HG 2139 privind Amortizarea
mijloacelor fixe.
92

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
Tabel 62 – Amortizarea mijloacelor fixe
CODUL DE DENUMIREA ACTIVELOR FIXE
CLASIFICARE
1.1.2 Construcţii uşoare cu structuri
metalice (hale de producţie, hale de
montaj etc.)
2.1.24.5. Maşini, utilaje şi instalaţii pentru
tratarea deşeurilor menajere.
2.1.24.6. Recipiente pentru depozitarea
DURATE
NORMALE DE
FUNCŢIONARE
- ANI -
Durata de
funcţionare
luată în calcul
(ani)
16 - 24 20
8 - 12 9
6 - 10 8
deşeurilor menajere, în afară de:
2.1.24.6.1. - rampe ecologice. 4 - 6 5
Sursa: HOTĂRÂRE Nr. 2139 din 30 noiembrie 2004 pentru aprobarea Catalogului privind
clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe., EMITENT: GUVERNUL
ROMÂNIEI, PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 46 din 13 ianuarie 2005
În calcul au mai fost incluse şi cheltuielile de închidere a depozitelor neconforme, pe perioada
2008-2012. S-a considerat o sumă medie de 200000€/ha pe an.
Au rezultat următoarele valori privind costul investiţiei
VNA@5% Costuri O&I mii Euro 8.110
VNA@5% Costuri Totale mii Euro 23.610
Calculele detaliate sunt prezentate in Anexa 8-1.
8.2 Implicaţiile investiţiilor propuse prin prisma disponibilităţii de plată
a populaţiei
Gestionarea deşeurilor va avea implicaţii tarifare pentru consumatorii finali. Impactul precis
al tarifelor asupra consumatorilor trebuie determinat prin studii de fezabilitate, prin proiecte
particulare şi programe de investiţii (ţinând cont de caracterul particular al instalaţiilor pentru
tratare/depozitare şi transfer, acolo unde este cazul).
93

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
Tarifele ce vor fi aplicate în cadrul regiunii reprezintă o funcţie a unui număr de factori,
incluzând dar nelimitându-se la următorii:
• Structuri existente de cost aparţinănd furnizorului de servicii;
• Nivelul tarifelor existente aplicat în cadrul judetului Arad şi adaptate la costuri;
• Caracteristicile deşeurilor din cadrul diferitelor arii de servicii şi separarea deşeurilor
generate/colectate în menajere şi ne-menajere;
• Amortizarea activelor existente şi a investiţiilor propuse;
• Nevoia de înlocuire anuală a activelor uzate ( depinde de durata de exploatare a
acestora);
• Structura de finanţare pentru noi active şi nivelul costurilor din sistemul de creditare
din cadrul mecanismului;
• Capacitatea de rambursare a utilizatorului (posibilităţi de creditare neavantajoase,
întârzierea plăţilor);
• Planuri detaliate de investiţii (detalierea costurilor pe fiecare componentă de investiţii,
bazânu-se pe nevoia specifică de instalaţii şi pe costul total ţinând cont de finanţarea
locală şi internaţională, neprevăzute, inflaţia etc);
• Costuri detaliate de operare, luând ca punct de referinţă structura deja existentă a
costurilor, adaptarea la impactul investiţiilor propuse şi schimbările
operaţionale/procedurale.
Se poate întâmpla să apară mici fluctuaţii ale tarifelor în cadrul judetului, întrucât prestatorii
de servicii se supun diferitelor structuri de cost (sunt vizate mai ales activităţile locale de
colectare, pentru care costurile vor varia în funcţie de metodele locale de colectare folosite,
densitatea populaţiei, frecvenţa de colectare, distanţele de transport către depozit etc.).
Evaluarea consecinţelor particulare asupra tarifelor pentru obţinerea investiţiilor necesare
gestionării deşeurilor în cadrul judetului nu se regăseşte în obiectivele prezentului Plan
Judetean. Scopul analizei curente este să identifice nevoile generale ale sistemului; evaluarea
detaliată a fezabilităţii/sustenabilităţii financiare şi a consecinţelor tarifare trebuiesc abordate
într-un studiu separat de fezabilitate care să prevadă evaluări tehnice detaliate ale sistemelor şi
amplasamentului instalaţiilor precum şi evaluări financiare detaliate ale companiilor de
gestionare a deşeurilor.
În cadrul prezentului Plan Judetean este posibil să se faca estimari la modul general asupra
implicaţiilor tarifare asupra sistemului, privit ca întreg.
94

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
8.2.3 Disponibilitatea de plată la nivel macro
Preocuparea generală faţă de sistemele de gestionare a deşeurilor este aceea ca acestea să
ofere servicii accesibile tuturor beneficiarilor, mai ales consumatorilor din gospodării. Din
motivul prezentat mai sus nu se pot determina implicaţiile particulare ale aplicării tarifelor în
cadrul judetului Arad. Este posibil să se realizeze o evaluare generală a disponibilităţii globale
de plată, per ansamblu înainte şi după implemantarea sistemelor propuse pentru investiţii.
Scopul analizei disponibilităţii de plată la acest nivel al Planului Judetean este acela de a
determina nivelul tarifului ce poate fi suportat de populaţie.
Disponibilitatea de plată se referă la capacitatea beneficiariilor serviciilor de gestionare al
deşeurilor de a plăti aceste servicii fară a pune în pericol abilitatea persoanelor/familiilor de a-
şi satisface nevoile personale. Este important să se identifice abilitatea de plată a
beneficiarilor, în cadrul evaluării capacităţii economice de plată a serviciilor pentru gestiunea
deşeurilor (solvabilitatea clientului). În această analiză s-a folosit un indicator al solvabilităţii
pentru a aprecia dacă veniturile populaţiei sunt suficiente pentru a putea suporta creşterea
costurilor pentru serviciile privind gestiunea deşeurilor, fară a prejudicia în mod serios
bugetul familiei. O gospodărie se consideră a fi incapabilă de plata serviciilor, când ar
necesita o reducere semnificativă a bugetului dedicat altor bunuri şi servicii.
Conform standardelor pentru gestionarea deşeurilor, nivelul acceptabil de suport al serviciilor
pentru gestionarea deşeurilor este de ~ 1.5% din venitul mediu al fiecărei gospodării – ex.
costurile medii lunare pentru gestionarea deşeurilor nu ar trebui să depăşească 1.5% din
veniturile medii lunare ale gospodăriilor (unde costurile ar trebui sa acopere întregul ciclu al
serviciilor pentru deşeuri – colectare, transport, sortare, tratare şi eliminare). Se specifică
faptul că deşi un asemenea criteriu este util în dezvoltarea strategiei de gestionare a deşeurilor,
în formularea politicii de tarifare trebuie să se ţină cont de faptul că venitul multor gospodării
este sub medie. Cu privire la dificultatea financiară în care se găsesc unele gospodării, de a
suporta aceste costuri în raport cu veniturile proprii, se impune să se prevadă măsuri în cadrul
politicii, cu privire la protejarea unor asemenea beneficiari.
Evaluarea abilităţii globale de plată este realizată în funcţie de venitul mediu pe gospodărie
din cadrul judetului Arad. Sunt disponibile statistici oficiale referitoare la venitul mediu în
România şi pentru regiunile importante, determinat prin studii de venit al gospodăriilor. Sunt
considerate veniturile din diferite surse, cum sunt lichidităţile şi din surse proprii în natură
(schimb de bunuri, valorificarea legumelor cultivate şi a bunurilor produse în gospodărie,
etc.).
O prezentare a veniturilor în Regiunea 5 aplicabile si judetului Arad este realizată în
următorul tabel.
95

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
Tabelul 63. Nivelul veniturilor pentru Regiunea 5 (2004)
Gospodării de:
Total
Regiunea de dezvoltare gospodării Salariaţi Agricultori Şomeri
Pensionari
Venitul total - Regiunea 5
Vest
Venituri financiare, din care
Salarii brute si alte drepturi
salariale
Venituri din agricultura
Lei, lunar pe o persoană
3924074 4683919 3892437 2234283 3464560
procente
77,3 84,9 57,4 70,2 70,1
45,3 75,4 8,5 26,8 18,6
4,7 0,5 39,8 1,6 3,9
Venituri din activitati 3,9 0,7 0,4 1,8 0,9
independente ne-agricole
Venituri din ajutoare sociale 19,2 5,1 6,5 26,6 43,9
Venituri din proprietatea 0,5 0,3 - - 0,1
asupra bunurilor
Valoarea echivalenta a
veniturilor de tipul celor
obtinute de angajati si 3,2 4,7 0,6 3,2 2,1
beneficiarii ajutoarelor
sociale
Valoarea echivalenta a
consumului de produse 19,5 10,4 42,0 26,6 27,8
agricole din surse proprii
Sursa: Anuarul Statistic al României, 2005;
În scopul prezentei analize se presupune că nivelul viitor al veniturilor va creşte cu rata de
creştere a PIB-ului în fiecare regiune. Previziuni ale ratelor de creştere a PIB-ului pentru
perioada 2006-2009 au fost elaborate de Comisia Naţională pentru Prognoză şi sunt
prezentate în tabelul de mai jos. În tabel mai figureză şi aprecierea că rata anuală de creştere
după 2009 va scădea la 5%, şi va rămâne constantă în 2011 şi mai departe în fiecare an pentru
toate judetele.
96

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
Tabelul 64. Evoluţia PIB, modificarea % anuală
Estimările
Comisia Naţională consultantului, 2009
pentru Prognoză & mai departe
2006 2007 2008 2009 2010 2011
România 6,0 6,2 6,3 6,0 5,5 5,0
1. NORD - EST 5,8 6,1 6,5 6,0 5,5 5,0
2. SUD - EST 5,9 5,9 6,2 6,0 5,5 5,0
3. SUD 6,0 6,0 6,1 6,0 5,5 5,0
4. SUD - VEST 6,1 5,8 6,0 6,0 5,5 5,0
5. VEST 5,8 5,7 5,9 6,0 5,5 5,0
6. NORD - VEST 5,4 5,9 6,2 6,0 5,5 5,0
7. CENTRU 5,7 5,9 6,0 6,0 5,5 5,0
8. BUCUREŞTI 6,6 7,1 6,8 6,0 5,5 5,0
Sursa datelor: Comisia Naţională pentru Prognoză (www.cnp.ro) şi estimările consultantului
Luând ca punct de referinţă nivelul veniturilor şi ajustându-le PIB-urilor previzionate pentru
fiecare regiune, poate fi calculat nivelul acceptabil al costurilor lunare pentru gestionarea
deşeurilor pe fiecare regiune în parte, inclusiv pentru Regiunea 5 din care face parte si judetul
Arad.
97

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
Tabelul 8-1. Puterea de cumpărare în România, EURO pe lună/pe persoană
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Romania 1,47 1,53 1,62 1,72 1,83 1,94 2,05 2,15 2,26 2,37
1. NORD - EST 1,35 1,38 1,46 1,55 1,65 1,75 1,85 1,94 2,04 2,14
2. SUD - EST 1,32 1,35 1,43 1,51 1,61 1,70 1,80 1,89 1,98 2,08
3. SUD 1,34 1,39 1,47 1,56 1,66 1,76 1,85 1,95 2,04 2,14
4. SUD - VEST 1,38 1,42 1,50 1,59 1,69 1,79 1,89 1,98 2,08 2,18
5. VEST 1,57 1,66 1,75 1,85 1,96 2,08 2,19 2,30 2,42 2,54
6. NORD - VEST 1,55 1,59 1,68 1,78 1,89 2,00 2,11 2,22 2,33 2,44
7. CENTRU 1,53 1,58 1,67 1,77 1,88 1,99 2,10 2,21 2,32 2,43
8. BUCURESTI 1,91 2,05 2,19 2,34 2,50 2,65 2,80 2,94 3,08 3,24
Sursa: Anuarul Statistic român şi estimările consultantului
Pentru Regiunea 5 disponibilitatea lunară de susţinere a creşterii costurilor este de 1.57 euro la
2.54 euro între anii 2005 şi 2013.
Ar fi fost ideal să se facă distincţie între nivelul veniturilor şi abilitatea de suport din mediul
urban şi rural. Din nefericire nu sunt disponibile date cu privire la nivelul veniturilor
regionale, care să facă distincţie între gospodăriile urbane şi rurale.
Cea mai importantă sursă de venit pentru gospodăriile din mediul urban îl reprezintă salariul
şi ajutorul social. Impactul alimentelor produse în mediul privat şi cel al produselor agricole
au un impact redus asupra venitului total al gospodăriilor urbane (11% din venitul total).
În mediul rural cea mai importantă sursă de venit o reprezintă activităţile agricole întreprinse
în gospodărie (în ambele sensuri cel monetar şi în natură); aceste activităţi însumează 45%
din totalul veniturilor. Alte surse de venit mai sunt salariul si auto-finanţarea (28%) şi ajutorul
(20%).
8.2.4 Nivelurile tarifelor deja existente
În obiectivele prezentului Plan nu se regăseşte inventarierea sistematică a nivelurilor tarifelor
pentru toţi prestatorii de servicii din Judetul Arad. Oricum în tabelul de mai jos figurează
câteva exemple de tarife pentru gospodării pentru serviciul de gestionare a deşeurilor, aplicate
de câţiva prestatori de servicii din cadrul judetului Arad.
Tarifele aplicate gospodariilor în 2007 se situau între 2.13 – 5.2 RON pe persoană/lună (~0.6
– 1.42 euro). Acest nivel reprezintă 90% din estimările nivelului abilităţii de suport a tarifelor
pentru 2007 de 1.55 euro pe persoană/lună pentru gospodăriile cu venit mediu.
Cu alte cuvinte, având în vedere tarifele din anul 2007, este suportabila creşterea tarifelor cu
0.5 euro pe persoană pe lună. De asemenea se estimează că veniturile persoanelor vor creşte
în timp ceea ce va uşura situaţia.
98

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
Tabelul 65. Nivelul tarifelor pentru gestionarea deşeurilor în Judetul Arad (2007)
Localitatea
Tarif in RON/luna
Arad 5.25
Curtici 2.13
Ineu 2.38
Lipova 3.5
Nadlac 4.5
Sebis 3
Hasmas 3
Simand & Siria 2.5
8.2.5 Impactul investiţiilor asupra tarifelor
Au fost elaborate predicţii primare ale fluxurilor financiare a investiţiilor pentru gestiunea
deşeurilor din regiune, având în vedere creşterea incrementală a costurilor pentru investiţii şi
impactul costurilor de operare. Au fost considerate numai costurile asociate alternativelor
tehnice analizate in Capitolul 7.
Trebuie specificat că au fost considerate numai costurile incrementale ale investiţiilor propuse
pentru o periodă de planificare din 2008-2015, ex. impactul investiţiei suplimentare şi a
costului de operare (creştere/descreştere) a îmbunătăţirilor regionale în gestionarea deşeurilor.
Costurile existente asociate serviciilor de gestionare a deşeurilor în cadrul judetului nu
figureză în analiză şi se presupune a fi constante.
Predicţiile fluxurilor financiare sunt prezentate în anexa format electronic Anexa 8 -1.
Analiza poate fi caracterizată după cum urmeză:
• A fost elaborată pe baza de numerar, ex. se presupune că toate investiţiile şi costurile
de operare vor fi finanţate prin lichidităţi, imediat ce se ivesc.
• A fost elaborată în termeni reali, preţurile din 2007 au fost ajustate pe durata de
programare la valori reale;
• A fost considerat numai costul suplimentar generat de investiţii pe perioada de
planificare (cum localizarea diferitelor capacităţi nu se cunoaşte şi nici diferite
specificaţii tehnice, aceste costuri au fost calculate pe baza unor valori medii ale
costurilor unitare standard);
• S-au considerat costurile de O&Î pentru diferite categorii de activităţi: colectare,
sortare//transfer, trasport şi eliminare la depozitul de deseuri (costurile pentru aceste
componente au la bază costuri unitare standard). Au fost calculate doar costurile
suplimentare generate de noile capacităţi;
• S-a avut în vedere cantitatea de deşeuri estimată a fi generată în regiune, pe durata de
planificare.
99

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
Rezultatul analizei reprezintă un calcul de ansamblu al VNA (Valoarea Actualizata Netă)
asociată costurilor generate de noile servicii de gestionare a deşeurilor (luând în considerare
atât investiţiile cât şi costurile O&Î de-a lungul perioadei planificate).
Deasemenea, sunt calculate atât valorile actualizate pe tonă în perioada de planificare cât şi pe
persoană/lună.
Este important de subliniat faptul că această sumă nu este egală cu tariful real aplicabil
consumatorilor - tariful real aplicabil va reprezenta o funcţie de mai mulţi factori cum ar fi
condiţiile locale, schemele de finanţare a investiţiilor, performanţa de plată a utilizatorilor
(gradul de încasare a facturilor), etc.
VNA al investiţiei pe persoană/lună reprezintă costul mediu total pe persoană/lună al
investiţiilor de-a lungul perioadei planificate. Dacă presupunem că programul de investiţii
propus este finanţat in totalitate prin tarifele utilizatorilor, impactul mediu lunar asupra
tarifelor ar fi de 0,44 Euro pe persoană. Este însă foarte probabil ca acest program de investiţii
să fie co-finanţat de UE. Presupunând că 80% din sprijinul financiar al UE este direcţionat
spre investiţii (costul de O&Î este finanţat în totalitate prin tarifele utilizatorilor), impactul
mediu lunar al programului de investiţii ar fi de 0,21 euro pe persoană ceea ce reprezintă 84%
din abilitatea de plată a populaţiei.
Tabelul 66. Impactul investiţiilor asupra tarifului de gestiune a deşeurilor în Judetul Arad (valori medii)
Rata de actualizare 5%
VNA a investiţiilor propuse (EURO 1000) (include Investiţia şi
costurile de operare/întreţinere pe perioada 2008-2015) 17. 179
VNA a fluxului de deşeuri generate (1000 t) 1.194
VNA a fluxului de deşeuri colectate (1000 t) 1.126
Impactul făra finantare UE
VNA Investiţii/t de deşeuri generate (Euro) 14.4
VNA Investiţii/t de deşeuri colectate (Euro) 15.3
VNA al Investiţiei suplimentare necesare/pers şi lună (Euro) 0,44
Costul suplimentar ca % din limita de suportabilitate 23%
Tariful necesar ca % din limita de suportabilitate pe durata de
planificare 97%
Impact cu finantare UE *)
Contribuţia UE 80%
VPN al Investiţiei suplimentare necesare/pers şi lună (Euro) 0,21
Costul suplimentar ca % din limita de suportabilitate 10%
Tariful necesar ca % din limita de suportabilitate pe durata de
planificare 84%
*) Susţinerea UE poate veni prin intermediul FEDR; în momentul de faţă nu există finanţare asigurată din
acest fond.
Trebuie menţionat că valorile calculate reprezintă valori medii pe locuitor care nu au ţinut
seama de ponderea investiţiilor ce ar trebui alocate familiilor sau firmelor care generează
deşeuri de tip menajer. De asemenea nu au fost calculate efectele subvenţionării încrucişate
între diversele categorii de generatori.
100

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
Consecinţele tarifare ale investiţiilor propuse se încadrează în anumite limite posibil
acceptabile în cadrul Judetului Arad. Ar trebui subliniat faptul că aceste calculele, de mai sus
reprezintă doar costurile investiţiilor propuse pe cap de locuitor şi nu iau în considerare partea
reală de cheltuieli alocată familiilor sau consecinţele subvenţiilor încrucişate dintre grupurile
de consumatori..
Cum se poate observa din tebelul de mai sus, tarifele corespunzătoare investiţiilor propuse
rămân sub limita de suportabilitate de 1.5% din venituri. În medie, tarifele necesare pentru
acoperirea investiţiilor propuse şi a costurilor O&Î reprezintă 97% din limita de
suportabilitate în cazul absenţei finanţării UE. În cazul susţinerii prin granturi a investiţiilor
propuse, atunci tariful necesar reprezintă 84% din limita de suportabilitate.
101

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
Decembrie 2007
9. Masuri de implementare
Pentru implementarea unui plan de gestionare a deşeurilor sunt necesare o serie de masuri.
Fiecare obiectiv prevăzut în plan trebuie să fie susţinut de una sau mai multe măsuri specifice.
În cele ce urmează sunt prezentate obiective şi măsurile aferente, precum şi responsabilii şi
termenele de îndeplinire a măsurilor.
Politica şi cadrul legislativ, aspecte instituţionale
Obiective
Dezvoltarea politicii judetene în vederea implementării unui sistem integrat de gestiune a
deşeurilor
Adaptarea şi dezvoltarea cadrului instituţional şi organizatoric în vederea îndeplinirii cerinţelor
naţionale
Măsuri Responsabili Termen
Crearea cadrului organizatoric pentru stabilirea
orientării judetene în domeniul gestiunii deşeurilor
şi a instrumentelor de implementare a acesteia
Realizarea asociatiei de dezvoltare intercomunitara
la nivelul judetului in vederea realizarii sistemului
integrat de gestionare a deseurilor
Realizarea aplicatiei pentru obtinerea de finantare
prin FEDR in vederea realizarii sistemului integrat
de gestionare a deseurilor la nivelul judetului
Constituirea grupului de monitorizare a PJGD,
format din reprezentanţi ai CJ Arad, APM Arad,
ARPM Arad si Garda de Mediu si aprobarea
Ghidulu de monitorizare prin HCJ
Realizarea raportului de monitorizarea a PJGD
Asigurarea de personal suficient şi bine pregătit
profesional in domeniul gestionarii deseurilor şi
dotări corespunzătoare la toate nivelele, atât în
sectorul public, cât şi în sectorul privat
CJ Arad 2008
CJ Arad 2008
CJ Arad 2008
CJ Arad 2008
Grup de monitorizare
PGJD
CJ Arad
Consiliile Locale
In primul
trimestru al
fiecarui an
incepand cu
2009
2008
102

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
Informarea şi conştientizarea publicului şi a părţilor implicate
Obiectiv
Promovarea unui sistem de informare, conştientizare şi motivare a publicului şi a tuturor părţilor
implicate în procesul de gestionare a deşeurilor din judetul Arad
Măsuri Responsabili Termen
Organizarea de campanii de constientizare pentru
publicul tinta (autoritatile administratiei publice
locale si cetateni) cu privire la masurile de
implementare prevazute in PJGD
CJ Arad
APM Arad
permanent
Organizarea şi susţinerea de campanii de informare
şi conştientizare a publicului privind prevenirea
generării deşeurilor şi colectarea separata a
deşeurilor municipale generate (deseuri reciclabile,
DEEE, deseuri biodegradabile municipale, deseuri
voliminoase, deseuri periculoase)
Realizarea de seminarii de instruire pentru
municipalităţi în vederea familiarizării cu opţiunile
tehnice şi administrative de creştere a
reciclării/valorificării
CJ Arad
Autoritatile
administratiilor
publice
locale/operatorii de
salubrizare
CJ Arad
APM Arad
permanent
permanent
103

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
Date si informaţii privind gestionarea deşeurilor
Obiectiv
Obţinerea de date şi informaţii complete şi corecte, care să corespundă cerinţelor de
raportare la nivel naţional şi european
Măsuri Responsabili Termen
Îmbunătăţirea sistemului judetean de colectare,
prelucrare, analizare şi validare a datelor şi
informaţiilor referitoare la generarea şi gestionarea
deşeurilor
Realizarea de măsurători privind compoziţia,
precum şi determinarea indicatorului de generare a
deşeurilor menajere pentru mediul urban şi rural
Realizarea de întâlniri de informare cu societăţile
implicate în gestionarea deşeurilor privind modul
de raportare a datelor privind deşeurile
Colectarea datelor privind deşeurile din construcţii
şi demolări
Monitorizarea cantităţii de deşeuri voluminoase si a
deseurilor pericloase colectate şi raportarea datelor
la APM-uri
APM Arad
Operatorii de
salubrizare
Agenţii de
salubritate,
Operatorii
depozitelor de deşeuri
APM Arad
Consiliile Locale,
APM Arad
Consiliile locale şi
operatorii de
salubrizare
2008
în fiecare
anotimp
permanent
permanent
permanent
104

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
Colectarea şi transportul deşeurilor
Obiective
Îmbunătăţirea/dezvoltarea unui sistem integrat de colectare şi transport a deşeurilor
Extinderea sistemului de colectare a deşeurilor astfel încât în anul 2009 aria de
acoperire să fie de 100 % în mediul urban şi minim 90 % în mediul rural
Măsuri Responsabili Termen
Crearea de instrumente economice pentru
susţinerea şi extinderea sistemului de colectare a
deşeurilor menajere în mediul urban şi rural astfel
incat in anul 2009 aria de acoperire sa fie de 100 %
in mediul urban si de 90 % in mediul rural
Licentiere ANRSCUP a tuturor agentilor de
salubrizare din judet
Asigurarea transportului deseurilor colectate din
mediul rural si din localitatile Pecica si Santana
catre depozitul sau statia de transfer cea mai
apropiata
Adoptarea de măsuri cu caracter administrativ în
vederea realizării eficiente a colectării separate a
deşeurilor, conform prevederilor legale in vigoare
Realizarea si exploatarea in orase de puncte de
colectare deseurilor reciclabile, a DEEE-urilor si a
deseurilor voluminoase
Modernizarea sistemelor actuale de colectare si
transport
CJ Arad
Autoritatile
administratiei publice
locale
Autoritatile
administratiei publice
locale
Autoritatile
administratiei publice
locale
Autoritatile
administratiei publice
locale
Garda de mediu
Autoritatile
administratiei publice
locale
Autoritatile
administratiei publice
locale
2008
2009
Incepand
2009
permanent
2009
permanent
cu
105

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
Deşeuri de ambalaje
Obiective
Prevenirea producerii deşeurilor de ambalaje
Atingerea ţintelor de valorificare materială şi energetică a deşeurilor de ambalaje în
conformitate cu prevederile legislative
Măsuri Responsabili Termen
Implementarea unui sistem de colectare separata a a
deseurilor de hartie si carton astfel incat sa se
asigure colectarea:
Autoritatile
administratiei publice
locale
− a cel putin 2.000 tone 2008
− a cel putin 2.200 tone 2011
2013
− a cel putin 2.600 tone
Deseurile de hartie si carton se vor colecta de
preferinta separat, fie individual (din usa in usa),
fie prin containere stradale sau puncte de colectare
Colectarea separata a urmatoarelor cantitati de Autoritatile
deseuri de ambalaje de plastic:
administratiei publice
locale
− a cel putin 3.750 tone 2008
− a cel putin 4.200 tone 2011
− a cel putin 7.000 tone
2013
Colectarea separata a deseurilor de plastic se va
face de preferinta in amestec cu deseurile metalice,
deseurile compozite si eventual deseurile de sticla
Colectarea separata a urmatoarelor cantitati de
deseuri de ambalaje de sticla:
− a cel putin 2.000 tone
− a cel putin 2.500 tone
− a cel putin 4.000 tone
Deseurile de sticla se vor colecta acolo unde este
posbil separat fie (din usa in usa), fie prin
containere stradale sau puncte de colectare
Colectarea separata a urmatoarelor cantitati de
deseuri de ambalaje metalice:
− a cel putin 850 tone
− a cel putin 950 tone
− a cel putin 1.500 tone
Colectarea separata a deseurilor metalice se va
face de preferinta in amestec cu deseurile de
plastic, compozitle si eventual deseurile de sticla
Asigurarea ca intreaba cantitate a deseurilor
reciclabile, in special a deseurilor de ambalaje
rezultate din comert, industrie si institutii este
colectata separat si este transmisa spre
rciclare/valorificare
Autoritatile
administratiei publice
locale
Autoritatile
administratiei publice
locale
Garda de mediu
2008
2011
2013
2008
2011
2013
permanent
106

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
Deşeuri biodegradabile municipale
Obiective
Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate în conformitate
cu prevederile legislative
Măsuri Responsabili Termen
Promovarea şi stimularea compostării individuale
în gospodării şi/sau pe platforme
Realizarea unui sistem de compostare a deşeurilor
verzi (deşeuri din parcuri, grădini şi pieţe)
Asigurarea compostării întregii cantităţi de deşeuri
biodegradabile rezultate din parcuri, grădini
(inclusiv deşeurile din cimitire) şi pieţe
Interzicerea la depozitare a deşeurilor organice pure
(deşeuri din parcuri, grădini, cimitire, pieţe)
Asigurarea capacităţilor si tratarea a minim 20.000 t
deşeuri biodegradabile la nivelul judetului
Asigurarea capacităţilor si tratarea a minim 45.000 t
deşeuri biodegradabile la nivelul judetului
Stabilirea unui concept pentru taxa de depozitare a
deşeurilor biodegradabile municipale şi aplicarea
acestuia în zonele unde alternativele de tratare a
acestor tipuri de deşeuri deja există
Autoritatile
administratiei publice
locale
CJ Arad
Autoritatile
administratiei publice
locale
Autoritatile
administratiei publice
locale
Autoritatile
administratiei publice
locale
CJ Arad
Autoritatile
administratiei publice
locale
CJ Arad
Autoritatile
administratiei publice
locale
CJ Arad
Autoritatile
administratiei publice
locale
Permanent
Începând
2008
Începând
2008
Începând
2008
2010
2013
Începând
2008
cu
cu
cu
cu
107

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
Staţii de transfer şi depozite
Obiectiv
Eliminarea deşeurilor în conformitate cu cerinţele legislaţiei în domeniul gestiunii
deşeurilor în scopul protejării sănătăţii populaţiei şi a mediului
Măsuri Responsabili Termen
Inchiderea celor doua depozite din municipiual
Arad (din Campul Linistii si Strada Poetului), care
au incetat activitatea din anul 2003
Sistarea activităţii de depozitare în depozitele
urbane neconforme din localitatile Nadlac si
Curtici
Inchiderea depozitelor din localitatile Nadlac si
Curtici, conform prevederilor legale in vigoare
Închiderea şi ecologizarea celor 111 spaţii de
depozitare din mediul rural si a depozitelor
neconforme (pentru care nu s-a solicitat perioada
de tranzitie) din localitatile Pecica si Santana
Asigurarea transportului deşeurilor corelat cu
închiderea depozitelor neconforme si a spatiilor de
depozitare din mediul urban
Clarificarea situatiei a actualului spatiu de
depozitare a deseurilor din orasul Sebis, care nu
detine autorizatie de mediu
Deşeuri periculoase din deşeurile municipale
Primaria
Municipiului Arad
Autoritatile
administratiei publice
locale şi Operatorii
de depozite
Autoritatile
administratiei publice
locale şi Operatorii
de depozite
Autoritatile
administratiei publice
locale
Autoritatile
administratiei publice
locale
CJ Arad si Primaria
Sebis
2008
Cel tarziu in
2012
Cel tarziu in
2014
Până la
16.07.2009
Începând cu
2008
2008
Obiectiv
Gestionarea corespunzătoare cu respectarea principiilor strategice şi a minimizării
impactului asupra mediului şi sănătăţii umane
Măsuri Responsabili Termen
Implementarea unui sistem de colectare separată a
deşeurilor periculoase din deşeurile municipale,
conform prevederilor legale
Tratarea corespunzatoare, in instalatii autorizate, a
deseurilor periculoase municipale colectate separat
Eliminarea deseurilor periculoase municipale in
instalatii autorizate
Autoritatile
administratiei publice
locale
Autoritatile
administratiei publice
locale
Autoritatile
administratiei publice
locale
Începând
2008
permanent
permanent
cu
108

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
Deşeuri de echipamente electrice şi electronice
Obiectiv
Crearea unui sistem eficient de colectare a DEEE, valorificarea DEEE colectate cu
atingere ţintelor prevăzute de legislaţie, conştientizarea populţtiei privind necesitatea
colectării selective a acestei categorii de deşeuri
Măsuri Responsabili Termen
Crearea unui sistem de colectare separata a DEEE
de la gospodariile particulare care sa asigure
colectarea anuala a cel putin 1.800 tone
Colectarea DEEE din gospodăriile populaţiei de
catre operatorii de salubrizare si informarea
permanenta a populatiei privind calendarul de
colectare a acestor tipuri de deseuri
Operatorul economic (S.C. REMAT S.A.) care
opereaza punctele de colectare in judetul Arad
trebuie sa incheie contract cu organizatiile
colective ale producatorilor, prin care se obliga se
indeplineasca obligatiile legale privind colectarea
tuturor tipurilor de DEEE provenite de la
gospodariile particule si transportarea acestora la
instalatii de tratare autorizate in vederea atingerii
tintelor anuale de reciclare/valorificare
Preluarea DEEE de la punctele municipale de
colectare şi asigurarea reciclării/valrificarii acestora
cu atingerea ţintelor din HG 448/2005
Desfăşurarea de campanii de informare şi
conştientizare a populatiei privind colectarea
separata a DEEE
Producatorii de
DEEE
Autoritatile
administratiei publice
locale
Autoritatile
administratiei publice
locale
CJ Arad
Autoritatile
administratiei publice
locale
Producătorii sau
organizaţiile
colective
CJ
Autoritatile
administratiei publice
locale
Organizatiile
colective ale
producatorilor
APM Arad
2008
Începând cu 1
ianuarie 2008
permanent
permanent
permanent
109

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
Vehicule scoase din uz
Obiectiv
Reutilizarea şi valorificarea componentelor
Măsuri Responsabili Termen
Preluarea de la ultimul deţinător a vehiculelor pe
care le-au introdus pe piaţă, atunci când acestea
devin vehicule scoase din uz
Intretinerea corespunzatoare a punctelor de
colectare si transmiterea VSU colectate catre
tratare in vederea atingerii tintelor
Pastrarea evidentei privind VSU colectate in
functie de anul de fabricatie
Producătorii de
vehicule
Operatorii punctelor
de colectare
Operatorii punctelor
de colectare
permanent
permanent
permanent
Deşeuri din construcţii şi demolări
Obiectiv
Gestionarea corespunzătoare cu respectarea principiilor strategice şi a minimizării
impactului asupra mediului şi a sănătăţii umane
Măsuri Responsabili Termen
Elaborarea unui plan privind gestionarea deşeurilor
din construcţii şi demolări
Colectarea separată a deşeurilor pe deşeuri
periculoase şi deşeuri nepericuloase
Crearea de capacităţi de tratare şi valorificare
Asigurarea de capacităţi de eliminare a deşeurilor
din construcţii şi demolări
Interzicerea depozitării necontrolate a deşeurilor
din construcţii şi demolări
CJ Arad
Autoritatile
administratiei publice
locale
APM Arad
Persoanele fizice şi
agenţii economici
generatori
Autoritatile
administratiei publice
locale
Autoritatilea
dministratiei publice
locale
Autoritatile
administratiei publice
locale
2008
Începând
2008
Începând
2008
permanent
permanent
cu
cu
110

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
Nămoluri de la staţii de epurare orăşeneşti
Obiectiv
Gestionarea corespunzătoare cu respectarea principiilor strategice şi a minimizării
impactului asupra mediului şi sănătăţii umane
Măsuri Responsabili Termen
Prevenirea eliminării ilegale şi a deversării în apele
de suprafaţă
Promovarea prioritară a valorificării în agricultură
în condiţiile respectării prevederilor legislative
Promovarea tratării prin presare/deshidratare în
vederea co-incinerarii
Operatorii staţiilor de
epurare
Operatorii staţiilor de
epurare
Operatorii staţiilor de
epurare
permanent
permanent
permanent
111

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad
10. Sistemul de monitorizare
Monitorizarea Planului Judetean pentru Gestionarea Deşeurilor urmareste progresul în
realizarea obiectivelor şi măsurilor cuprinse în Plan.
Monitorizarea PJGD include in principal:
• monitorizarea anuală a obiectivelor şi ţintelor din PRGD;
• monitorizarea factorilor relevanti pentru prognoza;
• evaluări asupra progresului înregistrat în atingerea obiectivelor şi ţintelor;
• identificarea întârzierilor, piedicilor şi deficienţelor intampinate in identificarea planului;
• recomandare de acţiuni pentru îmbunătăţirea implementării planului.
Monitorizarea anuala a obiectivelor si tintelor se va realiza cu ajutorul indicatorilor de
monitorizare. Indicatorii de monitorizare trebuie sa fie cuantificabili. Vor fi stabiliti atat
indicatori generali, care arata progresul general al sistemul de gestionare a deseurilor la
nivelul judetului, si indicatori asociati obiectivelor.
Raportul de monitorizare va fi intocmit anual, in primul trimestru al anului, incepand cu 2009.
Responsabili intocmirii raportului d emonitorizare revine Grupului de monitorizare, care este
format din reprezentanti ai Consiliului Judetean Arad, ai APM Arad si ai Garzii de Mediu –
Comisariatul Judetean Arad.
In conformitate cu contractul incheiat cu CJ Arad, consultantul va elabora „Ghidul privind
monitorizarea implementarii PJGD”. In cadrul acestui ghid vor fi definiti toti indicatorii de
monitoritorizare, atat cei generali, cat si cei asociati obiectivelor. De asemenea, Ghidul va
descrie regulamentul de organizare si functionare a Grupului de monitorizare.
„Ghidul privind monitorizarea implementarii PJGD” va fi aprobat prin Hotarare a Consiliului
Judetean si va sta la baza monitorizarii si elaborarii Rapoartelor de monitorizare pentru toata
perioada de planificare.
112