Manual utilizator Slope - GeoStru Software
Manual utilizator Slope - GeoStru Software Manual utilizator Slope - GeoStru Software
145 Slope 1 0 a p y r 0 1 a p x r 0 0 1 cos sin 0 sin cos 0 0 0 1 K n 0 0 0 K 0 s 0 0 K cos sin 0 sin cos 0 0 0 1 (13) Fãcând referire la Ec. 12, pentru fiecare fâsie putem scrie cele trei ecuatii de echilibru a fortelor si momentelor, obtinând un sistem de 3 × N ecuatii, pentru N fâsii, fiind exprimat ca: f G u (14) { f } : e st e c om pusã din f x , f y si m , pe nt ru fie c are fâsie { u } : e st e c om pusã din u x , u y e d w , pe nt ru fie c are fâsie [G]: e st e m at ric e a de rigidit at e t ot alã Deci pentru fiecare fâsie avem sase variabile, fortele de masã f x , f y si m , deplasãrile u x , u y si rotatia w, dintre care trei sunt cunoscute, adicã f x si m sunt egale cu zero. Rezolvând sistemul 3 × N ecuatii se gãsesc cele 3 x N necunoscute. O datã aflate deplasãrile baricentrului fiecãrei fâsii, prin intermediul ecuatiei 3 se pot afla alungirile resorturilor între douã fâsii adiacente. De la aceste alungiti, prin intermediul relatiilor forte-alungiri (Ec. 4 si 9), se pot afla fortele normale si tangentiale. Se pot afla de asemenea tensiunile normale n si tangentiale s ce actioneazã pe fiecare interfatã a celor douã fâsii, împãrtind fortele aflate cu aria interfetei, si anume: s n Fn L Fs L (15) (16) 8 QSIM 8.1 Introducere Programul permite efectuarea analizei stabilitãtii taluzurilor în conditii dinamice cu metoda Newm ark. © GeoStru Software-Slope 8.0.1
QSIM 146 Conform acestei metode taluzul este schematizat ca un bloc rigid ce alunecã pe un plan înclinat; deplasarea ia nastere când acceleratia orizontalã depãseste valoarea criticã kc calculatã cu analiza pseudo-staticã. Când acceleratia terenului revine sub valoarea criticã deplasarea se realizeazã cu acceleratie nulã. QSIM permite calculul evolutiei deplasãrilor si vitezelor în faza seismicã si deplasarea maximã permanentã, fiind posibilã si generarea accelerogramelor artificiale de proiectare. Programul permite: Importul accelerogramelor din orice fisier extern Integrarea în generarea automatã a accelerogramelor de proiectare Calculul spectrului de rãspuns al accelerogramei de proiectare Calculul spectrelor de rãspuns de normativã la starea limitã ultimã SLU, pentru starea limitã de daunã SLD si pentru starea limitã de elasticitate, orizontale si verticale Suprapunerea spectrului de rãspuns al accelerogramei de proiectare si a spectrului de normativã pentru stabilirea compatibilitãtii Restituie diagramele acceleratiilor, viteza si deplasãrile Se pot printa si exporta toate graficele Vezi si Generare accelerogramã 146 8.2 Generare accelerogramã Generarea accelerogramei Actiunea seismicã ce se manifestã într-un sit generic este caracterizatã în mod complet dacã se cunosc evolutia în timp, viteza si deplasãrile terenului. Este evident cã o cunoastere a acestui detaliu nu poate fi obtinutã doar pe baza parametrilor macroseismici, precum magnitudine M si pozitie focalã R. Aceste douã mãrimi, pe lângã faptul cã sunt de naturã fizico-empiricã (spre deosebire de mãrimile derivate din acestea, care sunt în întregime fizice), nu disting particularitãtile diferitelor mecanisme ce pot genera evenimentul seismic. În plus, efectul local este profund influentat de conditiile geologice si morfologice ale portiunii de scoartã traversatã de unde, si de conditiile stratigrafice si geotehnice proprii sitului. Pe de altã parte, la starea actualã de cunoastere cei doi parametrii macroseismici sunt unicii pentru care se poate obtine un grad de informatie concretã de utilizat pentru analiza de risc seismic. Pentru a defini miscarea seismicã localã este necesar sã apelãm la scheme simplificate, în care parametrii macroseismici sunt completati cu informatii de naturã empiricã (prelucrãri statistice despre înregistrãri seismice trecute) sau, în lipsa acestora, cu element ebazate pe consideratii adecvate datelor specifice ale problemei: distanta potentialelor surse, caracteristici locale ale terenului, etc. Un model simplificat al miscãrii seismice locale (ex. istoricul acceleratiilor) cu un numãr adecvat de situatii concrete, este reprezentat de expresia: © GeoStru Software-Slope 8.0.1
- Page 97 and 98: SLOPE 94 - T M AX este întreaga du
- Page 99 and 100: SLOPE 96 criteriului de cedare Coul
- Page 101 and 102: SLOPE 98 normale totale sunt unifor
- Page 103 and 104: SLOPE 100 Ac t iuni pe fâsia i c o
- Page 105 and 106: SLOPE 102 Calc ulul fac t orului de
- Page 107 and 108: SLOPE 104 actioneazã pe suprafata
- Page 109 and 110: SLOPE 106 Se presupune cã în abse
- Page 111 and 112: SLOPE 108 Ac t iuni pe fâsia i c o
- Page 113 and 114: SLOPE 110 Ac t iuni pe fâsia i c o
- Page 115 and 116: SLOPE 112 - Ky sunt luate ca orizon
- Page 117 and 118: SLOPE 114 4.18.2.2 FEM Pentru bazel
- Page 119 and 120: SLOPE 116 118(12), 1889-1905 [26] C
- Page 121 and 122: SLOPE/M.R.E. 118 Re pre ze nt are s
- Page 123 and 124: SLOPE/M.R.E. 120 Lungimea de ancora
- Page 125 and 126: SLOPE/M.R.E. 122 5.1.5 Lungime înd
- Page 127 and 128: SLOPE/M.R.E. 124 5.2.1 Împingerea
- Page 129 and 130: SLOPE/M.R.E. 126 înclinatie a tere
- Page 131 and 132: SLOPE/M.R.E. 128 În terenurile cu
- Page 133 and 134: SLOPE/M.R.E. 130 aplicatã rezultan
- Page 135 and 136: SLOPE/M.R.E. 132 Pe lângã factori
- Page 137 and 138: SLOPE/M.R.E. 134 De finit ia ge om
- Page 139 and 140: SLOPE/M.R.E. 136 M at e riale c e d
- Page 141 and 142: SLOPE ROCK 138 metodã se poate des
- Page 143 and 144: SLOPE/DEM 140 Resorturile transvers
- Page 145 and 146: SLOPE/DEM 142 cu comportamentul Win
- Page 147: SLOPE/DEM 144 unde: K n K n x L; K
- Page 151 and 152: QSIM 148 9 Comenzi de shortcut Bara
145<br />
<strong>Slope</strong><br />
1<br />
0<br />
a p<br />
y<br />
r<br />
0<br />
1<br />
a p<br />
x<br />
r<br />
0<br />
0<br />
1<br />
cos<br />
sin<br />
0<br />
sin<br />
cos<br />
0<br />
0<br />
0<br />
1<br />
K<br />
n<br />
0<br />
0<br />
0<br />
K<br />
0<br />
s<br />
0<br />
0<br />
K<br />
cos<br />
sin<br />
0<br />
sin<br />
cos<br />
0<br />
0<br />
0<br />
1<br />
(13)<br />
Fãcând referire la Ec. 12, pentru fiecare fâsie putem scrie cele trei ecuatii de<br />
echilibru a fortelor si momentelor, obtinând un sistem de 3 × N ecuatii, pentru N<br />
fâsii, fiind exprimat ca:<br />
f<br />
G<br />
u<br />
(14)<br />
{ f } : e st e c om pusã din f x , f y si m , pe nt ru fie c are fâsie<br />
{ u } : e st e c om pusã din u x , u y e d w , pe nt ru fie c are fâsie<br />
[G]: e st e m at ric e a de rigidit at e t ot alã<br />
Deci pentru fiecare fâsie avem sase variabile, fortele de masã f x<br />
, f y<br />
si m ,<br />
deplasãrile u x<br />
, u y<br />
si rotatia w, dintre care trei sunt cunoscute, adicã f x<br />
si m sunt<br />
egale cu zero.<br />
Rezolvând sistemul 3 × N ecuatii se gãsesc cele 3 x N necunoscute.<br />
O datã aflate deplasãrile baricentrului fiecãrei fâsii, prin intermediul ecuatiei 3 se<br />
pot afla alungirile resorturilor între douã fâsii adiacente. De la aceste alungiti, prin<br />
intermediul relatiilor forte-alungiri (Ec. 4 si 9), se pot afla fortele normale si<br />
tangentiale. Se pot afla de asemenea tensiunile normale<br />
n si tangentiale s ce<br />
actioneazã pe fiecare interfatã a celor douã fâsii, împãrtind fortele aflate cu aria<br />
interfetei, si anume:<br />
s<br />
n<br />
Fn<br />
L<br />
Fs<br />
L<br />
(15)<br />
(16)<br />
8 QSIM<br />
8.1 Introducere<br />
Programul permite efectuarea analizei stabilitãtii taluzurilor în conditii dinamice cu<br />
metoda Newm ark.<br />
© <strong>GeoStru</strong> <strong>Software</strong>-<strong>Slope</strong> 8.0.1
Change language