plan judetean de gestionare a deseurilor, judetul arad - Consiliul ...

Zboina Neagra 5, bl. 98, sc. 1, ap. 4 

Sector 6, Bucureşti 

Phone: 320 36 83, 320 36 84 

Fax: 320 92 43 

E-mail: office@interdevelopment.ro 

Formatted: Tabs: 47.25 pt, 

Left, Position: Horizontal: Left, 

Relative to: Column, Vertical: 

In line, Relative to: Margin, 

Horizontal: 0 pt, Wrap Around 

Contractul de servicii nr. 9978/20.10.2007 privind Elaborarea Planului 

Judetean de Gestionare a Deseurilor 

ETAPA 3 – PLAN JUDETEAN DE GESTIONARE A 

DESEURILOR, JUDETUL ARAD 

21 Decembrie 2007 

S.C. INTERDEVELOPMENT S.R.L. 

1

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad 

Decembrie 2007 

COORDONATOR PROIECT: 

Anca Tofan 

COLECTIV DE ELABORARE: 

Alina Oberdoerfer – expert international deseuri 

Mihai Armeanu – expert deseuri 

Cristina Dumitrescu – expert de mediu 

Badita Petroaica – expert deseuri 

Victor Platon – expert costuri 

2



1. Introducere 

Conform prevederilor articolului articolului 8 3 alin. (1) din OUG 78/2000 privind regimul 

deseurilor cu modificarile si completarile ulterioare, planul judetean de gestionare a deseurilor 

se elaboreaza de catre consiliul judetean in colaborare cu agentia judeteana pentru protectia 

mediului si sub coordonarea agentiei regionale pentru protectia mediului. 

Articolul 8 4 alin. (1) din OUG 78/2000 privind regimul deseurilor cu modificarile si 

completarile ulterioare prevede ca „Studiile, expertizele si proiectele necesare pentru 

elaborarea planurilor de gestionare a deseurilor pot fi incredintate unor structuri specializate, 

cu respectarea prevederilor legale privind achizitiile publice.“ 

In acest sens, Consiliul Judetean Arad a organizat licitatie publica deschisa pentru realizarea 

de studii preliminare si a Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor de catre o societate 

specializata. S.C. INTERDEVELOPMENT S.R.L. Bucuresti este societatea, care in urma 

licitatiei organizate, a incheiat contract cu Consiliul Judetean Arad pentru elaborarea PJGDului. 

Planul judetean de gestionare a deseurilor se elaboreaza in baza principiilor si obiectivelor din 

Planul National de Gestionare a Deseurilor si a metodologiei de elaborare a planurilor 

regionale si judetene de gestionare a deseurilor. 

Scopul planului judetean de gestionare a deseurilor este de asigura cadrul pentru crearea 

unui sistem integrat de gestionare a deseurilor la nivelul judetului, care sa asigure indeplinirea 

obiectivelor si tintelor legislative si a celor prevazute in planurile de nivel superior (national si 

regional). 

La elaborarea prezentului PJGD s-a tinut seama de toata legislatia romana in vigoare din 

domeniul gestionarii deseurilor, precum si legislatia conexa. In Anexa 1 este prezentata 

legislatia europeana din domeniul deseurilor, actele de reglementare romane care transpun 

legislatia europeana, precum si legislatia romana conexa. 

Conform Metodologiei pentru elaborarea planurilor regionale si judetene de gestionare a 

deseurilor, aprobata prin Ordinul ministerului mediului si dezvoltarii durabile nr. 951/6 iunie 

2007, deseurile care fac obiectul planurilor judetene de gestionare a deseurilor sunt 

deseurile municipale nepericuloase si periculoase (deseurile menajere si asimilabile din 

comert, industrie si institutii), la care se adauga alte fluxuri speciale de deseuri: deseurile de 

ambalaje, deseurile din constructii si demolari, namoluri de la epurarea apelor uzate 

orasenesti, vehicule scoase din uz si deseuri de echipamente electrice si electronice. 

In tabelul de mai jos sunt prezentate tipurile de deseuri, care fac obiectul PJGD si a 

prezentului studiu, impreuna cu codurile conform Listei europene a deseurilor si HG 

856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, 

inclusiv deseurile periculoase 

3



Tabel 1: Tipuri de deseuri care fac obiectul planificarii 

Tip de deseu 

Deseuri periculoase si nepericuloase municipale (deseuri 

menajere si asimilabile din comert industrie; institutii) 

inclusiv fractiile colectate separat: 

− fractii colectate separat (cu exceptia 15 01) 

− deseuri din gradini si parcuri (incluzand deseuri 

din cimitire) 

− alte deseuri municipale (deseuri municipale 

amestecate, deseuri din piete, deseuri stradale, 

deseuri voluminoase etc.) 

Deseuri de ambalaje (inclusiv deseurile de ambalaje 

municipale colectate separat) 

Cod deseuri 

(Lista europeana a 

deseurilor; HG 856/2002) 

20 

20 01 

20 02 

20 03 

15 01 

Deseuri din constructii si demolari 17 01; 17 02; 17 04 

Namoluri de la epurarea apelor uzate orasenesti 19 08 05 

Vehicule scoase din uz 16 01 06 

Deseuri de echipamente electrice si electronice 20 01 21*; 20 01 23*; 

20 01 35*;20 01 36 

In PJGD sunt prezentate date privind cantitatile de deseuri municipale generate aferente anilor 

2001-2005, iar datele si informatiile referitoare la gestionarea deseurilor sunt prezentate 

pentru anul 2005 sau 2006. 

Sursele de date utilizate sunt urmatoarele: 

• Planul Regional de Gestionare a Deseurilor Regiunea 5 Vest, aprobat prin Ordinul 

ministrului mediului si gospodaririi apelor si ministrului integrarii europene nr. 

1364/14.12.2006 respectiv nr. 1499/21.12.2006; 

• Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor – Judetul Arad, draft septembrie 2006, 

elaborat de catre APM Arad; 

• Raport privind starea factorilor de mediu, Regiunea 5 Vest, 2006, elaborat de catre ARPM 

Timisoara; 

• Informatii furnizate consultantului de catre APM Arad; 

• Informatii furnizate de catre Consiliul Judetean Arad; 

• Informatii furnizate consultantului in cadrul grupurilor de lucru; 

• Informatii detinute de catre consultant. 

Orizontul de timp al PJGD este 2008 – 2015. Pentru calculul prognozei vor fi utilizate ca 

date de referinta datele aferente anului 2005. 

4



Pe parcursul elaborarii PJGD au fost organizate grupuri de lucru, in cadrul carora consultantul 

a prezentat analiza datelor, precum si fiecare capitol din PJGD. In cadrul grupurilor s-au 

stabilit datele care vor fi utilizate si au fost propuse modificari si completari pentru fiecare 

capitol. Modificarile si completarile propuse in cadrul grupurilor de lucru au fost preluate de 

catre consultant in varianta finala a PJGD. 

De asemenea, au fost organizate intalniri ale comitetului de coordonare, in cadrul carora au 

fost prezentate rezultatele pe etape 

In Anexa 2 este prezentata componenta componenta comitetului de coordonare si a grupului 

de lucru,. In Anexa 3 sunt prezentate minutele intalnirilor comitetului de coordonare si a 

grupurilor de lucru, iar in Anexa 4 sunt prezentate listele participantilor. 

5



2. Situatia existenta 

2.1 Descrierea generala a judetului 

2.1.1 Scurta prezentare a judetului 

În România există opt zone de dezvoltare, care au fost definite in baza Legii nr. 315/2004 

privind dezvoltarearegionala in Romania. 

Regiunea Vest este a 5-a dintre ele. 

Istoric vorbind, regiunea Vest cuprinde provincia 

Banatului, provincie istorică românească cu 

dezvoltare economică timpurie şi mai puternică în 

comparaţie cu alte provincii din ţară. 

Regiunea Vest cuprinde, de asemenea, ţinutul 

vechii Dacii cu capitala la Sarmizegetuza, aflată în 

judeţul Hunedoara de astăzi. 

Figura 1: Regiunea 5 Vest 

Regiunea Vest are o suprafaţă de 32034 km2, ceea ce reprezintă 13,44% din teritoriul 

României şi are în componenţă judeţele: Arad, Caras Severin, Hunedoara şi Timiş. 

Judetul Arad, situat in partea 

de vest a tarii se învecinează 

la sud cu judeţul Timiş, la 

nord cu Judeţul Bihor, la est 

cu judeţul Hunedoara, iar la 

vest cu Ungaria, încadrat în 

următoarele coordonate 

geografice: 

• Longitudine estică: 

22°39' (Târnăviţa); 

20°45' (Nădlac) 

• Latitudine nordică: 

45°57' (Cuvejdia); 46°38' 

(Berechiu) 

Figura 2: Judetul Arad 

Poziţia sa geografică favorabilă este accentuată şi de intersecţia de drumuri europene, precum 

şi de distanţele relativ scurte până la capitala României-Bucureşti (603 km), a Ungariei- 

Budapesta (284 km), a Austriei-Viena (506 km) şi a Jugoslaviei-Beograd (215 km). 

6



Cu o suprafaţă de 7.754 kmp, judeţul Arad deţine un procent de 3,65% din întreaga suprafaţă 

a României, fiind al şaselea judeţ ca întindere al ţării. 

Tabel 2: Fondul funciar, dupa modul de folosinta, la 31 decembrie 2004 

Regiunea 5 Vest 

Judetul Arad 

km2 % km2 % 

Suprafata totala, din care: 32033 100 7754 100 

suprafata agricola 18922 59.1 5115 65.9 

paduri si alte terenuri cu vegetatie 

forestiera 

10971 34.3 2120 27.3 

ape si balti 454 1.42 136 1.75 

alte suprafete 1684 5.1 381 5 

Sursa: Anuarul statistic al Romaniei – editia 2004 

Principalele unităţi de relief care se află pe teritoriul judeţului Arad sunt: 

• Munţii Codru-Moma cu Vârful Pleşu-1112 m, Vârful Izoi-1098 m, Vârful Momuţa-930 

m; 

• Munţii Bihorului - sunt reprezentaţi pe teritoriul judeţului prin versantul sud-vestic al 

• Muntelui Găina; aici întâlnim cele mai mari altitudini din judeţ, Vârful Găina-1486 m şi 

Vârful Piatra Aradului-1429 m; 

• Munţii Zărandului- sunt dispuşi pe direcţia vest-est şi au o altitudine mai redusă (Măgura 

Ciungani - 841 m, Drocea - 839 m şi Highiş - 798 m). 

• Piemondul Zărandului şi Piemondul Codrului 

• Depresiunile: Zărandului, Almaş-Gurahonţ, Hălmagiu, 

• Culoarul Mureşului 

• Dealurile Lipovei 

• Câmpiile: Aradului, Cermeiului, Crişului Alb, Câmpia Vingăi 

Geologie 

La nivelul judeţului Arad substratul pedologic este variat remarcându-se cernoziomurile, 

solurile brune şi solurile silvestre care ocupă principalele forme de relief. La acestea se 

adaugă unele soluri sărăturoase, soluri aluviale şi lacoviştile (ca soluri azonale şi intrazonale). 

Clima 

Regiunea Vest este dominată de un climat moderat, cu influenţe mediteraneene. 

În judeţul Arad, unde predomină un climat temperat continental moderat, se afla 5 staţii 

meteorologice pentru monitorizarea parametrilor metorologici. În anul 2006, temperatura 

aerului a înregistrat valori medii anuale cuprinse între 9,8oC şi 10,7oC, valori mai ridicate 

decât anul trecut. Temperatura maximă absolută a fost de 34,6oC (27/06/2006 la Arad), iar 

cea minimă absolută de –22,2oC (24/01/2006 la Gurahonţ). 

În judeţul Arad, precipitaţiile din anul 2006 au fost cantitativ inferioare anului 2005 şi 2006 în 

toate staţiile meteorologice, media anuală a precipitaţiilor fiind de 684,34 l/m2. 

7



Tabel 3: Cantitatea de precipitatii in anul 2006 

Judet 

Arad 

Statia 

meteorologica 

Cantitatea totala 

de precipitatii 

(l/m2) 

Arad 582.7 

Chisineu Cris 591.9 

Gurahant 845.3 

Siria 710.0 

Varadia 691.8 

Regimul eolian indică o frecvenţa mai mare a vânturilor din sectorul nordic şi vestic şi viteze 

medii de 3-4 m/s. La staţia Arad vântul dominant bate din sectorul nordic 13,0% şi sudic 

12,4%. Frecventa cea mai slabă este cea din sectorul estic 3,8%. 

Hidrologie 

Teritoriul judetului Arad apartine urmatoarelor bazine hidrografice: Crisul Negru, Crisul Alb, 

Mures si Bega. Reteaua hidrografica este dominata de cele doua artere: Mures si Crisul Alb. 

Raul cel mai important care strabate judetul este Muresul cu o lungime totala de 761 km pe 

teritoriul tarii din care 220 km pe teritoriul judetului Arad, ocupand locul doi ca lungime 

(dupa Dunare) si tot locul doi, ca suprafata hidrografica (cu 27.890 kmp). Crişul Alb este al 

doilea râu ca mărime, intrând în judeţ cu un debit de 14,2 mc/s, fiind folosit aproape numai 

pentru agricultură, în special pentru unităţi piscicole. Crişul Negru - la limita nordică a 

judeţului - şi afluentul său principal Teuzul, au o pondere mai redusă. 

Dintre suprafetele lacustre amintim lacurile naturale de lunca (numeroase pe valea Muresului) 

si lacuri antropice (cum ar fi lacul de baraj de la Taut). De asemenea mai exista izvoare 

termale bicarbonate-sulfurate din zona aferenta bazinului Crisurilor (apele carbogazoase 

alcaline de la Moneasa), izvoare carbogazoase feruginoase (in dealurile Lipovei), izvoare 

bicarbonate calcice termale, carbogazoase si sulfuroase sodice (in zona Muresului). 

Resursele de apa supterane sunt deosebit de valoroase atât sub aspect cantitativ cât şi 

calitativ, contribuind decisiv la satisfacerea nevoilor populaţiei şi a activităţilor economice, în 

special a celor industriale. Apele subterane se caracterizează printr-un debit bogat şi prin 

situarea pânzei freatice, în general, la mică adâncime (peste 2/3 din Câmpia Aradului are ape 

subterane la mai puţin de 3 m adâncime). 

Densitatea reţelei hidrografice se înscrie între 0,6-0,8 km/km 2 . Densitatea medie a reţelei de 

râuri în cuprinsul judeţului Arad este de 0,5 km/km 2 . 

Vegetatie 

Corespunzător factorilor fizico-geografici vegetaţia este variată şi bogată în specii 

caracteristice florei continentale. În judeţul Arad sunt răspândite diverse plante medicinale: 

8



arborele Gingo biloba, Tuia silvestris, brânduşa de primăvară, brânduşa de toamnă, brânduşa 

galbenă, stejar, fag, carpen, salcâm, graminee perene etc. 

Vegetaţia se caracterizează prin predominarea formaţiunilor zonale de silvostepă (asociat, pe 

suprafeţe mici, chiar de stepă şi forestiere), a celor azonale de luncă şi prin puternica 

transformare antropică a vegetaţiei naturale; numai 44% din teritoriul judeţului este ocupat de 

o vegetaţie naturală propriu-zisă, sau foarte puţin transformată (aici se include fondul 

forestier, păşunile şi fâneţele), restul 56% fiind transformată foarte mult prin înlocuirea ei cu 

vegetaţie de cultură 48% din totalul judeţului sau alte folosinţe ale terenului. 

Vegetaţia forestieră (26% din suprafaţă judeţului) ocupă suprafeţe mai mari în zona montană 

şi în dealurile piemontane. Se recunosc următoarele grupe de formaţiuni: carpineto-făgete, 

goruneto-carpinete, gorunete cu horsti, goruneto-cerete, girniteto-cerete, goruneto-fagete, 

precum şi asociaţii de pajişti secundare pe locul fostelor păduri defrişate. 

Vegetaţia de silvostepă şi chiar de stepă în extremitatea vestică a câmpiei Aradului se 

caracterizează prin predominarea formaţiunilor ierboase, întâlnindu-se însă rar şi pâlcuri de 

vegetaţie lemnoasă. Pajiştile stepice ruderalizate, xerofile, mezofile de sărături şi cele 

stepizate sunt restrânse în urma extinderii suprafeţelor arabile. 

Vegetaţia azonală de luncă, cu caracter hidrofil şi mezofil este alcătuită dintr-o serie de specii 

ierboase şi lemnoase caracteristice (salcii, plop, anin). Pe unele suprafeţe lacustre cresc 

nufărul alb şi galben. 

Resurse naturale 

Resurse naturale neregenerabile 

În judeţul Arad, cele mai bogate şi variate resurse naturale se află în zona Munţilor Zărandului 

şi Codru Moma unde există mari rezerve de roci de construcţie, minereuri metalifere şi 

nemetalifere. Dintre acestea amintim: 

• calcarele şi marnocalcarele cantonate în zăcămintele identificate la Moneasa,Căprioara, 

Galşa; 

• granitele şi granadioritele din perimetrele Păuliş, Radna, Şoimoş; 

• andezitele puse în evidenţă în perimetrele Dieci, Vârfurile, Leasa, Romaniţa, Tălagiu, 

Aciuţa; 

• zăcămintele de diabaze de la Bata şi Bătuţa; 

• zăcămintele de nisip şi pietriş cantonate în depozitele aluvionare ale Crişului Alb şi ale 

Mureşului. 

• zăcămintele petroliere, pentru obţinerea petrolului şi a gazelor de sondă. 

• izvoarele termale şi minerale de la poalele Munţilor Codru Moma, din zona Moneasa, 

conţin ape bicarbonatate, calcice, magneziene şi sodice, apoi izvoarele minerale din 

localităţile Mocrea, Păuliş, Lipova, Chişineu-Criş, Socodor. 

Resurse naturale generabile 

În judeţul Arad se poate vorbi de resursele de apă de suprafaţă (bazinele Mureşului şi 

Crişului Alb) şi apele subterane cantonate, precum şi păduri. Sunt valorificate intens apele 

minerale de la Lipova. Suprafaţa ocupată de păduri este de 203.482 ha ceea ce reprezintă 

26,24% din suprafaţa judeţului. 

9



2.1.2 Arii protejate 

In judetul Arad exista un numar de 25 de rezervatii naturale protejate, desemnate prin Legea 

nr.5/2000, HG nr. 2151/2004 si HG nr. 1582/2005. Situatia acestor rezervatii este prezentata 

in tabelul urmator: 

Tabel 4: Ariile naturale protejate de pe teritoriul judetului Arad 

Nr. 

crt. 

Numele ariei naturale protejate (cf. Legii 

5/2000 şi a HG2151/2004) 

Tipul ariei 

protejate 

Suprafaţa 

(ha) 

1. Dosul Laurului Botanică 32.2 

2. Poiana cu Narcise de la Rovina Botanică 0.1 

3. Baltele Gurahonţ Botanică 2.0 

4. Rezervaţia Păliurul Botanică 5.0 

5. Balta Rovina Zoologica 120.0 

6. Balta Şoimoş Zoologica 1.0 

7. Stîrcii cenuşii de la Sîc Zoologica 17.8 

8. Peştera cu Apă de la Moară Speologica 5.0 

9. Peştera lui Duţu Speologica 0.1 

10. Peştera Sinesie Paleontologică 0.1 

11 Locul fosilifer Zăbalţ Paleontologică 5.0 

12 Locul fosilifer Monoroştia Forestiera 0.1 

13 Rezervaţia Runcu -Groşi Forestiera 261.8 

14 Arboretele de la Fag de la Râul Mic Forestiera 165.5 

15 Pădurea de Fag de la Archişel Forestiera 144.8 

16 Pădurea de Stejar Pufos de la Cărand Mixta 2.1 

17 Rezervaţia Dealul Mocrea Mixta 107.2 

18 Rezervaţia Bezdin-Prundu Mare Mixta 654.9 

19 Rezervaţia naturală mixtă Mixta 6273.2 

20 Rezervaţia de soluri sărăturate Mixta 95 

21 Măgura cu ghimpi de la Patârş Mixta 111.7 

22 Pădurea cu ghimpi de la Groşi şiPeştiş Mixta 470.9 

23 Dealul Pleşa Mixta 290.6 

24 Arboretul Macea stintifiica 20.5 

SUPRAFATA TOTALA 9077.2 

De asemenea, pe teritoriul judetului Arad exista un parc natural Lunca Muresului, avand o 

suprafata de 17 166 ha reprezentand 0.072% din suprafata Romaniei. 

10



2.1.3 Infrastructura 

2.1.3.1 Infrastructura de transport 

Judeţul Arad face parte din Regiunea 5 Vest, regiune care ocupă locul şase în ceea ce 

priveşte lungimea reţelei rutiere şi primul loc în ceea ce priveşte lungimea reţelei feroviare. 

Reteaua de drumuri 

Judetul Arad dispune de o retea de drumuri bine reprezentata, fiind strabatuta de doua 

coridoare rutiere europene, dupa cum urmeaza: 

• E 68: Sibiu – Deva – Arad – Frontiera Nadlac 

• E 671: Oradea – Arad – Timisoara 

• E 79 Oradea – Deva –Târgu Jiu – Craiova - Frontiera Calafat 

De asemenea, judetul Arad este strabatuta de coridoriul IV pan-european: Frontiera Nădlac- 

Arad-Timişoara-Lugoj-Deva-Sebeş-Sibiu-Piteşti-Bucureşti-Lehliu-Feteşti-Cernavodă- 

Constanţa cu ramură de la Lugoj spre Caransebeş-Drobeta Turnu Severin-Craiova-Frontiera 

Calafat. 

Situatia drumurilor publice, in judet se prezinta astfel: 

Tabel 5: Drumuri publice in judetul Arad, la 31 Decembrie 2005 

Regiune/Judet 

Total 

(km) 

Drumuri 

nationale (km) 

Drumuri 

judetene si 

comunale (km) 

Densitatea 

drumurilor 

publice (km/100 

km2) 

Regiunea Vest 10.292 1883 8409 32.1 

Judetul Arad 2440 405 1835 28.9 

Sursa: Directia Regionala de Statistica 

Reteaua de cai ferate 

Judetul Arad beneficiaza de existenta coridorului feroviar Pan Europan, Coridorul IV: 

Frontiera Curtici -Arad-Simeria-Vinţu de Jos-Alba Iulia-Coşaliu-Copşa Mică-Braşov- 

Bucureşti-Feteşti-Medgidia-Constanţa cu ramură de la Arad spre Timişoara-Caransebeş- 

Drobeta Turnu Severin-Strehaia-Craiova-Frontiera Calafat. 

Situatia liniilor de cale ferata in exploatare, se prezinta astfel: 

11



Tabel 6: Liniile de cale ferata, la 31 Decembrie 2005, km 

Regiune/ 

Judeţ 

Regiunea 

V 

Total Din care: 

electrificate 

cu 

normal 

Total Cu o 

cale 

Din total: 

ecartament 

Cu 

două 

căi 

Linii cu 

ecartament 

larg 

Densitatea 

liniilor pe 1000 

km 2 teritoriu 

1.904 658 1904 1589 315 - 59.4 

Arad 470 168 470 331 139 - 60.6 


Transporturi aeriene 

In judetul Arad exista un singur aeroport. Acesta a fost extins recent pentru transportul 

international de persoane si marfa. 

Transportul combinat 

România este parte semnatară a Acordului European privind marile linii de transport 

combinat şi instalaţii conexe (AGTC). Pe teritoriul judeţului funcţionează terminalul de 

transport combinat de la Arad- Glogovăţ 

2.1.3.2 Alimentarea cu apa 

Judeţul Arad, dispune de unele dintre cele mai importante rezerve de apă din România. Cele două 

râuri, Mureşul şi Crişul Alb, care străbat judeţul de la est la vest, aduc un important aport de 

debite şi, în acelaşi timp, au construit pe parcursul ultimei ere geologice, două mari 

bazineacvifere, conuri aluvionare, cu mari rezerve de ape subterane. Acest lucru a permis 

dezvoltarea alimentărilor cu apă pentru populaţie şi ramuri economice, fără restricţii. 

Reteaua de distributie a apei potabile are o lungime de 1.788 km, reprezentand 32.2% din 

lungimea retelei Regiunii Vest si asigura accesul la apa potabila a 66 localitati din judet. Din 

aceste 66 localitati, 10 sunt municipii si orase. 

Tabel 7: Reteaua de distributie a apei potabile, in anul 2005 


Localitati cu instalatii de 

alimentare cu apa potabila 

Total 

Din care: 

municipii si orase 

Lungimea totala 

simpla a retelei de 

distributie a apei 

potabile (km) 

Regiunea Vest 209 42 5.559 

Judetul Arad 66 10 1.788 


La nivelul judeţului Arad alimentarea cu apă a centrelor urbane se realizează numai din surse 

subterane. 

12



Volumul total de apa potabila distribuita in anul 2005 a fost de 21.396 mc din care 14.222 mc 

au fost destinati uzului casnic. 

Tabel 8: Volumul de apa potabila distribuita consumatorilor, in 2005 


Apa potabila distribuita consumatorilor 

(m3) 

Total 

Din care: pentru 

uz casnic 

Regiunea Vest 98.841 66.374 

Judetul Arad 21.396 14.222 


Alimentarea cu apa in mediul rural este intalnita intr-un numar redus de comune, fara sa 

acopere intregul necesar existent. 

2.1.3.3 Canalizare 

In anul 2005, reteaua de canalizare existenta in judet avea o lungime de 790 km reprezentand 

32.4 % din lungimea totala a retei Regiunii Vest, si deservea 29 de localitati din care 10 

municipii si orase. 

Tabel 9: Reteaua de canalizare publica, in anul 2005 


Localitati cu instalatii de 

canalizare publica 

Total 

Din care: 

municipii si orase 

Lungimea totala 

simpla a 

conductelor de 

canalizare publica 

(km) 

Regiunea Vest 90 41 2.441 

Judetul Arad 29 10 790 

Dupa cum se poate observa din datele prezentate, reteua de canalizare acopera doar 44.2 % 

din lungimea retelei de alimentare cu apa, in multe gospodarii apele uzate menajere fiind 

colecate in fose septice individuale sau pur si simplu evacuate in mediu. 

Trebuie evidentiat, deasemenea faptul ca nu toate localitatile racordate la reteua de canalizare 

au statii de epurare. 

13



2.1.3.4 Sisteme de incalzire 

Tabel 10: Localitati in care se distribuie energie termica, in anul 2005 


Localitati in care se distribuie energie termica 

Total 

din care: municipii si orase 

Regiunea Vest 20 18 

Judetul Arad 6 5 

Sursa: Directia regionala de statistica 

Tabel 11: Reteaua si volumul gazelor distribuite, in anul 2005 

Regiune / 


Localităţi în care se 

distribuie gaze 

naturale 

Total 

din care: 

municipii 

şi oraşe 


Lungimea 

simplă a 

conductelor de 

distribuţie a 

gazelor 

naturale 

(km) 

Regiune 126 32 3004,4 

Judetul 

Arad 

24 7 792,8 

Volumul gazelor 

naturale distribuite 

(mii mc) 

Total 

70399 

1 

11390 

9 

din care: 

pentru uz 

casnic 

272003 

54696 

2.1.4 Date demografice 

Rezultatele ultimului recensamant al populatiei din anul 2002 au demonstrat ca Regiunea Vest 

cu un numar de 1.958.648 locuitori reprezenta 9.03 % din populatia tarii (21.680.974). 

Comparativ cu celelalate judete din Regiune, judetul Arad, din punct de vedere al populatiei, 

ocupa locul 3 cu 461.791 locuitori. 

In judetul Arad, populatia, comparativ cu datele rencesamantului precedent (1992) a scazut cu 

25.826 locuitori ceea ce reprezinta 3.5 %. Corespunzator, densitatea populatiei a scazut de la 

62.9 locuitori/km2 in 1992 la 62.9 locuitori/km2 in 2002. 

Tabel 12: Populatia si densitatea populatiei, la 1 Iulie 

Anul 

Regiunea Vest Judetul Arad Regiunea Vest 

Numar locuitori 


Arad 

Densitatea populatiei 

(loc/km2) 

2001 2032829 475339 63.5 61.3 

2002 1954713 462427 61.0 59.6 

2003 1946647 461744 60.8 59.5 

2004 1939514 460466 60.5 59.4 

2005 1930458 459286 60.3 59.2 


14



Evolutia populatiei in judetul Arad 

480000 

475000 

numar locuito 

470000 

465000 

460000 

455000 

450000 

2001 2002 2003 2004 2005 

an 

După 1989, populaţia judeţului a scăzut mai puternic decât scăderea medie la nivel naţional. 

Dacă la nivelul întregii ţări s-a înregistrat în perioada 1992 – 2002 o scădere cu 5% a 

populaţiei, în aceeaşi perioadă, la nivelul judeţului Arad s-a înregistrat o scadere cu 6%. 

Această scădere accentuată s-a datorat imediat dupa 1990 migraţiei masive către occident, în 

ultimii ani datorită plecării populaţiei la muncă în străinătate, suprapusă, începând cu anul 

1992, peste sporul natural negativ. O parte din pierdere a fost compensată însă printr-o 

migraţie internă din alte zone ale României. 

Tabel 13: Populatia pe medii, la 1 Iulie 

URBAN RURAL TOTAL 

Anul Numar locuitori % Numar locuitori % 

2001 

245917 

51.74 

229422 

48.26 

475339 

2002 234173 50.64 228254 49.36 462427 

2003 233341 50.53 228403 49.47 461744 

2004 256117 55.62 204349 44.38 460466 

2005 255083 55.54 204203 44.46 459286 

2006 254425 55.49 204062 44.51 458487 

Sursa: Directia judeteana de statistica 

Structura populaţiei indică o distribuţie pe medii comparabilă cu cea la nivel naţional, în 

cadrul Regiunii Vest, insă judeţul Arad se remarcă printr-o pondere scăzută de populaţie 

urbană. 

15



Populatia pe medii 

100.00 

80.00 

60.00 

40.00 

20.00 

0.00 

2001 2002 2003 2004 2005 2006 

URBAN 

RURAL 

2.1.5 Asezari umane 

Reţeaua de localităţi a judeţului Arad este formată dintr-un municipiu - Arad, reşedinţa de 

judeţ, 9 oraşe (Chişineu-Criş, Curtici, Ineu, Lipova, Sebiş, Nădlac, Pâncota, Pecica, Sântana), 

68 de comune şi 270 de sate. 

Tabel 14: Organizarea administrativa a teritorului, la 31 decembrie 

Anul 

Numarul 

oraselor si 

municipiilor 

din care 

municipii 

Numarul 

comunelor 

Numarul 

satelor 

2001 8 1 67 273 

2002 8 1 67 273 

2003 9 1 66 271 

2004 10 1 68 270 

2005 10 1 68 270 

Distribuţia populaţiei în cadrul reţelei de localităţi indică mari dezechilibre teritoriale. În judeţ 

există un singur oraş cu populaţie peste 100 mii locuitori, restul oraşelor fiind de talie micăpopulaţia 

lor variază între 6474 şi 13384 locuitori. Populaţia municipiului Arad reprezintă 

36,6% din populaţia totală a judeţului şi 66% din populaţia urbană. 

Segmetul mediu lipseşte din reţeaua de localităţi, rapotul dintre populaţia primelor 2 oraşe ca 

mărime (Pecica şi Arad) este de cca 8%. 

Dintre cele 9 oraşe, doar 3 au populaţia peste 10 mii locuitori- Pecica, Sântana şi Lipova. 

16



Tabel 15: Evolutia populatiei in orasele si municipiile judetului 

Nr. 

crt. 

ORAŞE 

Populaţie 

1992 2002 2006 2002- 

2006 

Evoluţie(%) 

1992- 

2006 

1. Municipiul Arad 188.425 172827 167980 97,2 89,1 

2. Oraş Chişineu Criş 9.042 8343 8384 100,5 92,7 

3. Oraş Curtici 9.970 9722 8180 84,1 82,0 

4. Oraş Ineu 10.647 10207 9820 96,2 92,2 

5. Oraş Lipova 12.254 11236 11342 100,9 92,6 

6. Oraş Nădlac 8.558 8144 8065 99,0 94,2 

7. Oraş Pâncota 7.480 7186 7529 104,8 100,7 

8. Oraş Pecica (înfiinţat în 2003) - - 13384 - - 

9. Oraş Sântana (înfiinţat în 2004) - - 13267 - - 

10. Oraş Sebiş 6.969 6327 6474 102,3 92,9 

TOTAL 253345 246605 254425 103,1 100,4 

Evoluţia populaţiei în localităţi indică în general o situaţie mai favorabilă în localităţile mici. 

Populaţia urbană totală a crescut prin declararea de oraşe noi. 

Distribuţia populaţiei în localităţile rurale indică o predominanţă a comunelor de talie mică şi 

mijlocie: 

- 1 comună cu populaţie peste 10000 locuitori; 

- 6 comune au populaţia peste 5000 locuitori; 

- 22 comune au populaţia între 3000 şi 6000 locuitori; 

- 37 comune au populaţia între 1000 şi 3000 locuitori; 

- 3 comune sunt sub 1000 locuitori. 

2.1.6 Dezvoltare economica 

2.1.6.1 Principalele surse economice 

Judetul Arad are ca preponderenta industria prelucratoare. Industria judetului Arad este 

caracterizata de o mai mare diversificare, indeosebi in industria prelucratoare. Dupa 1989 s-a 

inregistrat declinul industriei alimentare, industriei chimice si industriei grele. In ultimii ani s- 

a revigorat industria prelucratoare, in mare parte in sistem lohn, impulsionata de investitiile 

straine semnificative. 

O alta ramura economica foarte dezvoltata in judet este comertul. Jumatate din societatile 

comerciale active au ca domeniu de activitate comertul. Cifra de afaceri totala este realizata 

preponderent de de IMM-uri, in special in comert si industria prelucratoare. 

17



Cea mai mare parte a fortei de munca ocupate din regiune este concentrata in domeniul 

industriei prelucratoare, comert si constructii. 

Municipiul Arad - zonele funcţionale cu destinaţie industrială au crescut vertiginos în ultimii 

2 ani, ca urmare a dării în funcţiune a Zonei Industriale de Nord – Vest (35 unităţi industriale 

se află deja în prezent în stare de funcţiune, altele sunt în curs de construcţie), a înfiinţării 

Zonei Industriale Micălaca Est, precum şi a Zonei Libere Curtici – Aeroportul Arad. 

Oraşul Lipova – are o funcţie industrial – agricolă şi una balneoclimaterică. 

Oraşul Ineu - Funcţia industrială a oraşului este dată de întreprinderi de interes local, cât şi de 

întreprinderi construite de firme străine, care au adus un plus major de locuri de muncă în 

zonă. Funcţia agricolă şi viticolă are o pondere importantă în economia oraşului. 

Oraşul Chişineu Criş - în prezent se constată o dinamică accentuată a funcţiei industriale, ca 

urmare a constituirii şi punerii în funcţiune a zonei industriale de pe platforma Nădab, cu 

implicaţii directe asupra creşterii numărului de locuri de muncă şi a nivelului de trai al 

locuitorilor. 

Oraşul Curtici - în prezent o contribuţie importantă la revirimentul economic al localităţii îl 

reprezintă punerea în funcţiune a unităţilor economice din Zona Liberă Curtici, ceea ce a 

determinat creşterea numărului locurilor de muncă, a nivelului de trai şi a gradului de 

şcolarizare a locuitorilor zonei. 

Oraşul Pâncota – are funcţie predominant industrială (prelucrarea lemnului). Funcţia 

industrială este completată de alte funcţii economice (de transport, agricolă, comercială). 

Oraşul Nădlac - pe lângă activităţile agricole (cultura cerealelor, creşterea animalelor), oraşul 

Nădlac are o funcţie industrială în dezvoltare şi o funcţie de transport, fiind punct de vamă pe 

şoseaua internaţională Bucureşti – Arad - Nădlac – Budapesta. 

Oraşul Sebiş - potenţialul economic al oraşului a cunoscut în ultimii ani o creştere constantă, 

consecinţă a creşterii rolului polarizator al oraşului, în cadrul reţelei de localităţi a judeţului. 

Oraşul este prin tradiţie centru pentru prelucrarea pieilor de ovine din zonă. 

Oraşul Pecica - localitatea a fost renumită prin breslele care funcţionau încă din anul 1816: 

breasla fierarilor, a ţesătorilor, a cizmarilor, a croitorilor. Astăzi, din vechile meşteşuguri 

tradiţionale a rămas un atelier de fierărie, unul de mic mobilier şi două ateliere de împletit 

răchită. 

Oraşul Sântana - există agenţi economici cu capital privat şi care îşi desfăşoară activitatea în 

mai multe domenii: cabluri electrice pentru autoturisme, prelucrarea lemnului, prelucrarea 

laptelui, confecţii textile şi încălţăminte, cultura cerealelor şi legumelor, creşterea animalelor. 

18



2.1.6.2 Distributia fortei de munca si somajul 

In anul 2005 populatia ocupata a Judetului Arad era de 115 696 persoane, reprezentand 25.19 

% din totatul populatiei judetului si 23.9 % din totalul populatiei ocupate la nivelul regiunii. 

Din totalul populatiei ocupate 46.1 % activeaza in industrie, 13.3 % in comert si doar 4.16 in 

agricultura. 

Tabel 16: Numarul mediu al salariatilor, pe activitatile economiei nationale, in 2005 

Regiunea 

Vest 


ARAD 

Total 

economie 

Agricultura, 

vanatoare, 

sivilcutura 

Pescuit si 

piscicultura 

Industrie Constructii Comert Hoteluri si 

restaurante 

% 

3.3 0.03 43.3 6.7 14.0 1.9 

4.16 0.04 46.1 4.9 13.3 1.8 

Transport, 

depozitare 

si 

comunicatii 

Intermedieri 

financiare 

Tranzactii 

imobiliare 

si alte 

servicii 

Administratie 

publica si 

aparare 

Invatamant 

Sanatate 

si 

asistenta 

sociala 

Celelalte 

act ale 

ec. 

nationale 

% 

Regiunea 

Vest 


ARAD 

6.3 1.2 4.5 3.2 7.2 6.4 2.0 

7.5 1.4 4.5 3.4 6.4 4.8 1.7 

Sursa: Directia Judeana de Statistica Timis 

Figura 3: Ponderea salariatilor, pe activitatile economiei nationale 

Ponderea salariatilor, pe activitatile economiei nationale 

3% 

4% 

Agricultura, vanatoare, sivilcutura 

4% 

5% 5% Industrie 

Constructii 

6% 

Comert 

Transport, depozitare si comunicatii 

7% 

47% 

Tranzactii imobiliare si alte servicii 

Administratie publica si aparare 

14% 

5% 

Invatamant 

Sanatate si asistenta sociala 

Celelalte act ale ec. nationale 

19



Numarul somerilor inregistrati in judetul Arad, la Agentiile pentru ocuparea fortei de munca, 

era in anul 2005 de 7551 ceea ce inseamna o rata a somajului de 3.6 % . Se observa o scadere 

progresiva a ratei somajului in judet de la 8.4% in anul 2004 la 3.6% in anul 2005. Din acest 

punct de vedere, la nivelul regiunii, judetul Arad ocupa locul 2 dupa judetul Timis unde rata 

somajului este de 2.3 %. 

Tabel 17: Rata somajului 

Regiune / 


Regiunea 

Vest 


ARAD 

Rata somajului (%) 

2000 2001 2002 2003 2004 2005 

10.4 9.5 6.6 7.0 5.8 5.1 

8.4 6.1 5.0 4.7 3.6 3.6 

Sursa: Directia Regionala de Statistica Timis 

2.1.6.3 Venitul mediu 

Tabel 18: Castigul salarial nominal mediu net lunar, pe activitati ale economiei 

nationale, in anul 2005 

Regiunea 

Vest 


ARAD 

Total 

economie 

Agricultura, 

vanatoare, 

sivilcutura 

Pescuit si 

piscicultura 

Industrie Constructii Comert Hoteluri si 

restaurante 

lei (RON)/ salariat 

718 544 502 766 629 493 428 

666 487 689 642 605 531 496 

Regiunea 

Vest 


ARAD 

Transport, 


si 

comunicatii 

Intermedieri 

financiare 

Tranzactii 

imobiliare 

si alte 

servicii 

Administratie 

publica si 

aparare 

lei (RON)/ salariat 

Invatamant 

Sanatate 

si 

asistenta 

sociala 

Celelalte 

act ale 

ec. 

nationale 

884 1655 539 1069 831 680 564 

926 1660 559 1106 683 649 557 

Sursa: Directia Regionala de Statistica Timis 

Din datele prezentate mai sus se evidentiaza faptul ca cel mai mic castig salarial mediu net 

lunar se regaseste in domeniul agricol, vanatoare si sivilcutura, in timp ce cele mai mari 

castiguri salariale se regasesc in domeniul intermedierilor financiare. 

20



2.1.6.4 PIB 

Tabel 19: Produs intern brut regional si judetean 

Regiunea 

Vest 


Arad 

2000 2001 2002 2003 2004 

milioane lei (RON) preturi curente 

7.526,8 11.223,6 14.714,0 19.982,7 25.301,3 

1.838,8 2.668,7 3.301,1 4.501,5 6.185,1 

Figura 4: Evolutia PIB – Judetul ARAD 

Evolutia PIB - Judetul ARAD 

milioane lei (RON) 

preturi curente 

7000 

6000 

5000 

4000 

3000 

2000 

1000 

0 

2000 2001 2002 2003 2004 

an 

2.1.6.5 Principalele centre de atractie 

La nivelul judeţului Arad a fost adoptată prin Hotărârea Consiliului Judeţean nr. 

6/16.01.2006, Strategia de Dezvoltare Turistică a judeţului Arad în perioada 2005- 2006. 

Prin adoptarea acestei strategii se urmăreşte îmbunătăţirea politicilor publice în domeniul 

turismului, eficientizarea activităţii instituţiilor care au ca obiect de activitate promovarea 

turismului şi realizarea parteneriatului integrat public-privat. 

În funcţie de resursele naturale şi antropice existente în judeţul Arad, formele de turism 

practicate se pot clasifica astfel: 

• Turism cultural-istoric 

• Turism balnear, curativ-recreativ 

• Turism religios 

• Turismul rural 

• Turism ecologic, de agrement. 

21



Regiunea 

Vest 

Principalele destinaţii turistice ale judeţului Arad sunt: 

• Valea Mureşului 

• Valea Crişului alb 

• Zona montană Codru-Moma 

• Podgoria arădeană 

• Ştrandurile termale 

• Lunca mureşului 

• Municipiul Arad. 

• 

În anul 2006 s-au înregistrat peste 320.000 de turişti dintre care aproape 80.000 de turişti 

străini, majoritatea fiind însă în tranzit. 

2.1.6.6 Hoteluri 

Tabel 20: Structurile de primire turistica cu functiuni de cazare, la 31 iulie 2005 

Total 

Hotel 

& 

motel 

Hanuri 

Cabane 

turistice 

Vile 

turistice 

Tabere 

elevi 

Pensiuni 

turistice 

urbane 

Pensiuni 

turistice 

rurale 

Hoteluri 

pt 

tineret 

365 108 4 19 9 64 23 87 38 5 2 6 

ARAD 85 23 - 1 5 19 7 20 8 - - 2 


Tabel 21: Capacitatea si activitatea de cazare turistica, 2004 


Capacitatea de 

cazare turistica 

Sosiri (mii) Innoptari Indicii de utilizare 

neta a capacitatii 

in functiune (%) 

Regiunea Vest 21066 5402 535 1938 35.9 

Judetul ARAD 4690 968 151 301 31.1 


Campinguri 

Hosteluri 

Popasuri 

turistice 

22



2.2 Date referitoare la generarea deseurilor municipale 

Autoritatile pentru protectia mediului din România colecteaza date privind gestionarea 

deseurilor inca din anul 1991, primul set de date complet la nivel national datând din anul 

1995. 

In ceea ce priveste deseurile municipale, ancheta statistica se realizeaza exhaustiv, pe baza a 

doua chestionare: 

• AS-GD-MUN „Cercetare statistica pentru primarii sau unitati specializate in servicii de 

salubritate”; 

• AS-GD-TRAT „Cercetare statistica privind tratarea deseurilor”. 

Conform mentiunilor din publicatia statistica privind deseurile, calitatea datelor privind 

gestionarea deseurilor este influentata in mare masura de o serie de conditii existente la 

nivelul unitatilor raportoare, si anume: 

• disponibilitatea conditiilor tehnice pentru inregistrarea deseurilor (in principal lipsa 

cantarelor la depozitele de deseuri); 

• organizarea managementului deseurilor; 

• inregistrarea intreprinderilor in Registrul statistic al operatorilor economici; 

• competenta si angajamentul responsabilitatilor pentru completarea chestionarelor 

statistice. 

Datele colectate de catre agentiile locale pentru protectia mediului sunt transmise catre 

Agentia Nationala pentru Protectia Mediului fara sa se realizeze o analiza si o validare a 

acestora. 

Deorece datele privind situatia existenta sunt extrem de importante in procesul de planificare, 

este necesar ca acestea sa fie analizate si sa fie validate. Analiza datelor privind deseurile s-a 

realizat in cadrul primului grup de lucru din data de 22 noiembrie 2007. Dupa intalnirea 

grupului de lucru, au fost furnizate informatii suplimentare de catre APM Arad, Primaria 

Municipiului Arad, S.C. ASA Serv Ecologic S.R.L. Arad si S.C. Polaris S.R.L. 

2.2.1 Cantitati de deseuri municipale generate 



2007, in planurile judetene de gestionare a deseurilor elaborate in anul 2007 vor fi prezentate 

date privind cantitatile de deseuri municipale generate pentru perioada 2001-2005. 

Sursele de date utilizate pentru cantitatile de deseuri colectate sunt: 

• datele furnizate de APM Arad in anul 2007 la cererea cosultantului; 

• datele pentru 2001-2003 prezentate in PJGD draf 2006, elaborat de APM Arad; 

• datele aferente anului 2003 prezentate in PRGD Regiunea 6 Vest; 

• datele statistice furnizate de ANPM; 

• date furnizate de Primaria Municipiului Arad; 

• Informatii furnizate in cadrul grupului de lucru. 

23


Draft 1, noiembrie 2007 

Tabel 22: Date privind cantitatile de deseuri municipale generate in perioada 2001-2005 

Tip de deseuri 

1 Deseuri municipale si 

asimilabile din comert, 

industrie, institutii, din care: 

Cod deseu 

20 

Cantitate (tone/an) 

2001 2002 2003 2004 2005 

APM APM APM PRGD APM APM ANPM 

194.092 273.250 96.121 180.931 150.398 97.341 97.470 

1.1 Deseuri menajere colectate in 

amestec de la populatie 94.724 162.465 61.406 93.000 93.500 70.054 70.050 

1.2 Deseuri asimilabile colectate in 20 03 01 

amestec din comert, industrie, 

89.781 97.267 28.612 50.000 50.216 7.926 7.930 

institutii 

1.3 Deseuri municipale si asimilabile 20 01 

colectate separat (exclusiv deseuri 

din constructii si demolari), din 

499 583 605 5.960 35.514 483 620 

care: 

- hartie si carton 20 01 01 34 76 132 5.389 5.388 109 230 

- sticla 20 01 02 

11 8 32 61 61 0 0 

- plastic 20 01 39 33 66 64 503 503 373 370 

- metale 20 01 40 5 5 13 7 7 1 20 

- lemn 20 01 38 10 17 35 - 121 1 

- biodegradabile 20 01 08 6 19 100 - 1.440 0 0 

1.4 Deseuri voluminoase 20 01 30 33 47 71 71 0 0 

24



Tip de deseuri 

1.5 Deseuri din gradini si parcuri 

(inclusiv deseuri din cimitire) 


20 03 07 

1.6 Deseuri din piete 20 02 


2001 2002 2003 2004 2005 

APM APM APM PRGD APM APM ANPM 

0 0 0 - 0 791 840 

2.032 2.845 1.571 1.900 1.908 25 30 

1.7 Deseuri stradale 20 03 02 0 0 0 4.000 0 18.061 18.000 

1.8 Deseuri generate si necolectate 20 03 03 191 162 210 26.000 319 0 - 

25


Etapa 2, noiembrie 2007 

Datele prezentate in Tabelul 22 sunt date furnizate de APM (2001-2005), date prezentate in 

PRGD (pentru anul 2003) si date statistice, furnizate de ANPM (2005). 

Din analiza datelor se desprind urmatoarele concluzii: 

• cantitatile de deseuri colectate variaza semnificativ de la un an la altul; 

• datele aferente unui an sunt diferite in functie de sursa; 

• datele privind cantitatile de deseuri menajere colectate de la populatie variaza de la 60.000 

la 160.000 t/an; 

• cantitatile de deseuri asimilabile colectate din industrie, comert si institutii variaza de la 

7.000 la 90.000 t/an; 

• cantititatile de deseuri voluminoase, deseuri din gradini si parcuri si cantitatile de deseuri 

stradale nu se cunosc, cu exceptia datelor pentru anul 2005; 

• cantitatile de deseuri menajere si necolectate nu sunt estimate, cu exceptia cantitatii 

prezentate in PRGD pentru anul 2003 care este de 26.000 t/an; 

In Tabelul 23 au fost estimate cantitatile de deseuri menajere colectate in functie populatia 

deservita de servicii de salubrizare si de indicatorii de generare prezentati in Metodologia 

pentru elaborarea planurilor regionale si judetene de gestionare a deseurilor (0,9 kg/locuitor 

si zi in mediul urban si 0,4 kg/locuitor si zi in mediul rural). In tabel sunt prezentate si 

cantitatile de deseurile menajere colectate in perioada 2001-2005 furnizate consultantului de 

catre APM Arad. 

Analiza datelor prezentate in tabelul de mai jos evidentiaza: 

• cantitati supraestimate de deseuri menajere colectate de la populatie in anul 2002 si 2004 

(peste 160.000 t/an fata de circa 50.000 t/an pentru anul 2002 si peste 90.000 t/an fata de 

circa 70.000 t/an pentru anul 2004); 

• cantitatile de deseuri menajere generate si necolectate scad de la circa 58.000 t/an pentru 

anul 2002 la circa 33.000 t/an pentru anul 2006. 

Conform datelor furnizate de catre Primaria Municipiului Arad (Adresa nr. 

76801/27.11.2007), in anul 2005 cantitatea de deseuri stradale colectate in municipiul Arad a 

fost de circa 20.000 tone. Astfel, cantitatea de 18.000 tone din raportarile statistice este 

subestimata. 

26



Tabel 23: Analiza datelor privind deseurile menajere colectate si generate si necolectate in perioada 2001-2005 

2001 2002 2003 2004 2005 2006 

Total populatie din care: 475.339 462.427 461.744 460.466 459.286 458.487 

Populatia din mediul urban 245.917 234.173 233.341 256.117 255.083 254.425 

Populatia in mediul rural 229.422 228.254 228.403 204.349 204.203 204.062 

Total populatie nedeservita de serviciile de salubritate din care: n.d. 303.817 282.844 249.122 224.275 209.880 

Populatia nedeservita din mediul urban n.d. 75.563 54.441 44.773 26.802 14.148 

Populatia nedeservita din mediul rural n.d. 228.254 228.403 204.349 197.473 195.732 

Total populatie deservita de serviciile de salubritate din care: n.d. 158.610 178.900 211.344 235.011 248.607 

Populatia deservita din mediul urban n.d. 158.610 178.900 211.344 228.281 240.277 

Populatia deservita din mediul rural n.d. 0 0 0 6.730 8.330 

Grad de acoperire cu servicii de salubritate total n.d. 34,3 38,7 45,9 51,2 54,2 

Mediul urban n.d. 67,7 76,7 82,5 89,5 94,4 

Mediul rural n.d. 0,0 0,0 0,0 3,3 4,1 

Deseuri menajere colectate in amestec de la populatie (APM 94.724 162.465 61.406 93.500 70.053 

2007) 

Indicator de generare (kg/locuitor x zi) 2,8 0,9 1,2 0,8 

Cantitate calculata pe baza de indicatori globali* n.d. 52.103 58.769 69.427 75.973 

Cantitatea de deseuri menajere generata si necolectata total n.d 58.148 51.231 44.543 37.636 33.224 

Mediul urban n.d 24.822 17.884 14.708 8.804 4.648 

Mediul rural n.d 33.325 33.347 29.835 28.831 28.577 

*mediul urban 0,9 kg/locuitor si zi; mediul rural 0,4 kg/locuitor si zi 

27



Pe baza informatiilor prezentate anterior, s-a realiza estimarea cantitatilor totale de deseuri 

municipale generate in anul 2005, cantitati care vor sta la baza calcului prognozei. Fata de 

datele furnizate de APM, respectiv datele statistice furnizate de ANPM, s-au estimat: 

cantitatea deseuri asimilabile celor menajere, cantitatea de deseuri generate si necolectate si 

cantitatea de deseurile stradale. 

Tabel 24: Estimarea cantitatilor de deseuri municipale generate in anul 2005 

Tip deseu 

Deseuri municipale si asimilabile 

din comert, industrie, institutii, 

din care: 


20 


154.150 

Deseuri menajere colectate in 

amestec de la populatie 70.050 

Deseuri asimilabile colectate in 20 03 01 

amestec din comert, industrie, 

institutii 

20.000 

Deseuri municipale si asimilabile 20 01 

colectate separat (exclusiv deseuri 

din constructii si demolari), din 

620 

care: 

- hartie si carton 20 01 01 230 

- sticla 20 01 02 

0 

- plastic 20 01 39 370 

- metale 20 01 40 20 

- lemn 20 01 38 

- biodegradabile 20 01 08 0 

Deseuri voluminoase 20 01 0 

Deseuri din gradini si parcuri 20 03 07 

(inclusiv deseuri din cimitire) 

850 

Deseuri din piete 20 02 

Deseuri stradale 20 03 02 25.000 

Deseuri generate si necolectate 20 03 03 37.600 

30 

28



2.2.2 Indicatori de generare a deseurilor municipale 

Intrucat datele privind cantitatile de deseuri generate au un grad de certitudine foarte scazut, 

indicatorii de generare prezinta, de asemenea, un grad de increde foarte scazut. In figurile de 

mai jos se prezinta indicatorii de generare a deseurilor municipale si indicatorii de colectare a 

deseurilor menajere, calculati pe baza datelor furnizate de catre APM. Indicatorul de generare 

a deseurilor municipale a fost calculat pe baza estimarilor realizate de consultant. 

Figura 5: Variatia indicatorului de generare a deseurilor municipale 

700 

600 

591 

kg/locuitor x an 

500 

400 

300 

200 

408 

208 

327 336 

100 

0 

anul 2001 anul 2002 anul 2003 anul 2004 anul 2005 

Figura 6: Variatia indicatorului de colectare a deseurilor menajere 

400 

350 

351 

300 

kg/locuitor x an 

250 

200 

150 

199 

133 

203 

153 

100 

50 

0 

anul 2001 anul 2002 anul 2003 anul 2004 anul 2005 

Valoarea scazuta a indicatorului de generare pentru anul 2003 se explica prin faptul ca 

deseurile menajere generate si necolectate nu au fost estimate cand s-a facut raportarea. 

Valorile crescute ale indicatorului pentru anului 2002 sunt determinate de supraestimarea 

cantitatii de deseuri menajere colectate, dupa cum se poate observa si din tabelul 23. 

29



2.2.3 Compozitia deseurilor menajere 

La nivelul judetului Arad nu au fost realizate pana in prezent determinari privind compozitia 

deseurilor menajere. 

Planul Regional de Gestionare a Deseurilor Regiunea 5 Vest prezinta o compozitie medie a 

deseurilor menajere raportate de deseurile de ambalaje la nivel regiunii atat pentru mediul 

urban, cat si pentru mediul rural. 

Compozitia deseurilor la nivel de regiune a fost estimata in functie de compozitia medie a 

deseurilor din judetele componente. 

Tabel 25: Compozitia medie a deseurilor menajere raportata la deseurile de amabalaje 

in anul 2003 in Regiunea 5 Vest 

Compozitia 

deseurilor 

Deseuri de 

ambalaje de 

hartie si carton 

Deseuri 

ambalaje sticla 

Deseuri amb. 

Metalice 

Deseuri amb. 

Plastic 

Deseuri 

ambalaje lemn 

Deseuri 

biodegradabile 

Altele (inclusiv 

deseuri 

reciclabile, 

altele decat 

ambalaje 

% 

Mediu urban 

Cantitate 

t/an 

Cantitate 

kg/loc/an 

% 

Mediu rural 

Cantitate 

t/an 

Cantitate 

kg/loc/an 

Medie 

ponderata pe 

regiune 

11.0 43120 37 9.0 10594 9 10.7 

4.9 19208 17 4.2 4888 4 4.8 

4.6 18032 16 3.9 4558 4 4.5 

8.6 33712 29 7.9 8958 8 8.5 

3.4 13328 12 2.1 2736 2 3.2 

54.0 211680 184 65.9 68436 63 55.8 

13.5 52920 46 6.9 9830 7 12.5 

TOTAL 100 392000 100 110000 100 

Sursa: PRGD Regiunea 5 Vest 

% 

30



2.2.4 Ponderea deseurilor biodegradabile in deseurile municipale 

Conform Raportului Agentiei Europene de Mediu „Managementul deseurilor biodegradabile 

municipale”, 2002, fractia biodegradabila din deseurile municipale este reprezentata de: 

deseuri alimentare si de gradina, deseuri de hârtie si carton, textile, lemn, precum si alte 

deseuri biodegradabile continute in deseurile colectate. 

Cunoasterii ponderii deseurilor biodegradabile in deseurile municipale este foarte importanta 

in etapa de planificare deoarece determina capacitatiile instalatiilor de tratare a deseurilor 

biodegradabile in vederea reducerii cantitatii depozitate. 

Pana in prezent in judetul Arad nu au fost realizate determinari privind ponderea deseurilor 

biodegradabile in deseurile municipale. 

In tabelul de mai jos se prezinta o estimare a ponderii deseurilor biodegradabile in deseurile 

muncipale pe baza compozitiei deseurilor menajere din mediul urban si rural estimate la 

nivelul regiunii, precum si pe baza estimarilor utilizate la elaborarea planurilor regionale de 

gestionare a deseurilor. 

Tabel 26: Estimarea ponderii deseurilor biodegradabile in deseurile municipale 

Ponderea 

Tipuri de deseuri 



(%) 

1. Deseuri municipale (deseuri menajere si asimilabile 

din comert, industrie, institutii, din care: 

1.1 Deseuri menajere 

Urban 69 

deseuri alimentare si de gradina 54 

hartie+carton, lemn, textile 15 

Rural 78 



1.2 + 1.3 Deseuri asimilabile din comert, industrie, institutii 

60 

1.5 Deseuri din gradini si parcuri 90 

1.6 Deseuri din piete 80 

1.7 Deseuri stradale 44 

1.8 Deseuri generate si necolectate 

Urban 69 



Rural 78 



31



2.2.5 Colectarea si transportul deseurilor 

Date privind operatorii de salubrizare 

Conform datelor furnizate de APM Arad, in prezent, in judet functioneaza 7 operatori de 

salubrizare, din care: 

• 3 operatori de salubrizare sunt societati cu capital autohton integral privat; 

• 4 operatori de salubrizare sunt societati publice de interes local; 

• 1 operator de salubrizare este societate cu capital mixt. 

In Tabelul 26 este prezentata denumirea operatorilor de salubrizare, precum si localitatile 

deservite. Din totalul de 8 operatori de salubrizare, doar 4 detin licenta ANRSCUP: S.C. 

Polaris M Holding S.R.L. Constanta, S.C. ASA Serv Ecologice S.R.L. Arad si S.C. RER 

Ecologic Service S.A. Oradea si S.C. G&E Invest 2003 S.R.L. Bucuresti 

Coform informatiilor detinute de Consiliul Judetean Arad, in judet exista 5 Consilii locale 

care au actualizat Regulamentul de salubritate conform Ordinului ANRSCUP nr. 110/iulie 

2007: Moneasa, Dorobanti, Ghioroc, Conop si Felnac. Referitor la Regulamentul de 

salubrizare al municipiului Arad, acesta a fost aprobat prin HCL nr. 229/21.08.2007, dar a 

fost intocmit in baza prevederilor Legii 101/2006. 

In prezent sunt in curs de aprobare documentatiii pentru inchiderea depozitelor neconforme si 

pentru concesionarea activitatii de salubritate la mai multe Consilii Locale. 

32



Tabel 27: Operatori de salubrizare 

Denumire 

S.C. Polaris M Holding 

S.R.L. Constanta 

S.C. ASA Serv Ecologice 

S.R.L. Arad 

S.C. G&E Invest 2003 S.R.L. 

Bucuresti 

Localitati 

deservite 

Arad 

Arad (numai 

deseuri asimilabile 

celor menajere), 

Curtici, com. 

Fântânele, com. 

Frumuşeni, com. 

Vărădia de Mureş 

Nădlac, Pecica, 

Santana, com. 

Şagu, Pilu 

Integral de 

stat 

Majoritar de 

stat 

Forma de proprietate 

Majoritar privat 

Autohton 

integral privat 

X 

X 

Integral 

privat cu 

capital mixt 

X 

Publică de 

interes 

local 

Autorizatie 

ANRSCUP 

Licenta Clasa 1, 

valabila pana la 

data de 

24.11.2010 




11.11.2010 

Licenta nr. 

0031/24.10.2007, 

clasa 2 

S.C. RER Ecologic Service 

S.A. Oradea 

Chişineu Criş 

Primăria Ineu Serviciul Ineu, sat Mocrea 

X 

Public de Salubrizare 

SC Termoconstruct SRL Sebiş, Com. 

Moneasa X 

X 




10.04.2011 

Serviciul economic CL Pâncota 

Pâncota 

Primaria Lipova – serviciul Lipova 

public de salurbizare 

Sursa: APM Arad si Grup de lucru 22 noiembrie 2007 

X 

X 

33


Gradul de acoperire cu servicii de salubrizare 

Gradul de acoperire cu servicii de salubrizare reprezinta raportul din numarul populatiei 

deservite de servicii de salubrizare si populatia totala din judet. In Tabelul 2-2 se prezinta 

populatia deservita de servicii de salubrizare in perioada 2002-2006, iar in tabelul si figura de 

mai jos se prezinta evolutia gradul de acoperire cu servicii de salubrizare in aceasta perioada. 

Tabel 28: Gradul de acoperire cu servicii de salubrizare 

Gradul de acoperire cu servicii de salubrizare (%) 

2002 2003 2004 2005 2006 

Total 34,3 38,7 45,9 51,2 54,2 

Urban 67,7 76,7 82,5 89,5 94,4 

Rural 0,0 0,0 0,0 3,3 4,1 

Sursa: APM Arad, noiembrie 2007 

Figura 7: Evolutia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare 

100 

80 

(%) 

60 

40 

Total 

Urban 

Rural 

20 

0 

2002 2003 2004 2005 2006 

anul 

Sursa: APM Arad, noiembrie 2007 

Datele arata o evolutie a gradului de acoperire in mediul urban de la 67,7 % in anul 2002 la 

94,4 % in anul 2006. In ceea ce priveste mediu rural, abia incepand cu anul 2005 a inceput sa 

existe servicii de salubrizare, insa gradul de acoperire este la nivelul judetului inca extrem de 

scazut (circa 4 %). 

34


In prezent (decembrie 2007), in judetul Arad, in toate cele 10 orase exista servicii de 

salubrizare. In mediul rural, exista servicii de salubrizare in urmatoarele comune impreuna cu 

satele aferente: Fantanele, Frumuseni, Varadia de Mures, Sagu, Pilu, Apateu, Moneasa, 

Macea, Bocsig, Vladimirescu (unde exista o situatie mai speciala intrucat rezultatul licitatiei 

de concesionare a fost contestat), Hasmas. 

In judet nu este implementata colectarea separata a deseurilor de la populatie. Singurele 

localitati unde exista implementata colectarea separata sunt comunele Fantanele, Frumuseni si 

Varadia de Mures, localitati deservite de S.C. ASA Serv Ecologic S.R.L., unde se realizeaza 

colectarea separata a deseurilor de plastic (folie) si a deseurilor de hartie si carton. 

Date privind statiile de transfer 

In prezent, in judetul Arad nu exista in functiune nicio statie de transfer. Exista in derulare un 

proiect PHARE CES pentru realizarea unei statii de transfer in orasul Ineu. 

2.2.6 Valorificarea si tratarea deseurilor 

Sortarea deseurilor municipale 

In judetul Arad exista in functiune o instalatie de sortare a deseurilor reciclabile ce apartine 

societatii S.C. Polaris M Holding S.R.L. 

Statia de sortare a intrat in functiune din data de 16.10.2007. Este a 3-a statie de acest fel din 

Romania. Prima a fost construita la Constanta, a 2-a la Bucuresti, iar a 3-a la Arad. 

Capacitatea statiei de sortare este de 9 t/ora si a fost livrata de catre S.C. ECOSOGEM S.R.L., 

fiind de fabricatie italiana. 

Principiul de functionare este urmatorul: 

• deseurile nesortate sunt depozitate pe platforma de preselectare de unde sunt preluate de o 

banda rulanta transportoare in dispozitivul de dezmembrare a masei de deseuri; 

• din dispozitivul de dezmembrare, deseurile ajung pe o banda rulanta la cabina de selectare 

unde se efectueaza sortarea manuala a deseurilor reciclabile; 

• materialele reciclabile care necesita balotarea ( plastic, hartie/carton, doze de aluminiu) se 

elimina fiecare prin tuburi de evacuare urmand a fi transportate pe rand cu ajutorul unei 

benzi rulante la presa automata; 

• materialele reciclabile care nu necesita balotarea (metalele neferoase) se elimina prin 

tuburi de evacuare, care ajung in containere amplasate la celalalt capat al tubului de 

evacuate; 

• deseurile nereciclabile sunt transportate pe banda rulanta in containere de 25 - 30 mc., 

care ajung la depozitul ecologic; 

• la capatul benzii rulante din cabina de selectare este instalat un dispozitiv cu magneti 

pentru retinerea obiectelor din metale feroase. 

35


Materialele reciclabile care se sorteaza sunt urmatoarele: 

• deseuri de plastic (PET, HDPE - polietilena de inalta densitate, LPDE – polietilena de 

joasa densitate); 

• deseuri de hartie - hartie de ziar, hartie de birou, carti; 

• deseuri de carton – deseuri de ambalaje din carton; 

• deseuri de metale feroase - cu exceptia cutiilor de conserve care nu sunt solicitate spre 

valorificare; 

• deseuri de metale neferoase - doze de aluminiu. 

Conform informatiilor furnizate de reprezentantul S.C. Polaris M Holding S.R.L. in cadrul 

primului grup de lucru, in statia de sortare se intentioneaza in viitor sortarea deseurilor 

colectate separat, pe masua ce va fi implementat sistemul de colectare separata in municipiul 

Arad. 

Valorificarea deseurilor municipale 

Dupa cum s-a prezentat si in capitolul 3.2, la nivelul judetului nu este implementata colectarea 

separata de la populatie a materialelor reciclabile sau a deseurilor biodegradabile, cu exceptia 

a trei comune. 

Cantitatile valorificate in judet in prezent provin, in principal, de la agentii economici 

(industrie si comert). Deseurile valorificabile din deseurile menajere provin, in principal, prin 

colectarea informala (in special a PET-ului). 

In tabelul de mai jos se prezinta cantitatile de deseuri recilabile colectate si valorificate in anul 

2006, conform datelor furnizate de APM Arad. 

Tabel 29: Cantitati de deseuri recilabile colectate si valorificate in anul 2006 

Tipuri deseuri 

Cantitate (tone) 

colectata Valorificata stoc 

Deseuri de sticla 45 45 0 

Deseuri PET 12 5 7 

Deseuri PE 1.112 534 735 

Deseuri de hartie si carton 6.333 6.233 329 

Sursa: APM Arad 

Compostarea deseurilor biodegradabile 

In judetul Arad nu exista in prezent nicio instalatie de compostare. Exista in derulare un 

proiect PHARE CES pentru realizarea unei statii de compostare in orasul Ineu. 

36


2.2.7 Eliminarea deseurilor 

Date privind depozitul conform 

In judetul Arad exista un depozit conform de deseuri municipale clasa „b” apartinand 

societatii S.C. ASA Serv Ecologic S.R.L. Arad. Adresa depozitului de deseuri este Soseaua 

de Centura Nord, FN, OP. 8, CP. 147, COD 310580, ARAD. 

Depozitul a fost realizat in baza Contractului de concesiune nr. 70/25.07.2002 incheiat intre 

Consiliul Local al Municipiului Arad si A.S.A. INTERNATIONAL ENVIRONMENTAL 

SERVICES GmbH. 

Depozitul a fost dat in functiune in data de 4 noiembrie 2003, iar anul estimat pentru 

inchidere este anul 2033. Suprafata totala a amplasamenntului este de 16,45 ha. 

Figura 8: Depozit conform de deseuri municipale ASA Arad 

Sursa: ASA Arad 

Depozitul detine Autorizatia Integrata de Mediu nr. 27/16.07.2007, valabila pana in data de 

16.07.2017. 

Conform autorizatiei de mediu, la depozit sunt acceptate atat deseuri municipale, cat si 

deseuri de productie nepericuloase. In plus, sunt acceptate si material steril si deseuri din 

constructii si demolari, care sunt utilizate pentru realizarea straturilor de acoperire si a 

drumurilor de acces in depozit. La depozit nu sunt acceptate deseuri periculoase municipale. 

Conform datelor furnizate de societate, in prezent taxele de depozitare sunt urmatoarele: 

• 16,6 euro/tona- deseuri municipale nepericuloase; 

• 25,1 euro/tona- deseuri industriale nepericuloase; 

• 9,5 euro/tona- deseuri din constructii si demolari. 

Pentru viitor se preconizeaza o crestere a taxelor de depozitare. 

37


Populatia arondata in prezent depozitului conform este de circa 190.000 locuitori (circa 40 % 

din populatia judetului), din care 186.000 locuitori din mediul urban - orasele Arad si Curtici, 

ceea ce reprezinta peste 70 % din populatia din mediul urban. Din mediul rural, populatia 

arondata este de circa 4000 locuitori (comunele Frumuseni, Fantanele si Varadia de Mures). 

In tabelul de mai jos sunt prezentate cantitatile de deseuri primite la depozit in perioada 2004- 

2006. 

Tabel 30: Cantitati de deseuri acceptate la depozitul conform in perioada 2004-2006 

Anul 

Surs: ASA Arad 

Deseuri municipale 

colectate in amestec 


Deseuri din 

constructii si 

demolari 

Deseuri industriale 

nepericuloase 

2004 70.423 8.939 4.814 

2005 77.870 7.165 6.429 

2006 107.479 9.087 8.534 

Capacitatea totala de depozitare a celulelor actuale este de 416.937 mc, din care capacitatea 

disponibila este de 155.418 mc. Capacitatea totala a viitoarelor celule de depozitare este de 

1.083.063 mc. 

Autorizatia Integrata de Mediu prevede ca toate localitatile din judetul Arad, respectiv un 

municipiu , 9 orase si 68 de comune cu satele aferente vor fi arondate direct sau prin statii de 

transfer la depozitul conform. 

In cadrul amplasamentului depozitului exista o hala de deseuri reciclabile, unde se realizeaza 

balotarea deseurilor de plastic si de hartie si carton colectate separat in cele 3 comune. De 

asemenea, societatea beneficiaza de finantantare printr-un proiect PHARE CES 2005 pentru 

achizitionarea unei prese automate pentru balotarea deseurilor de plastic, hartie si carton. Se 

estimeaza ca proiectul va fi finalizat in aprilie 2008. 

Date privind depozitele neconforme existente 

Conform Planului de implementare a Directivei pentru depozitarea deseurilor, in judetul Arad 

exista doua depozite neconforme clasa „b” de deseuri municipale clasa care au sistat 

activitatea de depozitare in anul 2003. Ambele depozite se afla amplasate in municipiul Arad, 

in strada Campul Linistii si in Str. Poetului. 

Pentru depozitul din strada Campul Linistii a fost emis aviz de mediu nr. 47/18.10.2007 ca 

urmare a depunerii cererii nr. 10033/17.11.20003. Pentru depozitul din Strada Poetului, avizul 

de inchidere este in curs de emitere. 

38


De asemenea, conform planului de implementare si a HG 349/2005 privind depozitarea 

deseurilor, in judetul Arad exista 7 depozite neconforme clasa „b” de deseuri municipale, care 

Depozit 

Anul sistare 

Capacitate 


Suprafata 

An deschidere* 

libera in anul 

(conform HG 

ocupata* (ha) 

2004* (m 3 ) 

349/2005) 

Curtici 2012 1978 1 36.000 

Nadlac 2012 1995 2 15.000 

Sebis 2014 1995 2,5 10.000 

Pâncota 2016 1992 1 10.000 

Ineu 2016 1993 2,32 12.000 

Chişineu-Criş 2016 2003 2,5 15.000 

Lipova 2017 2003 2,5 10.000 

au obtinut perioada de tranzitie. 

Tabel 31: Depozite de deseuri neconfórme cu perioada de tranzitie 

In cadrul primului grup de lucru din data de 22 noiembrie 2007 reprezentantii APM Arad au 

mentionat faptul ca in anul 2005 terenul aferent depozitului de deseuri de la Sebis a fost 

vandut sau concesionat, cu toate ca depozitul detinea autorizatie de si avea perioada de 

tranzitie pana in 2014. Instrainarea amplasamentului depozitul s-a facut fara instiintarea 

autoritatilor de mediu si sa fara sa se realizeze inchiderea depozitului, conform prevederilor 

legale. In prezent, depozitarea deseurilor rezultate din localitatea Sebis se realizeaza ilegal pe 

un amplasament situat la circa 1 km de vechiul depozit. 

In judetul Arad, conform datelor furnizate de catre APM, au fost identificate un numar de 111 

spatii de depozitare in mediul rural, care trebuie sa fie inchise si ecologizate pana la 16 iulie 

2009. Pana in prezent nu fost inchis niciun spatiu de depozitare, insa au fost emise 51 de avize 

de inchidere simplificata. Toate avizele au ca termen final de ecologizare a spatiilor de 

depozitare anul 2009. 

O situatie speciala se intalneste in judetul Arad cu depozitele de deseuri municipale din 

orasele Pecica si Santana. Cele doua localitati au devenit orase in anul 2003, respectiv 2004 

si, prin urmare, depozitele existente nu au fost luate in considerare pentru solicitarea perioadei 

de tranzitie. Prin planul de implementare, Romania s-a angajat ca toate spatiile de depozitare 

din mediul rural sa fie inchise si ecologizate pana la 16 iulie 2009. Pentru fiecare depozit de 

deseuri municipale din mediul urban a fost negociata o perioada de tranzitie. Intrucat cele 

doua depozite nu sunt cuprins in Anexa 5 a HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor, 

acestea trebuie sa sisteze activitatea si sa fie inchise pana la data de 16 iulie 2009. 

Evolutia cantitatilor de deseuri depozitate pe depozitele neconforme 

Cantitatile depozitate anual pe depozitele de deseuri neconforme sunt raportate APM in cadrul 

anchetei statistice privind deseurile. In Tabelul de mai jos se prezinta cantitatile depozitate pe 

fiecare depozit neconform in perioada 2002-2005, conform datelor furnizate de APM Arad. 

39


Tabel 32: Evolutia cantitatii de deseuri depozitate pe depozitele neconforme 

Depozit/localitate 

Cantitate depozitata (t/an) 

2002 2003 2004 2005 

Primaria Ineu 3700 3850 4160 4000 

Primaria Sebis 6064 1470 2400 2600 

Primaria Lipova 5400 8500 

Primaria Ch Cris 1600 1500 1612 1612 

Primaria Nădlac 5573 2550 4484 6707 

Primaria Pâncota 1910 2100 2300 2175 

Primaria Curtici 1350 1500 1400 2532 

Total 18370 28126 

Cantitatea totala de circa 28.000 tone depozitata pe depozitele neconforme clasa „b” se refera 

atat la deseuri municipale, cat si la deseuri de constructii si demolari si deseuri de productie 

nepericuloase acceptate pe depozit. 

Dupa cum se poate observa din Figura 9, in anul 2005, in judetul Arad circa 76 % din 

cantitatea colectata de deseuri municipale, deseuri din constructii si demolari si deseuri 

nepericuloase de productie a fost depozitata pe depozitul conform al judetului (apartinand 

S.C. ASA Serv Ecologic S.R.L. Arad), in timp de 24 % din cantitate a fost depozitata pe 

depozitele neconforme. 

Figura 9: Ponderea cantitatilor de deseuri depozitate in functie de tipul de depozit 

Depozite 

neconforme 

24% 

Depozit 

conform 

76% 

40


3. Obiective si tinte 

Obiectivele şi ţintele privind gestionarea deseurilor la nivelul unui judet trebuie să reflecte 

respectarea ierarhiei deşeurilor, acordând o importanţă deosebită prevenirii deşeurilor şi 

promovării reutilizării, reciclării şi valorificării, astfel încât să fie redus impactul negativ 

asupra mediului. 

Stabilirea obiectivelor si tintelor se face tinand seama de prevederile legislative, precum si de 

Planul National de Gestionare a Deseurilor si Planul Regional de Gestionare a Deseurilor 

Regiunea 5 Vest. 

Obiectivele si tintele stabilite la nivel de judet trebuie sa fie cel putin egale si cele prevazute la 

nivelul regiunii. 

Consultantul a propus o serie de obiective si tinte, care au fost stabilite in conformitate cu 

prevederile legale, cu Strategia si Planul National de Gestionare a Deseurilor si cu Planul 

regional de Gestionare a Deseurilor Regiunea 5 Vest. Propunerile de obiective si tinte au fost 

discutate in cadrul primului grup de lucru din data de 22 noiembrie 2007. 

In cele ce urmeaza se prezinta obiectivele, tintele si termenele de realizare a acestora stabilite 

de comun acord cu membrii grupului de lucru. 

Tabel 33: Obiective si tinte 

Domeniul/ 

Obiective 

Activitatea 

Politica şi Dezvoltarea politicii judetene în 

cadrul legislativ vederea implementării unui 

sistem integrat de gestiune a 

deşeurilor 

Obiective subsidiare/ŢinteTermen 

Crearea cadrului 

organizatoric pentru 

stabilirea orientării judetene 

în domeniul gestiunii 2007-2008 

deşeurilor şi a 

instrumentelor de 

implementare a acesteia 

Realizarea asociatiei de 

dezvoltare intercomunitara 

la nivelul judetului in 

vederea realizarii sistemului 2007-2008 

integrat de gestionare a 


Realizarea aplicatiei pentru 

obtinerea de finantare prin 

FEDR in vederea realizarii 

sistemului integrat de 

gestionare a deseurilor la 

nivelul judetului 

2008 

41


Domeniul/ 

Activitatea 

Aspecte 

instituţionale şi 

organizatorice 

Resursele 

umane 

Finanţarea 

sistemului de 

gestionare a 


Obiective 

Adaptarea şi dezvoltarea 

cadrului instituţional şi 

organizatoric în vederea 

îndeplinirii cerinţelor naţionale şi 

compatibilizarea cu structurile 

europene 

Asigurarea resurselor umane ca 

număr şi pregătire profesională 


Crearea condiţiilor pentru 

eficientizarea structurilor 

instituţionale şi a sistemelor 

aferente activităţilor de 

gestionare a deşeurilor 

Întărirea capacităţii 

administrative şi a 

responsabilităţii în 

aplicarea legislaţiei 

Asigurarea de personal 

suficient şi bine pregătit 

profesional şi dotări 

corespunzătoare la toate 

nivelele, in special la 

nivelul autoritatilor 

administratiilor publice 

locale 

Crearea şi utilizarea de sisteme şi Stimularea creării şi 

dezvoltării unei pieţe 

viabile de deşeuri 

reciclabile 

mecanisme economico-financiare 

pentru gestionarea deşeurilor în 

condiţiile respectării principiilor 

generale, cu precădere a 

principiului “poluatorul plăteşte” 

2008 

2008 

2008 

Permanent 

Informarea şi 

conştientizarea 

părţilor 

implicate 

Promovarea unui sistem de 

informare, conştientizare şi 

motivare pentru toate părţile 

implicate 

Optimizarea utilizării 

tuturor fondurilor naţionale 

şi fondurilor europene şi 

internaţionale disponibile 

pentru cheltuieli de capital 

în domeniul gestionării 


Îmbunătăţirea 

mecanismelor economicofinanciare 

pentru 

gestionarea deşeurilor 

municipale 

permanent 

2007-2008 

Intensificarea comunicării 

între toate părţile implicate Permanent 

Organizarea de campanii de 

constientizare pentru 

publicul tinta (autoritatile 

administratiei publice 

locale si cetateni) cu privire Permanent 

la masurile de 

implementare prevazute in 

PJGD 

42


Domeniul/ 

Activitatea 

Date şi 

informaţii 

privind 

deseurile 

Prevenirea 

generării 


Valorificarea 

potenţialului 

util din deşeuri 

Obiective 

Obţinerea de date şi informaţii 

complete şi corecte, care să 

corespundă cerinţelor de 

raportare la nivel naţional şi 

european 

Maximizarea prevenirii generării 


Exploatarea tuturor posibilităţilor 

de natura tehnică şi economică 

privind valorificarea deşeurilor 

Dezvoltarea activităţilor de 

valorificare materială şi 

energetică 


Organizarea de campanii de permanent 

informare a autoritatilor 

administratiilor publice si a 

cetatenilor 

Îmbunătăţirea sistemului 

judetean de colectare, 

prelucrare, analizare şi 

validare a datelor şi 

2008 

informaţiilor referitoare la 

generarea şi gestionarea 


Promovarea şi aplicarea 

principiului prevenirii Permanent 

deşeurilor la consumator 

Dezvoltarea pieţii pentru 

materiile prime secundare 

şi susţinerea promovării 

utilizării produselor 

obţinute din materiale 

il 

Permanent 

Promovarea prioritara a 

valorificării materiale în 

măsura posibilităţilor 

tehnice şi economice în Permanent 

condiţii de siguranţă pentru 

sănătatea populaţiei şi 

mediu 

Promovarea valorificării 

energetice în cazul în care 

valorificarea materială nu 

este fezabilă din punct de 

vedere tehnico-economic. 

Permanent 

Colectarea şi 

transportul 


Îmbunătăţirea/dezvoltarea unui 

sistem integrat de colectare şi 

transport a deşeurilor 

Licentiere ANRSCUP a 

tuturor agentilor de 

salubrizare din judet 

2009 

Extinderea sistemelor de 

colectare a deşeurilor 

municipale în mediul urban 

– arie de acoperire 100 % 

Extinderea sistemul de 

colectare a deşeurilor 

municipale în mediu rural – 

arie de acoperire minim 90 

% 

2009 

2009 

43


Domeniul/ 

Activitatea 

Colectarea şi 

transportul 


Tratarea 


Ambalaje şi 

deşeuri de 

ambalaje 

Obiective 

Îmbunătăţirea/dezvoltarea unui 

sistem integrat de colectare şi 

transport a deşeurilor 

Promovarea tratării deşeurilor în 

vederea asigurării unui 

management ecologic raţional 

Reducerea cantităţii de deşeuri 

de ambalaje eliminate 


Modernizarea sistemelor 

actuale de colectare şi Permanent 

transport 

Implementarea sistemelor 

de colectare separata a 

materialelor valorificare 

astfel încât să se asigure 

atingerea obiectivelor Permanent 

legislative referitoare la 

deşeurile de ambalaje şi 

deşeurile biodegradabile 

Construirea de staţii de 

transfer pe baza studiilor 

de fezabilitate şi în corelaţie 2008-2011 

cu anii de închidere a 

depozitelor existente 

Încurajarea tratării 

deşeurilor în vederea 

valorificării (materiale şi 

energetice), diminuării 

caracterului periculos şi 

diminuării cantităţii de 

deşeuri eliminate final 

Reciclarea a minimum 60% 

pentru hârtie/carton şi 

minimum 50% pentru 

metal, din greutatea fiecărui 

tip de material conţinut în 

deşeurile de ambalaj 

generate in judet 

Valorificarea sau 

incinerarea în instalaţii de 

incinerare cu recuperare de 

energie a minimum 50% 

din greutatea deşeurilor de 

ambalaje generate in judet 

permanent 

2008 

2011 


pentru plastic şi pentru 

lemn, din greutatea fiecărui 

2011 

tip de material conţinut în 

deşeurile de ambalaje 

generate in judet 

44


Domeniul/ 

Activitatea 

Ambalaje şi 

deşeuri de 

ambalaje 

Deşeuri 


Deşeuri din 

construcţii şi 

demolări 

Obiective 

Reducerea cantităţii de deşeuri 

biodegradabile depozitate 

Gestionarea corespunzătoare cu 

respectarea principiilor strategice 

şi a minimizării impactului 

asupra mediului şi sănătăţii 

umane 


Valorificarea sau 

incinerarea în instalaţii de 

incinerare cu recuperare de 

energie a minimum 60% 

din greutatea deşeurilor de 

ambalaje generate in judet 


din greutatea totală a 

materialelor de ambalaj 

conţinute în deşeurile de 

ambalaje, cu minimum 60% 

pentru sticlă şi minimum 

22,5% pentru plastic 

Reducerea cantităţii de 

deşeuri biodegradabile 

municipale depozitate la 75 

% din cantitatea totală 

(exprimată gravimetric) 

produsă în anul 1995 in 

judet 





(exprimată gravimetric), 







(exprimată gravimetric), 



Colectarea separată a 

deşeurilor pe deşeuri 

periculoase şi deşeuri 

nepericuloase 

Tratarea deşeurilor 

periculoase în vederea 

eliminării 

2013 

2013 

2010 

2013 

2016 

Permanent 

Permanent 

Crearea de capacităţi de 

Permanent 

tratare şi valorificare 

Eliminarea corespunzătoare 

a deşeurilor care nu pot fi Permanent 

valorificate 

45


Domeniul/ 

Activitatea 

Nămoluri de la 

staţiile de 

epurare 

orăşeneşti 

Deşeuri de 

echipamente 

electrice şi 

electronice 

Vehicule scoase 

din uz 

Deşeuri 

voluminoase 

Deşeuri 

periculoase din 

deşeuri 

menajere 

Obiective 





umane 

Colectare separată, reutilizare, 

reciclare şi valorificare 

Reutilizarea şi valorificarea 

componentelor 





umane 





umane 


Prevenirea eliminării 

ilegale şi a deversării în 

apele de suprafaţă 

Promovarea a valorificării 

în agricultură în condiţiile 

respectării prevederilor 

legislative 

Promovarea tratării prin 

presare/deshidratare în 

vederea co-incinerării 

Implementarea colectarii 

separate a DEEE de la 

populatie de catre firmele 

de salubrizare 

Asigurarea functionarii de 

puncte de colectare a DEEE 

de la gospodariile 

particulare, conform 

prevederilor legale 

Rata medie anuală de 

colectare separata de DEEE 

pe cap de locuitor provenite 

de la gospodăriile 

particulare de 4,00 kg 

Asigurarea functionari 

punctelor de colectare a 

VSU si trimiterea la tratarea 

a tuturor VSU colectate 

Implementarea sistemului 

de colectare a deşeurilor 

voluminoase de la populaţie 

de catre firmele de 

salubrizare 

Permanent 

Permanent 

2008 

2008 

2008 

permanent 

Începând cu 1 

ianuarie 2008 

Valorificarea potenţialului 

util din material şi energetic Permanent 

deşeurile voluminoase 

Implementarea unui sistem 

de colectare separată a 


deşeurilor periculoase din 

ianuarie 2006 

deşeurile municipale de 

catre firmele de salubrizare 

Tratarea în vederea 

eliminării 

Permanent 

46


Domeniul/ 

Activitatea 

Eliminarea 


Obiective 

Eliminarea deşeurilor în 

conformitate cu cerinţele 

legislaţiei în domeniul gestiunii 

deşeurilor în scopul protejării 

sănătăţii populaţiei şi a mediului 


Sistarea activităţii celor 7 

depozite neconforme clasa 

"b" din zona urbană 

Închiderea şi monitorizarea 

post închidere a celor 9 

depozite neconforme clasa 

„b” 

Închiderea şi ecologizarea 

tuturor spaţiilor de 

depozitare din zona rurală 

si a depozitelor din orasele 

Pecica si Santana 

Promovarea eliminarii 

deseurilor pe depozitul 

judetean conform 

apartinand ASA Arad 

etapizat in 

perioada 

2012-2017, 

conform HG 

349/2005 

Corelat cu 

calendarului 

de sistare a 

activităţii 

Pana la 16 

iulie 2009 

Permanent 

47


4. Prognoza privind generarea deseurilor municipale si 

a deseurilor de ambalaje 

4.1 Prognoza privind generarea deseurilor municipale 

Calculul prognozei de generare a deseurilor municipale se bazeaza pe cantitatea estimata ca s- 

a generat in anul 2005 si tinand seama de urmatorii indicatori: 

• evolutia populatiei pe medii pentru perioada de planificare; 

• evolutia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare; 

• cresterea indicatorului de generare a deseurilor municipale. 

Evolutia populatiei pe medii 


deseurilor, pentru calculul prognozei de generare a deseurilor este utilizata proiectia 

populatiei pentru perioada de planificare in varianta medie. 

Datele privind proiectia populatiei in varianta medie au fost furnizate de catre Oficiul de 

Studii si Proiectii Demografice din cadrul Institului National de Statistica. 

Tabel 34: Proiectia populatiei - varianta medie 

Populatia 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 

Urban 255.083 254.425 253.437 253.081 252.673 252.210 251.692 251.117 250.487 249.837 249.162 

Rural 204.203 204.062 204.276 204.065 203.844 203.612 203.370 203.124 202.879 202.634 202.389 

Total 459.286 458.487 457.713 457.146 456.517 455.822 455.062 454.241 453.366 452.471 451.551 

Evolutia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare 

Evolutia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare s-a stabilit in functie de situatia 

actuala (cap. 2), precum si de obiectivele si tintele stabilite in capitolul 3. 

Tabel 35: Evolutia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare (%) 

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 

Urban 90 94 96 98 100 100 100 100 100 100 100 

Rural 3 4 6 20 90 90 90 92 94 96 98 

Total 51 54 56 63 96 96 96 96 97 98 99 

Cresterea indicatorului de generare a deseurilor municipale 

Conform prevederilor Planului National de Gestionare a Deseurilor, a Planului Regional de 

Gestionare a Deseurilor Regiunea 5, precum si a Metodologiei de elaborare a planurilor 

regionale si judetene de gestionare a deseurilor, pana in anul 2015, indicatorul de generare a 

deseurilor municipale va creste anual cu 0,8 %. Aceasta crestere se aplica tuturor tipurilor de 

deseuri municipale. 

48


Prognoza de generare a deseurilor municipale 

Pe baza datelor privind cantitatile de deseuri municipale generate in judetul Arad in anul 2005 

(Tabel 24) si a indicatorilor mentionati anteriori se calculeaza cantitatile prognozate a se 

genera pentru perioada de planificare. 

Tabel 36: Prognoza cantitatilor generate de deseuri de ambalaje 

Cantitate de deseuri (tone) 

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 

1. Deseuri municipale 

(deseuri menajere si 

asimilabile din 154.150 162.838 163.839 164.997 166.142 167.275 168.395 169.502 170.595 171.689 172.780 

comert, industrie, 

institutii, din care: 

Deseuri menajere 

1.1 (colectate in amestec 70.050 81.304 83.974 90.628 114.987 115.715 116.426 117.763 119.093 120.429 121.767 

si separat) 

Urban 69.050 80.072 82.110 84.373 86.643 87.176 87.693 88.193 88.676 89.153 89.623 

Rural 1.000 1.231 1.864 6.255 28.344 28.538 28.732 29.570 30.418 31.276 32.144 

1.2 

+ 

1.3 

Deseuri asimilabile 

din comert, industrie, 

institutii (colectate in 

amestec si separat) 

20.620 20.785 20.951 21.119 21.288 21.458 21.630 21.803 21.977 22.153 22.330 

Deseuri din gradini si 

1.5 parcuri 

850 857 864 871 878 885 892 899 906 913 921 

1.6 Deseuri din piete 

30 30 30 31 31 31 31 32 32 32 32 

1.7 Deseuri stradale 

25.000 25.200 25.402 25.605 25.810 26.016 26.224 26.434 26.646 26.859 27.074 

Deseuri menajere 

1.8 generate si necolectate 

37.600 34.662 32.619 26.744 3.149 3.171 3.192 2.571 1.942 1.303 656 

Urban 8.800 5.111 3.421 1.722 0 0 0 0 0 0 0 

Rural 28.800 29.551 29.197 25.022 3.149 3.171 3.192 2.571 1.942 1.303 656 

4.2 Prognoza privind generarea deseurilor biodegradabile 

municipale 

Ţintele prevăzute în Directiva 1999/31/EC şi HG 349/2005 se referă la deşeuri 

biodegradabile municipale. 

Directiva 1999/31/EC si HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor definesc: 

• deşeurile municipale ca „deşeuri menajere şi alte deşeuri, care, prin natura sau compoziţie, 

sunt similare cu deşeurile menajere”; 

• deşeurile biodegradabile ca „deşeuri care suferă descompuneri anaerobe sau aerobe, cum 

ar fi deşeurile alimentare ori de grădină, hârtia şi cartonul”. 

Legislaţia europeană şi naţională nu defineşte deşeurile biodegradabile municipale. Totuşi, 

combinând cele două definiţii rezultă următoarea definiţie: deşeuri biodegradabile 

municipale înseamnă deşeuri biodegradabile din gospodării, precum şi alte deşeuri 

biodegradabile, care, prin natură sau compoziţie, sunt similare cu deşeurile biodegradabile 

din gospodării. 

Astfel, deşeurile biodegradabile municipale reprezintă fracţia biodegradabilă din deşeurile 

menajere şi asimilabile colectate în amestec, precum şi fracţia biodegradabilă din deşeurile 

49


municipale colectate separat, inclusiv deşeuri din parcuri şi grădini, pieţe, deşeuri stradale şi 

deşeuri voluminoase. 

Conform Raportului Agenţiei Europene de Mediu „Managementul deşeurilor biodegradabile 

municipale”, 2002, fracţia biodegradabilă din deşeurile municipale este reprezentată de: 

deşeuri alimentare şi de grădina, deşeuri de hârtie şi carton, textile, lemn, precum şi alte 

deşeuri biodegradabile conţinute în deşeurile colectate. 

Astfel, pentru a putea determina prognoza de generare a deseurilor biodegradabile municipale 

trebuie cunoscuta ponderea deseurilor biodegradabile in fiecare tip de deseuri municipale. 

Intrucat pana in prezent la nivelul judetului nu au fost efectuate masuratori, ponderea 

deseurilor biodegradabile in deseurile menajere se estimeaza in functie de estimarile privind 

compozitia, iar ponderea in celelalte tipuri de deseuri municipale este preluata din PJGD 

Regiunea 5 si Metodologia de elaborare a planurilor regionale si judetene de gestionare a 

deseurilor. 

Tabel 37: Ponderea deseurilor biodegradabile in deseurile municipale (%) 

1. Deseuri municipale (deseuri menajere 

si asimilabile din comert, industrie, 

institutii, din care: 

1.1 Deseuri menajere 

Urban 69 



Rural 78 



1.2 + 1.3 Deseuri asimilabile din comert, 

industrie, institutii 

60 

1.5 Deseuri din gradini si parcuri 90 

1.6 Deseuri din piete 80 

1.7 Deseuri stradale 44 

1.8 Deseuri generate si necolectate 

Urban 69 



Rural 78 



50


Tabel 38: Prognoza privind cantitatile generate de deseuri biodegradabile municipale 

Cantitate de deseuri (tone) 

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 

1. Total deseuri 

biodegradabile din 

deseuri municipale , 

101.122 107.141 107.793 108.547 109.292 110.028 110.754 111.470 112.178 112.884 113.589 

din care: 

Deseuri 

1.1 biodegradabile din 48.425 56.210 58.110 63.096 81.892 82.411 82.920 83.918 84.912 85.910 86.912 

deseurile menajere 

Urban 47.645 55.250 56.656 58.217 59.784 60.152 60.508 60.853 61.186 61.516 61.840 


alimentare si de 37.287 43.239 44.339 45.561 46.787 47.075 47.354 47.624 47.885 48.143 48.397 

gradina 

hartie+carton, 

lemn, textile 

10.358 12.011 12.317 12.656 12.997 13.076 13.154 13.229 13.301 13.373 13.444 

Rural 780 960 1.454 4.879 22.108 22.260 22.411 23.065 23.726 24.395 25.072 


alimentare si de 

660 813 1.230 4.129 18.707 18.835 18.963 19.516 20.076 20.642 21.215 

gradina 

hartie+carton, 

lemn, textile 

120 148 224 751 3.401 3.425 3.448 3.548 3.650 3.753 3.857 

1.2 

+ 

1.3 

1.5 

1.6 

1.7 

1.8 

Deseuri 


deseurile asimilabile 

din comert, industrie, 

institutii 

12.372 12.471 12.571 12.671 12.773 12.875 12.978 13.082 13.186 13.292 13.398 

Deseuri 


deseurile din gradini si 

parcuri 

765 771 777 784 790 796 802 809 815 822 828 

Deseuri 

biodegradabile din 24 24 24 25 25 25 25 25 26 26 26 

deseurile din piete 

Deseuri 

biodegradabile din 11.000 11.088 11.177 11.266 11.356 11.447 11.539 11.631 11.724 11.818 11.912 

deseurile stradale 

Deseurile 


deseurile menajere 

28.536 26.576 25.135 20.705 2.456 2.473 2.490 2.006 1.514 1.016 512 

generate si necolectate 

Urban 6.072 3.527 2.361 1.188 0 0 0 0 0 0 0 

• deseuri 

alimentare si de 4.752 2.760 1.847 930 0 0 0 0 0 0 0 

gradina 

• hartie+carton, 

lemn, textile 

1.320 767 513 258 0 0 0 0 0 0 0 

Rural 22.464 23.050 22.774 19.517 2.456 2.473 2.490 2.006 1.514 1.016 512 

• deseuri 

alimentare si de 19.008 19.504 19.270 16.514 2.079 2.093 2.107 1.697 1.281 860 433 

gradina 

• hartie+carton, 

lemn, textile 

3.456 3.546 3.504 3.003 378 381 383 309 233 156 79 

51


4.3 Prognoza privind generarea deseurilor de ambalaje 

Prognoza de generare a deseurilor de ambalaje se bazeaza, ca si prognoza de generare a 

deseurilor municipale, pe cantitatea de deseuri de ambalaje generata in judet in anul 2005 si 

tinand seama de urmatorii indicatori: 

• cresterea anuala a cantitatii de deseuri generate; 

• structura deseurilor de ambalaje. 

Cantitatea de deseuri de ambalaje generata in judet in anul 2005 

Intrucat in prezent nu exista date relevante privind ambalajele si deseurile de ambalaje decat 

la nivel national, estimarea cantitatii generate la nivel judetean se realizeaza pe baza acestor 

date. 

Conform MMDD/ANPM in Romania in anul 2005 au fost introduse pe piata o cantitate de 

1.140.844 tone ambalaje. Teoretic, cantitatea de deseuri de ambalaje generata intr-un an este 

egala cu cantitatea de ambalaje introdusa pe piata in anul rspectiv. In realitate, deseurile de 

ambalaje se impurifica prin contact cu produsul si cu celelalte tipuri de deseuri, cantitatea de 

deseuri de ambalaje generata fiind mai mare. Astfel, cantitatea de deseuri de ambalaje 

impurificate generata in anul 2005 la nivelul tarii a fost de 1.545.866 tone (coeficientii de 

impurificare pe tip de material fiind cei utilizati in PRGD). 

Determinarea cantităţii de deşeuri de ambalaje generate la nivel de regiuni se realizeaza pe 

baza următorilor factori: 

• populaţia fiecărei regiuni în anul 2005; 

• cheltuielile băneşti ale populaţiei pentru achiziţia mărfurilor alimentare şi a băuturilor, a 

mărfurilor nealimentare şi a serviciilor. 

S-a considerat că deşeurile de ambalaje generate sunt direct proporţionale cu mărfurile şi 

serviciile achiziţionate de către populaţie. 

Astfel, in anul 2005 in Regiunea 5 Vest se estimeaza ca s-a generat o cantitate de 148.823 

tone. 

Conform Metodologiei de elaborare a planurilor regionale si judetene de gestionare a 

deseurilor, impartirea pe judete a cantitatii de deseuri de ambalaje estimate ca se genereaza in 

regiune se realizeaza in functie de veniturile salariale totale. 

Tabel 39: Veniturile salariale totale in judet si regiune 

Castigul salarial mediu Numarul mediu Venituri salariate 

Judet/regiune 

net lunar (RON) al salariatilor totale RON) 

Arad 668 115.700 77.287.600 

Regiunea 5 718 484.100 347.583.800 

Astfel, cantitatea de deseuri de ambalaje generata in judetul Arad in anul 2005 se estimeaza a 

fi de 33.092 tone. 

52


Cresterea anuala a cantitatii de deseuri de ambalaje generate 

Conform datelor MMDD/ANPM, in anul 2006 cantitatea de deseuri de ambalaje generate a 

crescut cu 13 % fata de cantitatea de deseuri de ambalaje generata in anul 2005. Pentru 

perioada 2007-2015 se considera aceleasi cresteri ca si in PRGD, si anume: 

• pentru perioada 2007 – 2009 o crestere anuala de 7 %; 

• pentru perioada 2010 – 2013 o crestere anuala de 5 %; 

• pentru perioada 2014 – 2015 o crestere anuala de 4 %. 

Structura deseurilor de ambalaje 

Intrucat tintele privind deseurile de ambalaje sunt si pe tip de material, structura deseurilor de 

ambalaje generate este foarte importanta. Deorece in prezent nu exista masuratori nici la nivel 

de judet, si nici la nivel de regiune, se utilizeaza structura deseurilor de ambalaje de la nivel 

national, si anume: 

Structura deseurilor de ambalaje (%) 

Hartie si carton 26,90 

Plastic 33,00 

Sticla 17,90 

Metale 7,40 

Lemn 9,90 

Calculul cantitatilor de deseuri de ambalaje prognozate a se genera 

Intrucat deseurile de ambalaje provin atat de la populatie, cat si din industrie, comert si 

institutii, este util sa se cunoasca cantitatile generate pe cele doua surse de generare. Calculul 

cantitatilor de ambalaje pe surse de generare se face tinand seama de ponderea deseurilor de 

ambalaje. 

Ponderea deseurilor de ambalaje in functie de 

sursa de generare 

Populatie 

(%) 

Industrie, 

comert, 

institutii 

(%) 

Hartie si carton 55 45 

Plastic 75 25 

Sticla 80 20 

Metale 75 25 

Lemn 0 100 

53


Tabel 40: Prognoza de generare a deseurilor de ambalaje, total 

Total ambalaje 

Cantitate de deseuri de ambalaje (tone) 

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 

Total 33.092 37.394 40.011 42.812 45.809 48.099 50.504 53.030 55.681 57.908 60.225 62.634 

Hartie si carton 8.902 10.059 10.763 11.516 12.323 12.939 13.586 14.265 14.978 15.577 16.200 16.848 

Plastic 10.920 12.340 13.204 14.128 15.117 15.873 16.666 17.500 18.375 19.110 19.874 20.669 

Sticla 5.923 6.693 7.162 7.663 8.200 8.610 9.040 9.492 9.967 10.366 10.780 11.211 

Metale 2.449 2.767 2.961 3.168 3.390 3.559 3.737 3.924 4.120 4.285 4.457 4.635 

Lemn 3.276 3.702 3.961 4.238 4.535 4.762 5.000 5.250 5.512 5.733 5.962 6.201 

Tabel 41. Prognoza de generare a deseurilor de ambalaje provenite de la populatie 

Populatie 


2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 

Total 19.662 22.217 23.773 25.437 27.217 28.578 30.007 31.508 33.083 34.406 35.782 37.214 


Plastic 8.190 9.255 9.903 10.596 11.338 11.905 12.500 13.125 13.781 14.332 14.906 15.502 

Sticla 4.739 5.355 5.730 6.131 6.560 6.888 7.232 7.594 7.974 8.292 8.624 8.969 

Metale 1.837 2.075 2.221 2.376 2.542 2.670 2.803 2.943 3.090 3.214 3.342 3.476 

Lemn 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 

Tabel 42: Prognoza de generare a deseurilor de ambalaje provenite din industrie, 

comert si institutii 

Industrie, 


comert, 

institutii 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 

Total 11.809 13.344 14.278 15.278 16.347 17.164 18.022 18.924 19.870 20.665 21.491 22.351 


Plastic 2.730 3.085 3.301 3.532 3.779 3.968 4.167 4.375 4.594 4.777 4.969 5.167 

Sticla 1.185 1.339 1.432 1.533 1.640 1.722 1.808 1.898 1.993 2.073 2.156 2.242 

Metale 612 692 740 792 847 890 934 981 1.030 1.071 1.114 1.159 

Lemn 3.276 3.702 3.961 4.238 4.535 4.762 5.000 5.250 5.512 5.733 5.962 6.201 

54


4.4 Cuantificarea tintelor privind deseurile biodegradabile 

municipale si deseurile de ambalaje 

4.4.1 Cuantificarea tintelor privind deseurile biodegradabile municipale 

Directiva 1999/31/CE şi HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor prevăd următoarele ţinte 

privind deşeurile biodegradabile municipale: 

a) reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 75% din 

cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995, în maximum 5 ani de la 

data de 16 iulie 2001; 

b) reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 50% din 

cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995, în maximum 8 ani de la 

data de 16 iulie 2001; 

c) reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 35% din 

cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995, în maximum 15 ani de 

la data de 16 iulie 2001. 

Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor prevede ca statele membre care în anul 

1995 ori un an anterior pentru care exista date standardizate EUROSTAT au depozitat mai 

mult de 80 % din cantitatea colectată de deşeuri municipale pot amâna atingerea ţintelor 

prevăzute la paragrafele (a), (b) şi (c) cu o perioadă care nu trebuie să depăşească patru ani. 

În Planul de implementare pentru Directiva 1999/31/EC privind depozitarea deşeurilor se 

menţionează că România nu solicită perioada de tranziţie pentru îndeplinirea ţintelor de 

reducere a deşeurilor biodegradabile municipale depozitate. Pentru îndeplinirea ţintelor 

prevăzute la art. 5(2) lit.a şi b din Directiva, România va aplica prevederile parag. 3 al art. 

5(2) privind posibilitatea amânării realizării ţintelor prin acordarea unor perioade de graţie de 

4 ani, până la 16 iulie 2010 şi respectiv până la 16 iulie 2013. Cea de-a treia ţinta va fi atinsă 

la termenul prevăzut în Directiva, respectiv 16 iulie 2016. 

Conform Planului de implementare a directivei privind depozitarea deşeurilor cantitatea totală 

de deşeuri biodegradabile municipale generată în România în anul 1995 a fost de 4,8 milioane 

tone, din care 101.493 tone au fost generate in judetul Arad. 

În tabelul de mai jos se prezintă cantităţile de deşeuri biodegradabile municipale ce trebuie 

reduse la depozitare în anii 2010, 2013, conform celor prezentate anterior. 

Tabel 43: Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile municipale 

2010 2013 

Cantitate generată de deşeuri biodegradabile 

municipale (tone) 110.028 112.178 

Cantitate maximă de deşeuri biodegradabile 

municipale care poate fi depozitată (tone) 76.120 50.747 

Cantitate de deşeuri biodegradabile 

municipale ce trebuie redusă de la 

depozitare (tone) 33.908 61.431 

55


4.4.2 Cuantificarea tintelor privind deseurile de ambalaje 

România a obţinut derogare de la prevederile articolului 6 alin. (1) al Directivei 94/62/CE 

privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, amendată prin Directiva 2004/12/EC. În tabelul 

de mai jos sunt prezentate obiectivele privind reciclarea şi valorificarea sau incinerare în 

instalaţii de incinerare cu recuperare de energie conform tratatului de aderare a României. 

Pentru obiectivele de reciclare referitoare la hârtie şi carton şi metale, România nu a cerut 

perioada de derogare. 

Ţintele privind deşeurile de ambalaje se raportează la cantitatea totală de deşeuri de ambalaje 

generate în anul respectiv. 

Tabel 44: Ţinte de reciclare/valorificare privind deşeurile de ambalaje 

Ţinte de reciclare/valorificare (%) 

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 

Hârtie şi carton 60 

Plastic 8 10 11 12 14 16 18 22,5 

Sticlă 21 22 32 38 44 48 54 60 

Metale 50 

Lemn 4 5 7 9 12 15 

Total reciclare 26 28 33 38 42 46 50 55 

Total valorificare 32 34 40 45 48 53 57 60 

Sursa: Tratatul de aderare al României 

Pe baza cantităţilor de deşeuri de ambalaje pe tip de material prognozate ce se vor genera 

(Cap. 4.3) se cuantifică ţintele de reciclare şi valorificare. 

Tabel 45: Cuantificarea ţintelor privind deşeurile de ambalaj,total şi pe tip de material 

Cantitate de deşeuri de ambalaje (tone) 

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 

H+C 6.910 

Plastic 987 1.320 1.554 1.814 2.222 2.667 3.150 4.134 

Sticlă 1.406 1.576 2.452 3.116 3.788 4.339 5.126 5.980 

Metale 1.584 

Lemn 148 198 297 408 571 750 

Total reciclare 9.722 11.203 14.128 17.407 20.202 23.232 26.515 30.625 

Total valorificare 11.966 13.604 17.125 20.614 23.088 26.767 30.227 33.409 

56


5. Fluxuri specifice de deseuri 

5.1 Deseuri periculoase din deseurile municipale 

Conform Listei europene a deseurilor si a HG 856/202 privind evidenta gestiunii deseurilor si 

pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, din cele 40 tipzri 

de deseuri, 14 sunt incadrate ca deseuri periculoase. In tabelul de mai jos sunt prezentate 

tipurile de deseuri municipale periculoase. 

Tabel 46: Tipuri de deseuri municipale periculoase 

Cod deşeu 

Tip deşeu 

20 01 13* Solvenţi 

20 01 14* Acizi 

20 01 15* Alcali 

20 01 17* Fotochimice 

20 01 19* Pesticide 

20 01 21* Tuburi fluorescente şi alte deşeuri care conţin mercur 

20 01 23* Echipamente scoase din funcţiune, care conţin clorofluorcarburi 

20 01 26* Uleiuri şi grăsimi, altele decât cele menţionate în 20 01 25 

20 01 27* Vopseluri, cerneluri, adezivi, şi răşini care conţin substanţe 

periculoase 

20 01 29* Detergenţi care conţin substanţe periculoase 

20 01 31* Medicamente citotoxice şi citostatice 

20 01 33* Baterii şi acumulatori incluşi la 16 06 01, 16 06 02 sau 16 06 03 

20 01 35* Echipamente electrice şi electronice scoase din funcţiune, altele decât 

cele menţionate la 20 01 21 şi 20 01 23 conţinând componente 

periculoase 

20 01 37* Lemn conţinând substanţe periculoase 

In acest capitol nu vor fi tratate decat deseurile marcate cu verde in tabelul de mai sus. 

Celelalte 3 tipuri de deseuri ( 20 01 21*, 20 01 23* si 20 01 35*) reprezinta deseuri de 

echipamente electrice si electronice, care vor fi tratate intr-un capitol separat. 

57


Cantitati generate 

In prezent, desi este o obligati legislativa nu se realizeaza colectarea separata a deseurilor 

peirculoase din deseurile municipale. Prin urmare, cantitatea de deseuri periculoase 

municipale generata an de an este necunoscuta. 



2007, estimarea cantitatii de deseuri municipale generate se poate face pe baza de indicatori 

statistici de generare din alte tari europene, si anume: 

• 2,5 kg/persoana x an in mediu urban; 

• 1,5 kg/persoana x an in mediul rural. 

Tinand seama de acesti indicatori, cantitatea estimata de deseuri municipale periculoase 

generata in judetul Arad in anul 2005 este de: 

• 636 tone in mediul urban; 

• 306 tone in mediul rural. 

Gestionarea deseurilor periculoase din deseurile municipale 

Conform prevederilor articolului articolului 49 A (e) din OUG 78/2000 privind regimul 

deseurilor cu modificarile si completarile ulterioare autoritatile administratiei publice locale la 

nivel de comune, orase si municipii au obligatia sa asigure colectarea selectiva, transportul, 

neutralizarea, valorificarea si eliminarea finala a deseurilor, inclusiv a deseurilor periculoase, 

in conformitate cu prevederile legale in vigoare. 

Pana in prezent, in judetul Arad nu a fost inca implementata colectarea separata a deseurilor 

menajere periculoase. 

In cele ce urmeaza se prezita cateva optiuni de colectare a deseurilor periculoase de la 

gospodariile particulare, optiuni prezentate in PRGD. 

Optiuni privind colectarea deseurilor periculoase de la gospodariile particulare 

Există mai multe opţiuni pentru colectarea deşeurilor periculoase de la gospodării. Aceasta 

poate fi organizată prin colectarea mobilă, cu ajutorul unor maşini speciale, care vor circula 

conform unui program stabilit sau prin intermediul unor puncte de colectare sau prin sisteme 

de returnare, organizate de distribuitori sau producători. Condiţia pentru toate sistemele o 

constituie existenţa instalaţiilor de tratare şi eliminare. În tabelul următor sunt prezentate 

principalele opţiuni de colectare. 

58


Tabel 47: Optiuni de colectare a deseurior periculoase produse in gospodarii 

Optiune Desciere Observatii 

1) Colectarea Acest sistem este des întâlnit pentru că este foarte bine 


periculoase 

acceptat de locuitori. La fiecare aproximativ trei luni, un 

vehicul special pentru colectarea deşeuri periculoase vine 

provenite din la un punct de colectare bine stabilit sau într-un loc 

gospodării 

prin unităţile 

mobile 

special, unde, aproximativ 2 sau 3 ore, va colecta 

deşeurile periculoase aduse de locuitorii care stau în 

apropiere. 

De obicei, la un punct de colectare sunt conectate 

aproximativ 4.000 până la 5.000 de persoane. Maşina de 

colectare poate deservi până la 700.000 de persoane, cu o 

frecvenţă de colectare de 3 luni. Colectarea deşeurilor 

periculoase este gratuită pentru clienţi, dacă întreaga 

cantitate predată nu depăşeşte 20 kg/predare. Costurile 

pentru acest sistem sunt incluse în taxa pentru colectarea 

deşeurilor cotidiene. 

Sistemul necesită un personal foarte bine pregătit pentru a 

asigura colectarea adecvată a diferitelor tipuri de deşeuri 

periculoase. 

2) Colectare 

directă de la 

gospodării 

Se estimează că prin intermediul acestui sistem se vor 

colecta aproximativ 35-40% din deşeurile periculoase 

provenite din gospodării. 

Deşeurile periculoase sunt colectate de la gospodării după 

ce s-a stabilit o dată prin telefon. 

Pentru cantităţile mici de deşeuri periculoase predate de o 

singură gospodărie, opţiunea este foarte costisitoare. 

Această opţiune nu 

este recomandată 

datorită costurilor 

prea mari. 

3) Punctele de 

colectare a 


periculoase 

Pentru că această opţiune nu este foarte întâlnită, nu sunt 

disponibile date privind procentul de colectare. 

Punctele oficiale de colectare a materialelor reciclabile 

pot fi extinse şi pentru colectarea deşeurilor periculoase 

din gospodării şi din sectorul comercial. Un avantaj al 

sistemului îl constituie durata permanentă de funcţionare. 

Comparativ cu cantităţile mici de deşeuri periculoase din 

gospodării, care de obicei, sunt aduse la aceste puncte de 

colectare, costurile privind personalul sunt mari. Însă, este 

nevoie de personal calificat pentru clasificarea şi presortarea 

deşeurilor periculoase. Din acest motiv, numărul 

punctelor de colectare, care sunt pregătite să primească 

deşeuri periculoase de la gospodării, ar trebui limitate şi 

poziţionate atent, în raport cu structura aşezărilor. 

Se recomandă una 

sau două locaţii în 

oraşele reşedinţă de 

judeţ în combinaţie 

cu punctele de 

colectare pentru 

reciclare şi în judeţe 

în cooperare cu 

depozitele de 

deşeuri. 

Pot fi colectate toate 

tipurile de deşeuri 

periculoase. 

59


Optiune Desciere Observatii 

4) Containere 

pentru 

colectarea pe 

categorii a 


periculoase 

5) Colectarea 

prin magazine 

sau companii 

specializate 

Instalarea containerelor pentru colectarea deşeurilor 

periculoase pe categorii, în spaţii nesupravegheate este 

riscantă. Din experienţa acumulată până acum, 

containerele de colectare nesupravegheate pentru uleiuri 

uzate, medicamente expirate, baterii şi baterii de maşină, 

nu au avut succes în Europa Centrală. Vandalismul şi 

folosirea neadecvată au fost cauzele principale pentru 

aceasta. 

Din acest motiv containerele de colectare trebuie să fie 

protejate. Acest lucru se poate realiza prin amplasarea lor 

la magazinele care comercializează aceste produse, 

companii specializate (vezi opţiunea 5) sau la punctele de 

colectare (vezi opţiunea 3). 

Acest sistem funcţionează foarte bine pentru colectarea 

bateriilor de maşină folosite şi a uleiurilor uzate, în 

colaborare cu magazinele care sunt răspunzătoare pentru 

colectarea acestor articole. 

După testarea mai multor variante în mai multe ţări, este 

aprobată colectarea bateriilor şi a uleiurilor uzate de către 

ateliere şi magazine specializate. 

Aceasta reprezintă o 

soluţie numai în 

combinaţie cu 

opţiunile 3 sau 5. 

Aceasta reprezintă o 

soluţie recomandată 

pentru colectarea 

medicamentelor 

expirate, a uleiurilor 

uzate, a bateriilor de 

maşină şi a 

bateriilor. 

Tratarea si eliminarea deseurilor municipale periculoase se va realiza numai in instalatii 

autorizate in acest scop. 

Pe pagina web a Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile si pe pagina Agentiei 

Nationale pentru Protectia Mediului se gaseste lista operatorilor economici din tara care au in 

dotare instalatii de eliminare a deseurilor peirculoase. 

In prezent, pentru judetul Arad cea mai apropiata instalatie de eliminare a deseurilor 

periculoase se afla la Timisoara, si anume incineratorul de deseuri speciale apartinand PRO 

AIR CLEAN. 

60


5.2 Deseuri de echipamente electrice si electronice 

Tipuri de deseuri de echipamente electrice si electronice (DEEE) care fac obiectul Planului 

Judetean de Gestionare a Deseurilor sunt: 

• 20 01 21* - tuburi fluorescente si alte deseuri cu continut de mercur; 

• 20 01 23* - echipamente abandonate cu continut de CFC; 

• 20 01 35* - echipamente electrice şi electronice casate, altele decât cele specificate la 20 

01 21 şi 20 01 23 cu conţinut de componenţi periculoşi; 

• 20 01 36 - echipamente electrice şi electronice casate, altele decât cele specificate la 20 01 

21, 20 01 23 şi 20 01 35. 

Toate aceste DEEE provin de la gospodăriile particulare şi surse comerciale, industriale, 

instituţionale şi alte surse care, datorită naturii şi cantităţii lor, sunt similare celor provenite de 

la gospodării particulare si sunt denumite in continuare, conform prevederilor legale, DEEE 

provenite la gospodariile particulare. 

Gestionarea DEEE 

Conform prevederilor HG 448/2005 privind deseurile de echipamente electrice si electronice, 

exista urmatoarele obligatii privind realizarea colectarii separate a DEEE provenite de la 

gospodariile particulare: 

• autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a colecta separat DEEE de la 

gospodăriile particulare – art. 5 (1); 

• producatorii trebuie sa asigure infiintarea pe spatiile puse la dispozitie de autoritatile 

administratiei publice locale a cel putin - art. 5 (1) si (3): 

o un punct de colectare in fiecare judet; 

o un punct de colectare in fiecare oras cu peste 100.000 locuitori; 

o un punct de colectare in fiecare oras cu peste 20.000 locuitori; 

• distributorii care introduc pe piaţă noi produse sunt obligaţi să asigure condiţii pentru 

preluarea DEEE gratuit sau contra unei compensaţii care ţine seama de valoarea 

componentelor reutilizabile din componenţa acestora şi în sistem unu la unu, dacă 

echipamentul predat este de tip echivalent şi a îndeplinit aceleaşi funcţii ca echipamentul 

achiziţionat – art. 5 (6); 

• fără a prejudicia aplicarea prevederilor mentionate anterior, producătorii pot organiza şi 

exploata sisteme individuale sau colective de preluare a DEEE provenite de la 

gospodăriile particulare – art. 5 (7). 

In prezent, in judetul Arad autoritatile administratiei publice locale, prin operatorii de 

salubrizare, nu colecteaza sepatarata a DEEE de la gospodariile particulare. 

Conform prevederilor art. 5 (1) si (3), in judetul Arad producatorii trebuiau sa infiinteze pe 

spatii puse la dispozitie de autoritatile administratiei publice locale cel putin un punct de 

colectare judetean si un punct de colectare pentru municipiul Arad (oras cu peste 100.000 

locuitori). 

61


Conform datelor furnizate de APM Arad, in prezent in judet exista in functiune 4 puncte de 

colectare a DEEE, puncte ooperate de catre S.C. REMAT S.A. 

Tabel 48: Puncte de colectare DEEE 

Localitate 

Denumire punct 

colectare 

Denumirea societatii care opereaza 

punctul de colectare 

Arad 

Arad,str. Câmpul 

Liniştii, nr. 1 

SC REMAT SA pers de contact 

Dl. David C. Adrian, 

tel: 0257/246124, fax: 0257/281760 

Lipova 

LIPOVA 

str. Timişorii nr. 110 



tel: 0257/246124, fax: 0257/281760 

Şimand ŞIMAND f.n. SC REMAT SA pers de contact 


tel: 0257/246124, fax: 0257/281760 

Ineu 

INEU 


str. Calea Aradului 


nr. 6 

tel: 0257/246124, fax: 0257/281760 

Sursa: APM Arad 

Conform prevederilor art. 5 (1), (3) si (12), producatorii trebuie sa asigure infiintarea 

punctelor de colectare si sa urmareasca ca toate DEEE colectate sa fie transportate la instalatii 

de tratare autorizate. In plus, producatorii sunt responsabili pentru atingerea tintelor de 

colectare si de tratare/valorificare. 

Astfel, operatorul economic (S.C. REMAT S.A.) care opereaza punctele de colectare in 

judetul Arad trebuie sa incheie contract cu organizatiile colective ale producatorilor, prin care 

se obliga se indeplineasca obligatiile legale privind colectarea tuturor tipurilor de DEEE 

provenite de la gospodariile particule si transportarea acestora la instalatii de tratare autorizate 

in vederea atingerii tintelor anuale de reciclare/valorificare. 

Conform prevederilor art. 5 (13) din HG 448/2005, pana la 31 decembrie 2008 rata medie 

anuală de colectare separata de DEEE pe cap de locuitor provenite de la gospodăriile 

particulare este de 4kg, cu următoarele obiective intermediare: 

a) până la 31 decembrie 2006, a cel puţin 2 kg/locuitor; 

b) până la 31 decembrie 2007, a cel puţin 3 kg/locuitor. 

In tabelul de mai jos se prezinta cantitatile colectate in Arad anul 2006 si in primele 10 luni 

ale anului 2007 (conform datelor furnizate de APM Arad), precum si cantitatile care trebuie 

colectate in judet in perioada 2006-2008, conform prevederilor legale. 

62


Tabel 49: Cantitati colectate de DEEE de la gospodariile particulare 

Anul 

Cantitate colectata 

(tone) 

Cantitate care trebuie 

colectata, conform art. 5 

(13) din HG 448/2005 

(tone) 

2006 5,00 917 

2007 32,24 * 1.373 

2008 1.829 

* perioada ianuarie – octombrie 2004 

Din tabel se poate observa tintele de colectare a DEEE de la gospodariile particulare sunt 

departe de a fi atinse atat in anul 2006, cat si in anul 2007. 

In vederea colectarii unei cantitati cat mai mari in anul 2008 este obligatoriul ca toate 

serviciile de salubrizare din judet sa inceapa colectarea separata a DEEE de la gospodariile 

particulare, prin stabilirea inca de la inceputul anului a calendarului privind colectarea DEEE 

de la populatie, calendar ce trebui facut cunosc populatiei. De asemenea, incepand cu anul 

2008 se impune realizare de catre autorizatile administratiei publice locale impreuna cu 

organizatiile colective ale producatorilor de campanii intense de informare si constientizare a 

populatiei privind colectarea separata a DEEE. 

In prezent in judet nu exista nicio instalatie de tratare a DEEE. 

In momentul de fata exista patru sisteme care preiau responsabilitatile de colectare si reciclare 

ale producatorilor de echipamente electrice si electronice. 

1. RoREC Romania (tel/ fax: 2323.240 catalin.gurau@cecedromania.ro) va gestiona 

produsele din categoria 1, 2, 3, 4, 5a, 6, 7, 8, 9, 10, autorizata 

2. ECOTIC (tel: 031 80.55.743; 031 40.16.702, fax: 031.80.55.742 www.ecotic.ro 

negoita.valentin@asociatiait.ro , office@ecotic.ro) va gestiona produsele gri (IT&C), din 

categoria 3, 4, 7, 9, autorizata. 

3. RECOLAMP (tel: 021.223.02.26, fax: 021.223.02.27, e-mail: office@recolamp.ro) va 

gestiona echipamentele de iluminat, din categoria 5b, c, e, f, autorizata. 

4. ENVIRON (e-mail: office@environ.ro, tel: 528.03.68-69, fax: 528.03.70) va gestiona 

echipamentele din categoria 1-10, cu exceptia 5b, c, d, autorizata. 

63


5.3 Vehicule scoase din uz 

Conform prevederilor art. 9 (2) din HG 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din 

uz cu modificarile si completarile ulterioare, producatorii de vehicule trebuie sa asigure, 

individual sau prin contracte cu terti, existenta a minim unui punct de colectare in fiecare 

judet si a unui punct de colectare in fiecare oras cu peste 100.000 locuitori. 

Astfel, in judetul Arad exista in prezent in functiune doua astfel de puncte de colectare a 

VSU, ale caror date de identificare sunt prezentate in tabelul de mai jos. 

Tabel 50: Puncte de colectare VSU 

Date de identificare operator 

economic autorizat 

SC REMAT SA ARAD, CUI: 

16889176, tel: 281760, fax: 246124, 

e-mail: office@remat-arad.ro, pers. de 

contact: David Adrian 

SC METALCOMP 

INTERNATIONAL SRL, CUI: 

11291754, tel: 254251, fax: 229044, 

e-mail: office@metalcomp.ro, pers. 

de contact: Hanciuţa Helga 

Localizare Autorizatie Descrierea 

activitatii 

Arad, str. 7438/04.08.2006 Colectare şi 

Campul valabila 04.08.2011 tratare VSU 

Linistii nr. 1 

Arad, str. 

Campul 

Linistii nr. 1 

5074/5.02.2003 

revizuita in 

30.10.2006 valabila 

5.02.2008 

Colectare şi 

tratare VSU 

Conform datelor furnizate de APM Arad, in perioada 2004 – 2005 in judet au fost colectate 

un numar de 968 VSU, iar in anul 2006 un numar de 333. Toate vehiculele colectate au fost 

trimise la tratare. Datele detinute de APM nu evidentiaza cate din vehiculele colectate au fost 

fabricate inainte de 1 ianuarie 1980 si cate dupa. 

Intrucat tintele privind reutilizarea, reciclarea si valorificarea sunt diferite pentru vehiculele 

fabricate inainte de 1 ianuarie1980 si pentru cele fabricate dupa 1 ianuarie 1980, evidenta 

vehiculele scoase din uz colectate si trimise la tratare trebuie tinuta in functie de anul de 

fabricatie. 

64


5.4 Deseuri din constructii si demolari 

Tipurile de deseuri din constructii si demolari care fac obiectul Planului de Gestionare a 

Deseurilor in Judetul Arad sunt prezentate in tabelul de mai jos. 

Tabel 51: Tipuri de deseuri din constructii si demolari 

Cod deseu (cf. HG 856/2002) 

Tip deseu 

17 01 01 Beton 

17 01 02 Caramizi 

17 01 03 Tigle si materiale ceramice 

17 01 06 * Amestecuri sau fractii separate de beton, caramizi, tigle, sau 

materiale ceramice cu continut de substante periculoase 

17 01 07 Amestecuri sau fractii separate de beton, caramizi, tigle, sau 

materiale ceramice altele decat cele specificate la 17 01 07 

17 02 01 Lemn 

17 02 02 Sticla 

17 02 03 Materiale plastice 

17 03 04 * Sticla, materiale plastice sau lemn cu continut de/sau 

contaminate cu substante periculoase 

17 04 01 Cupru, bronz, alama 

17 04 02 Aluminiu 

17 04 03 Plumb 

17 04 04 Zinc 

17 04 05 Fier si otel 

17 04 06 Staniu 

17 04 07 Amestecuri metalice 

17 04 09* Deseuri metalice contaminate cu substante periculoase 

17 04 10* Cabluri cu continut de ulei, gudron sau alte su 

bstante periculoase 

17 04 11 Cabluri, altele decat cele specificate la 17 04 10 

In perioada 2001 – 2005 (an de referinta) nu exista date referitoare la cantitatile de deseuri 

generate, neexistand o preocupare in acest sens. 

La nivelul judetului nu exista in prezent instalatii propriu-zise de sortare sau tratare. 

65


In ceea ce priveste reciclarea sau reutilizarea deseurilor, din anul 2004 Primaria Municipiului 

Arad, a instituit un sistem prin care potentialilor generatori de deseuri din constructii se 

demolari, li se indica odata cu Autorizatia de Construire locul de depozitare a deseurilor, 

acestea fiind utilizate fie pentru consolidari de maluri fie pentru umpluturi, constituind practic 

o reutilizare a acestor deseuri. Totusi nu exista o evidenta a cantitatilor generate si ulterior 

reutilizate. 

In ceea ce priveste eliminarea de la intrarea in exploatare a depozitului conform de langa 

Arad, operatorul depozitului a acceptat anumite cantitati de deseuri din constructii si 

demolari, in scop tehnologic pentru diferite lucrari in interiorul depozitului. In acest sens din 

raportarile S.C. A.S.A. Servicii Ecologice S.R.L. pentru anii 2005 si 2006, evidentiaza 

anumite catitati de deseuri din codurile 17 01, 17 02 si 17 04, dupa cum urmeaza: 

Tabel 52: Cantitati de deseuri din constructii si demolari depozitate, tone 

Cod deseu 2005 2006 

17 01 01 9,96 122,02 

17 01 02 40,66 56,98 

17 01 03 5,68 289,22 

17 01 07 148,50 753,86 

17 02 01 35,24 13,9 

17 04 11 2,86 0,88 

Total 241,90 1136,86 

Se poate observa cresterea de 5,5 ori a cantitatilor depozitate numai intr-un an, ceea ce vine 

in sustinerea consideratiilor din PRGD pentru Regiunea 5 Vest referitoare la cresterea 

semnificativa a cantitatilor de deseuri din constructii si demolari in urmatoarea perioada. Este 

de presupus ca aceasta tendinta va continua, desi nu neaparat cu aceeasi viteza, dar efectele nu 

vor fi indentificabile decat in depozitul conform de langa Arad si aceasta in masura in care 

Primaria Municipiului Arad nu va gasi noi modalitati de a devia de la depozitare deseurile din 

constructii si demolari, intrucat simpla lor eliminare epuizeaza capacitatea de preluare 

disponibila in depozit si consuma din fondurile locale alocate depozitarii conforme a 

deseurilor municipale. 

Nu exista date de la celelalte depozite urbane in ceea ce priveste cantitati de deseuri din 

constructii si demolari depozitate pe respectivele amplasamente. 

Din pacate, in afara masurii dispuse de Primaria Municipiului Arad prin care se incearca a se 

evita depozitarea deseurilor din constructii si demolari in depozitul conform nu exista alte 

initiative, fiind necesar ca fiecare municipalitate sa-si instituie prin regulamentul de 

salubrizare mijloace de control al fluxului acestor deseuri, macar si pentru cuantificarea 

cantitatilor generate si depozitate/reutilizate. 

66


5.5 Namoluri rezultate de la statiile de epurare orasenesti 

In tabelul urmator sunt prezentate cantitatile de namol rezultate de la statiile de epurare 

orasenesti, conform bazei de date detinute de Agentia de Protectia Mediului Arad. 

Tabel 53: Statii de epurare orasenesti – situatia existenta 

Denumirea statiei de 

epurare 

Statia de epurare a 

municipiului Arad 

Statia de epuarare a orasului 

Curtici 

Statia de epurare a comunei 

Gurahont 

Numar de 

locuitori 

deserviti 

Cantitatea de namol rezulatat (t/an) 

– substanta uscata 

2003 2004 2005 

126.321 1.330 1.330 2.500 

198 70 70 70 

235 0 0 0 

Statia de epurare Moneasa 337 30 30 30 

Statia de epurare Pancota 1.005 4 4 4 

Primaria Orasului Ch. Cris – 

Serviciul Apa – Canal 

Statia de epurare a orasului 

Ineu 

Statia de epurare a Orasului 

Sebis 

Statia de epurare a Orasului 

Lipova 

1.670 20 20 20 

5.000 3 3 3 

1.100 30 30 30 

3.000 

SC Apoterm Nadlac SA 4.500 60 60 60 

Serviciul Public de 

Specialitate Satana 

104 1 1 0.5 

TOTAL 143.470,0 1.548,0 1.548,0 2.717,5 

Sursa: Agentia de Protectia Mediului Arad 

Cantitatea totala de namoluri rezultata de la statiile de epurare orasenesti, la nivelul judetului 

Arad in anul 2005 a fost de 2.717,5 tone namol orasenesc deshidratat, care a fost eliminata 

exclusiv prin depozitare. 

Din tabelul de mai sus se evidentiaza faptul pe de o parte ca nu toti operatorii statiilor de 

epuare au raportat datele privind cantitatea de namoluri generata (ex: statia de epurare a 

comunei Gurahont si statia de epurare a orasului Lipova) iar pe de alta parte datele raportate 

nu prezinta un grad ridicat de acuratete. 

67


Statii de epurare orasenesti - planificare 

Planificarea, in domeniul gestionarii namolurilor rezultate de la statile de epurare trebuie 

corelata cu adoptarea Directivei 91/271/EEC privind tratarea apei urbane reziduale, transpusa 

in legislatia romanesca prin HG 352/2005 pentru modificarea HG 188/2002 pentru aprobarea 

unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate, prin care statele 

membre sunt obligate sa realizeze statii de epurare a apelor uzate pentru toate aglomerarile cu 

mai mult de 2.000 p.e., ceea ce implicit va duce la crestrea cantitatii de namol generate in 

viitor. 

In directiva privind apele uzate orasenesti articolul 14 face referire la gestionarea namolului 

de epurare si anume faptul ca namolul de epurare trebuie reutilizat atunci cand conditiile 

legale sunt indeplinite. 

In tabelul urmator, sunt centralizate toate proiectele ce au ca obiectiv rebilitarea /construirea 

de statii de epurate la nivelul judetului Arad. 

Tabel 54: Statii de epurare orasenesti – planificare 

Localitate Denumirea proiectului Tip proiect Anul punerii 

in functiune 

Localitatile Curtici, 

Lipova, Nadlac, 

Pancota, Pecica si 

Santana 

Localitatea Lipova 

Municipiul ARAD 

Localitatea Ineu 

Reabilitarea si modernizarea 

sistemelor de alimentare cu apa 

Modernizarea statiei de epurare 

a apelor utilitare 

Reabilitarea facilitatilor de 

tratare a apelor uzate 

Phare CES 2003 2007 

Phare CBC 

RO/HU 2004 

ISPA – BERD 2008 

Reabilitare statie de epurare Ineu Fondul National 

de Mediu 

In curs de 

implementare 


implementare 

Comuna Dezna 

Canalizare si statie de epurare 

pentru satele Dezna, Neagra si 

Slatina de Cris 

SAPARD – 

masura 2.1 


implementare 

Livada 

Canalizare menajera a 

localitatilor Livada si Sanleani, 

si statie de epurare comuna 

Livada 

Program de 

dezvoltare a 

infrastructurii 

din spatiul rural 

Savarsin 

Canalizare ape uzate menajere 

cu epurare mecano-biologica 

Semlac 

Construirea retelei de canalizare 

a apelor uzate menajere si statie 

de epuarare 

Sagu 

Sistem de canalizare si statie de 

epurare pentru localitatile Sagu 

si Cruceni 

68


Localitate Denumirea proiectului Tip proiect Anul punerii 

in functiune 

Tamova 

Vinga 

Zadareni 

Construire statie de epurare 

Canalizare si statie de epurare 

Retea de canalizare cu statie de 

epurare 

Gestionarea namolurilor rezultate de la statiile de epurare orasenesti 

In prezent, in judetul Arad, intreaga cantitate de namol rezultata de la statiile de epurare 

orasenesti este eliminata prin depozitare. 

Prinicipalele optiuni de valorificare a namolului de epurare sunt urmatoarele: 

• utilizarea in agricultura; 

• compostare; 

• fermentare anaeroba; 

• coincinerare 

• incinerare cu recuperare de energie. 

Namolul de epuarare poate fi utilizat in agricultura in conditiile respectarii prevederilor 

legislative si anume a ordinului comun al ministerului mediului si gospodarii apelor si 

ministerul agriculturii nr 344/2004 pentru aprobarea normelor tehnice privind protectia 

mediului si in special a solului atunci cand namolurile de epurare sunt utilizate in agricultura. 

Astfel, conform acestui ordin, pentru ca namolurile de epurare sa poate fi utilizate in 

agricultura trebuie respectate valorile maxim adimisibile privind: 

• concentratiile de metale grele in solurile pe care se aplica namolurile, 

• concentratiile de metale grele din namoluri, 

• cantitatile maxime anual de metale grele care pot fi introduse in solurile cu destinatie 

agricola. 

Daca namolurile rezultate din epurarea apelor municipale contin compusi organici si/sau 

anorganici toxici ce nu permit valorificarea in agricultura, se poate lua in considerare 

valorificarea energetica. 

Toate tipurile de valorificari energetice precum co-incinerarea in fabricile de ciment sau 

incinerarea cu recuperarea de energie, necesita o putere calorifica suficienta a namolului. 

Astefel pentru incinerare se recomanda reducerea prealabila a umiditatii namolului brut si 

evitarea stabilizarii aerobe sau fermentarii anaerobe, care diminueaza puterea calorica a 

materialului supus incinerarii. 

69


6. Evaluarea tehnicilor potentiale privind gestionarea 

deseurilor municipale nepericuloase 

6.1 Situatia actuala din judet 

In judetul Arad sistemul de gestionare a deseurilor municipale este alcatuit din activitati de 

pre-colectare si colectare, transport si depozitare. De data foarte recenta sunt preocuparile 

privind recuperarea si reciclarea unor componente concretizate in cursul lunii octombrie prin 

punerea in functiune a unei statii de sortare a deseurilor municipale in Arad. 

Activitatile de gestionare a deseurilor din judetul Arad sunt puternic influentate de existenta 

unui depozit municipal conform, in vecinatatea municipiului Arad si de datele de inchidere a 

actualelor depozite municipale neconforme ale caror termene se regasesc incepand cu anul 

2012. 

Piata serviciilor de colectare si transport deseuri este dominata de doua companii: S.C. Polaris 

M Holding S.A. in ceea ce priveste colectarea, transportul si sortarea deseurilor municipale si 

de S.C. ASA Servicii Ecologice S.R.L. in ceea ce priveste depozitarea deseurilor (generate de 

catre aprox. 190000 de locuitori). 

Pe langa serviciile prestate de catre S.C. Polaris M Holding S.A. catre aproximativ 160000 de 

generatori de deseuri municipale din Arad, exista o serie de operatori privati (S.C. ASA 

Servicii Ecologice S.R.L., S.C. G&E Invest 2003 SRL, S.C. RER Ecologic Service S.A.) care 

presteaza servicii de colectare si transport al deseurilor municipale in localitati urbane sau 

chiar in cele rurale cum ar fi: Curtici, Nadlac Pecica, Chisineu Cris, respectiv Fantanele, 

Frumuseni, Varadia de Mures si Sagu. De asemenea colectarea si transportul deseurilor 

municipale si/sau gestionarea depozitelor neconforme mai sunt efectuate de catre servicii 

publice municipale organizate precum directii sau administratii locale in localitatile: Ineu, 

Sebis, Pancota, Apateu si Moneasa. 

Desi cresterea economica inregistrata in perioada 2001 – 2005, dar si ulterior, ar fi trebuit sa 

determine o crestere semnificativa a populatiei care beneficiaza de servicii de salubritate si, 

totodata, o crestere a ponderii numarului de locuitori din zona rurala deserviti, datele oficiale 

disponibile pentru acea perioada nu sustin aceasta ipoteza. Din 2005 inspre 2007 este de 

mentionat numarul tot mai mare de comune care fie si-au organizat propriile servicii publice 

de colectare si transport al deseurilor fie au delegat gestiunea acestui serviciu (13 pana in 

prezent dintre care 7 numai in cursul anului 2007 – in conf. cu informatiile puse la dispozitie 

de catre CJ Arad), astfel incat pana la sfarsitul anului 2007 aproape 20% din populatia rurala a 

judetului sa poata beneficia de colectarea regulata a deseurilor municipale. Aceasta tendinta se 

va mentine si pe parcursul anului 2008, intrucat proiectele Phare aflate in derulare vor atinge 

fazele de punere in functiune, numarul locuitorilor conectati la serviciul de salubritate urmand 

sa creasca doar prin aceste masuri pana la cca. 35% din populatia rurala. Prin intarirea 

cadrului institutional, in conformitate cu prevederile Legii 101/2006 si ale Ordinului ANRSC 

din iulie 2007, este certa sporirea numarului de localitati care vor concesiona serviciul de 

salubritate, astfel ca este de apreciat ca pana la finele anului 2008 cca. 50% din populatia 

rurala a judetului va beneficia de acest serviciu. 

70


In pofida acestor evolutii gradul de acoperire va ramane in continuare mult mai scazut 

(aproximativ 20% spre finele anului 2008) intrucat sistemul de concesionare nu asigura 

conectarea tuturor locuitorilor din localitatile care au incheiat contracte de concesiune ci doar 

a acelora care semneaza contracte de prestatie cu ofertantul declarat castigator 

(concesionarul). Din experienta acumulata pana in prezent de firmele concesionare a rezultat 

ca in mediul rural numarul de locuitori care se conecteaza este inca foarte redus. Pe de alta 

parte, caracteristicile proiectelor Phare in curs de derulare indreptatesc previziuni mai 

optimiste in ceea ce priveste rata de conectare in localitatile participante, cu impact pozitiv 

asupra ratei de conectare a locuitorilor din mediul rural la nivelul intregului judet. 

Judetul Arad are inca din anul 2003 o situatie satisfacatoare in ceea ce priveste dotarea cu 

recipienti de precolectare existand o capacitate specifica de 70 l/loc. Este de remarcat ca, in 

pofida amenajarii Statiei de Sortare din mun. Arad, capacitatea specifica de pre-colectare 

pentru populatia urbana nu a crescut in acelasi ritm intrucat operatorul sistemului prefera sa 

proceseze fie deseuri menajere nesortate, fie deseuri de ambalaje provenite de la unitati 

economice in special din sectorul comercial. 

Obligatia administratiei publice locale de a asigura servicii de colectare a deseurilor 

municipale ar fi trebuit sa genereze o extindere semnificativa a ariei de acoperire cu servicii 

de salubritate contractate, care ar fi determinat o crestere a capacitatii de transport mai ales la 

categoriiile de utilaje care asigura o productivitate ridicata si un impact redus asupra mediului 

In acest sens numarul de autogunoiere compactoare noi a crescut, imbunatatindu-se raportul 

dintre utilajele cu vechime mica si cele cu vechime mare. Pe de alta parte extinderea 

serviciilor catre zona rurala a condus la cresterea numarului de utilaje specifice, mai bine 

adecvate cailor de comunicatie si disponibilitatilor financiare locale. 

Implementarea proiectelor Phare si concesionarea serviciului de salubritate va genera o 

crestere a numarului si calitatii echipamentelor specifice exploatate pe raza judetului in 

special in zona rurala, intrucat asigurarea dotari este prevazuta la capitolul achizitii in cazul 

proiectelor cu finantare europeana fie revine viitorilor concesionari. 

In ceea ce priveste eliminarea finala a deseurilor in afara depozitului controlat Arad unde sunt 

depozitate anual cca. 90.000 – 95.000 de tone de deseuri provenind din mun. Arad si 

localittaile invecinate, celelalte depozite orasenesti sau rurale neconforme se afla in 

continuare in exploatare, anul de sistare a activitatii, stabilit prin HG 349/2009 survenind fie 

dupa 2012 pentru cele care deservesc localitati urbane, fie in 2009, pentru cele din mediul 

rural. Pentru acestea din urma este de precizat ca termenul de 16 iulie 2009 reprezinta data la 

care depozitele nu trebuie doar scoase din exploatare ci inchise, iar terenurile reabilitate. 

6.2 Proiecte in derulare 

In perioada 2001 – 2005 si ulterior principalele proiecte de infrastructura pentru sistemul de 

gestionare a deseurilor, derulate in judetul Arad au fost: 

Depozitul conform Arad, al ASA Arad Servicii Ecologice SA, construit cu acord de 

mediu în anul 2003 şi dat în funcţiune in anul 2004. În prezent este operaţională 

prima celulă. Depozitul este amplasat lângă depozitul de zgură al CET Arad, la o 

distanţă de 2,5 km de zona locuită avand o capacitate totala proiectata de 1667800 m 3 

pe o suprafata de 9,63 ha; 

71


Statia de sortare a S.C. Polaris M Holding S.A. de la Arad cu o capacitate de 9 t/ora, 

data in folosinta in octombrie 2007. 

Pe langa aceste proiecte cu finantare privata derulate pana in prezent, in judetul Arad sunt in 

curs de realizare sau achizitie pe schemele de finantare europeana in cadrul Phare-CES, o 

serie de instalatii cum ar fi: 

• ECO - Ineu in valoare de 876 000 EURO 

Acest proiect ce se deruleaza in zona localitatilor Ineu, Apateu, Craiva, Beliu, Cermei, Sicula, 

Tirnova si Seleus prin programul Phare – CES 2004 are drept scop cresterea gradului de 

colectare selectiva a deseurilor, reducerea volumului de deseuri depozitate inclusiv din 

categoria deseurilor biodegradabile, diminuarea impactului deseurilor asupra mediului in 

zonele de depozitare prin implementarea unui sistem de gestionare a deseurilor simplu, 

eficient si durabil. 

Principalele obiective ale proiectului sunt: 

a) Punerea la punct a unui sistem de colectare si transport al deseurilor municipale 

din zona tinta – urmarindu-se: cresterea numarului de locuitori deserviti cu 8245 

de persoane, cresterea nivelului de colectare selectiva cu 100% si scaderea cu 71% 

a cantitatilor de deseuri depozitate necontrolat; 

b) Construirea unei platforme de compostare si achizitionarea echipamentului 

tehnologic necesar pentru procesarea deseurilor biodegradabile colectate din zona 

tinta – urmarindu-se reducerea cu 90% a cantitatii de deseuri biodegradabile 

depozitate; 

c) Construirea unei statii de transfer si achizitionarea echipamentului tehnologic 

nesesar pentru deseurile ne-biodegradabile colectate din zona tinta – urmarindu-se 

scaderea cu 64% a cantitatilor de deseuri transportate catre depozitul final; 

d) Promovarea masurii si informarea populatiei asupra noului sistem de gestionare a 

deseurilor – urmarindu-se obtinerea unui grad ridicat de constientizare pentru toti 

cei 32 639 de locuitori din zona tinta; 

e) Instruirea personalului care va opera sistemul implementat 

• Gestionarea deseurilor pentru zona turistica Lipova, in valoare de 938 545 EURO. 

Acest proiect care se deruleaza in zona localitatilor Lipova, Ghioroc, Paulis si Zabrani are 

drept scop sa amelioreze capacitatea autoritatilor publice din judetul Arad de a implementa 

sisteme durabile de gestionare a deseurilor, in conformitate cu cerintele nationale si europene 

prin implementarea colectarii selective, a sortarii si transportului deseurilor, instruirea 

personalului si educarea cetatenilor, implicarea acestora si a mediului de afaceri in colectarea 

selectiva prin respectarea principiului „mediului curat”. 

Principalele obiective sunt: 

a) Extinderea unui sistem de colectare, transport si gestionare a deseurilor in zona 

turistica Lipova constand din: o platforma de transfer, 142 de platforme de 

colectare, achizitionarea unei autogunoiere de 18 m 3 , a unui transportor de 24 m 3 si 

a unui vehicul de transport pentru containere de 1100 l, achizitionarea a 304 

containere de 1100 l pentru colectare selectiva si a 4091 pubele de 120 l. 

b) Instruirea personalului care opereaza instalatiile si echipamentele atat pentru 

activitatile administrative (30 de angajati) cat si pentru cele operationale propriuzise 

(40 de angajati) 

c) Organizarea a numeroase activitati pentru informarea si educarea publicului 

constand in pliante (1200 buc.), afise (12 buc.), materiale publicitare de diferite 

dimensiuni (9200 buc.), panouri de marcare a platformelor de colectare (142 buc.), 

72


alte panouri (284 buc.), dezbateri publice (8 cu cel putin 600 de participanti), 

seminarii (2), sesiuni de informare a autoritatilor locale 

• Colectarea selectiva a deseurilor in partea de Nord-Vest a judetului Arad in valoare de 

532 693,24 EURO. 

Acest proiect care se deruleaza in zona localitatilor Socodor, Graniceri si Pilu are drept scop 

infiintarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor, inclusiv a unei scheme de colectare 

selectiva. 

Principalele obiective sunt: 

a) Reducerea cantitatilor de deseuri depozitate prin valorificarea unor categorii de 

deseuri colectate selectiv – urmarindu-se participarea tuturor locuitorilor, agentilor 

economici si institutiilor la schema de colectare selectiva; 

b) Reabilitarea depozitelor neautorizate si reducerea impactului depozitelor asupra 

mediului – urmarindu-se inchiderea gropilor de gunoi existente; 

c) Introducerea colectarii si transportului deseurilor in zonele ne-conectate in prezent 

– urmarindu-se prestarea serviciului de catre Serviciul de Salubritate Socodor, 

valorificarea deseurilor colectate selectiv, si transportul deseurilor mixte colectate 

la depozitul controlat de la Arad; 

d) Imbunatatirea metodelor de tratare a deseurilor simple si eficiente cu un bun raport 

cost-beneficiu – tintindu-se cresterea ratei de tratare/utilizare la sursa a deseurilor 


O situatie centralizatoare a proiectelor aflate in diferite faze de implementare este prezentata 

in tabelul de mai jos: 

Tip Proiect Localizare Denumire proiect An estimat de 

implementare 

Phare CES 

Phare CES 

Phare CES 

Socodor, Pilu, 

Graniceri 

Lipova, Ghioroc, 

Paulis, Zabrani 

Ineu, Apateu, Craiva, 

Beliu, Cermei, Sicula, 

Tirnova, Seleus 

Colectarea selectiva a 

deseurilor in partea de Nord- 

Vest a judetului Arad 

Gestionarea deseurilor pentru 

zona turistica Lipova 

2008 

2008/2009 

ECO - Ineu 2008/2009 

73


6.3 Analiza posibilelor alternative de gestionare a deseurilor 

municipale 

6.3.1 Obiective si tinte operationale 

O parte dintre obiectivele si tintele mentionate in Capitolul 3, se pot atinge prin masuri 

practice si institutionale care tin de modul de organizare a sistemului de gestionare a 

deseurilor municipale. 

Aceste obiective ar putea fi: 

A. Cresterea gradului de acoperire cu servicii, in special in mediul rural (pana la 90%) in 

vederea crearii conditiilor inchiderii si reabilitarii gropilor satesti pana la 16.07.2009, inclusiv 

a depozitele din localitatile din Pecica si Santana si a depozitelor urbane Curtici si Nadlac 

pana in 2012. 

B. Asigurarea reciclarii/valorificarii ambalajelor in proportia impusa de tintele nationale 

pentru anii 2008 - 2013 prin colectarea selectiva a deseurilor municipale de la un numar 

suficient de cetateni si de la toate institutiile si unitatile comerciale si industriale. 

C. Asigurarea depozitarii unei cantitati de deseuri biodegradabile reduse, in conformitate cu 

tintele aferente anilor 2010 si 2013 prin cresterea gradului de reutilizare, compostare sau alte 

metode de tratare. 

Fiecare localitate poate identifica pentru sine sau pentru un grup de localitati si alte obiective 

cu un grad sporit de importanta, care odata atinse vor conduce la ameliorari semnificative ale 

nivelului serviciilor sau la mai buna protectie a factorilor de mediu. 

6.3.2 Identificarea alternativelor pentru atingerea tintelor 

In vederea atingerii tintelor propuse exista o serie intreaga de masuri operationale si 

alternative tehnice. 

Cresterea gradului de acoperire este un proces care, in conditiile respectarii cadrului legal 

actual, se realizeaza fara masuri speciale. Este necesara doar o buna urmarire si o permanenta 

impulsionare din partea autoritatilor responsabile si a Consiliului Judetean. Conditiile tehnice 

de realizare a serviciului sunt cuprinse in documentele cadru ale ANRSCUP, dar alternativele 

tehnice trebuiesc avute in vedere in ceea ce priveste modul de precolectare a deseurilor si 

modul de transport. 

Acestea se pot realiza prin: 

Alt. I - Pre-colectare individuala pe 2 – 4 fractii (mat. reciclabile + deseuri reziduale, 

respectiv hartie/carton + alte materiale reciclabile + fractia biodegradabila + deseuri 

reziduale); pre-colectarea individuala se poate realiza in recipienti de plastic (pubele de 

120/240 litri fie in saci de plastic) 

74


Alt. II – Pre-colectare individuala pentru deseurile reziduale si pre-colectare pe platforme de 

pre-colectare comune pentru celelalte fractii; pre-colectarea se face pe baza unei combinatii 

de pubele de 120/240 de litri sau saci de plastic pentru deseurile reziduale si a unor containere 

specializate de plastic/metal de 1100 de litri sau de dimensiuni si forme specifice pentru 

fractia/fractiile de materiale reciclabile si chiar a unor containere metalice de capacitate mai 

mare pentru fractia de deseuri biodegradabile 

Alt. III – Pre-colectare la platforme de pre-colectare comune dotate cu containere de 

plastic/metal de 1100 de litri pentru toate fractiile. 

In ceea ce priveste colectarea si transportul, aceste operatiuni se pot realiza cu: 

Alt. IV - Autogunoiere de mare capacitate (16- 18 mc.) - sau, acolo unde accesul este mai 

dificil cu: 

Alt. V - Tractoare cu remorca. 

In cazul in care din cauza drumurilor care nu permit accesul gunoierelor sunt utilizate pentru 

colectare si transport tractoarele cu remorca, este de evitat pre-colectarea in pubele sau 

containere intrucat acestea nu pot fi descarcate manual. 

In situatia in care transportul nu se poate realiza direct intre punctele ori platformele de 

precolectare si instalatiile de procesare/eliminare, se pot utiliza mijloace de transport de mare 

capacitate (containere de 24 – 25 mc. Si transcontainiere de tip „hook lift”). 

Pe de alta parte, inchiderea si reabilitarea depozitelor urbane si gropilor satesti impun, 

proiecte, analize, avize si autorizatii din partea unor organizatii de profil, iar lucrarile proprizise 

impun existenta unei dotari cu utilaje terasiere si de transport. O abordare centralizata a 

acestei laturi a gestionarii deseurilor poate constitui o alternativa operational-institutionala 

(Alt. VI) ca de altfel si rezolvarea pe plan local, in masura existentei capacitatii ingineresti si 

a utilajelor (Alt. VII). 

Pentru asigurarea reciclarii/valorificarii ambalajelor in proportia impusa de tintele nationale 

pentru anii 2008 – 2013 sunt necesare masuri de colectare selectiva si ulterior de sortare in 

unitatii specializate. Colectarea selectiva, care este obligatorie in conformitate cu cadrul legal 

in vigoare, se poate realiza prin variantele descrise mai sus. Procesarea deseurilor astfel 

colectate se realizeaza obligatoriu in statii de sortare. Pe teritoriul judetului Arad, exista deja o 

Statie de sortare, o alta fiind prevazuta prin proiectul Phare „Colectarea selectiva a deseurilor 

in partea de Nord-Vest a judetului Arad”. Aceste doua statii ar asigura, in cazul in care sunt 

folosite la capacitatea instalata, procesarea unei cantitati suficiente de deseuri reciclabile 

pentru atingerea tintelor. Trebuie avuta insa in vedere necesitatea procesarii (sortarii) 

cantitatilor de deseuri reciclabile colectate selectiv din celelalte zone ale judetului, existand 

doua alternative: 

Alt. VIII - Transportul acestor deseuri catre Statiile de sortare deja existente, sau 

Alt. IX - Amenajarea unor statii de sortare suplimentare in apropierea arealului de generare. 

Pentru asigurarea depozitarii unei cantitati de deseuri biodegradabile reduse, in conformitate 

cu tintele aferente anilor 2010 si 2013 este necesara procesarea unei anumite cantitati de 

deseuri biodegradabile pentru a fi utilizate in alte scopuri evitandu-se in acest fel depozitarea. 

Pentru aceasta exista pe lantul de gestiune mai multe alternative, si anume: compostarea 

aeroba si cea anaeroba, piroliza, incinerarea sau tratamentul mecano-biologic. 

PRGD pentru Regiunea 5 Vest recomanda cu fermitate utilizarea numai a doua metode si 

anume compostarea aeroba si tratarea mecano-biologic, intrucat celelalte metode sunt fie 

75


foarte riguroase in privinta calitatii materiei prime, fie sunt deosebit de scumpe atat referitor la 

costurile de capital cat si pe timpul exploatarii (incinerarea, piroliza). 

Si metodele de reducerea a componentei biodegradabile din deseuri recomandate in PRGD 

pentru Regiunea 5 Vest, compostarea si tratarea mecano-biologic impun constrangeri si 

anume: 

- compostarea se poate aplica doar unei fractii de deseuri verzi si vegetale in 

general, cu un grad de puritate ridicat, numai astfel putandu-se facilita utilizarea 

produsului final in agricultura; 

- compostarea nu este recomandata pentru deseurile animaliere; 

- tratamentul mecano-biologic este recomandat pentru cantitatile mari de deseuri 

menajere mixte (intrucat statiile ating pragul de rentabilitate atunci cand 

capacitatea nominala se afla in jurul a 100 000 tone/an). 

Pornind de la aceste constrangeri alternativele care se identifica in privinta procesarii deseurilor 

biodegradabile se diferentiaza numai in ceea ce priveste momentul abordarii uneia 

sau alteia dintre metode si in ceea ce priveste numarul si amplasarea teritoriala a instalatiilor. 

Astfel se pot concepe urmatoarele alternative: 

Alt. X – Amenajarea unor statii de compostare de capacitate medie in proximitatea zonelor de 

generare 

Alt. XI – Amenajarea unei statii de compostare de capacitate mare intr-o zona aflata in 

centrul geografic al ariei de generare cu potential maxim 

Alt. XII – Construirea unei statii de tratare mecano-biologica si amplasarea ei astfel incat sa 

se asigurare materia prima in cantitate suficienta. 

Analizele intreprinse in cursul elaborarii PRGD pentru Regiunea 5 Vest au aratat ca nu este 

posibil sa se atinga tintele de reducere a cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate 

stabilite pentru anii 2013 si mai ales 2016 fara construirea si exploatarea unei Statii de Tratare 

Mecano-Biologica a acestei fractii de deseuri, sau a unui procedeu echivalent prin care se 

poate procesa fractia umeda din deseurile municipale, mai ales cele menajere din mediu 

urban. 

6.3.3 Stabilirea criteriilor de evaluare a alternativelor 

Prin stabilirea criteriilor de evaluare a alternativelor se doreste a se tine cont de impactul 

fiecarei alternative asupra mediului (si anume in ce masura este redus impactul asupra apei, 

aerului, solului) si asupra modului de viata al cetatenilor (din punct de vedere al practicilor 

curente vis-a-vis de practicile corecte sau recomandate, al crearii de locuri de munca, al 

dezvoltarii de noi afaceri). Se tine totodata cont de conditii concrete de organizare a 

sistemului, de influentele determinate de geografia judetului, raspandirea si dimensiunile 

localitatilor, starea cailor de acces (fiind determinanta in stabilirea modului de pre-colectare si 

transport al deseurilor). 

Nu in ultimul rand criteriul economic trebuie avut in vedere, intrucat solutiile nu vor fi viabile 

decat in masura in care costurile de operare si eventual cele de investitie nu vor putea fi 

suportate de generatorii de deseuri deserviti. 

76


In continuare se analizeaza fiecare alternativa de gestionare din cele 16 enumerate mai sus, 

prin prisma criteriilor mentionate. Efectul pozitiv este notat cu 1, efectul negativ cu -1, iar 

efectul neutru cu „o”. 

77


Grupa 

activitati 

de 

Pre-Colectare 

Colectare 

Transport 

Inchidere 

depozite 

Sortarea 


si 

Gestionarea 



Alternativa 

Impact asupra 

mediului 

Impact asupra 

practicilor curente 

Aria judetului si 

raspandirea localitatilor 

Starea cailor 

de acces 

Influenta asupra 

tarifelor 

I +1 -1 -1 -1 -1 -0,8 

II +1 0 0 0 -1 0,1 

III +1 0 0 0 0 0,4 

IV -1 +1 +1 -1 -1 -0,4 

V -1 +1 -1 +1 0 -0,1 

VI +1 +1 0 -1 -1 0,1 

VII 0 0 0 -1 0 -0,3 

VIII -1 +1 -1 -1 -1 -1 

IX 0 +1 0 0 -1 0 

X +1 -1 +1 +1 0 0,7 

XI +1 -1 -1 -1 -1 -0,8 

XII +1 +1 -1 -1 -1 -0,2 

Total 

78


Pentru criteriul legat de protectia mediului s-a luat in considerare o pondere de 40%, pentru 

criteriile de natura sociala si infrastructurala 30% iar pentru criteriul economic doar o pondere 

de 30%. 

In sustinerea unei investitii sau a unui proiect de dezvoltare a serviciilor de gestionare a 

deseurilor ponderea acordata criteriilor, cat si selectia criteriilor insasi nu trebuie considerate 

in sens limitativ, ci fiecare comunitate poate lua in considerare criterii suplimentare si ponderi 

care ii definesc mai bine interesele, atata vreme cat aceste interese particulare se inscriu in 

cadrul legal existent. 

Rezultatele evaluarii conduc la concluzia ca sistemul de gestionare a deseurilor municipale 

este alcatuit dintr-un mix de procedee si tehnologii adecvate scopului principal propus, 

particularizate pentru nivelului de dezvoltare al infrastructurii si capacitatii financiare din 

judet. 

In judetul Arad acest mix de procedee si tehnologii are in compunere urmatoarele: 

A. Pentru etapa de pre-colectare a deseurilor de la populatie si ceilalti generatori de 

deseuri municipale. 

A1. In localitatile unde starea drumurilor permite accesul autogunoierelor, pre-colectarea 

se va face in puncte de pre-colectare comune dotate cu containere de 1100 de litri pentru 

cel putin doua fractii (se poate opta si pentru un numar mai mare de fractii, fara a fi nevoie 

de fundamentari speciale): 

- umeda (continand deseuri biodegradabile si orice alte deseuri nereciclabile 

nepericuloase) si 

- uscata (continand deseuri din materiale reciclabile) – Alt. III. 

Punctele de pre-colectare vor fi amplasate pe terenuri disponibile, de regula in interiorul 

localitatilor urmand a deservi un numar de cca. 100 – 300 de locuitori, dar aceasta valoare nu 

este limitativa, autoritatile administratiei publice locale avand posibilitatea de a opta pentru o 

alta norma. Fiecare localitate, indiferent de numarul de locuitori va avea cel putin un punct de 

pre-colectare. Puncte de pre-colectare se vor amenaja, in masura in care spatiul liber o permite 

in apropierea institutiilor publice de interes local (primarii, unitati de invatamant, sectii de 

politie, biserici, etc.). Punctele de pre-colectare vor fi dotate cu un numar suficient de 

containere care sa asigure pre-colectarea deseurilor din fiecare fractie generate de generatorii 

arondati pe perioada dintre doua colectari succesive. Containerele vor respecta codul culorilor 

stabilit de legislatia in vigoare. 

In situatia in care nu se poate identifica cel putin un amplasament in vatra localitatii, punctul 

de pre-colectare se va amenaja in zona actualei gropi satesti (dupa inchidere si reabilitare), 

autoritatile administratiei publice locale luand masuri pentru asigurarea accesului 

autovehiculelor de colectare si transport deseuri in cat mai bune conditiuni. 

Localitatile care, la data intrarii in vigoare a PJGD, au deja in operare un sistem de precolectare 

functional si-l vor mentine, ameliorandu-l in conformitate cuprevedrile 

regulamentelor locale si contractelor de delegare de gestiune. 

In situatia in care analize tehnico-economice demonstreaza viabilitatea utilizarii pe plan 

local a unui sistem de colectare si transport bazat pe pre-colectare indiviuala, acesta poate fi 

implementat ca atare – Alt. I sau II. 

79


A2. In localitatile in care starea drumurilor nu permite accesul autogunoierelor pe tot 

parcursul anului se poate opta pentru: 

- dotarea cu saci de plastic a fiecarui generator de deseuri si asigurarea colectarii si 

transportului acestora fie la un punct de pre-colectare situat pe raza localitatii, cu 

conditia ca accesul autogunoierelor la acest punct de pre-colectare sa fie posibil, fie la 

un punct de colectare zonal; sacii de plastic pot fi de mai multe culori, pentru a 

permite colectarea selectiva pe 2 sau mai multe fractii – Alt. I 

- in situatia utilizarii punctelor de pre-colectare se va asigura dotarea acestora cu un 

numar suficient de containere de 1100 de litri care sa asigure pre-colectarea deseurilor 

din fiecare fractie generate de generatorii arondati, pe perioada dintre doua colectari 

succesive. 

- amenajarea unor puncte de colectare pentru deservirea uneia sau mai multor localitati 

in care accesul autogunoierelor nu este posibil din cauza starii drumurilor; aceste 

puncte vor fi amenajate de regula in proximitatea unui drum accesibil autogunoierelor. 

- dotarea acestor puncte cu numar suficient de containere de mari dimensiuni care sa 

asigure pre-colectarea deseurilor din fiecare fractie generate de generatorii arondati, pe 

perioada dintre doua colectari succesive. 

Atat punctele de pre-colectare cat si cele de colectare vor fi de regula amenajate pe platforme 

betonate si ingradite, inconjurate de gard viu. 

B. Pentru etapa de colectare si transport al deseurilor 

Frecventa de colectare luata in calcul trebuie sa fie in conformitate cu prevederile legale si 

anume: 

- pentru fractiunea umeda odata la doua zile in sezonul cald si odata la trei zile in sezonul 

rece; deseurile generate de unitatile de alimentatie publica, invatamant sau spitalicesti 

vor fi transportate zilnic in sezonul cald la punctele de pre-colectare; 

- pentru fractiunea uscata: saptamanal sau atunci cand este cazul indiferent de anotimp. 

In localitatile in care starea drumurilor permite accesul autogunoierelor colectarea si 

transportul deseurilor pre-colectate in punctele de pre-colectare se va face cu autogunoiere cu 

capacitati de regula cuprinse intre 16 si 18 mc., dar fara a exclude posibilitatea utilizarii altor 

tipuri dimensionale in masura in care acestea sunt justificate din puncte de vedere economic 

sau functional – Alt. IV. 

In localitatile in care starea drumurilor nu permite accesul autogunoierelor transportul 

deseurilor colectate in saci se va face cu tractorul cu remorca – Alt. V (sau individual, dar 

numai in situatii exceptionale) de la generatori catre punctele de pre-colectare sau punctul de 

colectare. Colectarea si transportul deseurilor de la acestea pana la instalatiile de gestionare a 

deseurilor transportul se va face: 

- cu autogunoiere cu capacitati de regula cuprinse intre 16 si 18 mc. – Alt. IV, dar fara 

a exclude posibilitatea utilizarii altor tipuri dimensionale in masura in care acestea sunt 

justificate din puncte de vedere economic sau functional, respectiv 

- transportoare de mare capacitate 

Pentru localitatile rurale care isi inchid pana la 16 Iulie 2009 gropile satesti, transportul se va 

efectua pana la cel mai apropiat depozit urban aflat in folosinta, direct sau prin punctul de 

colectare care le deserveste. 

80


Localitatile care, la data intrarii in vigoare a PJGD, au deja in operare un sistem functional de 

colectare si transport si-l vor mentine, imbunatatindu-l in conformitate cu prevederile 

regulamentelor locale si ale contractelor de delegare de gestiune. 

In prima parte a anului 2012 va trebui luata o decizie legata de orasul Nadlac si localitatile 

rurale situate intre Nadlac si Pecica (Peregu Mare, Seitin, Semlac si chiar Secusigu) si anume 

construirea unui punct de colectare care sa le deserveasca (caz in care zona aflata la intersectia 

drumurilor de acces dinspre aceste localitati ar fi cea mai indicata pentru amplasarea acestui 

punct) sau asigurarea unei suplimentari de capacitate de transport pentru a crea conditiile 

transportului deseurilor direct la instalatiile din jurul municipiului Arad. Decizia va apartine 

autoritatilor administratiei publice din aceste localitati, impreuna cu operatorii serviciului de 

colectare si transport al deseurilor. 

Ulterior anului 2013 vor fi necesare statii de transfer spre exemplu pentru a deservi asezarile 

urbane si rurale dimprejurul localitatii Sebis si pentru a prelua deseurile care nu mai pot fi 

depozitate in deseurile urbane dupa anul de inchidere al acestora. 

Pentru localitatile situate la distanta fata de proximul oras in care functioneaza depozite de 

deseuri se recomanda infiintarea in prima jumatate a anului 2009 a doua statii de colectare 

zonale care sa deserveasca comunele situate pe cursul superior al raului Crisul Alb si 

respectiv la iesirea din defileul raului Mures. 

C. Statii de sortare 

In ceea ce priveste sortarea deseurilor o prima optiune, aplicabila in perioada imediat 

urmatoare este utilizarea intensiva a Statiilor de sortare existente sau care au perspective certe 

de punere in functiune, unde se vor procesa deseurile colectate selectiv in zona. . 

Ulterior, odata cu cresterea cantitatilor de deseuri colectate selectiv pe toata raza judetului, 

pentru evitarea transportului acestora pe distante lungi (de pana la 100 km) se recomanda 

amenajarea unor noi statii de sortare, spre exemplu pentru procesarea deseurilor provenite 

din asezarile urbane si rurale dimprejurul localitatii Sebis, dar fara a se limita doar la acest 

areal – Alt IX. 

D. Gestionarea deseurilor biodegradabile 

Pentru gestionarea deseurilor biodegradabile, intr-o prima etapa este necesar sa se 

implementeze urmatoarele masuri: 

- reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile prin reciclarea unor cantitati cat mai 

mari de deseuri de hartie/carton, lemn si textile 

- reducerea cantitatilor procesate de deseuri biodegradabile prin cresterea cantitatilor de 

deseuri de alimente, vegetale si animale generate in mediul rural re-utilizate in 

interiorul gospodariilor; 

- separarea fractiei biodegradabile din unele categorii de deseuri municipale, prin 

ameliorarea tehnologiilor de lucru: pre-colectarea deseurilor biodegradabile de la 

intretinerea spatiilor verzi, din piete, de la curatenia cailor publice. 

- separarea fractiei biodegradabile generate in institutii publice precum: spitale, crese, 

camine, cantine. 

81


Prin colectarea selectiva a fractiilor mentionate in ultimile doua masuri se poate genera o 

cantitate de deseuri biodegradabile care sa constituie materie prima pentru una sau mai multe 

statii de compostare amplasate cat mai aproape de sursa de generare (de regula, sursa de 

generare este in localitati urbane) – Alt. X. 

Pentru procesarea marei mase a deseurilor menajere si asmimilate urbane care au un continut 

dominant de materiale biodegradabile (de pana la 50% din masa) si pentru care colectarea 

selectiva ori sortarea nu reprezinta solutii tehnic eficace, dar nici economice, este necesara 

construirea unei statii de tratare mecano-biologice pe un amplasament care sa duca la 

transportul deseurilor-materie prima pe distante cat mai scurte (o locatie intre municipiile 

Arad si Timisoara ar putea fi cea mai buna optiune) – Alt. XII. 

In prezent este aprobata realizarea prin proiectul Phare Eco-Ineu a unei statii de compostare. 

Functionarea la capacitate maxima a acestei statii de compostare, promovarea compostarii in 

mediul rural, precum si reciclarea unei cantitati cat mai mari de deseuri de hartie si carton pot 

asigura atingerea tintei din 2010 privind reducerea deseurilor biodegradabile municipale la 

depozitare. 

In vederea atingerii tintelor ulterioare (2013) nu mai sunt suficiente doar aceste masuri ci este 

nevoie de: 

- mentinerea la acelasi nivel daca nu cresterea cantitatii de deseuri biodegradabile 

utilizata in gospodariile rurale; 

- colectarea selectiva a unei cantitati cat mai mari de deseuri biodegradabile, atat din 

mediul rural pana la 20000 de tone pe an 

- amenajarea unor noi statii de compostare cu o capacitate echivalenta sau utilizarea 

unei alte metode de tratare. 

E. Inchiderea depozitelor urbane si rurale 

Pentru inchiderea depozitelor urbane si rurale alternativa VI (Alt. VI) a obtinut un scor 

mai bun. Abordarea centralizata a inchiderii si reabilitarii depozitelor neconforme are 

avantajul de a permite inglobarea tuturor masurilor intr-un proiect de anvergura mai 

mare, care permite accesarea unor fonduri de investitie, permite obtinerea unor proiecte si 

lucrari de calitate mai buna, omogena, prin angajarea unor echipe de consultantaproiectare 

cu experienta mare si cu o buna cunoastere a legislatiei, procedeelor si 

tehnicilor aplicabile in domeniu. 

82


7. Calculul capacitatii necesare pentru gestionarea 


Scopul capitolului este de a stabili tipul şi numărul echipamentelor şi facilităţilor necesare 

gestionării deşeurilor, cum sunt: pubele şi / sau containere de pre-colectare, autogunoiere, 

transportoare de mare capacitate, puncte de pre-colectare si colectare, staţii de sortare, statii 

de compostare şi statii de tratare mecano - biologică care, dacă sunt construite şi exploatate 

corespunzator vor crea judetului Arad posibilitatea de a-şi atinge obiectivele şi ţintele 

prevăzute în PJGD. 

7.1 Pre-colectare, colectare si transport 

Planul Regional de Gestionare a Deseurilor pentru Regiunea 5 Vest considera ca fiind 

determinante pentru determinarea capacitatilor de pre-colectare si transport constrangerile 

impuse de HG 621/2005 privind deseurile de ambalaje. 

Datorita conectarii unui numar suficient de mare de locuitori urbani la servicii de salubrizare 

si a functionarii unei capacitati de procesare (sortare) a deseurilor de capacitate 

corespunzatoare, respectivele constrangeri nu mai sunt determinante pentru dezvoltarea pe 

termen scurt a sistemului de gestionare a deseurilor municipale in judetul Arad 

O alta constrangere legala exercita o presiune in directia dezvoltarii sistemului de gestionare a 

deseurilor in judetul Arad si anume inchiderea si reabilitarea gropilor de gunoi rurale pana la 

jumatatea anului 2009 ceea ce presupune conectarea zonei rurale in proportie de cel putin 

90% la servicii de colectare si transport deseuri. 

7.1.1 Extinderea ariei de acoperire cu servicii de salubrizare 

Gradul de acoperire cu servicii de salubrizare ar trebui sa evolueze in conformitate cu tabelul 

de mai jos, daca datele oficiale aflate la dispozitia autoritatilor judetene si a celor de mediu 

sunt confirmate de realitate. 

Tabel 55: Evolutia anticipata a gradului de acoperire cu servicii de salubrizare 

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 

Urban 90 94 96 98 100 100 100 100 100 100 100 

Rural 3 4 6 20 90 90 90 92 94 96 98 

Total 51 54 56 63 96 96 96 96 97 98 99 

Este insa foarte probabil ca, recent aprobatele reglementari ale ANRSCUP privind delegarea 

gestiunii serviciului de salubrizare, sa genereze o evolutie mai dramatica a gradului de 

conectare in mediul rural. Exista deja informatii ca un numar de autoritati ale administratiei 

publice locale fie au declansat procedurile de licitatie pentru delegarea gestiunii, fie au hotarat 

sa faca acest pas. Nu este mai putin adevarat ca, cele trei proiecte Phare, daca sunt luate in 

83


calcul pentru anul 2008 pot ridica gradul de acoperire in mediul rural la peste 30%, in situatia 

in care toata populatia localitatilor implicate va fi deservita. 

Dotarea cu echipament de pre-colectare si transport se poate realiza centralizat sau in baza 

contractelor de delegare de gestiune putandu-se estima capacitatile necesare pentru efectuarea 

acestor operatii in localitatile care nu sunt conectate la momentul intocmirii planului. 

7.1.2 Colectarea separata a materialelor reciclabile 

Se pleaca de la stabilirea populatiei in localitatile respective (cca. 120000 de locuitori in anul 

2013) calculandu-se apoi cantitatea deseurilor menajere si asimilate estimate a se genera in 

anul 2013, pe baza indicatorilor de generare majorati cu 0.8% anual fata de baza de calcul de 

0,9 kg/pers*zi in mediul urban, respectiv 0,4 kg/pers*zi in mediul rural (indicatori valizi in 

anul 2003). 

Vor rezulta aproximativ 20.000 de tone de deseuri generate anual in aceste localitati. In 

conditiile necesitatii asigurarii unei capacitati de pre-colectare care, cu rezerve tehnologice, 

trebuie sa acopere 7 zile consecutive de generare intre doua colectari, va rezulta o capacitate 

de pre-colectare de cca. 1500 de mc. Aceasta capacitate de pre-colectare, destinata exclusiv 

mediului rural, caci mediul urban este deja dotat, va fi utilizata inclusiv pentru pre-colectarea 

fractiei/fractiilor de deseuri reciclabile si a celei pentru deseuri biodegradabile daca se va 

decide colectarea acestora de la populatie. Tinand cont de continutul deseurilor menajere si 

asimilabile din mediul rural se poate aprecia ca aproximativ 50% din volum va trebui destinat 

pre-colectarii materialelor reciclable. 

Desi prin prezentul Plan se recomanda utilizarea cu precadere a containerelor de 1100 de litri, 

tipurile de pubele / containere pentru pre-colectare pot fi diferite, în funcţie de alegerea locală 

dupa realizarea studiilor de fezabilitate. Singura cerinţă care trebuie respectată este legata de 

alegerea containerelor de asemenea tipodimensiune incat sa se potriveasca cu sistemul de 

ridicare / echipamentul vehiculelor de colectare. 

Transportul bisaptamanal al acestui volum de deseuri se poate face catre statiile de colectare 

zonale de pe valea Crisului Alb sau a Muresului ori direct catre depozitele urbane proxime cu 

ajutorul unor utilaje de transport precum: 

- 11 tractoare cu remorca; 

- 16 autogunoiere de 18 mc; 

- 3 transportoare impreuna cu containerele de mare capacitate aferente – cca. 9 buc. 

Ulterior anului 2013, odata cu inchiderea depozitelor urbane neconforme numarul utilajelor 

de transport de mare capacitate va creste pana la 5, precum si numarul containerelor de 35 de 

mc. sau similare, pana la 35. Totodata, in situatia infiintarii de statii de transfer dotarea 

acestora cu compactoare fixe (5 buc.) este necesara. 

Localitatile care sunt la aceasta ora conectate la servicii de salubrizare sau care 

implementeaza proiecte Phare au o baza materiala pentru colectare si transport asigurata. 

84


7.1.3 Statii de transfer 

In perioada 2008 – 2013 in judetul Arad se vor inchide depozite orasenesti neconforme de la 

Curtici si Nadlac (2012), precum si depozitele din localitatile Pecica si Santana in anul 2009. 

Pentru orasul Curtici inchiderea depozitului nu prezinta nici o problema intrucat prestatorul 

actual de servicii de colectare si transport deseuri deja nu mai utilizeaza depozitul orasenesc si 

realizeaza transportul deseurilor la depozitul conform Arad. 

Pentru orasul Nadlac se poate concepe un sistem de transport direct al deseurilor cu 

autogunoierele catre depozitul Arad aflat la 46 km distanta sau la instalatiile de sortare din 

vecinatatea acestuia. Pentru acestea ar fi suficienta o autogunoiera de 18 mc. la o dotare cu 

recipienti de pre-colectare de aproximativ 80 mc. Decizia de construire a unui punct de 

colectare pentru orasul Nadlac si comunele Peregu Mare, Semnal si Seitin (eventual si 

Secusigu), dotat cu containere de mare capacitate (cca. 6) si eventual un compactor, depinde 

de solutiile de deservire a comunelor invecinate. 

Punctele de colectare de pe vaile Crisului Alb si Muresului vor fi dotate cu cate 3 containere 

de mare capacitate. 

Deseurile municipale colectate in localitatile Pecica si Santana, care nu vor putea fi 

valorificate, vor fi transportate direct la depozitul conform de la Arad. 

Astfel, in perioada 2008 – 2013, asa cum este prevazut si in PRGD pentru Regiunea 5 Vest, 

nu este necesar sa se amenajeze statii de transfer. Pentru preluarea deseurilor care s-ar fi 

depus in depozitele urbane care urmeaza sa se inchida in perioada 2014 - 2016, este necesar 

ca incepand cu primul semestru al anului 2014 sa se puna in functiune treptat 3 Statii de 

transfer si sa se modernizeze platformele de transfer ce se vor amenaja prin proiectele Phare 

aflate in derulare. 

7.2 Tratarea si valorificarea deseurilor 

7.2.1 Tratarea si valorificarea deseurilor de ambalaje 

Utilizând ca date de intrare cantităţile de deşeuri de ambalaje generate în regiune în 2003, asa 

cum s-a prezentat în Capitolul 4 s-a determinat că ţintele de reciclare sunt: 

Tabel 56: Ţinte de reciclare ambalaje, tone/an 

Tinta de 

reciclare 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 

hârtie + carton 5412 5995 6910 7394 7763 8151 8559 8987 

plastic 987 1320 1554 1814 2222 2667 3150 4134 

sticlă 1406 1576 2452 3116 3788 4339 5126 5980 

metale 1046 1161 1584 1695 1780 1869 1962 2060 

lemn 148 198 297 408 571 750 787 827 

Fata de total 

generat 9722 11203 14128 17407 20202 23232 26515 30625 

85


Aceste ţinte pot fi atinse prin colectarea selectiva a deşeurilor de ambalaje atât de la 

gospodăriile populaţiei (deşeuri menajere ) cât şi de la instituţii, comerţ şi industrial (deşeuri 

menajere asimilate). 

S-a considerat că peste 95 % din deşeurile de ambalaje generate de sectorul instituţional, 

comercial şi industrial pot fi colectate. 

Tabel 57: Cantităţile de deşeuri de ambalaje colectabile din industrie, comerţ şi 

instituţii, tone/an 

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 

hârtie + carton 4300 4601 4923 5268 5531 5808 6098 6403 

Plastic 2931 3136 3355 3590 3770 3958 4156 4364 

Sticlă 1272 1361 1456 1558 1636 1718 1804 1894 

Metale 657 703 752 805 845 888 932 979 

Lemn 370 396 424 454 571 750 1050 1654 

Total 9530 10197 10911 11675 12354 13121 14040 15293 

Sursă: estimările consultanţilor 

Tabel 58: Cantităţile de deşeuri de ambalaje colectabile din gospodării, tone/an 

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 

hârtie + carton 1112 1394 2224 2383 2507 2709 3433 4222 

Plastic 1859 2332 3720 3987 4193 4531 5742 7063 

Sticlă 1076 1349 2153 2307 2426 2622 3322 4086 

Metale 417 523 834 894 940 1016 1288 1584 

lemn 0 0 0 0 0 0 0 0 

Total 4464 5597 8931 9571 10066 10878 13785 16955 

Sursă: estimările consultanţilor 

Colectarea acestor cantităţi implică participarea în sistem a unui anumit număr de locuitori. 

Tabel 59: Populaţie implicată în schema de colectare separată, locuitori 

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 

Populatie ideala 

care trebuie sa 

colecteze separat 86170 94608 161000 161000 161000 165336 199106 232726 

plastic, sticla, 

metal 

Populatie ideala 

care trebuie sa 

colecteze separat 

hartie si carton 

92414 108135 144000 144000 144000 144000 144000 144000 

Pentru a atinge în anul 2008 ţintele de reciclare este însă nevoie de implicarea unui număr mai 

mare de locuitori decat numarul ideal. 

Populatia conectata in prezent la servicii de colectare si transport deseuri menajere este in 

numar suficient pentru atingerea tintelor. Singura conditie de indeplinit este ca, in 

conformitate cu prevederile legale in vigoare colectarea sa fie efectuata selectiv, pe cel 

86


putin doua fractii, iar cantitatea de deseuri apartinand fractiei/fractiilor reciclabile sa fie 

procesata in statiile de sortare existente sau care se vor pune in functiune in perioada 2008 

– 2009. 

In prezent functioneaza o statie de sortare de mare capacitate (9t/h) in Arad. Aceasta statie are 

capacitatea de a procesa, daca este operata in 3 schimburi, o cantitate de deseuri reciclabile 

care ar asigura atingerea tintelor de reciclare/recuperare pentru toate categoriile de materiale 

fixate pentru anul 2013. 

Suplimentar doua dintre proiectele Phare (Socodor si Lipova) prevad amenajarea unor statii 

proprii de sortare, fapt ce ar contribui pozitiv la atingerea tintelor. 

Pe de alta parte toate localitatile sunt obligate sa asigure colectarea selectiva a deseurilor, fapt 

ce genereaza o cantitate mare de deseuri care ar trebui procesate in statii de sortare. In plus 

aceasta cantitate este generata pe un areal larg multe localitati aflandu-se la distante 

apreciabile de cea mai apropiata statie de sortare. 

Recomandam ca, in situatia in care administratia publica locala din zone care nu sunt in 

proximitatea unei statii de sortare pregateste si obtine aprobarea pe proiecte care includ 

amenajarea unor statii de sortare acestea sa fie incurajate. Aceasta recomandare se bazeaza 

insa pe obtinerea unei deplina colaborari si implicari a S.C.POLARIS M HOLDING S.A. 

pentru a permite procesarea deseurilor in statia proprie la capacitate maxima. 

Pentru fracţia de sticlă care se colectează separat se vor plasa containere speciale (tip clopot 

care pot prelua intre 0,5 si 1 tona de sticla) în apropierea principalelor centre comerciale sau / 

şi în alte spaţii selectate. In lipsa marilor centre comerciale se va amplasa un set de containere 

la fiecare 5000 de locuitori. Numarul total si tipul containerelor specializate pentru precolectarea 

deseurilor de ambalaje din sticla de la populatie trebuie sa asigure preluarea a cca. 

150 de tone. Aceste containere trebuie să fie de trei culori diferite pentru sticle albe, verzi şi 

brune. Sunt necesare 2 - 3 vehicule speciale pentru transportul containerelor pentru sticlă. 

Ambalajele de sticlă pre-colectate de generatorii industriali sau instituţionali trebuie colectate 

în containere mobile de 4 – 5 m 3 care sunt transportate cu vehicule special adaptate pentru ele 

sau chiar de către generatorii sau reciclatorii de sticlă. 

Pentru zonele rezidenţiale (case individuale si vile) pe lângă tradiţionalele pubele maro sau 

saci de gunoi se pot organiza puncte de colectare cu pubele pentru fracţii uscate prin 

adăugarea de containere speciale pentru reciclabile: hârtie şi sticlă sau colectare individuala in 

functie de rezultatele analizelor detaliate realizate in studiul de fezabiliate. 

87


7.2.2 Tratarea deseurilor biodegradabile municipale 

In conformitate cu prevederile Directivei europene privind depozitarea deseurilor care 

instituie obligatia reducerii continutului de deseuri biodegradabile depozitate, judetul Arad 

poate depozita incepand cu anul 2010 doar 75% din cantitatea de deseuri biodegradabile 

depozitate in anul 1995, iar incepand cu anul 2013 doar 50% din aceasta cantitate. In baza 

datelor statistice referitoare la populatia Romaniei in anul 1995 si la cantitatea de deseuri 

biodegradabile depozitate in acelasi an, in judetul Arad s-au depozitat in anul 1995 cca. 101 

493 de tone de deseuri biodegradabile. Rezulta ca in anul 2010 se vor putea depozita numai 

76 120 de tone, iar in anul 2013 doar 50 747 de tone. 

Prin comparare cu tintele de atins in anii 2010 si 2013 in privinta reducerii cantitatii de 

deseuri biodegradabile depozitate rezulta ca in anul 2010 sunt de gestionat cca. 34000 de tone 

de deseuri biodegradabile, iar in 2013 aprox. 61500 de tone. 

Din analiza surselor de generare se constata urmatoarele: 

- din deseurile menajere si asimilate acestora in mediul urban si rural, o proportie 

insemnata o reprezinta deseurile de hartie/carton si lemn fie ca sunt ambalaje fie ca nu. 

Daca masurile de colectare selectiva si reciclare a deseurilor de ambalaje isi ating 

tintele stabilite, sunt scoase din fluxul deseurilor catre depozite cantitati de deseuri 

biodegradabile (in special hartie, carton si lemn) de cca. 8 335 de tone in 2010 si 9 814 

tone in 2013. Cantitati suplimentare de hartie si carton vor fi scoase din flux datorita: 

• procesarii unei cantitati de deseuri reciclabile colectate selectiv in 

statiile de sortare provenind de la un numar mai mare de locuitori decat 

minimum necesar pentru atingerea tintelor (intrucat in toate localitatile 

Romaniei colectarea selectiva a deseurilor este obligatorie); in acest fel 

cantitatile de ambalaje de hartie/carton scoase din fluxul catre depozite 

pot fi mai mari cu pana la 1 667 de tone in 2010 si 1 960 de tone in 

2013; 

• colectarii si procesarii impreuna cu fractia deseurilor reciclabile din 

ambalaje a unei cantitati semnificative de hartie/carton in deseurile 

menajere sau asimilate din mediul urban care poate ajunge pana la cca. 

2 900 de tone in 2 010 respectiv cca. 3000 de tone in 2013 

- se cunoaste ca o proportie insemnata din deseurile de alimentare si de gradina din zona 

rurala, atat cele colectate cat si cele necolectate, este refolosita in interiorul 

gospodariei, aceasta proportie putand atinge valori in jurul a 70% din masa deseurilor 

de aceasta categorie; rezulta de aici scoateri din fluxul deseurilor catre depozite a unor 

cantitati de 14 650 de tone in 2010 si 14 950 de tone in 2013. 

- deseurile biodegradabile din parcuri si gradini precum si cele din piete pot fi scoase 

din fluxul catre depozite intr-o masura insemnata (intre 50 si 75%) fara cheltuieli 

suplimentare ci doar cu modificari minore ale tehnologiei de colectare si transport; 

odata colectate aceste deseuri se preteaza foarte bine pentru producerea de compost. 

Cantitatile pot atinge valori de cca. 400 de tone in 2010 pana la 637 de tone in 2013. 

- deseurile stradale au un insemnat continut de materiale biodegradabile care, de 

asemenea se preteaza, in urma unor operatii simple de sortare manuala, pentru a evita 

contaminarea cu plastic, pentru obtinerea de compost. Cantitatile astfel scose din 

fluxul catre depozite pot varia intre 6 870 de tone in anul 2010 si 8 900 de tone in 

2013. 

88


Se observa in acest fel ca se poate evita depozitarea unei cantitati de cca. 34 822 de tone de 

deseuri biodegradabile in 2010, din care cca. 7 270 sunt pretabile pentru obtinerea de compost 

si a unei cantitati de 39 261 de tone de deseuri biodegradabile in 2013, din care 9 537 se 

preteaza pentru obtinerea de compost. 

Rezulta de aici ca prin amenajarea unor statii de compostare cu o capacitate de procesare de 

cca. 10 000 de tone disponibile pentru exploatare in anul 2010 se asigura indeplinirea tintei de 

depozitare a unei cantitati de deseuri biodegradabile mai mici de 76 000 de tone (cca. 110000 

tone de deseuri generate din care 7270 tone de deseuri compostate si 27500 reciclate sau 

reutilizate in gospodariile rurale). 

In ceea ce priveste atingerea tintei de reducere a depozitarii pana la 50 747 de tone de deseuri 

biodegradabile, prin metodele mai simple si ieftine descrise mai sus se asigura compostarea a 

9537 de tone si reciclarea sau reutilizarea in gospodariile rurale a peste 29000 de tone de 

deseuri biodegradabile. Dar din totalul de peste 112000 de tone de deseuri estimate ca se vor 

genera in 2013 mai trebuiesc scoase din fluxul catre depozite inca cca. 22000 de tone. 

In conformitate cu recomandarile PRGD pentru Regiunea 5 Vest, aceasta reducere nu se poate 

realiza eficient decat daca se incearca gestionarea ultimei mari surse de deseuri 

biodegradabile si anume deseurile menajere urbane prin tratare mecano-biologica. In acest 

sens este necesara construirea unei statii de tratare mecano-biologica, dar, date fiind costurile 

ridicate ale unei asemenea instalatii, pragul de rentabilitate poate fi atins doar in situatia 

procesarii unor cantitati mai mari de deseuri. Iata de ce pentru realizarea acestui obiectiv la 

orizontul anului 2013 este necesara, inca de pe acum, coordonarea cu unul dintre judetele 

invecinate – prima optiune indeptandu-se catre judetul Timis, intrucat distanta dintre cele mai 

mari surse de deseuri menajere urbane – municipiile Arad si Timisoara – permite exploatarea 

in comun a unei statii de tratare mecano-biologica de capacitate de cca. 60 – 70000 de tone 

anual, acoperind necesitatile celor doua judete pentru atingerea tintei de reducere a 

continutului de deseuri biodegradabile din deseurile depozitate in anul 2013. 

89


7.3 Depozitarea deseurilor 

Pe perioada de planificare in judetul Arad vor continua sa functioneze toate depozitele de 

deseuri urbane existente cu doua exceptii: depozitele de la Nadlac si Curtici care sisteaza 

activitatea in 2012. De asemenea depozitele rurale, precum si depozitele din localitatile Pecica 

si Santana se vor inchide si reabilita pana la data de 16 iulie 2009. 

In aceste conditii, la sfasitul perioadei de planificare vor fi inca in functiune depozitul 

conform Arad, si depozitele urbane Lipova, Ineu, Chisineu-Cris, Pancota si Sebis. O singura 

problema este ridicata de actualul amplasament de depozitare al orasului Sebis, care in lipsa 

oricaror autorizatii (fie ele si provizorii) este in pericol permanent de a primi ordin de sistare a 

activitatii. 

Bilantul cantitatilor depozitate pe perioada de planificare ar putea arata ca in tabelul urmator. 

Tabel 60: Calculul cantitatilor estimate de deseuri municipale depozitate, tone/an 

Cantitatea generata de 

deseuri municipale 

Cantitatea reciclata de 

materiale de ambalaje 

altele decat hartie/ carton 

sau lemn din deseurile 

municipale 

Cantitatea de deseuri 

biodegradabile reciclata 

sau reutilizata in 

gospodariile rurale 


compostate 


tratate mecano-biologic 


tratata termic 


reziduale 


depozitata 

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 

162838 163839 164997 166142 167275 168395 169502 170595 

8212 9403 12271 13141 13810 14733 17244 19969 

25961 26831 27500 28422 28795 29000 

5000 7270 7500 8000 9500 

0 0 0 0 0 0 22000 

0 0 0 0 0 0 0 0 

2443 2552 2692 5137 

154626 154436 126765 121170 118695 117741 115463 90126 

Se poate observa tendita de scadere cu aproape 40% a cantitatilor depozitate intre 2006 si 

2013, rezultat al unei gestionari mai corecte a deseurilor municipale. Totodata cantitatea de 

deseuri municipale care ajunge la depozite mai ales dupa implementarea tratarii mecanobiologice, 

da autoritatilor din judet o garantie asupra existentei unei capacitati de depozitare 

conforma a deseurilor (cea de langa Arad) care sa mai poata fi exploatata dupa anul 2016, 

cand toate deseurile depozitate vor ajunge in acest depozit, inca 7 – 8 ani. 

90


8. Evaluarea costurilor 

8.1.1 Estimarea costurilor investiţionale pentru judeţul ARAD 

Costurile asociate cu investiţiile propuse la nivelul judeţului Arad sunt detaliate în tabelul de 

mai jos. 

Tabelul 61. Estimarea costurilor investiţionale pentru judeţul Arad 

1. 

Utilaje (In varianta gruparii 

pe sectoare (in jurul 

statiilor de transfer)) UM Nr 

Cost unitar 

[€/UM.] 

Cost 

echipamente 

Autogunoiere Buc 16 145000 2320000 

Tractoare cu remorca Buc 11 40000 440000 

Hook-lift Buc 5 60000 300000 

Containere 35 mc. Buc 35 6000 210000 

Compactoare fixe Buc 15 9000 135000 

Total echipamente 3405000 

2 Recipienti mc 1486 200 372200 

3 

Puncte de colectare zonale 

(substatii de transfer) nr. 2 25000 50000 

4 Statii de compostare nr. 1 336000 336000 

5 

Statie de sortare (in zona 

Sebis) nr. 1 665000 665000 

6 Statii de transfer nr. 3 300000 900000 

7 

Inchidere depozite 

neconforme ha 18.42 150000 2763000 

8 Instalatie de TMB tone 70000 80 5600000 

9 

Diverse, neprevazute 

(10%) 1409120 

10 Total investitii 15,500,320 

A rezultat o valoare a investiţiilor de 15,5 milioane €, din care 22% reprezintă achiziţia de 

echipamente, 18% reprezinta costurile de inchidere a depozitelor neconforme şi 36% 

construcţia unei statii de TMB in vederea atingerii tintelor prevazute de legislatie in anul 

2013. Investitiile sunt distribuite intre anii 2008 – 2015. Calculele au ţinut seama de 

investiţiile ce vor fi făcute prin programul PHARE CES 2004-2006. Aceste investiţii au 

finanţarea asigurată şi nu au fost incluse în calculul investiţiilor necesare. 

Trebuie subliniat faptul ca exista un grad de incertitudine in ceea ce priveşte nivelul exact al 

costurilor investitionale asociate cu investiţiile propuse. La nivelul curent de analiza 

judeţeană, nu sunt incă informaţii disponibile in ceea ce priveşte amplasamentul exact al 

echipamentelor/instalaţiilor (puncte de colectare zonale, staţii de transfer, staţii de sortare, 

compostare etc.). 

91


De aceea este mai dificil sa se facă estimări de costuri in funcţie de condiţiile specifice – cum 

ar fi structura geologică a amplasamentului, existenta utilitatilor, distanta fata de principala 

cale de acces, calitatea infrastructurii. Aceste condiţii specifice pot avea un impact 

semnificativ asupra costurilor investitionale. 

Un nivel mai mare de certitudine in ceea ce priveşte costurile va fi atins in fazele de 

planificare următoare, în conexiune cu studiile de fezabilitate şi fiind acompaniat de schiţa 

conceptuală şi detaliată a amplasamentului şi însoţind planificarea detaliata pe baza 

amplasamentelor concrete şi identificarea caracteristicilor specifice ale instalaţiilor. 

In stadiul prezent al procesului de planificare, costurile investionale sunt bazate pe costul 

mediu al diferitelor instalaţii sau tipuri de echipamente. În acest scop au fost consultate un 

număr de surse ce furnizează date recente pentru sectorul deşeurilor in România şi care conţin 

date cu privire la costurile unitare; valorile costurilor unitare folosite sunt anexate. 

Propunerile pentru investiţiile gestionării deşeurilor sunt detaliate in Capitolul 7. Clasa de 

investiţii din cadrul fiecărei categorii majore de serviciiu (colectare, transport, tratare etc) este 

rezumată şi prezentată în Anexa 8-1. 

Luând ca punct de plecare programul propus pentru finanţare pentru regiune şi ghidurile 

costurilor unitare menţionate anterior, au fost estimate următoarele costuri pentru investiţii. 

8.1.2 Estimarea costurilor totale pentru sistemul de gestiune a 

deşeurilor din judeţul ARAD 

Pentru calculul costurilor totale s-au calculat costurile O&I pe o perioadă de 7 de ani (2008- 

2015). 

Costurile operaţionale, in special costurile de transport, sunt de asemenea influenţate in mare 

măsura de amplasamente şi de distanţele între ele. În această fază costurile O/M au fost 

estimate la 7% din valoarea investiţiei. De asemenea s-a ţinut seama şi de faptul că 

echipamentele şi construcţiile se vor amortiza potrivit HG 2139 privind Amortizarea 

mijloacelor fixe. 

92


Tabel 62 – Amortizarea mijloacelor fixe 

CODUL DE DENUMIREA ACTIVELOR FIXE 

CLASIFICARE 

1.1.2 Construcţii uşoare cu structuri 

metalice (hale de producţie, hale de 

montaj etc.) 

2.1.24.5. Maşini, utilaje şi instalaţii pentru 

tratarea deşeurilor menajere. 

2.1.24.6. Recipiente pentru depozitarea 

DURATE 

NORMALE DE 

FUNCŢIONARE 

- ANI - 

Durata de 

funcţionare 

luată în calcul 

(ani) 

16 - 24 20 

8 - 12 9 

6 - 10 8 

deşeurilor menajere, în afară de: 

2.1.24.6.1. - rampe ecologice. 4 - 6 5 

Sursa: HOTĂRÂRE Nr. 2139 din 30 noiembrie 2004 pentru aprobarea Catalogului privind 

clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe., EMITENT: GUVERNUL 

ROMÂNIEI, PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 46 din 13 ianuarie 2005 

În calcul au mai fost incluse şi cheltuielile de închidere a depozitelor neconforme, pe perioada 

2008-2012. S-a considerat o sumă medie de 200000€/ha pe an. 

Au rezultat următoarele valori privind costul investiţiei 

VNA@5% Costuri O&I mii Euro 8.110 

VNA@5% Costuri Totale mii Euro 23.610 

Calculele detaliate sunt prezentate in Anexa 8-1. 

8.2 Implicaţiile investiţiilor propuse prin prisma disponibilităţii de plată 

a populaţiei 

Gestionarea deşeurilor va avea implicaţii tarifare pentru consumatorii finali. Impactul precis 

al tarifelor asupra consumatorilor trebuie determinat prin studii de fezabilitate, prin proiecte 

particulare şi programe de investiţii (ţinând cont de caracterul particular al instalaţiilor pentru 

tratare/depozitare şi transfer, acolo unde este cazul). 

93


Tarifele ce vor fi aplicate în cadrul regiunii reprezintă o funcţie a unui număr de factori, 

incluzând dar nelimitându-se la următorii: 

• Structuri existente de cost aparţinănd furnizorului de servicii; 

• Nivelul tarifelor existente aplicat în cadrul judetului Arad şi adaptate la costuri; 

• Caracteristicile deşeurilor din cadrul diferitelor arii de servicii şi separarea deşeurilor 

generate/colectate în menajere şi ne-menajere; 

• Amortizarea activelor existente şi a investiţiilor propuse; 

• Nevoia de înlocuire anuală a activelor uzate ( depinde de durata de exploatare a 

acestora); 

• Structura de finanţare pentru noi active şi nivelul costurilor din sistemul de creditare 

din cadrul mecanismului; 

• Capacitatea de rambursare a utilizatorului (posibilităţi de creditare neavantajoase, 

întârzierea plăţilor); 

• Planuri detaliate de investiţii (detalierea costurilor pe fiecare componentă de investiţii, 

bazânu-se pe nevoia specifică de instalaţii şi pe costul total ţinând cont de finanţarea 

locală şi internaţională, neprevăzute, inflaţia etc); 

• Costuri detaliate de operare, luând ca punct de referinţă structura deja existentă a 

costurilor, adaptarea la impactul investiţiilor propuse şi schimbările 

operaţionale/procedurale. 

Se poate întâmpla să apară mici fluctuaţii ale tarifelor în cadrul judetului, întrucât prestatorii 

de servicii se supun diferitelor structuri de cost (sunt vizate mai ales activităţile locale de 

colectare, pentru care costurile vor varia în funcţie de metodele locale de colectare folosite, 

densitatea populaţiei, frecvenţa de colectare, distanţele de transport către depozit etc.). 

Evaluarea consecinţelor particulare asupra tarifelor pentru obţinerea investiţiilor necesare 

gestionării deşeurilor în cadrul judetului nu se regăseşte în obiectivele prezentului Plan 

Judetean. Scopul analizei curente este să identifice nevoile generale ale sistemului; evaluarea 

detaliată a fezabilităţii/sustenabilităţii financiare şi a consecinţelor tarifare trebuiesc abordate 

într-un studiu separat de fezabilitate care să prevadă evaluări tehnice detaliate ale sistemelor şi 

amplasamentului instalaţiilor precum şi evaluări financiare detaliate ale companiilor de 

gestionare a deşeurilor. 

În cadrul prezentului Plan Judetean este posibil să se faca estimari la modul general asupra 

implicaţiilor tarifare asupra sistemului, privit ca întreg. 

94


8.2.3 Disponibilitatea de plată la nivel macro 

Preocuparea generală faţă de sistemele de gestionare a deşeurilor este aceea ca acestea să 

ofere servicii accesibile tuturor beneficiarilor, mai ales consumatorilor din gospodării. Din 

motivul prezentat mai sus nu se pot determina implicaţiile particulare ale aplicării tarifelor în 

cadrul judetului Arad. Este posibil să se realizeze o evaluare generală a disponibilităţii globale 

de plată, per ansamblu înainte şi după implemantarea sistemelor propuse pentru investiţii. 

Scopul analizei disponibilităţii de plată la acest nivel al Planului Judetean este acela de a 

determina nivelul tarifului ce poate fi suportat de populaţie. 

Disponibilitatea de plată se referă la capacitatea beneficiariilor serviciilor de gestionare al 

deşeurilor de a plăti aceste servicii fară a pune în pericol abilitatea persoanelor/familiilor de a- 

şi satisface nevoile personale. Este important să se identifice abilitatea de plată a 

beneficiarilor, în cadrul evaluării capacităţii economice de plată a serviciilor pentru gestiunea 

deşeurilor (solvabilitatea clientului). În această analiză s-a folosit un indicator al solvabilităţii 

pentru a aprecia dacă veniturile populaţiei sunt suficiente pentru a putea suporta creşterea 

costurilor pentru serviciile privind gestiunea deşeurilor, fară a prejudicia în mod serios 

bugetul familiei. O gospodărie se consideră a fi incapabilă de plata serviciilor, când ar 

necesita o reducere semnificativă a bugetului dedicat altor bunuri şi servicii. 

Conform standardelor pentru gestionarea deşeurilor, nivelul acceptabil de suport al serviciilor 

pentru gestionarea deşeurilor este de ~ 1.5% din venitul mediu al fiecărei gospodării – ex. 

costurile medii lunare pentru gestionarea deşeurilor nu ar trebui să depăşească 1.5% din 

veniturile medii lunare ale gospodăriilor (unde costurile ar trebui sa acopere întregul ciclu al 

serviciilor pentru deşeuri – colectare, transport, sortare, tratare şi eliminare). Se specifică 

faptul că deşi un asemenea criteriu este util în dezvoltarea strategiei de gestionare a deşeurilor, 

în formularea politicii de tarifare trebuie să se ţină cont de faptul că venitul multor gospodării 

este sub medie. Cu privire la dificultatea financiară în care se găsesc unele gospodării, de a 

suporta aceste costuri în raport cu veniturile proprii, se impune să se prevadă măsuri în cadrul 

politicii, cu privire la protejarea unor asemenea beneficiari. 

Evaluarea abilităţii globale de plată este realizată în funcţie de venitul mediu pe gospodărie 

din cadrul judetului Arad. Sunt disponibile statistici oficiale referitoare la venitul mediu în 

România şi pentru regiunile importante, determinat prin studii de venit al gospodăriilor. Sunt 

considerate veniturile din diferite surse, cum sunt lichidităţile şi din surse proprii în natură 

(schimb de bunuri, valorificarea legumelor cultivate şi a bunurilor produse în gospodărie, 

etc.). 

O prezentare a veniturilor în Regiunea 5 aplicabile si judetului Arad este realizată în 

următorul tabel. 

95


Tabelul 63. Nivelul veniturilor pentru Regiunea 5 (2004) 

Gospodării de: 

Total 

Regiunea de dezvoltare gospodării Salariaţi Agricultori Şomeri 

Pensionari 

Venitul total - Regiunea 5 

Vest 

Venituri financiare, din care 

Salarii brute si alte drepturi 

salariale 

Venituri din agricultura 

Lei, lunar pe o persoană 

3924074 4683919 3892437 2234283 3464560 

procente 

77,3 84,9 57,4 70,2 70,1 

45,3 75,4 8,5 26,8 18,6 

4,7 0,5 39,8 1,6 3,9 

Venituri din activitati 3,9 0,7 0,4 1,8 0,9 

independente ne-agricole 

Venituri din ajutoare sociale 19,2 5,1 6,5 26,6 43,9 

Venituri din proprietatea 0,5 0,3 - - 0,1 

asupra bunurilor 

Valoarea echivalenta a 

veniturilor de tipul celor 

obtinute de angajati si 3,2 4,7 0,6 3,2 2,1 

beneficiarii ajutoarelor 

sociale 

Valoarea echivalenta a 

consumului de produse 19,5 10,4 42,0 26,6 27,8 

agricole din surse proprii 

Sursa: Anuarul Statistic al României, 2005; 

În scopul prezentei analize se presupune că nivelul viitor al veniturilor va creşte cu rata de 

creştere a PIB-ului în fiecare regiune. Previziuni ale ratelor de creştere a PIB-ului pentru 

perioada 2006-2009 au fost elaborate de Comisia Naţională pentru Prognoză şi sunt 

prezentate în tabelul de mai jos. În tabel mai figureză şi aprecierea că rata anuală de creştere 

după 2009 va scădea la 5%, şi va rămâne constantă în 2011 şi mai departe în fiecare an pentru 

toate judetele. 

96


Tabelul 64. Evoluţia PIB, modificarea % anuală 

Estimările 

Comisia Naţională consultantului, 2009 

pentru Prognoză & mai departe 

2006 2007 2008 2009 2010 2011 

România 6,0 6,2 6,3 6,0 5,5 5,0 

1. NORD - EST 5,8 6,1 6,5 6,0 5,5 5,0 

2. SUD - EST 5,9 5,9 6,2 6,0 5,5 5,0 

3. SUD 6,0 6,0 6,1 6,0 5,5 5,0 

4. SUD - VEST 6,1 5,8 6,0 6,0 5,5 5,0 

5. VEST 5,8 5,7 5,9 6,0 5,5 5,0 

6. NORD - VEST 5,4 5,9 6,2 6,0 5,5 5,0 

7. CENTRU 5,7 5,9 6,0 6,0 5,5 5,0 

8. BUCUREŞTI 6,6 7,1 6,8 6,0 5,5 5,0 

Sursa datelor: Comisia Naţională pentru Prognoză (www.cnp.ro) şi estimările consultantului 

Luând ca punct de referinţă nivelul veniturilor şi ajustându-le PIB-urilor previzionate pentru 

fiecare regiune, poate fi calculat nivelul acceptabil al costurilor lunare pentru gestionarea 

deşeurilor pe fiecare regiune în parte, inclusiv pentru Regiunea 5 din care face parte si judetul 

Arad. 

97


Tabelul 8-1. Puterea de cumpărare în România, EURO pe lună/pe persoană 

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 

Romania 1,47 1,53 1,62 1,72 1,83 1,94 2,05 2,15 2,26 2,37 

1. NORD - EST 1,35 1,38 1,46 1,55 1,65 1,75 1,85 1,94 2,04 2,14 

2. SUD - EST 1,32 1,35 1,43 1,51 1,61 1,70 1,80 1,89 1,98 2,08 

3. SUD 1,34 1,39 1,47 1,56 1,66 1,76 1,85 1,95 2,04 2,14 

4. SUD - VEST 1,38 1,42 1,50 1,59 1,69 1,79 1,89 1,98 2,08 2,18 

5. VEST 1,57 1,66 1,75 1,85 1,96 2,08 2,19 2,30 2,42 2,54 

6. NORD - VEST 1,55 1,59 1,68 1,78 1,89 2,00 2,11 2,22 2,33 2,44 

7. CENTRU 1,53 1,58 1,67 1,77 1,88 1,99 2,10 2,21 2,32 2,43 

8. BUCURESTI 1,91 2,05 2,19 2,34 2,50 2,65 2,80 2,94 3,08 3,24 

Sursa: Anuarul Statistic român şi estimările consultantului 

Pentru Regiunea 5 disponibilitatea lunară de susţinere a creşterii costurilor este de 1.57 euro la 

2.54 euro între anii 2005 şi 2013. 

Ar fi fost ideal să se facă distincţie între nivelul veniturilor şi abilitatea de suport din mediul 

urban şi rural. Din nefericire nu sunt disponibile date cu privire la nivelul veniturilor 

regionale, care să facă distincţie între gospodăriile urbane şi rurale. 

Cea mai importantă sursă de venit pentru gospodăriile din mediul urban îl reprezintă salariul 

şi ajutorul social. Impactul alimentelor produse în mediul privat şi cel al produselor agricole 

au un impact redus asupra venitului total al gospodăriilor urbane (11% din venitul total). 

În mediul rural cea mai importantă sursă de venit o reprezintă activităţile agricole întreprinse 

în gospodărie (în ambele sensuri cel monetar şi în natură); aceste activităţi însumează 45% 

din totalul veniturilor. Alte surse de venit mai sunt salariul si auto-finanţarea (28%) şi ajutorul 

(20%). 

8.2.4 Nivelurile tarifelor deja existente 

În obiectivele prezentului Plan nu se regăseşte inventarierea sistematică a nivelurilor tarifelor 

pentru toţi prestatorii de servicii din Judetul Arad. Oricum în tabelul de mai jos figurează 

câteva exemple de tarife pentru gospodării pentru serviciul de gestionare a deşeurilor, aplicate 

de câţiva prestatori de servicii din cadrul judetului Arad. 

Tarifele aplicate gospodariilor în 2007 se situau între 2.13 – 5.2 RON pe persoană/lună (~0.6 

– 1.42 euro). Acest nivel reprezintă 90% din estimările nivelului abilităţii de suport a tarifelor 

pentru 2007 de 1.55 euro pe persoană/lună pentru gospodăriile cu venit mediu. 

Cu alte cuvinte, având în vedere tarifele din anul 2007, este suportabila creşterea tarifelor cu 

0.5 euro pe persoană pe lună. De asemenea se estimează că veniturile persoanelor vor creşte 

în timp ceea ce va uşura situaţia. 

98


Tabelul 65. Nivelul tarifelor pentru gestionarea deşeurilor în Judetul Arad (2007) 

Localitatea 

Tarif in RON/luna 

Arad 5.25 

Curtici 2.13 

Ineu 2.38 

Lipova 3.5 

Nadlac 4.5 

Sebis 3 

Hasmas 3 

Simand & Siria 2.5 

8.2.5 Impactul investiţiilor asupra tarifelor 

Au fost elaborate predicţii primare ale fluxurilor financiare a investiţiilor pentru gestiunea 

deşeurilor din regiune, având în vedere creşterea incrementală a costurilor pentru investiţii şi 

impactul costurilor de operare. Au fost considerate numai costurile asociate alternativelor 

tehnice analizate in Capitolul 7. 

Trebuie specificat că au fost considerate numai costurile incrementale ale investiţiilor propuse 

pentru o periodă de planificare din 2008-2015, ex. impactul investiţiei suplimentare şi a 

costului de operare (creştere/descreştere) a îmbunătăţirilor regionale în gestionarea deşeurilor. 

Costurile existente asociate serviciilor de gestionare a deşeurilor în cadrul judetului nu 

figureză în analiză şi se presupune a fi constante. 

Predicţiile fluxurilor financiare sunt prezentate în anexa format electronic Anexa 8 -1. 

Analiza poate fi caracterizată după cum urmeză: 

• A fost elaborată pe baza de numerar, ex. se presupune că toate investiţiile şi costurile 

de operare vor fi finanţate prin lichidităţi, imediat ce se ivesc. 

• A fost elaborată în termeni reali, preţurile din 2007 au fost ajustate pe durata de 

programare la valori reale; 

• A fost considerat numai costul suplimentar generat de investiţii pe perioada de 

planificare (cum localizarea diferitelor capacităţi nu se cunoaşte şi nici diferite 

specificaţii tehnice, aceste costuri au fost calculate pe baza unor valori medii ale 

costurilor unitare standard); 

• S-au considerat costurile de O&Î pentru diferite categorii de activităţi: colectare, 

sortare//transfer, trasport şi eliminare la depozitul de deseuri (costurile pentru aceste 

componente au la bază costuri unitare standard). Au fost calculate doar costurile 

suplimentare generate de noile capacităţi; 

• S-a avut în vedere cantitatea de deşeuri estimată a fi generată în regiune, pe durata de 

planificare. 

99


Rezultatul analizei reprezintă un calcul de ansamblu al VNA (Valoarea Actualizata Netă) 

asociată costurilor generate de noile servicii de gestionare a deşeurilor (luând în considerare 

atât investiţiile cât şi costurile O&Î de-a lungul perioadei planificate). 

Deasemenea, sunt calculate atât valorile actualizate pe tonă în perioada de planificare cât şi pe 

persoană/lună. 

Este important de subliniat faptul că această sumă nu este egală cu tariful real aplicabil 

consumatorilor - tariful real aplicabil va reprezenta o funcţie de mai mulţi factori cum ar fi 

condiţiile locale, schemele de finanţare a investiţiilor, performanţa de plată a utilizatorilor 

(gradul de încasare a facturilor), etc. 

VNA al investiţiei pe persoană/lună reprezintă costul mediu total pe persoană/lună al 

investiţiilor de-a lungul perioadei planificate. Dacă presupunem că programul de investiţii 

propus este finanţat in totalitate prin tarifele utilizatorilor, impactul mediu lunar asupra 

tarifelor ar fi de 0,44 Euro pe persoană. Este însă foarte probabil ca acest program de investiţii 

să fie co-finanţat de UE. Presupunând că 80% din sprijinul financiar al UE este direcţionat 

spre investiţii (costul de O&Î este finanţat în totalitate prin tarifele utilizatorilor), impactul 

mediu lunar al programului de investiţii ar fi de 0,21 euro pe persoană ceea ce reprezintă 84% 

din abilitatea de plată a populaţiei. 

Tabelul 66. Impactul investiţiilor asupra tarifului de gestiune a deşeurilor în Judetul Arad (valori medii) 

Rata de actualizare 5% 

VNA a investiţiilor propuse (EURO 1000) (include Investiţia şi 

costurile de operare/întreţinere pe perioada 2008-2015) 17. 179 

VNA a fluxului de deşeuri generate (1000 t) 1.194 

VNA a fluxului de deşeuri colectate (1000 t) 1.126 

Impactul făra finantare UE 

VNA Investiţii/t de deşeuri generate (Euro) 14.4 

VNA Investiţii/t de deşeuri colectate (Euro) 15.3 

VNA al Investiţiei suplimentare necesare/pers şi lună (Euro) 0,44 

Costul suplimentar ca % din limita de suportabilitate 23% 

Tariful necesar ca % din limita de suportabilitate pe durata de 

planificare 97% 

Impact cu finantare UE *) 

Contribuţia UE 80% 

VPN al Investiţiei suplimentare necesare/pers şi lună (Euro) 0,21 

Costul suplimentar ca % din limita de suportabilitate 10% 

Tariful necesar ca % din limita de suportabilitate pe durata de 

planificare 84% 

*) Susţinerea UE poate veni prin intermediul FEDR; în momentul de faţă nu există finanţare asigurată din 

acest fond. 

Trebuie menţionat că valorile calculate reprezintă valori medii pe locuitor care nu au ţinut 

seama de ponderea investiţiilor ce ar trebui alocate familiilor sau firmelor care generează 

deşeuri de tip menajer. De asemenea nu au fost calculate efectele subvenţionării încrucişate 

între diversele categorii de generatori. 

100


Consecinţele tarifare ale investiţiilor propuse se încadrează în anumite limite posibil 

acceptabile în cadrul Judetului Arad. Ar trebui subliniat faptul că aceste calculele, de mai sus 

reprezintă doar costurile investiţiilor propuse pe cap de locuitor şi nu iau în considerare partea 

reală de cheltuieli alocată familiilor sau consecinţele subvenţiilor încrucişate dintre grupurile 

de consumatori.. 

Cum se poate observa din tebelul de mai sus, tarifele corespunzătoare investiţiilor propuse 

rămân sub limita de suportabilitate de 1.5% din venituri. În medie, tarifele necesare pentru 

acoperirea investiţiilor propuse şi a costurilor O&Î reprezintă 97% din limita de 

suportabilitate în cazul absenţei finanţării UE. În cazul susţinerii prin granturi a investiţiilor 

propuse, atunci tariful necesar reprezintă 84% din limita de suportabilitate. 

101



9. Masuri de implementare 

Pentru implementarea unui plan de gestionare a deşeurilor sunt necesare o serie de masuri. 

Fiecare obiectiv prevăzut în plan trebuie să fie susţinut de una sau mai multe măsuri specifice. 

În cele ce urmează sunt prezentate obiective şi măsurile aferente, precum şi responsabilii şi 

termenele de îndeplinire a măsurilor. 

Politica şi cadrul legislativ, aspecte instituţionale 

Obiective 

Dezvoltarea politicii judetene în vederea implementării unui sistem integrat de gestiune a 


Adaptarea şi dezvoltarea cadrului instituţional şi organizatoric în vederea îndeplinirii cerinţelor 

naţionale 

Măsuri Responsabili Termen 

Crearea cadrului organizatoric pentru stabilirea 

orientării judetene în domeniul gestiunii deşeurilor 

şi a instrumentelor de implementare a acesteia 

Realizarea asociatiei de dezvoltare intercomunitara 

la nivelul judetului in vederea realizarii sistemului 

integrat de gestionare a deseurilor 

Realizarea aplicatiei pentru obtinerea de finantare 

prin FEDR in vederea realizarii sistemului integrat 

de gestionare a deseurilor la nivelul judetului 

Constituirea grupului de monitorizare a PJGD, 

format din reprezentanţi ai CJ Arad, APM Arad, 

ARPM Arad si Garda de Mediu si aprobarea 

Ghidulu de monitorizare prin HCJ 

Realizarea raportului de monitorizarea a PJGD 

Asigurarea de personal suficient şi bine pregătit 

profesional in domeniul gestionarii deseurilor şi 

dotări corespunzătoare la toate nivelele, atât în 

sectorul public, cât şi în sectorul privat 

CJ Arad 2008 

CJ Arad 2008 

CJ Arad 2008 

CJ Arad 2008 

Grup de monitorizare 

PGJD 

CJ Arad 

Consiliile Locale 

In primul 

trimestru al 

fiecarui an 

incepand cu 

2009 

2008 

102


Informarea şi conştientizarea publicului şi a părţilor implicate 

Obiectiv 

Promovarea unui sistem de informare, conştientizare şi motivare a publicului şi a tuturor părţilor 

implicate în procesul de gestionare a deşeurilor din judetul Arad 


Organizarea de campanii de constientizare pentru 

publicul tinta (autoritatile administratiei publice 

locale si cetateni) cu privire la masurile de 

implementare prevazute in PJGD 

CJ Arad 

APM Arad 

permanent 

Organizarea şi susţinerea de campanii de informare 

şi conştientizare a publicului privind prevenirea 

generării deşeurilor şi colectarea separata a 

deşeurilor municipale generate (deseuri reciclabile, 

DEEE, deseuri biodegradabile municipale, deseuri 

voliminoase, deseuri periculoase) 

Realizarea de seminarii de instruire pentru 

municipalităţi în vederea familiarizării cu opţiunile 

tehnice şi administrative de creştere a 

reciclării/valorificării 

CJ Arad 

Autoritatile 

administratiilor 

publice 

locale/operatorii de 

salubrizare 

CJ Arad 

APM Arad 

permanent 

permanent 

103


Date si informaţii privind gestionarea deşeurilor 

Obiectiv 

Obţinerea de date şi informaţii complete şi corecte, care să corespundă cerinţelor de 

raportare la nivel naţional şi european 


Îmbunătăţirea sistemului judetean de colectare, 

prelucrare, analizare şi validare a datelor şi 

informaţiilor referitoare la generarea şi gestionarea 


Realizarea de măsurători privind compoziţia, 

precum şi determinarea indicatorului de generare a 

deşeurilor menajere pentru mediul urban şi rural 

Realizarea de întâlniri de informare cu societăţile 

implicate în gestionarea deşeurilor privind modul 

de raportare a datelor privind deşeurile 

Colectarea datelor privind deşeurile din construcţii 

şi demolări 

Monitorizarea cantităţii de deşeuri voluminoase si a 

deseurilor pericloase colectate şi raportarea datelor 

la APM-uri 

APM Arad 

Operatorii de 

salubrizare 

Agenţii de 

salubritate, 

Operatorii 

depozitelor de deşeuri 

APM Arad 

Consiliile Locale, 

APM Arad 

Consiliile locale şi 

operatorii de 

salubrizare 

2008 

în fiecare 

anotimp 

permanent 

permanent 

permanent 

104


Colectarea şi transportul deşeurilor 

Obiective 

Îmbunătăţirea/dezvoltarea unui sistem integrat de colectare şi transport a deşeurilor 

Extinderea sistemului de colectare a deşeurilor astfel încât în anul 2009 aria de 

acoperire să fie de 100 % în mediul urban şi minim 90 % în mediul rural 


Crearea de instrumente economice pentru 

susţinerea şi extinderea sistemului de colectare a 

deşeurilor menajere în mediul urban şi rural astfel 

incat in anul 2009 aria de acoperire sa fie de 100 % 

in mediul urban si de 90 % in mediul rural 

Licentiere ANRSCUP a tuturor agentilor de 

salubrizare din judet 

Asigurarea transportului deseurilor colectate din 

mediul rural si din localitatile Pecica si Santana 

catre depozitul sau statia de transfer cea mai 

apropiata 

Adoptarea de măsuri cu caracter administrativ în 

vederea realizării eficiente a colectării separate a 

deşeurilor, conform prevederilor legale in vigoare 

Realizarea si exploatarea in orase de puncte de 

colectare deseurilor reciclabile, a DEEE-urilor si a 

deseurilor voluminoase 

Modernizarea sistemelor actuale de colectare si 

transport 

CJ Arad 

Autoritatile 


locale 

Autoritatile 


locale 

Autoritatile 


locale 

Autoritatile 


locale 

Garda de mediu 

Autoritatile 


locale 

Autoritatile 


locale 

2008 

2009 

Incepand 

2009 

permanent 

2009 

permanent 

cu 

105


Deşeuri de ambalaje 

Obiective 

Prevenirea producerii deşeurilor de ambalaje 

Atingerea ţintelor de valorificare materială şi energetică a deşeurilor de ambalaje în 

conformitate cu prevederile legislative 


Implementarea unui sistem de colectare separata a a 

deseurilor de hartie si carton astfel incat sa se 

asigure colectarea: 

Autoritatile 


locale 

− a cel putin 2.000 tone 2008 


2013 

− a cel putin 2.600 tone 

Deseurile de hartie si carton se vor colecta de 

preferinta separat, fie individual (din usa in usa), 

fie prin containere stradale sau puncte de colectare 

Colectarea separata a urmatoarelor cantitati de Autoritatile 

deseuri de ambalaje de plastic: 


locale 




2013 

Colectarea separata a deseurilor de plastic se va 

face de preferinta in amestec cu deseurile metalice, 

deseurile compozite si eventual deseurile de sticla 

Colectarea separata a urmatoarelor cantitati de 

deseuri de ambalaje de sticla: 




Deseurile de sticla se vor colecta acolo unde este 

posbil separat fie (din usa in usa), fie prin 

containere stradale sau puncte de colectare 

Colectarea separata a urmatoarelor cantitati de 

deseuri de ambalaje metalice: 

− a cel putin 850 tone 

− a cel putin 950 tone 


Colectarea separata a deseurilor metalice se va 

face de preferinta in amestec cu deseurile de 

plastic, compozitle si eventual deseurile de sticla 

Asigurarea ca intreaba cantitate a deseurilor 

reciclabile, in special a deseurilor de ambalaje 

rezultate din comert, industrie si institutii este 

colectata separat si este transmisa spre 

rciclare/valorificare 

Autoritatile 


locale 

Autoritatile 


locale 

Garda de mediu 

2008 

2011 

2013 

2008 

2011 

2013 

permanent 

106


Deşeuri biodegradabile municipale 

Obiective 

Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate în conformitate 

cu prevederile legislative 


Promovarea şi stimularea compostării individuale 

în gospodării şi/sau pe platforme 

Realizarea unui sistem de compostare a deşeurilor 

verzi (deşeuri din parcuri, grădini şi pieţe) 

Asigurarea compostării întregii cantităţi de deşeuri 

biodegradabile rezultate din parcuri, grădini 

(inclusiv deşeurile din cimitire) şi pieţe 

Interzicerea la depozitare a deşeurilor organice pure 

(deşeuri din parcuri, grădini, cimitire, pieţe) 

Asigurarea capacităţilor si tratarea a minim 20.000 t 

deşeuri biodegradabile la nivelul judetului 

Asigurarea capacităţilor si tratarea a minim 45.000 t 

deşeuri biodegradabile la nivelul judetului 

Stabilirea unui concept pentru taxa de depozitare a 

deşeurilor biodegradabile municipale şi aplicarea 

acestuia în zonele unde alternativele de tratare a 

acestor tipuri de deşeuri deja există 

Autoritatile 


locale 

CJ Arad 

Autoritatile 


locale 

Autoritatile 


locale 

Autoritatile 


locale 

CJ Arad 

Autoritatile 


locale 

CJ Arad 

Autoritatile 


locale 

CJ Arad 

Autoritatile 


locale 

Permanent 

Începând 

2008 

Începând 

2008 

Începând 

2008 

2010 

2013 

Începând 

2008 

cu 

cu 

cu 

cu 

107


Staţii de transfer şi depozite 

Obiectiv 

Eliminarea deşeurilor în conformitate cu cerinţele legislaţiei în domeniul gestiunii 

deşeurilor în scopul protejării sănătăţii populaţiei şi a mediului 


Inchiderea celor doua depozite din municipiual 

Arad (din Campul Linistii si Strada Poetului), care 

au incetat activitatea din anul 2003 

Sistarea activităţii de depozitare în depozitele 

urbane neconforme din localitatile Nadlac si 

Curtici 

Inchiderea depozitelor din localitatile Nadlac si 

Curtici, conform prevederilor legale in vigoare 

Închiderea şi ecologizarea celor 111 spaţii de 

depozitare din mediul rural si a depozitelor 

neconforme (pentru care nu s-a solicitat perioada 

de tranzitie) din localitatile Pecica si Santana 

Asigurarea transportului deşeurilor corelat cu 

închiderea depozitelor neconforme si a spatiilor de 

depozitare din mediul urban 

Clarificarea situatiei a actualului spatiu de 

depozitare a deseurilor din orasul Sebis, care nu 

detine autorizatie de mediu 

Deşeuri periculoase din deşeurile municipale 

Primaria 

Municipiului Arad 

Autoritatile 


locale şi Operatorii 

de depozite 

Autoritatile 


locale şi Operatorii 

de depozite 

Autoritatile 


locale 

Autoritatile 


locale 

CJ Arad si Primaria 

Sebis 

2008 

Cel tarziu in 

2012 

Cel tarziu in 

2014 

Până la 

16.07.2009 

Începând cu 

2008 

2008 

Obiectiv 

Gestionarea corespunzătoare cu respectarea principiilor strategice şi a minimizării 

impactului asupra mediului şi sănătăţii umane 


Implementarea unui sistem de colectare separată a 

deşeurilor periculoase din deşeurile municipale, 

conform prevederilor legale 

Tratarea corespunzatoare, in instalatii autorizate, a 

deseurilor periculoase municipale colectate separat 

Eliminarea deseurilor periculoase municipale in 

instalatii autorizate 

Autoritatile 


locale 

Autoritatile 


locale 

Autoritatile 


locale 

Începând 

2008 

permanent 

permanent 

cu 

108


Deşeuri de echipamente electrice şi electronice 

Obiectiv 

Crearea unui sistem eficient de colectare a DEEE, valorificarea DEEE colectate cu 

atingere ţintelor prevăzute de legislaţie, conştientizarea populţtiei privind necesitatea 

colectării selective a acestei categorii de deşeuri 


Crearea unui sistem de colectare separata a DEEE 

de la gospodariile particulare care sa asigure 

colectarea anuala a cel putin 1.800 tone 

Colectarea DEEE din gospodăriile populaţiei de 

catre operatorii de salubrizare si informarea 

permanenta a populatiei privind calendarul de 

colectare a acestor tipuri de deseuri 

Operatorul economic (S.C. REMAT S.A.) care 

opereaza punctele de colectare in judetul Arad 

trebuie sa incheie contract cu organizatiile 

colective ale producatorilor, prin care se obliga se 

indeplineasca obligatiile legale privind colectarea 

tuturor tipurilor de DEEE provenite de la 

gospodariile particule si transportarea acestora la 

instalatii de tratare autorizate in vederea atingerii 

tintelor anuale de reciclare/valorificare 

Preluarea DEEE de la punctele municipale de 

colectare şi asigurarea reciclării/valrificarii acestora 

cu atingerea ţintelor din HG 448/2005 

Desfăşurarea de campanii de informare şi 

conştientizare a populatiei privind colectarea 

separata a DEEE 

Producatorii de 

DEEE 

Autoritatile 


locale 

Autoritatile 


locale 

CJ Arad 

Autoritatile 


locale 

Producătorii sau 

organizaţiile 

colective 

CJ 

Autoritatile 


locale 

Organizatiile 

colective ale 

producatorilor 

APM Arad 

2008 


ianuarie 2008 

permanent 

permanent 

permanent 

109


Vehicule scoase din uz 

Obiectiv 

Reutilizarea şi valorificarea componentelor 


Preluarea de la ultimul deţinător a vehiculelor pe 

care le-au introdus pe piaţă, atunci când acestea 

devin vehicule scoase din uz 

Intretinerea corespunzatoare a punctelor de 

colectare si transmiterea VSU colectate catre 

tratare in vederea atingerii tintelor 

Pastrarea evidentei privind VSU colectate in 

functie de anul de fabricatie 

Producătorii de 

vehicule 

Operatorii punctelor 

de colectare 

Operatorii punctelor 

de colectare 

permanent 

permanent 

permanent 

Deşeuri din construcţii şi demolări 

Obiectiv 


impactului asupra mediului şi a sănătăţii umane 


Elaborarea unui plan privind gestionarea deşeurilor 

din construcţii şi demolări 

Colectarea separată a deşeurilor pe deşeuri 

periculoase şi deşeuri nepericuloase 

Crearea de capacităţi de tratare şi valorificare 

Asigurarea de capacităţi de eliminare a deşeurilor 


Interzicerea depozitării necontrolate a deşeurilor 


CJ Arad 

Autoritatile 


locale 

APM Arad 

Persoanele fizice şi 

agenţii economici 

generatori 

Autoritatile 


locale 

Autoritatilea 

dministratiei publice 

locale 

Autoritatile 


locale 

2008 

Începând 

2008 

Începând 

2008 

permanent 

permanent 

cu 

cu 

110


Nămoluri de la staţii de epurare orăşeneşti 

Obiectiv 


impactului asupra mediului şi sănătăţii umane 


Prevenirea eliminării ilegale şi a deversării în apele 

de suprafaţă 

Promovarea prioritară a valorificării în agricultură 

în condiţiile respectării prevederilor legislative 

Promovarea tratării prin presare/deshidratare în 

vederea co-incinerarii 

Operatorii staţiilor de 

epurare 


epurare 


epurare 

permanent 

permanent 

permanent 

111


10. Sistemul de monitorizare 

Monitorizarea Planului Judetean pentru Gestionarea Deşeurilor urmareste progresul în 

realizarea obiectivelor şi măsurilor cuprinse în Plan. 

Monitorizarea PJGD include in principal: 

• monitorizarea anuală a obiectivelor şi ţintelor din PRGD; 

• monitorizarea factorilor relevanti pentru prognoza; 

• evaluări asupra progresului înregistrat în atingerea obiectivelor şi ţintelor; 

• identificarea întârzierilor, piedicilor şi deficienţelor intampinate in identificarea planului; 

• recomandare de acţiuni pentru îmbunătăţirea implementării planului. 

Monitorizarea anuala a obiectivelor si tintelor se va realiza cu ajutorul indicatorilor de 

monitorizare. Indicatorii de monitorizare trebuie sa fie cuantificabili. Vor fi stabiliti atat 

indicatori generali, care arata progresul general al sistemul de gestionare a deseurilor la 

nivelul judetului, si indicatori asociati obiectivelor. 

Raportul de monitorizare va fi intocmit anual, in primul trimestru al anului, incepand cu 2009. 

Responsabili intocmirii raportului d emonitorizare revine Grupului de monitorizare, care este 

format din reprezentanti ai Consiliului Judetean Arad, ai APM Arad si ai Garzii de Mediu – 

Comisariatul Judetean Arad. 

In conformitate cu contractul incheiat cu CJ Arad, consultantul va elabora „Ghidul privind 

monitorizarea implementarii PJGD”. In cadrul acestui ghid vor fi definiti toti indicatorii de 

monitoritorizare, atat cei generali, cat si cei asociati obiectivelor. De asemenea, Ghidul va 

descrie regulamentul de organizare si functionare a Grupului de monitorizare. 

„Ghidul privind monitorizarea implementarii PJGD” va fi aprobat prin Hotarare a Consiliului 

Judetean si va sta la baza monitorizarii si elaborarii Rapoartelor de monitorizare pentru toata 

perioada de planificare. 

112

plan judetean de gestionare a deseurilor, judetul arad - Consiliul ...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?