Manual utilizator Slope - GeoStru Software

SLOPE/DEM 140
Resorturile transversale cedeazã când se ajunge la rezistenta m axim ã de
forfecare si se disting douã tipuri de comportamente diferite: teren fragil si teren
nefragil. Pentru teren fragil rezistenta maximã a resorturilor este datã de:
p c p n tan
p
În timp ce rezistenta rezidualã:
r cr
n tan
r
Pentru simplificare în analiza de mai jos s-a presupus cã dupã ce se ajunge la
rezistenta maximã, rezistenta terenului se trece la valoarea rezistentei reziduale.
Pentru teren nefragil rezistenta nu se reduce pentru deformãri mari la forfecare,
deci rezistenta rezidualã este egalã cu cea maximã.
Formularea metodei expuse are la bazã o cercetare anterioarã a lui Chang si
M istra asupra mecanicii discretelor deosebite.
Luându-se u i a , u i b , e w a , w b astfel încât acestea sã reprezinte deplasarea si
respectiv rotatia fâsiilor A si B, se ia punctul P care este punctul mediu a interfetei
dntre cele douã fâsii, dupã cum se vede în Fig. 7.1.1. Fiind r i
ap
vectorul ce uneste
baricentrul fâsiei A cu punctul P, deplasarea fâsiei B fatã de fâsia A, în punctul P
este exprimatã ca:
p
x
p
y
p
1
0
0
0
1
0
b p
ry
b p
x
r
1
u
u
b
x
b
y
b
1
0
0
0
1
0
a p
ry
a p
x
r
1
u
u
a
x
a
y
a
3
Dacã fâsia B este imobilã, valorile lui u x b , u y b , si w b se iau egale cu zero.
Luâm n
p
i
astfel încât acesta sã fie vectorul normal pe fata fâsiei A în punctul P,
spre interior definit de n
p
i
= (cosa , sina ) unde a este unghiul dintre axa X si
vectorul n p i
. Vectorul s p i
, perpendicular pe vectorul n p i
, va fi definit de s
p
i
= (-
sina, cosa ).
© GeoStru Software-Slope 8.0.1