Ministere - Institutul Social Democrat "Ovidiu Sincai"

Buletin
såptåmânal PSD
Newsletter
Anul III, nr. 30 (119)
1 - 7 august 2003
Realizat de Institutul Social Democrat „Ovidiu ªincai“
¿i Departamentul Comunicare ¿i Tehnologia Informa¡iei al PSD
Rubrici
Rela¡ii
externe
PSD
Sediul central
Palatul
Parlamentului
Palatul
Victoria
Sumar
! Conferin¡å de preså a domnului Adrian Nåstase, prim-ministru al României,
dupå participarea la Reuniunea ¿efilor de guvern din Europa de Sud-Est
(Salzburg, 31 iulie 2003) ........................................2
! Interven¡ia domnului Adrian Nåstase, primul ministru al României,
la conferin¡a de preså comunå a primilor mini¿trii participan¡i la Reuniunea
„Stabilitate în Europa de Sud-Est“ în secolul XXI (Salzburg, 30-31iulie 2003) ....4
! Interviul acordat de primul ministru al României, domnul Adrian Nåstase,
cotidianului „Die Presse“ (Salzburg, 31 iulie 2003) ......................5
! Declara¡ii de preså comune ale domnilor Adrian Nåstase, prim-ministru
al României, ¿i Hans Eichel, ministru federal al Finan¡elor din Republica Federalå
Germania, dupå semnarea contractului între CEC S.A. - România ¿i Bayerisch
Landesbausparkasse (LBS), privind înfiin¡area Casei de Economii pentru Domeniul
Locativ (Bucure¿ti, Palatul Victoria, 1 august 2003) ......................7
! Declara¡ii de preså comune ale domnilor Adrian Nåstase, prim-ministru
al României, ¿i Neven Mates, negociator ¿ef al FMI pentru România (Bucure¿ti,
Palatul Victoria, 1 august 2003) ...................................8
! Interviu acordat de cåtre domnul prim-ministru Adrian Nåstase
publica¡iei„Moneda Unica“ Spania (25 iulie 2003) ......................10
! PD încearcå så abatå aten¡ia opiniei publice ......................12
! În aten¡ia Directorului cotidianului Evenimentul Zilei . ................12
Ministere
! Declara¡ii nefondate .......................................13
! ¥ntâlnirea doamnei Hildegard Puwak cu reprezentantele Organiza¡iei
de femei PSD din jude¡ul Tulcea ..................................13
! Anchetå pe linie de partid. ..................................13
! Guvernul României condamnå atentatul din Osetia de Nord. ...........14
! Ministere ...............................................15
Curier
jude¡ean
! Curier jude¡ean ..........................................30
Newsletter – PSD, nr. 30 (119), 1-7 august 2003 1

Eveniment
Conferin¡å de preså a domnului Adrian Nåstase, prim-ministru al României,
dupå participarea la Reuniunea ¿efilor de guvern din Europa de Sud-Est
(Salzburg, 31 iulie 2003)
Discu¡ia care a avut loc aståzi este, de fapt, urmare a unei
ini¡iative a cancelarului Wolfgang Schüssel, de anul trecut, a
doua reuniune a ¿efilor de guverne din zona sud-est europeanå.
Aceastå reuniune are loc dupå summit-ul de la Salonic
al Uniunii Europene, care a adoptat o declara¡ie privind Balcanii
de vest, declara¡ie care a trecut, oarecum, neobservatå,
inclusiv în România. Aceastå declara¡ie aratå foarte clar cå
existå o secven¡ialitate a politicii Uniunii Europene în ceea ce
prive¿te zonele din afara spa¡iului tradi¡ional. Dupå cele 10
¡åri candidate care vor intra anul viitor în Uniunea Europeanå,
dupå intrarea României ¿i Bulgariei în 2007, sigur cå va trebui
pregåtit momentul viitor. Momentul viitor va fi, fårå îndoialå,
o concentrare a aten¡iei spre zona Balcanilor de vest, spre zona
fostelor republici iugoslave ¿i spre zona Albaniei. Croa¡ia face
deja eforturi foarte mari pentru a încerca så intre în acela¿i val,
în acela¿i grup cu România ¿i Bulgaria.
Dar, în afarå de Croa¡ia, chiar ¿i celelalte ¡åri încearcå så
recupereze, Serbia, în special, iar, pe de altå parte, Uniunea Europeanå
este interesatå så completeze spa¡iul gol de pe harta
Europei din punctul de vedere al extinderii europene. Acest
moment de la Salonic are foarte multe repercusiuni în ceea ce
prive¿te investi¡iile în zonå, în ceea ce prive¿te aranjamentele
bilaterale între Uniunea Europeanå ¿i fiecare din aceste ¡åri, în
ceea ce prive¿te cooperarea zonalå, cooperarea regionalå.
În aceastå diminea¡å am avut un mic dejun de lucru cu un
grup de oameni de afaceri care formeazå Business Advisors
Council, un consiliu de consultan¡å al oamenilor de afaceri în
cadrul Pactului de Stabilitate ¿i ei au venit ¿i mi-au spus câteva
dintre concluziile lor privind proiectele viitoare ¿i dificultå¡ile
pe care le întâmpinå în unele dintre ¡åri. Sigur, aici,
între ¡årile din acest grup existå anumite diferen¡e ¿i nu se mai
poate vorbi de omogenitate din punct de vedere al rela¡iilor cu
Uniunea Europeanå. România ¿i Bulgaria intrå deja în grupul
¡årilor care sunt aproape pregåtite pentru finalizarea negocierilor.
Celelalte ¡åri nici nu le-au început încå. De aceea, este
vorba de abordåri oarecum diferite în planul rela¡iilor cu
fiecare din aceste ¡åri, iar, pe de altå parte, este nevoie, ¿i din
punctul nostru de vedere, så ob¡inem avantaje dintr-o situa¡ie
geograficå datå ¿i pe care n-o putem schimba. Zona sud-est
europeanå poate så reprezinte un avantaj, un argument suplimentar
pentru noi, în condi¡iile în care zona este pa¿nicå, deci
nu mai apar conflicte.
În al doilea rând, în måsura în care fiecare ¡arå î¿i rezolvå
problemele de tranzi¡ie: solu¡ionarea problemelor de proprietate,
implementarea mecanismelor economiei de pia¡å, statut
politic stabil, deci stabilitate politicå internå, cu mecanismele
de alegeri respective. Sunt înså încå douå zone pe care trebuie
så le privim cu aten¡ie: Bosnia-Her¡egovina ¿i Kosovo, pânå la
urmå, un fel de protectorate într-o zonå care este foarte apropiatå
de noi. Situa¡ia politicå este stabilå, dar nu este complet
stabilizatå în regiune.
De aceea, ¿i din acest punct de vedere, avem interesul så
urmårim cu aten¡ie evolu¡iile pe problemele de securitate ¿i în
domeniul politic în rela¡ia cu Uniunea Europeanå, inclusiv din
aceste motive. Apoi, din punct de vedere economic, este clar
cå nici una dintre ¡årile noastre nu prezintå o pia¡å proprie atât
de importantå încât så justifice investi¡ii majore din partea
marilor companii interna¡ionale.
În aceste condi¡ii, aranjamentele juridice pe bazå de comer¡
liber, acordurile de comer¡ liber între ¡årile noastre într-o
re¡ea foarte complexå de reglementåri vor ajuta la implantarea
unora dintre aceste companii în zona noastrå, în a¿a fel încât
ele så desfå¿oare în jur desfacerea produselor ¿i acest lucru
l-am aråtat foarte clar ¿i m-a bucurat faptul cå domnul cancelar
Schüster a men¡ionat acest lucru.
Noi nu avem inten¡ia så facem curat în caså doar pentru a
transforma zona noastrå într-o pia¡å interesantå pentru investitorii
din afarå. Am dat exemplul României care, practic, cu ¡årile
participante aici la aceastå reuniune are un comer¡ reprezentând
doar 2% din comer¡ul total al României, ceea ce aratå
cå intra-regiune comer¡ul nu func¡ioneazå încå bine. Putem så
vedem, de asemenea, cå investi¡iile dintr-o ¡arå în alta din
aceastå regiune sunt foarte mici. Noi discutåm acum despre
felul în care investesc al¡ii în ¡årile noastre, dar nu am reu¿it
încå så trecem la ideea de a crea ¿i actori sub-regionali economici
puternici, prin fuziuni, prin colaboråri între întreprinderile,
societå¡ile din ¡årile noastre.
Toate aceste lucruri sunt legate de evolu¡iile din fostele
republici iugoslave, de faptul cå acolo sunt încå unele probleme
politice de rezolvat, sunt încå de luat unele måsuri ¿i
atunci aceste ¡åri mai curând discutå cu marii investitori stråini,
cu marile companii care vin sprijinite de guvernele lor ¿i,
în acest context, sigur cå schimburile noastre directe cu aceste
¡åri nu s-au dezvoltat pânå acum foarte bine, ceea ce am
discutat de altfel.
Am dat exemplul rela¡iilor economice cu Serbia de anul
trecut, care au scåzut cu 20%, în condi¡iile în care comer¡ul
nostru exterior s-a dezvoltat cu toate ¡årile la nivel de 30, 40,
50%, cu unele ¡åri s-a dublat în aceastå perioadå, datoritå unor
elemente care ¡in de faptul cå nu am reu¿it încå så facem un
fine tuning, så punem la punct mecanismele de comer¡ ¿i cele
economice, încå, comer¡ul bilateral suferå. Aceste lucruri trebuie
så le rezolvåm ¿i în cadrul unor întâlniri de acest gen, dar
ele trebuie så ne dea de gândit ¿i în ceea ce prive¿te func¡ionarea
regiunii ca atare. Sigur cå nu mai putem så creåm o nouå
CEFTA pentru zona de sud-est europeanå ¿i nu aceasta este
inten¡ia, pentru cå nici nu ar dura ¿i nici nu ar avea relevan¡å.
Dar este important, pe de altå parte, så în¡elegem cå o competi¡ie
care nu ¡ine seama de nevoia de coordonare a unor
proiecte ne va face så pierdem, fiecare în parte. M-am referit
la coridoarele de transport. Existå o båtålie teribilå între ¡årile
din aceastå regiune pe unde så treacå drumurile europene.
Existå o båtålie teribilå ¿i o competi¡ie deosebitå pe unde så
treacå drumurile sau conductele de petrol sau de gaz metan
2
Newsletter – PSD, nr. 30 (119), 1-7 august 2003

Eveniment
între zona de råsårit ¿i zona occidentalå. Dacå nu coordonåm
mai bine aceste lucruri, dacå nu pornim de la nevoia de a integra,
inclusiv sistemele noastre de electricitate, ne vom bate
pentru a stabili cine så fie exportator de electricitate în zonå, nu
vom permite tranzitul de electricitate dintr-o ¡arå sau din alta.
De aceea, discu¡iile noastre nu trebuie så se desfå¿oare
doar la nivel de prim-mini¿tri sau la nivel politic, la nivel de
pre¿edin¡i, ele trebuie så se desfå¿oare cât mai mult la nivel
tehnic, la nivelul mini¿trilor, la nivelul exper¡ilor, pentru cå
sunt foarte multe lucruri de fåcut în acest domeniu.
Întrebare: Domnule prim-ministru, dar aceastå coordonare
de care vorbea¡i dumneavoastrå, când poate fi
puså în practicå atâta timp cât România ¿i Bulgaria, de
exemplu, aleargå pe un coridor separat fa¡å de celelalte
¡åri în momentul åsta ¿i interesele noastre ¿i ale Bulgariei
sunt în acest moment diferite fa¡å de celelalte state, coordonarea
pânå unde poate merge pentru noi ¿i cât este de
importantå
Dl. Adrian Nåstase: Am încercat så spun ¿i aici, am spus
¿i mai devreme. Statutul ¡årilor din regiune este diferit în
rela¡ia cu Uniunea Europeanå, dar asta nu înseamnå mai pu¡in,
cå nu facem parte din aceea¿i regiune. Din acest punct de
vedere, este important så vedem dincolo de aceste interese distincte
ce interese comune putem så avem. ªi existå foarte multe
interese comune. Problema dialogului politic ¿i a stabilitå¡ii
politice a regiunii, importan¡a creårii unui cadru de afaceri general
în zona noastrå, care så atragå investi¡ii directe, nevoia
de macrostabilitate, pentru cå, în måsura în care una dintre ¡åri
ar intra într-o situa¡ie economicå foarte dificilå - s-a våzut lucrul
åsta mai devreme în Turcia, dacå vorbim de o zonå mai
largå - imediat apar consecin¡e pentru zonele adiacente ¿i a¿a
mai departe. Eu nu consider cå statutul nostru diferit în rela¡ia
cu Uniunea Europeanå creeazå contradic¡ii în rela¡iile noastre
regionale.
Întrebare: Dar interesele sunt altele.
Dl. Adrian Nåstase: Nu, unele dintre ele, unele dintre
interese sunt diferite, dar ¿i ei, pânå la urmå, au acela¿i interes
de a deveni membri ai Uniunii Europene. Problema este, pânå
la urmå, de måsurile pe care fiecare ¡arå le ia cu viteza pe care
¿i-o poate permite, în func¡ie de resursele pe care le are, ¡inând
seama de problemele din trecut, care întotdeauna reprezintå un
obstacol mai dificil de trecut. Toate aceste lucruri sigur cå ¡in
de agenda proprie a ¡årii respective în rela¡ia cu Uniunea Europeanå,
dar durata acestui proces este diferitå. Înså, chiar ¿i
atunci când vom fi cu to¡ii în Uniunea Europeanå, o coordonare
regionalå sau subregionalå va fi extrem de importantå,
pentru cå nici una dintre ¡årile membre ale Uniunii Europene
nu va putea så ac¡ioneze, nu va putea så-¿i realizeze în cadrul
Uniunii interesele proprii fårå sprijin. ªi, a¿a cum ¿i acum în
Uniunea Europeanå existå grupåri informale care direc¡ioneazå
deciziile într-un sens sau altul, a¿a va trebui så ne constituim,
så ne creåm aceastå for¡å de sprijin pentru noi, chiar
¿i în perspectiva unei apartenen¡e a ¡årilor din grup la Uniunea
Europeanå.
Întrebare: Ni se va permite lucrul åsta
Dl. Adrian Nåstase: Acestea sunt chestiuni informale, nu
trebuie så le permitå cineva. El se realizeazå pe baza unor
interese comune.
Întrebare: Se are în vedere faptul cå domnul Mitrea a
discutat sau a fost o discu¡ie generalå
Dl. Adrian Nåstase: Domnul ministru Mitrea a discutat
cu câ¡iva dintre colegii prezen¡i. Existå o discu¡ie legatå de
traseul coridorului 8 ¿i traseul coridorului 4 european.
Întrebare: Pute¡i så ne spune¡i mai mult
Dl. Adrian Nåstase: Nu a¿ vrea så intru în detalii, pentru
cå discu¡ia este încå destul de aprinså în legåturå cu aceastå
temå, dar este evident cå fiecare dintre ¡årile noastre dore¿te ca
cea mai mare parte din drumurile acestea care trec de la nord
la sud ¿i de la est la vest så parcurgå cât mai mult din teritoriul
propriei ¡åri. Aceasta este de fapt marea båtålie pe coridoarele
europene.
Nu am reu¿it de la început så ne impunem interesele, am ¿i
întârziat cu unele lucruri, inclusiv podul de la Calafat, din
påcate, s-a întârziat foarte mult. Acum el nu mai este atât de
tare sus¡inut nici måcar de cåtre bulgari. Pactul de Stabilitate
este un factor de sprijin, dar ei nu au banii de finan¡are, dau
numai sfaturile disponibile pentru realizarea lui ¿i, din acest
punct de vedere lucrurile sunt destul de complicate, dar sigur,
încercåm. Acum, în grupul care se ocupå de probleme de
infrastructurå, am fåcut un schimb cu Ungaria pentru unul din
locurile de conducere, în a¿a fel încât, începând din aceastå
toamnå, så avem un alt reprezentant care så se ocupe, în cadrul
Pactului de Stabilitate, de probleme de infrastructurå, pentru cå
urmåtoarele luni vor fi esen¡iale ¿i, din acest punct de vedere,
acest schimb pe care l-am fåcut cu Ungaria ne va permite så
începem så punem mai serios problemele care ne intereseazå.
Întrebare: Podul de la Calafat nu ¿ti¡i dacå se va face
sau nu
Dl. Adrian Nåstase: Se va face probabil, dar dureazå
foarte mult. De acea abia porne¿te licita¡ia în toamna acestui
an. Au trecut câ¡iva ani de când decizia s-a luat. Finan¡area
trebuie asiguratå de Bulgaria. Din acest punct de vedere, Bulgaria
având propriile sale prioritå¡i, mai ales dupå ce s-a
încheiat conflictul din Iugoslavia, prive¿te spre vest într-un alt
mod ¿i gânde¿te infrastructura în alte modalitå¡i. Nu vreau så
intru în detalii, dar lucrurile acestea sunt vizibile cu ochiul
liber ¿i ele creeazå, bineîn¡eles, o altå succesiune de prioritå¡i.
Întrebare: O chestiune legatå de deplasarea for¡ei de
muncå. A¡i discutat despre deplasarea for¡ei de muncå
dintr-o ¡arå în alta, de eventuale facilitå¡i...
Dl. Adrian Nåstase: Practic, nu avem o problemå în zona
noastrå, adicå nu se fac deplasåri în cadrul zonei noastre. Din
contrå, aici fiecare dintre noi este foarte atent så nu creeze
Newsletter – PSD, nr. 30 (119), 1-7 august 2003 3

Eveniment
cumva o problemå în rela¡iile cu Uniunea Europeanå, låsând,
cumva, un filtru prea pu¡in sigur pentru migra¡ia ilegalå. Ceea
ce s-a discutat este legat de migra¡ia for¡ei de muncå în general
înspre Occident. Aceasta este o realitate pe care fiecare
guvern o controleazå mai bine sau mai pu¡in bine. Spunea
foarte clar la un moment dat premierul bulgar de Saxa de
Coubourg Gotha, ¿i avea dreptate, cå atâta vreme cât dincolo
de linie este iarba verde, oamenii vor trece dincolo, se vor
duce dincolo. Solu¡ia, în final, este o anumitå omogenizare
economicå, o anumitå fixare, pânå la urmå, a unor standarde
decente de via¡å în fiecare ¡arå.
Altfel, indiferent de câte obstacole vom pune, va fi foarte
greu så oprim aceastå migra¡ie. Pe de altå parte, ¡årile occidentale,
datoritå unui proces deosebit de îmbåtrânire, încep så
creeze o politicå selectivå de admitere a migra¡iei, favorabilå,
mai ales, pentru oamenii mai tineri. Procesul de îmbåtrânire
este foarte clar, el afecteazå ¿i sistemul de asiguråri sociale, dar
afecteazå foarte mult ¿i capacitatea de creativitate ¿i for¡a de
muncå directå, fizicå pentru unele activitå¡i. A¿a cum Canada
are un procent de 1% pe an pentru imigra¡ie ¿i ¡årile occidentale
probabil cå vor lua måsuri de acest gen în viitor. Må refer
la cele mai importante. Problema migra¡iei trebuie våzutå pe
cele douå componente, migra¡ia legalå, care va fi încurajatå,
dupå pårerea mea, ¿i migra¡ia ilegalå, care va fi mult mai puternic
controlatå. ªi aici avem ¿i noi datoria de a ne respecta
obliga¡iile pe care le avem.
Întrebare: Ne permite¡i så vå întrebåm ¿i despre spectacol
cum a fost
Dl. Adrian Nåstase: Spectacolul a început în for¡å: au
venit pe scenå doi dintre cântåre¡i dezbråca¡i complet ¿i, sigur
cå, în felul acesta, sala a fost ¡inutå treazå pânå la sfâr¿it, pentru
cå a existat probabil speran¡a cå lucrul se va repeta. Låsând
gluma la o parte, spectacolul, foarte controversat, ca orice experiment,
a avut pår¡ile sale bune ¿i pår¡ile sale mai pu¡in
bune. Fiecare judecå, în definitiv, în func¡ie de capacitatea sa
de a se racorda la exerci¡iile de avangardå. Au fost pår¡i care
mie mi-au plåcut foarte mult, dar au fost unele pår¡i pe care leam
în¡eles mai pu¡in. La un moment dat, ni¿te persoane s-au
îmbråcat în plase de la o firmå de construc¡ii ¿i au început så
repare pe scenå diverse lucruri cântând. Nu prea avea legåturå,
dupå pårerea mea, povestea asta cu „Råpirea din serai”, dar
vocile au fost superbe, montarea interesantå, a¿a cå fiecare a
luat din spectacol ce i-a plåcut. ªi, în definitiv, sigur cå trebuie
så încercåm de fiecare datå så trecem dincolo de ceea ce este,
så spunem, formula conservatoare. „Råpirea din serai” are
foarte mult text ¿i mai pu¡inå muzicå decât alte opere ale lui
Mozart ¿i, din aceastå cauzå, este greu de montat, iar ca så ¡ii
treaz publicul trebuie så îi oferi diverse întâmplåri. În orice caz,
spectacolul a fost interesant, mie mi-a fåcut plåcere så-l våd.
Interven¡ia domnului Adrian Nåstase, primul ministru al României,
la conferin¡a de preså comunå a primilor mini¿trii participan¡i
la Reuniunea „Stabilitate în Europa de Sud-Est“ în secolul XXI
(Salzburg, 30-31iulie 2003)
Permite¡i-mi så vå mul¡umesc, domnule cancelar pentru
ospitalitatea de care a¡i dat dovadå. Må aflu aici pentru a doua
oarå ¿i apreciez acest lucru ca de altfel ¿i oportunitå¡ile create
de aceastå întâlnire. Aståzi am în¡eles de ce întâlnirea de
asearå a indicat clar conturarea unei noi realitå¡i în regiune.
Cred cå a fost o ocazie excelentå pentru pregåtirea dezbaterii
care a avut loc aståzi. Mai important pentru noi nu este atât så
dezbatem cât så participåm, purtarea unei discu¡ii cu un lider
din Asia, Africa sau America latinå nu este întotdeauna atât de
relevantå. Este mult mai relevant pentru noi så aflåm care sunt
cele mai bune solu¡ii de la liderii din regiunea noastrå care se
confruntå cu probleme similare.
Aståzi am ajuns la concluzia cå sunt unele solu¡ii care ar fi
în beneficiul multora dintre noi. Modelul oferit de Bulgaria
este bine în¡eles deoarece unii dintre colegii no¿tri se confruntå
cu acelea¿i probleme. La fel sunt ¿i alte idei care dupå pårerea
mea ne pot oferi mai multe oportunitå¡i deoarece ceea ce
¿tim acum este cå aceastå regiune este importantå pentru
Europa.
Ceea ce avem acum de fåcut este så întocmim un plan, så
stabilim programul ¿i este exact ceea ce întreprindem acum.
Ne pregåtim pentru aceastå perioadå cu to¡ii atât individual cât
¿i colectiv, în cadrul regiunii, de aceea revin la cel de-al doilea
subiect ¿i anume necesitatea cooperårii regionale. Oricare ar fi
statutul nostru în Uniunea Europeanå este important så men-
¡inem acest interes regional. Sunt sigur cå putem încuraja investi¡iile
¿i comer¡ul cât ¿i diferitele activitå¡i din domeniul
energiei sau al infrastructurii. A fost, de asemenea, important
så ascultåm relatarea experien¡elor individuale pe care liderii
¡årilor care au participat le-au avut cu fiecare dintre statele
noastre. Aceasta a constituit o ocazie excelentå pentru aflarea
unor lucruri noi ¿i sunt sigur cå astfel de experien¡e sunt
benefice pentru toate ¡årile noastre ¿i pentru consolidarea solidaritå¡ii
dintre ele.
Reporter: Domnule prim-ministru Adrian Nåstase,
care ar fi prioritå¡ile ¡årii dumneavoastrå, dat fiind cå România
va de¡ine pre¿edin¡ia Ini¡iativei de Cooperare Sud
Est Europeanå ¿i ce rol î¿i va asuma România ¿i întreaga
regiune
Dl. Adrian Nåstase: Întrebårile ni se par mai dificile
acum decât în decursul dezbaterii. De fapt, noi întreprindem
acum un exerci¡iu de cooperare vizând realizarea unui sentiment
al responsabilitå¡ii ¿i cooperårii. Grupul nostru nu este
unul foarte formal, de aceea este important så adoptåm o pro-
4
Newsletter – PSD, nr. 30 (119), 1-7 august 2003

Eveniment
cedurå de consens de la început pânå la sfâr¿it ¿i så ne coordonåm
eforturile. Problema constå în faptul cå sunt ¡åri cu
statut diferit în cadrul acestui grup. Fiecare dintre aceste state
dore¿te så devinå membrå a Uniunii Europene ¿i beneficiazå
de diferite posibilitå¡i. În domeniul politicilor comerciale, de
exemplu, odatå ce ai devenit membru al Uniunii Europene trebuie
så implementezi anumite måsuri , am semnat pânå acum
un lung ¿ir de acorduri bilaterale acum trebuie så cåutåm o
modalitate de a coordona aceste acorduri bilaterale fårå a
pierde din vedere faptul cå ¡årile membre vor deveni parte a
unui alt plan. Alte domenii sunt infrastructura, sectorul energetic,
este important så cåutåm modalitå¡i de atragere a
investitorilor, de a privi întreaga regiune ca o pia¡å unitarå,
deoarece o pia¡å micå precum România, Serbia sau Croa¡ia nu
prezintå interes. Sunt obiective mai ambi¡ioase în regiune, de
aceea trebuie så deschidem o pia¡å mai mare.
Lupta împotriva infrac¡ionalitå¡ii, a traficului cu fiin¡e
umane este de asemenea importantå, de aceea structuri precum
este SECI (Ini¡iativa de cooperare sud est europeanå) în
Bucure¿ti ar putea oferi sprijinul necesar pentru o astfel de
cooperare. Sunt multe alte lucruri dar cooperarea noastrå
depinde de fapt de ceea ce reu¿im så realizåm în regiunea
noastrå, de mândria de a apar¡ine acestei regiuni, deoarece
dorim så scåpåm de un anumit stigmat venind din trecut. Cred
cå dorim cu adevårat acest lucru ¿i numai prin discu¡ii ca
aceasta putem crea un sentiment de mândrie, de eficien¡å, de
responsabilitate în aceastå regiune. Dar acesta este un obiectiv
comun.
Interviul acordat de primul ministru al României, domnul Adrian Nåstase,
cotidianului „Die Presse“
(Salzburg, 31 iulie 2003)
Întrebare: Pe de-o parte în timpul crizei irakiene, România
a dus o politicå clar pro americanå, iar pe de altå
parte, România dore¿te så devinå membrå a Uniunii Europene
Dl. Adrian Nåstase: Nu a¿ spune cå o ¡arå care abordeazå
problema conflictului irakian poate fi consideratå ca ducând o
politicå pro-americanå sau antiamericanå. A fost mai mult o
evaluare a valorilor, a experien¡elor, a viziunii, o abordare na-
¡ionalistå în unele cazuri. Poate cå în România am avut mai
pu¡ine probleme decât în alte ¡åri în acceptarea unui anumit tip
de abordare a conflictului irakian, deoarece am tråit noi în¿ine
în dictaturå pânå în 1989 ¿i ne-a fost clar cå era în discu¡ie,
pânå la urmå, regimul lui Saddam Hussein. În¡elegem cu to¡ii
cå sistemul irakian a fost un fel de cutie neagrå unde s-au
petrecut multe lucruri, inclusiv diferite tipuri de poten¡iale
activitå¡i teroriste. De aceea, nu a¿ spune cå a fost o atitudine
anti-europeanå sau pro-americanå.
Întrebare: Dacå privi¡i aderarea României în Uniunea
Europeanå, ce a realizat aceastå ¡arå ¿i ce trebuie så mai
realizeze pentru a deveni membrå a Uniunii
Dl. Adrian Nåstase: În România a trebuit så înfåptuim
mai multe reforme în acela¿i timp. A trebuit så luåm în considerare
indicatorii macroeconomici, care acum sunt stabili.
Am avut legåturi excelente cu FMI ¿i am înregistrat o cre¿tere
economicå de aproape cinci procente în ultimii ani. Rata infla-
¡iei a scåzut. În acela¿i timp, a trebuit så abordåm procesul de
modernizare a structurilor, a institu¡iilor, a legilor. Toate acestea
s-au realizat într-un mod dinamic.
Am creat în ultimii ani un Guvern cu o structurå modernå,
am descentralizat administra¡ia, instituind un excelent mediu
de afaceri. Am introdus o nouå procedurå în administra¡ie -
în¡elegerea tacitå - care este un semnal clar pentru investitorii
stråini dar ¿i pentru cetå¡enii români cå dacå nu s-a acordat
aprobarea potrivit legii într-o anumitå perioadå de timp, la
sfâr¿itul acestei perioade de timp, råspunsul este unul afirmativ.
Se considerå cå aprobarea a fost întåritå. Aceastå procedurå
va reprezenta o formå de constrângere a func¡ionarilor
publici pentru a-¿i face datoria ¿i a-¿i asuma responsabilitatea
atunci când råspund afirmativ sau negativ unor cereri.
Am abordat într-un mod foarte serios problema statutului
proprietå¡ii, mai mult de 93% din suprafa¡a agricolå a fost restituitå
fo¿tilor proprietari. În aceea¿i situa¡ie sunt ¿i proprietarii
de suprafe¡e forestiere ¿i am fåcut progrese în restituirea
caselor. În privin¡a procesului de privatizare, s-au realizat privatizåri
în propor¡ie de 93%, de cåtre agen¡ia noastrå specialå
de privatizare, iar privatizårile råmase depind acum de Ministerul
Industriilor, privatizårile din sectorul energetic, din
domeniul utilitå¡ilor vor continua. În aceea¿i situa¡ie se aflå ¿i
turismul, unde majoritatea societå¡ilor au fost privatizate. În
jur de 65% din PIB, este asigurat de sectorul privat.
România este deja membrå a Uniunii Europene, dacå se ia
în considerare poten¡ialul såu. Comer¡ul bilateral cu Austria
este un bun indicator în aceastå privin¡å. Anul trecut s-a atins
prima datå cifra de un miliard de euro. Aceasta reprezintå mai
mult de 20% în compara¡ie cu anul precedent. În ceea ce
prive¿te numårul de turi¿ti care vin din Austria în România
cifrele vorbesc de la sine. Pot continua cu o mul¡ime de elemente
care sunt dovezi clare cå România se aflå pe drumul cel
bun.
Avem probleme cu formarea de func¡ionari publici profesioni¿ti,
din care cauzå reforma administra¡iei trebuie så continue
¿i aceasta este ceea ce facem acum, ne concentråm mult
pe rezolvarea acestei probleme. Alt segment al reformei este
reforma sectorului juridic, unde am colaborat cu Comisia europeanå.
Avem un expert din Fran¡a care va colabora cu noi în
domeniul reformei din judiciar. Trebuie, de asemenea, så facem
rost de echipamente în domeniul structurilor ¿i mecanismelor
economiei de pia¡å, a competi¡iei, a cauzelor falimentului.
Sunt multe lucruri de realizat sau de îmbunåtå¡it.
Newsletter – PSD, nr. 30 (119), 1-7 august 2003 5

Eveniment
Întrebare: Mul¡i, în Europa ¿i în Austria, când se gândesc
la România au în minte stigmatele legate de crimå
organizatå, corup¡ie, imigra¡ia ilegalå. Ce le-a¡i spune acestor
oameni
Dl. Adrian Nåstase: Ar trebui så încerce så înve¡e mai
mult despre România. Este o ¡arå foarte complexå, cu o mul-
¡ime de probleme care vin din trecut, dar cu un poten¡ial uria¿.
Sunt încå multe lucruri de realizat. Så abordåm pe rând problemele.
Cu privire la rela¡iile dintre România ¿i Austria, am
colaborat intens pentru a elimina vizele ¿i, din 2001, românii
pot cålåtori în spa¡iul Schengen ca ¿i ceilal¡i cetå¡eni din ¡årile
central europene. Avem un ofi¡er de legåturå aici în Viena
care se ocupå cu problemele legate de imigra¡ia ilegalå ¿i traficul
cu fiin¡e umane. În consecin¡å, dacå existå vreo plângere
speråm så vå adresa¡i întotdeauna acestui ofi¡er de legåturå.
Sunt bucuros cå am avut întrevederi de mai multe ori cu
domnul Wolfgang Schüssel, Cancelarul Austriei. Nu au fost
plângeri la nivel oficial. Sunt probleme Vor fi rezolvate de
institu¡iile noastre, activitå¡ile ilegale ¿i infrac¡ionalitatea sunt
legate de Balcanii de vest. În România, are sediul Ini¡iativa de
Cooperare Sud-Est Europeanå, referitoare la lupta împotriva
infrac¡ionalitå¡ii, institu¡ie care a desfå¿urat activitå¡i de succes.
De aceea, colaborarea cu ministerele, cu poli¡ia din Austria
¿i Germania, sprijinul acordat institu¡iilor noastre va conduce
la rezolvarea gradualå a problemelor.
În privin¡a corup¡iei, Guvernul român a cerut Parlamentului
un vot de încredere referitor la legea anticorup¡ie, care
este de succes, dat fiind cå introduce o mai mare transparen¡å
în achizi¡iile publice, expunerea publicå a situa¡iei marilor datornici
¿i alte måsuri care au fost în mod clar adoptate. Bineîn¡eles,
aceastå problemå este legatå de spiritul tranzi¡iei, de
procesul de privatizare. Speråm ca prin abordarea cauzelor
structurale ale corup¡iei ¿i prin finalizarea procesului de
tranzi¡ie se vor elimina cauzele majore ale corup¡iei. Am
creat, de asemenea, un Parchet Na¡ional Anticorup¡ie, care a
rezolvat cu succes multe cazuri.
Întrebare: Privind la una dintre ¡årile dumneavoastrå
vecine, anume Moldova, cum s-ar putea rezolva problema
provinciei Transnistria, trebuie så trimitå Uniunea Europeanå
o for¡å de men¡inere a påcii acolo, care este opinia
dumneavoastrå
Dl. Adrian Nåstase : Problema aceasta face parte din
mo¿tenirea trecutului. În calitate de ministru al Afacerilor
Externe am fost implicat într-un proces multilateral de negocieri
la începutul anilor ‘90. De atunci, din nefericire, Transnistria
¿i-a consolidat pozi¡ia de insulå, de cutie neagrå pentru
toate for¡ele conservatoare care au venit de pe tot cuprinsul
Uniunii Sovietice.
Din nefericire, Republica Moldova nu s-a putut apåra împotriva
for¡elor de origine neclarå, venind din diverse regiuni.
Acum cred cå ¿ansele de rezolvare a situa¡iei sunt mai mari,
s-au trimis înapoi o parte din muni¡ii ¿i din echipamente ¿i
s-au purtat discu¡ii dacå aceastå for¡å de men¡inere a påcii trebuie
aduså înainte sau dupå o în¡elegere politicå. Dacå ea va fi
trimiså, se va stabili ce procente vor avea efectivele europene
¿i cele ruse¿ti, cât de mari vor fi aceste efective, mai mult de
o mie de oameni, mai pu¡in de o mie, alåturi de cele cinci sute
de ru¿i prezen¡i acolo, vor fi aceste efective sta¡ionate pe ambele
maluri ale Nistrului, eu cred cå numai în Transnistria,
deoarece nu våd de ce ar fi sta¡ionate ¿i pe celålalt mal al
Nistrului. Mai sunt multe alte discu¡ii de purtat, care încå se
deruleazå, sunt convins cå existå bunåvoin¡å din partea Uniunii
Europene ¿i rezultatul va fi pozitiv.
Întrebare: Ce crede¡i despre faptul cå românii au încå
sentimente speciale vizavi de Moldova
Dl. Adrian Nastase: În România sunt multe resentimente,
frustråri legate de Republica Moldova, trebuie în¡eleaså aceastå
problemå deoarece ea vine din trecut. România a fost prima
¡arå care a recunoscut independen¡a Republicii Moldova. Nu
dorim så luåm în calcul alte alternative decât respectarea deciziei
popula¡iei din Republica Moldova. Dar sunt convins cå
trebuie så privim spre viitor, deoarece suntem interesa¡i ca
Republica Moldova så aibå un viitor european. În consecin¡å,
suntem pentru sprijinirea ini¡iativelor care ar putea aduce Republica
Moldova mai aproape de valorile ¿i cultura europeanå.
6
Newsletter – PSD, nr. 30 (119), 1-7 august 2003

Declara¡ii, discursuri, mesaje
Declara¡ii de preså comune ale domnilor Adrian Nåstase,
prim-ministru al României, ¿i Hans Eichel, ministru federal al Finan¡elor
din Republica Federalå Germania, dupå semnarea contractului între CEC
S.A. - România ¿i Bayerisch Landesbausparkasse (LBS),
privind înfiin¡area Casei de Economii pentru Domeniul Locativ
(Bucure¿ti, Palatul Victoria, 1 august 2003)
Dl. Adrian Nåstase:
Domnule ministru,
Doamnelor ¿i domnilor,
Este o deosebitå bucurie pentru noi to¡i aståzi så vedem un
semn material, clar, concret al colaborårii excelente românogermane.
Am avut discu¡ii politice, am discutat despre rela-
¡iile noastre la nivel guvernamental, dar iatå cå putem consemna
¿i un fapt de via¡å, un fapt economic cu o implicare
directå a unei importante bånci din Germania într-un proiect
deosebit de important în România.
Pe baza unor reglementåri moderne, adoptate de curând, a
fost posibilå semnarea, aståzi, a înfiin¡årii acestei societå¡i
mixte, a acestei în¡elegeri care permite crearea în România a
unui mecanism bancar de depunere ¿i, în acela¿i timp, de construire
de locuin¡e.
Casa de Economii ¿i Consemna¡iuni din România are o
lungå tradi¡ie în utilizarea depunerilor popula¡iei pentru construc¡ia
de locuin¡e, dar este foarte important felul în care, prin
participarea partenerului german, a båncii germane se creeazå
un mecanism mai nou, un mecanism modern, prin care pot så
fie realizate dobânzi ¿i condi¡ii de credite mult mai atractive,
inclusiv pentru modernizåri de locuin¡e, pentru ceea ce o mare
parte din popula¡ia României resimte nevoia, aceea de a-¿i
construi un mediu de habitat mai convenabil, corespunzåtor
anilor în care tråim.
De aceea, a¿ vrea så închei, felicitând cele douå bånci, cele
douå mecanisme de depuneri ale popula¡iei din România ¿i
din Germania, pentru efortul lor - må refer la aceastå angrenare
într-un mecanism de inovare legislativå, dar ¿i de construc¡ie
a unei solu¡ii mixte de tip bancar în România.
Pe de altå parte, a¿ vrea så men¡ionez ¿i cu aceastå ocazie
faptul cå suntem extrem de mul¡umi¡i de dinamica rela¡iilor
româno-germane: peste zece mii de firme germane prezente în
România au creat societå¡i mixte aici, au contribuit la atingerea
unui nivel al comer¡ului bilateral anual de aproximativ
5 miliarde de euro ¿i investi¡ii de aproape 1 miliard din partea
industria¿ilor germani în România.
Dl. Hans Eichel:
Domnule prim-ministru,
Vreau så vå mul¡umesc în numele delega¡iei germane pentru
primirea cålduroaså din partea dumneavoastrå ¿i din partea
domnului Tånåsescu, ministrul Finan¡elor. Avem rela¡ii bilaterale
de cooperare foarte bune ¿i cooperåm foarte bine pentru
aderarea României la Uniunea Europeanå. Rela¡iile economice
s-au dezvoltat foarte dinamic în ultimii ani, întreprinderile
germane sunt pe locul doi în investi¡iile din România ¿i,
dacå ne uitåm cå unele firme fac ocolul prin Olanda, suntem
chiar pe locul întâi.
Noi suntem de acord cu to¡ii cå ar trebui så investeascå ¿i
mai multe întreprinderi în România ¿i ar trebui så existe ¿i
domeniul bancar. De aceea, suntem de pårere cå acordul semnat
aståzi este un început bun. Dacå în România existå condi¡ii
mai bune de investi¡ii, ¿i despre aceastå îmbunåtå¡ire am discutat
aståzi, vor fi mai multe investi¡ii iar noi, Guvernul federal,
ne vom implica mai mult în acest scop. Noi am discutat ¿i
despre eforturile Germaniei în domeniul reformelor, fiindcå
este în interesul Germaniei ¿i al Europei ¿i în interesul ¡årilor
care vor så devinå membre ale Uniunii Europene ca Germania
så facå aceste eforturi spre redresarea economicå. Aceasta
face parte din responsabilitatea noastrå pe care o avem în
Europa ¿i care este un lucru foarte serios pentru noi.
Noi sprijinim unificarea Europei ¿i suntem bucuro¿i cå
pânå în anul 2007 vor mai adera încå 10 ¡åri, iar, pe urmå,
România ¿i Bulgaria. Dupå ce România a pierdut câ¡iva ani,
din anii 90, în anii trecu¡i a fåcut progrese mari. Este, într-adevår,
remarcabil faptul cå a existat o cre¿tere economicå stabilå
în ultimii ani ¿i va exista probabil ¿i în anii viitori, de 5%. ªi
în alte domenii mai este nevoie de eforturi mari. Må gândesc
la privatizare ¿i la combaterea corup¡iei. ªi în aceste domenii
România se poate baza pe sprijinul Germaniei, oriunde este
nevoie. Ca germani, care am avut acest proces în estul Germaniei,
cu toate cå el s-a derulat pu¡in altfel, noi ¿tim cå aceste
eforturi sunt o povarå mare pentru popor, dar nu putem face
altceva decât så vå încurajåm så face¡i acest efort acum, fiindcå
asta înseamnå progres în viitor. Noi dorim succes ¿i noroc
domnului prim-ministru ¿i poporului român în aceste eforturi
¿i ne întoarcem în Germania ¿tiind cå România este pe calea
cea bunå ¿i a¿teptåm o adâncire a rela¡iilor noastre care ¿i
acum sunt foarte prietene¿ti.
Newsletter – PSD, nr. 30 (119), 1-7 august 2003 7

Declara¡ii, discursuri, mesaje
Declara¡ii de preså comune ale domnilor Adrian Nåstase,
prim-ministru al României,
¿i Neven Mates, negociator ¿ef al FMI pentru România
(Bucure¿ti, Palatul Victoria, 1 august 2003)
Dl. Adrian Nåstase:
Doamnelor ¿i domnilor,
ªtiu cå a¿tepta¡i comentarii din partea mea ¿i din partea
domnului Neven Mates. Am avut discu¡ii extrem de serioase,
extrem de responsabile în legåturå cu acordul stand-by între
România ¿i Fondul Monetar Interna¡ional. Concluziile acestor
discu¡ii vi le vom prezenta aståzi ¿i o så-l rog mai întâi pe
domnul Neven Mates så prezinte comentariile sale.
Dl. Neven Mates:
Vå mul¡umesc, domnule prim-ministru.
Voi începe prin a vå informa în câteva cuvinte despre evaluarea
pe care noi am fåcut-o privind situa¡ia economicå din
România. Dupå cum ¿ti¡i, anul 2002 a fost un an foarte bun din
punct de vedere economic ¿i financiar, s-a înregistrat o cre¿-
tere substan¡ialå, precum ¿i o reducere a ratei infla¡iei ¿i a deficitului
de cont curent, care a ajuns la trei procente ¿i jumåtate
¿i, din multe puncte de vedere, prin anumite måsuri, s-a implementat
cu succes o anumitå disciplinå financiarå. Trebuie så
adaug ¿i cå politica bugetarå a fost întotdeauna potrivitå planificårilor.
ªi, de asemenea, un progres remarcabil s-a înregistrat
în reforma fiscalå.
În anul 2003 performan¡a economicå a continuat så fie
bunå ¿i cre¿terea a råmas, de asemenea, puternicå. ªi rata infla¡iei
a fost scåzutå mai departe, chiar mai rapid decât ne-am
fi a¿teptat. Totu¿i, existå câteva zone care cer o aten¡ie sporitå.
Am observat o mårire a deficitului de cont curent, mai ales în
al doilea trimestru al acestui an. În ceea ce ne prive¿te, acest
lucru s-a întâmplat datoritå a trei factori. Cre¿terea a fost sus-
¡inutå ¿i a ajuns la 9%.
Dl. Adrian Nåstase:
Cre¿terea veniturilor popula¡iei.
Dl. Neven Mates:
Care a crescut mai rapid decât productivitatea economiei.
Am observat, de asemenea, o mårire a pierderilor în sectorul
energetic ¿i o cre¿tere foarte rapidå a creditelor acordate
sectorului privat.
Este cert cå în ultimii câ¡iva ani sectorul bancar a suferit o
îmbunåtå¡ire, o întårire.
Supravegherea bancarå în România este în deplin acord cu
regulile ¿i reglementårile interna¡ionale în domeniu, dar o asemenea
ratå a cre¿terii creditelor acordate acestui sector cere o
aten¡ie sporitå. Ace¿ti trei factori au contribuit la aceastå cre¿-
tere. Totu¿i, trebuie så men¡ionåm cå fa¡å de anul trecut cererea
externå este cumva mai scåzutå, ceea ce cre¿te riscurile
pe care le prezintå o economie, a¿a cum o numim noi, deschiså
¿i micå, cum este cea a României. A¿adar, pentru a veni în
întâmpinarea acestor probleme, am discutat împreunå cu Guvernul
ni¿te måsuri corective.
Dl. Mihai Tånåsescu:
Pentru a finaliza acest acord am avut ni¿te måsuri corective.
Dl. Neven Mates:
ªi, de asemenea, am discutat cu Guvernul ce måsuri corective
se pot aplica, pentru cå nu s-au îndeplinit unele dintre criteriile
pe care le-am convenit. Practic, am ajuns la un acord în
aproape toate subiectele pentru completarea acestui revizuiri.
Înså, problema noastrå principalå este cre¿terea salariilor în
societå¡ile de stat.
Dl. Adrian Nåstase:
Råmânem preocupa¡i de aceastå chestiune.
Dl. Neven Mates:
Credem cå este nevoie de anumite måsuri care trebuie så
fie luate pentru îndeplinirea ¡intei pentru septembrie. În urmåtoarele
câteva såptåmâni sau zile ne a¿teptåm så ajungem la un
acord cu Guvernul în ceea ce prive¿te aceste måsuri. De asemenea,
am convenit cu Guvernul câteva ac¡iuni pentru ducerea
la bun sfâr¿it a urmåtoarei evaluåri. ªi cred cå este esen¡ial
ca rata colectårii veniturilor så nu se înråutå¡eascå înainte de
urmåtoarea ¿edin¡å a Conducerii FMI. A¿adar, ca urmare a
tuturor celor discutate, ne a¿teptåm ca pe 8 octombrie
Consiliul de conducere så se întâlneascå ¿i så ia o decizie
favorabilå în acest sens.
De asemenea, am ini¡iat ni¿te discu¡ii preliminare pentru
politicile din 2004. Am realizat progres în ceea ce prive¿te
unele dintre ele, totu¿i, unele råmân încå nerezolvate. Problema
fiscalå este criticå de fapt pentru 2004. Pe de o parte,
Guvernul inten¡ioneazå så ini¡ieze câteva programe importante
de infrastructurå, pe de altå parte, trebuie så avem de-a
face cu aceste constrângeri externe pe care le-am men¡ionat,
într-un mediu interna¡ional pu¡in mai instabil, mai slab ¿i cu
presiunea pe care o comportå deficitul contului curent. Acestea
douå trebuie så fie reconciliate. În principiu, acest lucru se
poate întâmpla prin måsuri care så îmbunåtå¡eascå profitabilitatea
întreprinderilor de stat. În octombrie o så continuåm discu¡iile
împreunå cu Guvernul pentru a vedea posibilitå¡ile de
a organiza un pachet unitar.
Dl. Adrian Nåstase:
Doamnelor ¿i domnilor,
În primul rând, må bucur så constatåm cå suntem foarte
aproape de a finaliza primul acord stand-by cu Fondul Monetar
Interna¡ional. În definitiv, nu este vorba de un acord
båtut în cuie pe care îl fixåm cu un numår de luni înainte, ci
este vorba de un parteneriat între România ¿i Fondul Monetar
Interna¡ional. De aceea, aceste discu¡ii de adaptare reciprocå
la mediul de afaceri, la mediul economic interna¡ional, la pre-
8
Newsletter – PSD, nr. 30 (119), 1-7 august 2003

Declara¡ii, discursuri, mesaje
¡urile mondiale pentru anumite produse sensibile, toate acestea,
ca ¿i evolu¡iile interne din România trebuie så fie luate în
considerare din când în când.
Atunci când am semnat acordul cu FMI nu am ¿tiut cå va
avea loc un råzboi în Irak, nu am ¿tiut cå economia unor ¡åri
europene, de care depindem foarte mult, va fi în recesiune.
Sunt, de altfel, foarte multe elemente importante de evolu¡ie în
economia ¡årii noastre dintre care, de asemenea, unele au fost
pozitive, iar altele unde a¿teptårile noastre nu s-au împlinit, iar
valoarea dialogului nostru este tocmai aceasta, de a pune de
fiecare datå împreunå elementele concrete ¿i de a gåsi remediile
necesare. Må bucur så constat cå existå aceastå evaluare
deosebit de pozitivå în legåturå cu performan¡ele noastre economice
în anul 2002. Suntem interesa¡i ca ¿i anul 2003 så se
încheie cu rezultate pozitive. Suntem interesa¡i ca ¿i în anii urmåtori
cre¿terea economicå så fie o cre¿tere economicå sånåtoaså
a¿a încât, dupå ce am stabilizat condi¡iile macroeconomice,
så putem så dezvoltåm mai amplu proiecte de investi¡ii.
I-am comunicat domnului Neven Mates inten¡ia noastrå de a
începe de îndatå discu¡ii pentru un nou aranjament cu Fondul
Monetar, care så ne permitå så men¡inem foarte clar în acest
cadru de parteneriat, principalii indicatori economici pentru
perioada care urmeazå. Este extrem de important, din punctul
de vedere al guvernului nostru, så în¡elegem cå nu putem så
mai mergem pe a¿a numita formulå stop and go, pe variante în
care facem eforturi pe o perioadå de timp, dupå care ne relaxåm,
venim din nou la punctul de plecare ¿i reîncepem aceste
eforturi ciclice. O astfel de politicå nu mai poate fi duså,
nici chiar în anii electorali. De aceea, chiar dacå unele dintre
måsurile pe care le luåm, chiar cele pe care le-am discutat
acum pentru a pregåti acest ultim review, ele sunt datorate, ca
så ne în¡elegem foarte bine, unor concesii de tip social pe care
le facem, pentru a men¡ine în func¡iune anumite activitå¡i
industriale care creeazå gåuri la buget, precum ¿i datoritå lipsei
unor måsuri în anumite zone care creeazå pierderi ¿i care
trebuie corectate în alt mod. Este extrem de important, din
acest punct de vedere, så în¡elegem cå deciziile pe care nu le
luåm la timp se råzbunå. Putem spera så producem în continuare
avioane sau camioane sau alte produse care, evident, nu
mai au pia¡å în momentul de fa¡å, dar men¡inerea acestor activitå¡i
înseamnå, de fapt, ni¿te subven¡ii care, dupå aceea, se
regåsesc în cheltuielile la între¡inere, în lipsa de cre¿tere a veniturilor
pentru anumite categorii de popula¡ie. Asta este explica¡ia
foarte simplå. Bugetul statului este o contabilitate
foarte simplå între venituri ¿i cheltuieli. Dacå nu suntem aten¡i
la aceastå contabilitate, apar problemele de infla¡ie care, dupå
aceea, afecteazå întregul organism economic al ¡årii.
Nu vreau så fac acum foarte multå filozofie pe aceastå
temå. Sunt lucruri pe care mul¡i le-au ascultat ¿i popula¡ia le
cunoa¿te foarte bine. Ceea ce este important este cå vrem så
fim în continuare credibili, serio¿i ¿i responsabili în abordarea
problemelor economice. Ceea ce este important, de asemenea,
este så se ¿tie cå måsurile pe care le vom lua vor însemna, de
fiecare datå, ¿i un pachet social de sus¡inere, în a¿a fel încât,
în special popula¡ia cu venituri foarte mici så nu resimtå prea
puternic sau deloc, dacå este posibil, aceste decizii pe care le
luåm.
ªi un ultim comentariu. Eu consider - ¿i aici avem o u¿oarå
diferen¡å de vederi - cå România a dovedit cå poate så fie extrem
de responsabilå în ceea ce prive¿te stabilitatea macroeconomicå
¿i cå este nevoie, de la acest punct, så ne concentråm
mult mai mult pe dezvoltarea bazatå pe investi¡ii. De
aici, nevoia unui deficit bugetar mai ridicat, care så nu meargå
spre consum ¿i care så însemne un procent important de investi¡ii,
permi¡ând o cre¿tere economicå solidå, care så ducå
România mai aproape de ¡årile europene dezvoltate.
Doamnelor ¿i domnilor,
Am avut aståzi încå o rundå de discu¡ii extrem de productive,
în care am încercat så ne în¡elegem cât mai bine, problemele
pe care le avem, privindu-le oarecum ¿i din afarå, din
partea unei organiza¡ii interna¡ionale care are foarte multå experien¡å
în acest domeniu. Sunt multe lucruri de fåcut în continuare,
dar sunt absolut sigur cå vom fi în måsurå så ne pregåtim
a¿a cum trebuie pentru reuniunea din 8 octombrie a Consiliului
de conducere ¿i så încheiem acest acord extrem de
important din punct de vedere economic ¿i din punct de vedere
politic între România ¿i Fondul Monetar Interna¡ional.
Întrebare (Radio Europa liberå): A¿ fi vrut så ¿tiu care
sunt måsurile convenite în legåturå cu limitarea creditului
guvernamental ¿i, în acela¿i timp, care este propunerea
Guvernului român ca nivel al deficitului bugetar pentru
anul viitor.
Dl. Neven Mates: Încå se poartå discu¡ii în legåturå cu
deficitul pentru anul viitor. Este o problemå care nu a fost încå
rezolvatå.
Dl. Adrian Nåstase: Acela¿i råspuns. În legåturå cu creditul
neguvernamental s-au purtat anumite discu¡ii ¿i încercåm
så luåm unele måsuri, înså sunt absolut minime. S-ar putea,
pânå la urmå, så nu fie vorba de nici o reac¡ie, pentru cå, în
definitiv, este vorba de o cre¿tere care se bazeazå, în mare måsurå,
în mod necesar, în România, ¿i pe acest pilion care este
consumul.
Întrebare (Maria Coman, Antena 1): O întrebare pentru
domnul Mates. A¡i vorbit despre ni¿te måsuri corective
care vor fi luate în urma discu¡iilor pe care le-a¡i avut
acum la Bucure¿ti
ªi pentru domnul Nåstase: pute¡i så ne spune¡i, a¡i vorbit
despre viitoarele aranjamente cu Fondul Monetar Interna¡ional,
va fi vorba tot despre acorduri stand-by sau se
va merge pe alte variante
Dl. Neven Mates: Aceste måsuri vor fi, le-am men¡ionat
deja, ¿i vor fi mult mai clare în urma ¿edin¡ei Consiliului de
conducere, înså dupå cum ¿ti¡i, problema cre¿terii pierderilor
în sectorul energetic va fi una dintre ele, apoi måsuri de
restructurare în sectorul de¡inut de stat pentru a ne asigura cå
aceste cre¿teri salariale în sectorul de stat sunt ¡inute sub control.
Acest lucru a fost convenit potrivit programului.
Dl. Adrian Nåstase: În ceea ce prive¿te viitoarea configurare
a acordului, urmeazå så decidem acest lucru în urma
Newsletter – PSD, nr. 30 (119), 1-7 august 2003 9

Declara¡ii, discursuri, mesaje
discu¡iilor pe care le vom face. Sunt mai multe posibilitå¡i.
Ceea ce este important din punct de vedere politic, mesajul pe
care am dorit så-l dau aståzi, este legat de inten¡ia noastrå de
a avea ¿i în viitor aranjamentele corespunzåtoare cu Fondul
Monetar.
Întrebare (Antonia Opri¡a): La 8 octombrie Consiliul
de conducere va discuta acordarea împrumutului în douå
tran¿e Ce crede¡i despre strategia de privatizare a PE-
TROM, este o strategie bunå
Dl. Neven Mates: De fapt, din punct de vedere tehnic, nu
mai existå decât o singurå tran¿å care ar trebui så fie eliberatå.
Noi ne bazåm pe evaluårile Båncii Mondiale, care în¡eleg cå
deja ¿i-a spus pårerea, så nu se gråbeascå lucrurile în ceea ce
prive¿te privatizarea PETROM ¿i în¡eleg cå s-a cåzut de acord
asupra acestui lucru.
Interviu acordat de cåtre domnul prim-ministru Adrian Nåstase publica¡iei„Moneda Unica“ Spania
(25 iulie 2003)
„România ¿i Spania se aflå într-un stadiu excelent“
- În urma vizitei Majestå¡ilor Lor în România, care ar
fi bilan¡ul pe care l-a¡i face asupra rela¡iilor actuale existente
între cele douå ¡åri
- Vizita de stat pe care Majestå¡ile Lor Regii Spaniei au
fåcut-o în România reprezintå încununarea normalå a cursului
ascendent înregistrat de rela¡iile bilaterale dupå 1989. Dialogul
politic româno-spaniol la vîrf este dovada fundamentalå
a faptului cå ne aflåm într-un moment culminant, capabil så
favorizeze o adevåratå interac¡iune între România ¿i Spania.
Ca så-l citez pe Majestatea Sa Regele Juan Carlos I, „ ne aflåm
într-un stadiu excelent“.
Acest stadiu de excelen¡å reprezintå o garan¡ie a faptului
cå rela¡iile dintre România ¿i Spania au ajuns la o nouå dimensiune
¿i la noi valori, dovedite prin progresele dobândite, pe
de o parte, în diversificarea rela¡iilor bilaterale, iar pe de altå
parte, prin succesele înregistrate printr-o cooperare intenså
bazatå pe cre¿terea încrederii reciproce.
Legåturile profunde stabilite între ¡årile noastre, similitudinile
istorice ¿i afinitå¡ile culturale ¿i lingvistice sînt elemente
ce contribuie la construc¡ia solidå a unei proiec¡ii de
dezvoltare durabilå pe mai departe. Lucrårile Forumului Economic
hispano-român care s-au celebrat la Bucure¿ti ¿i au fost
deschise în prezen¡a Majestå¡ii Sale Regele Juan Carlos al
Spaniei ¿i Excelen¡ei Sale Ion Iliescu, Pre¿edintele României,
au eviden¡iat, inclusiv prin prezen¡a a mai bine de 300 de
întreprinderi române¿ti ¿i spaniole, faptul cå în România
existå un mediu din ce în ce mai favorabil pentru investitori.
S-au fåcut eforturi în combaterea corup¡iei ¿i, pentru al
treilea an consecutiv, România marcheazå o cre¿tere economicå.
Iatå doar cîteva elemente dintr-o listå deloc exhaustivå,
care întåre¿te încrederea cå, într-o perioadå cît mai scurtå,
România va deveni un loc privilegiat pentru investi¡iile spaniole.
Ne aflåm într-un proces sus¡inut de privatizare în
domenii importante ale economiei na¡ionale, ca de exemplu
producerea ¿i transportul energiei electrice, producerea ¿i distribu¡ia
produselor petroliere ¿i a gazelor naturale, cît ¿i sectorul
bancar.
În acela¿i timp, pentru a putea sprijini întreprinderile mici
¿i mijlocii ¿i a facilita contactele româno-spaniole, cu prilejul
vizitei de stat a Regilor Spaniei în România trebuie subliniat
faptul cå au fost semnate acorduri importante între Camerele
de Comer¡ ¿i Industrie ale celor douå ¡åri, respectiv între
Centrul Român de Comer¡ Exterior ¿i Institutul Na¡ional Spaniol
de Comer¡ Exterior.
- Care au fost direc¡iile principale ale programului
politic al Guvernului României în 2001 Previziunile
Cabinetului marcate la începerea mandatului s-au îndeplinit
– Obiectivele principale ale strategiei noastre politice sunt
reforma economicå, întårirea statului de drept ¿i dezvoltarea
democra¡iei prin perfec¡ionarea sistemului institu¡ional ¿i întårirea
func¡ionårii reale a dialogului între putere ¿i societatea
civilå. Alt obiectiv esen¡ial pe care ni l-am propus este pregåtirea
României pentru integrarea plenarå în structurile Uniunii
Europene ¿i ale NATO.
Am reu¿it o cre¿tere economicå bazatå pe mårirea investi¡iilor
prin participarea semnificativå a capitalului na¡ional ¿i
atragerea de resurse externe, în special sub formå de investi¡ii
directe. Am asigurat astfel un ritm mediu anual de cre¿tere a
produsului intern brut între 4,5 ¿i 6% .
Am reu¿it så îmbunåtå¡im substan¡ial mediul de afaceri,
asigurând în principal cadrul economic-financiar ¿i juridic.
În ce prive¿te mediul extern, am reu¿it så ini¡iem ¿i så dinamizåm
un amplu program de pregåtire a procesului de integrare
a României în institu¡iile europene ¿i euro-atlantice. Ca
urmare a acestei ini¡iative, România a fost admiså în NATO ¿i
în acela¿i timp institu¡iile Uniunii Europene au adoptat o atitudine
pozitivå ¿i deschiså fa¡å de noi. Acest lucru reprezintå
un semnal pozitiv ¿i trebuie så ac¡ionåm în continuare pentru
a fi la înål¡imea standarelor compatibile celor ale Comunitå¡ii
Interna¡ionale, ceea ce se va face printr-o pregåtire adecvatå a
negocierilor ¿i prin elaborarea riguroaså a dosarelor de aderare
¿i a documentelor de pozi¡ie. În ultimii doi ani, procesul de
armonizare a legisla¡iei române la acquis-ul comunitar s-a
accelerat ¿i rela¡iile cu statele membre ale Uniunii Europene
s-au consolidat în mod substan¡ial.
– Admiterea României în NATO este un fapt împlinit,
admiterea în UE se va materializa în câ¡iva ani; cum se va
10
Newsletter – PSD, nr. 30 (119), 1-7 august 2003

Declara¡ii, discursuri, mesaje
schimba în mod fundamental via¡a politicå a ¡årii
– Poate cå integrarea în cele douå structuri va însemna, în
primul rînd, o ¿anså de apropiere din punct de vedere politic
¿i economic de familia statelor democratice de care apar¡inem,
de fapt, prin istoria, cultura ¿i valorile pe care le împårtå¿im.
Din aceastå perspectivå, speråm ca politica noastrå så urmeze
tot mai mult coordonatele principale ale politicii europene.
Mai ales în calitate de membru NATO ¿i, în viitor, al UE, vom
fi capabili så contribuim la tonul a ceea ce a¿ numi „glasul
euro-atlantic“.
E greu de definit exact cum va fi via¡a politicå din România
dupå cî¡iva ani, cu atît mai mult în condi¡iile actuale,
cînd au loc procese de mari transformåri în cadrul NATO ¿i al
UE ¿i care vor influen¡a ¿i evolu¡iile interne din ¡ara noastrå.
În cadrul vie¡ii politice din România, cred cå procesele de
pregåtire intenså din ultimii ani au låsat o urmå vizibilå în dezbaterile
¿i în deciziile luate în problemele de interes public.
A¿ anticipa chiar spunînd cå dezbaterea politicå internå va
deveni mai substan¡ialå pe måsuri ce societatea româneascå va
în¡elege treptat cå Bruxelles este o parte a cadrului decizional
¿i de ac¡iune care influen¡eazå via¡a internå. Grupårile de interese
¿i de opinie vor identifica ¿i alte medii, în afarå de cele
interne, pentru a se manifesta.
Desigur, eforturile noastre de integrare nu se vor sfîr¿i
odatå ob¡inut statutul de membru de drepturi depline al NATO
¿i al UE. Pasul acesta nu este decît începutul. România va trebui
så punå în practicå angajamentele fåcute ¿i suntem pregåti¡i
så ne respectåm contractele asumate prin apartenen¡a la
cele douå organiza¡ii. Pentru noi este foarte important så intråm
într-o UE ambi¡ioaså ¿i, în acest sens, participarea reprezentan¡ilor
no¿tri la Conven¡ie a fost un prilej excelent de
a expune perspectiva noastrå asupra viitorului Europei. Nu
aderåm la UE doar pentru a beneficia de avantajele economice
pe care ni le oferå.
În noua ecua¡ie a securitå¡ii europene, România se identificå
în calitate de contributor atît la echilibrul ¿i la evolu¡ia
predictibilå a rela¡iilor dintre UE - SUA, NATO - Rusia, cît ¿i
la crearea bazelor noii viziuni strategice de deschidere a
NATO ¿i a UE cåtre spa¡iile Europei de Est, a Caucazului ¿i
Asiei Centrale.
– Cu ocazia vizitei oficiale pe care a¡i fåcut-o la Madrid
în noiembrie 2002 au fost confirmate deja bunele rela¡ii
existente între Spania ¿i România. Ce zone de colaborare
trebuie poten¡ate între cele douå ¡åri Nu crede¡i cå
schimburile comerciale ¿i investi¡iile spaniole se aflå încå
doar în stadiu declarativ
– În ultimii ani am asistat la o dezvoltare în ritm sus¡inut a
cooperårii bilaterale în sectoare precum justi¡ia, afaceri interne,
finan¡e publice, muncå ¿i protec¡ie socialå, transporturi
¿i agriculturå. Aceastå cooperare bilateralå s-a dezvoltat mai
ales în cadrul programelor de asisten¡å financiarå (twinning)
nerambursabilå oferite de UE.
Mai cooperåm ¿i în culturå, educa¡ie, ¿tiin¡å ¿i tehnologie
¿i facem primii pa¿i spre stabilirea unui cadru de colaborare la
nivelul colectivitå¡ilor locale.
A¿ vrea så må refer la un fenomen binecunoscut de societatea
spaniolå ¿i care are un poten¡ial mediatic negativ pentru
România, putînd så ajungå så influen¡eze ansamblul rela¡iilor
bilaterale dacå nu e privit cu responsabilitate. Este vorba de
fenomenul migra¡iei ilegale a cetå¡enilor români în Spania,
care a devenit o surså de îngrijorare pentru autoritå¡ile ¡årilor
noastre.
Doresc så asigur societatea spaniolå cå am luat la nivel
institu¡ional hotårîrea de a combate imigrarea ilegalå ¿i fenomenele
negative legate de aceasta. Colaborarea excelentå între
institu¡iile competente din România ¿i Spania poate da satisfac¡ie
eforturilor comune prin dezbateri constructive ¿i realiste,
de pe o pozi¡ie de încredere reciprocå ¿i cu dorin¡a de a
gåsi solu¡ii pentru acest fenomen.
Cooperarea economicå se aflå încå la un nivel modest. La
sfîr¿itul lui 2002 volumul schimburilor comerciale se situa la
aproximativ 500 de milioane de euro, în cadrul unei dinamici
ascendente, dar numai cu 24% mai mult decît în 2001. Locul
Spaniei în comer¡ul exterior al României continuå så fie destul
de modest (1,6%), ocupînd pozi¡ia a 14a în ce prive¿te schimburile
comerciale totale ale României ¿i a 9a în schimburile
comerciale cu UE. Estimårile pentru 2003 sunt optimiste, consolidînd
tendin¡a ascendentå din ultimii ani, care speråm så
continue astfel încît, cu sprijinul politic la care au subscris
ambele guverne, så ajungem în 2007 la un miliard de euro în
ce prive¿te fluxurile comerciale.
Cît despre investi¡iile întreprinderilor spaniole în România,
statisticile aratå cå volumul investi¡iilor directe spaniole
este de aproximativ 150 de milioane de dolari, Spania ocupând
locul 16 între investitorii stråini în România.
Ca urmare a eforturilor interne de asumare a acquis-ului
comunitar, s-au înregistrat progrese notabile în ce prive¿te
îmbunåtå¡irea climatului de afaceri, crearea unui cadru favorabil
investitorilor stråini, cît ¿i referitor la måsurile recent
adoptate de Guvernul român în combaterea corup¡iei.
Existå un poten¡ial ce trebuie folosit, mai ales în condi¡iile
actuale, pentru a oferi investitorilor spanioli mai multå vizibilitate
pe pia¡a româneascå. Så speråm cå, ¡inînd seama de
avantajele poten¡iale pe care le oferå România în cadrul economic
general ¿i în ofertele de privatizare foarte importante,
cre¿terea volumului de investi¡ii spaniole så fie stimulatå pe
viitor.
Newsletter – PSD, nr. 30 (119), 1-7 august 2003 11

Partidul Social Democrat - Sediul Central
PD încearcå så abatå aten¡ia opiniei publice
Partidul Social Democrat considerå cå inten¡ia PD de a sesiza Parchetul CSJ, PNA ¿i Pre¿edin¡ia cu privire la a¿a-zise fapte
de corup¡ie privind MTC-TV ¿i care l-ar viza pe ministrul Miron Mitrea, este doar o tentativå de abatere a aten¡iei de la
anchetarea lui Traian Båsescu.
Reamintim Partidului Democrat cå în Parlament s-a dezbåtut o mo¡iune care a avut exact acest subiect, ¿i care a fost respinså.
Partidul Social Democrat nu î¿i permite så comenteze activitatea Parchetului Na¡ional Anticorup¡ie, a¿a cum face PD.
În aten¡ia
Directorului cotidianului Evenimentul Zilei
Domnule Cornel Nistorescu,
Am citit cu surprindere articolul dumneavoastrå din
“Evenimentul Zilei” din data de 5 august a.c. În¡eleg cå unele
informa¡ii pe care le-a¡i folosit au fost preluate dintr-un alt
cotidian na¡ional, lipsa unei minime verificåri explicând faptul
cå acestea sunt eronate. Din påcate, cât am condus turismul
în România, “Evenimentul Zilei” nu a avut un redactor specializat
pe acest domeniu, aceasta fiind o altå explica¡ie a lipsei
dumneavostrå de informare.
A¿ dori, dacå îmi permite¡i, så vå aduc o serie de låmuriri
cu privire la acuzele pe care le-a¡i fåcut, låmuriri pe care vå
rog så le publica¡i în ziarul la care sunte¡i director, pentru o
mai bunå informare a cititorilor dumneavostrå. Proiectul
“Dracula Park”, mediatizat ¿i apreciat de presa interna¡ionalå
se deruleazå în parametrii normali, fiind expertizat de divizia
de specialitate a celei mai renumite firme de consultan¡å,
PriceWaterHouseCoopers, care a analizat ¿i confirmat viabilitatea
acestuia ¿i a ales loca¡ia Snagov pentru construc¡ia lui.
În prezent, “Dracula Park” este un proiect 100% privat, la
schimbarea loca¡iei de la Sighi¿oara la Snagov, doar 8% dintre
ac¡ionari (persoane fizice ¿i juridice) luând decizia de a-¿i
retrage banii, restul de 92% având garantate fondurile investite
prin titluri de stat.
În ceea ce prive¿te proiectul “Croaziere pe Dunåre”, care
este un adevårat boom în atragerea turi¿tilor stråini, doresc så
vå supun aten¡iei câteva cifre, sper edificatoare. De la 0 (zero)
turi¿ti stråini pe Dunåre în 2001, am reu¿it så atragem prin
acest program ”numai” 15.000 de turi¿ti în 2002, “numai”
30.000 pentru anul în curs ¿i contractåri de “numai” 60.000 de
locuri pentru anul 2004. Ba mai mult, în momentul de fa¡å 30
de motonave de lux (4 ¿i 5 stele) fac aproximativ 100 de opriri
în porturile române¿ti de pe Dunåre, cu un singur scop – turismul.
O fi mult, o fi pu¡in La aceastå întrebare trebuie så
råspunde¡i înså Dvs.
De asemenea, în privin¡a numårului de turi¿ti stråini pe
litoral, må våd nevoit så vå dezamågesc încå o datå. Afirma¡ia
conform cåreia pânå în luna iunie a acestui an pe litoral au
sosit doar 1.500 de turi¿ti stråini, må laså perplex.
Datele publice, pentru orice cetå¡ean al ¡årii ¿i deci ¿i pentru
reporterii Evenimentului Zilei, ale Direc¡iei Jude¡ene de
Statisticå Constan¡a aratå cå în primele ¿ase (6) luni ale anului
în curs, în sta¡iunile de pe litoral au sosit un numår de 198.000
turi¿ti (cre¿tere de 11,5% fa¡å de anul 2002) din care 23.943
turi¿ti stråini (cre¿tere 11,9%). Iatå cå, în condi¡iile råzboiului
din Irak, marii touroperatori interna¡ionali care s-au reîntors
dupå o lungå absen¡å pe pia¡a turisticå româneascå (TUI, ITS
¿i Thomas Cook Neckerman) î¿i deruleazå contractele în mod
normal. Astfel, încasårile valutare din turism au cunoscut în
2002 o cre¿tere de 20%, la bugetul de stat intrând peste 500
milioane de dolari, fapt confirmat ¿i de raportul VISA care a
dat publicitå¡ii o cre¿tere cu 25% a cheltuielilor pe card efectuate
în România de cåtre turi¿tii stråini.
ºin så vå mul¡umesc cå vå mai aduce¡i aminte de programele
sociale lansate de Ministerul Turismului (1 Mai la
mare, Litoral pentru to¡i, Vacan¡å la ¡arå, O såptåmânå de refacere),
programe de care au beneficiat în 2002 un numår de
75.000 de tineri ¿i pensionari, la pre¡uri cuprinse între 399.000
¿i 599.000 lei/sejur. Vi se mai pare suma de aproximativ 2
euro/noapte, o sumå exageratå
Vå reamintesc cå privatizarea activelor hoteliere, realizatå
în perioada 1996-2002 a însumat fabuloasa cifrå de 10% din
totalul activelor ¿i acest lucru cu scandaluri imense de
corup¡ie care au fost relatate la acea datå chiar de Evenimentul
Zilei. În momentul de fa¡å, privatizarea turismului românesc a
fost practic încheiatå. Din totalul de 863 de hoteluri din ¡arå,
doar 1 (unul) fiind administrat în prezent de stat. Cum am realizat
noi privatizarea Printr-un sistem de totalå transparen¡å,
licita¡iile fiind transmise în direct prin TV, cu participarea
directå a reprezentan¡ilor mass-media. O formulå ineditå, dar
care nu a låsat loc de presupuse interven¡ii sau acte de
corup¡ie. Efectul imediat al acestei privatizåri nu s-a låsat
a¿teptat prea mult. Numai în acest an, suma investi¡iilor în
hotelurile de pe litoral a ajuns la 40 milioane de euro. De
asemenea, sta¡iunea Mamaia, aflatå nu demult într-o stare
deplorabilå s-a transformat într-o adevåratå “Rivierå a Estului”,
conform programului ini¡iat de Ministerul Turismului,
¿i se situeazå acum la nivelul unei sta¡iuni interna¡ionale.
În acest context, încep serios så må îndoiesc de veridicitatea
afirma¡iei dumneavoastrå fåcutå la încheierea mandatului meu
de ministru al Turismului: “Îmi pare råu cå pleca¡i pentru cå
am mâncat o pâine bunå de pe urma activitå¡ii dumneavoastrå.”
Vå stau oricând la dispozi¡ie dacå dori¡i så afla¡i mai multe
informa¡ii privind relansarea turismului românesc.
Cu stimå,
Dan Matei-Agathon
12
Newsletter – PSD, nr. 30 (119), 1-7 august 2003

Partidul Social Democrat - Sediul Central
Declara¡ii nefondate
Am luat act cu surprindere de declara¡iile domnului Mihai
Voicu, distins membru PNL, care må criticå plecând de la
ni¿te informa¡ii eronate. Poate domnul Voicu ar trebui så ¿tie,
la imensa experien¡å politicå pe care o are, cå informa¡iile
luate din ziare se mai ¿i verificå, în general din douå surse.
Din påcate pentru domnia sa, declara¡ia mea, pe care a preluat-o
dintr-un cotidian central a fost citatå complet eronat,
ziarista respectivå neparticipând la cadrul în care am fåcut
acele afirma¡ii, fapt care demonstreazå încå o datå cå România
din ziare nu are nici o legåturå cu România realå. Ziarul România
Liberå este astfel singurul cotidian care a preluat aceastå
¿tire, dupå ureche, fårå nici un reprezentant la Conferin¡a
Jude¡eanå PSD Ilfov, unde în fa¡a a sute de participan¡i am
sus¡inut un discurs.
De asemenea, îi comunic domnului Voicu cå nu må deranjeazå
faptul cå a folosit la adresa mea apelativul “fost ministru”
(este o realitate), dar sunt convins cå domnia sa nu a
fost, nu este, ¿i mai ales nu va fi niciodatå ministru, lipsindu-i
cu desåvâr¿ire calitå¡ile necesare.
PNL demonstreazå astfel din nou lipså de profesionalism
în toate domeniile.
În realitate, eu mi-am exprimat dorin¡a ca Partidul Social
Democrat så câ¿tige alegerile ¿i în 2004, prelungindu-¿i astfel
mandatul la 8 ani. ªi asta pentru cå dacå partidele de dreapta
s-ar reîntoarce la conducerea ¡årii, ¿ansele României de integrare
în Uniunea Europeanå ¿i de finalizare a reformelor ar fi
compromise.
Secretar general,
DAN Matei-Agathon
¥ntâlnirea doamnei Hildegard Puwak
cu reprezentantele Organiza¡iei de femei PSD din jude¡ul Tulcea
Pre¿edintele organiza¡iei de femei a PSD, dna Hildegard Puwak ¿i dna secretar general Rovana Plumb, s-au întâlnit,
la 31 iulie, cu organiza¡iile de femei a PSD din jude¡ul Tulcea.
O bunå parte a discu¡iilor de la Tulcea s-au concentrat pe necesitatea unei mai mari implicåri a femeilor în via¡a
politicå, apreciindu-se ca oportunå cre¿terea gradului de reprezentare a femeilor la nivelul structurilor de decizie, precum
¿i asupra dezbaterilor pe baza codului civil care vor începe peste câteva såptåmâni.
Cu aceastå ocazie, dna Hildegard Puwak a prezentat participantelor la reuniune, realizårile din ultima perioadå a organiza¡iei
de femei a PSD, site-ul organiza¡iei - unde pot fi gåsite toate programele derulate sau în curs de derulare din toate
jude¡ele ¡årii, rapoarte de activitate, comunicate de preså precum ¿i alte activitå¡i ale organiza¡iei - linia telefonicå specialå
puså recent la dispozi¡ia cetå¡enilor – INFOCENTER- precum ¿i programul „Vacan¡a de Varå 2003“, elaborat în colaborare
cu Agen¡ia Na¡ionalå a Taberelor ¿i Turismului ¿colar.
Anchetå pe linie de partid
Partidul Social Democrat a luat act, ca urmare a materialelor apårute în mass-media, de ilegalitå¡ile comise de viceprimarul
comunei Corcova, domnul Robert Barbu ¿i a dispus începerea unei anchete pe linie de partid cu privire la activitatea domniei
sale în aceastå func¡ie.
O datå cu demararea acestei ac¡iuni, domnul Robert Barbu ¿i-a înaintat cererea de eliberarea din func¡ie. Partidul Social
Democrat se angajeazå ca la finalizarea cercetårilor efectuate de organele abilitate, în privin¡a viceprimarului comunei Corcova,
så îl sanc¡ioneze politic, potrivit prevederilor statutare ale partidului. Noi nu ne putem pronun¡a asupra caracterului penal al
faptelor domniei sale, dar afirmåm cu certitudine cå acestea sunt cel pu¡in imorale
Pe aceastå cale, Partidul Social Democrat adreseazå mul¡umiri reprezentan¡ilor mass-media, care cu promptitudine au adus
la cuno¿tiin¡a opiniei publice faptele pentru care viceprimarul comunei Corcova este cercetat în prezent.
Newsletter – PSD, nr. 30 (119), 1-7 august 2003 13

Palatul Victoria
Guvernul României condamnå atentatul din Osetia de Nord
Guvernul României condamnå ferm atentatul produs vineri asupra unui spital militar din Osetia de Nord, atentat soldat
cu moartea a 35 de solda¡i ru¿i, zeci de råni¡i ¿i importante pagube materiale.
România î¿i reafirmå pozi¡ia de respingere categoricå a ac¡iunilor teroriste, indiferent de obiectivul care ar putea fi
invocat pentru justificarea unor astfel de acte criminale.
Nici o cauzå nu poate justifica recurgerea la ac¡iuni de acest gen. Guvernul României regretå pierderile de vie¡i
omene¿ti ¿i este alåturi de poporul rus care trece din nou prin momente dificile.
Ne exprimåm speran¡a cå se va reu¿i identificarea unei solu¡ii care så ducå la dispari¡ia actelor teroriste.
14
Newsletter – PSD, nr. 30 (119), 1-7 august 2003

Ministere
Ministerul Afacerilor Externe
¥ntrevederi la Washington
¥n partea a doua a vizitei la Washington, dupå participarea
la conferin¡a interna¡ionalå anualå a Institutului Aspen, domnul
Mircea Geoanå, ministrul afacerilor externe s-a întâlnit
luni, 4 august cu secretarul de stat al SUA, Colin Powell, subsecretarul
pentru afaceri interna¡ionale al Trezoreriei SUA,
John Taylor, consilierul special al pre¿edintelui SUA pentru
Europa ¿i Eurasia, Dan Fried ¿i a avut un dejun de lucru cu
echipa inter-agen¡ii a administra¡iei americane reunind coordonatorii
compartimentelor pentru Europa ale departamentelor
strategice ale administra¡iei (Consiliul Securitå¡ii
Na¡ionale, Cabinetul vice-pre¿edintelui SUA, Departamentul
de Stat, Departamentul Apårårii).
¥n cadrul întrevederii cu Colin Powell, secretarul de stat
american a transmis mul¡umirile administra¡iei pentru consisten¡a
¿i consecven¡a contribu¡iei României la lupta împotriva
terorismului, precum ¿i pentru rolul såu constructiv asumat în
plan regional. ¥ntrevederea a permis discutarea viitorului profil
strategic al rela¡iei româno-americane dupå ratificarea de
cåtre Senatul SUA a protocolului de aderare a României la
NATO ¿i în contextul rolului constructiv pe care ¡ara noastrå
¿i-l asumå în zona Balcanilor de Vest ¿i a Mårii Negre, al
pregåtirilor pentru preluarea mandatului de membru nepermanent
în cadrul Consiliului de Securitate al ONU ¿i al pregåtirilor
pentru aderarea la UE.
Au fost apreciate evolu¡iile în plan democratic ¿i economic
din România, inclusiv demersurile pentru consolidarea componentei
economice a rela¡iei bilaterale. Colin Powell a încurajat
partea românå så continue reformele interne ¿i a subliniat
dorin¡a administra¡iei SUA de a conlucra cu România în
proiectele regionale ¿i interna¡ionale.
¥n acela¿i context a fost discutatå agenda politicå bilateralå,
respectiv pregåtirea vizitei la Washington a domnului pre-
¿edinte Ion Iliescu în toamna acestui an, precum ¿i participarea
delega¡iei române conduså de domnul prim-ministru Adrian
Nåstase la sesiunea Adunårii Generale a ONU, care va avea ¿i
o importantå componentå politicå ¿i economicå bilateralå.
A fost confirmatå, în context, participarea ambasadorului
SUA la ONU, John Negroponte, la reuniunea anuala a ambasadorilor
României, ce se va desfå¿ura la Bucure¿ti, la sfâr-
¿itul lunii august.
¥ntrevederea cu John Taylor, sub-secretarul pentru afaceri
interna¡ionale al Trezoreriei SUA a scos în eviden¡å aprecierea
pentru modul în care Guvernul României a gestionat procesul
care a condus la finalizarea, pentru prima datå în ultimii 20 de
ani, a acordului stand-by cu FMI, pentru conlucrarea cu compartimentele
specializate ale Trezoreriei SUA în urmårirea
fluxurilor financiare legate de re¡elele teroriste, precum ¿i perspectiva
cooperårii ¿i a sprijinului american pentru consolidarea
proiectelor economice din România, în special cele din
domeniul infrastructurii, energiei ¿i tehnologiei informa¡iei.
¥ntrevederea cu echipa inter-agen¡ii a fost consacratå discutårii
elementelor definitorii ale viitorului profil strategic al
rela¡iei bilaterale, conlucrårii în plan regional (Balcanii de Vest,
zona Mårii Negre), precum ¿i în plan multilateral.
Aderarea României la unele instrumente
la Conven¡iei privind armele inumane
Parlamentul României a adoptat, la 27 iunie 2003, Legea
nr. 287 privind aderarea României la articolul 1, în forma modificatå,
adoptat la Geneva la 21 decembrie 2001, la Protocolul
privind interzicerea sau limitarea folosirii minelor, armelor–capcana
¿i altor dispozitive, în forma modificatå, adoptat la
Geneva la 3 mai 1996 (Protocolul II modificat la 3 mai 1996),
¿i la Protocolul adi¡ional privind armele laser care pot provoca
orbirea (Protocolul IV), adoptat la Viena, la 13 octombrie
1995, ale Conven¡iei privind interzicerea sau limitarea folosirii
anumitor arme clasice care ar putea fi considerate ca producând
efecte traumatice excesive sau care ar lovi fårå discriminare,
adoptatå la Geneva la 10 octombrie 1980 (CCW).
Legea a fost promulgatå prin Decretul nr. 416. ¥n legåturå
cu con¡inutul acesteia, men¡ionåm:
• Articolul 1 modificat al CCW prevede extinderea domeniului
de aplicare a Conven¡iei ¿i la conflictele armate care nu
au caracter interna¡ional;
• Prin modificarea în 1996 a Protocolului II se extinde
domeniul de aplicare a acestuia, prin includerea conflictelor
care nu au caracter interna¡ional; este fåcutå, totodatå, explicitarea
diferen¡iatå a restric¡iilor ¿i interdic¡iilor pe categorii
de arme (mine, mine capcanå ¿i alte dispozitive). De asemenea,
Protocolul modificat interzice utilizarea minelor împotriva
popula¡iei civile ¿i prevede obligativitatea asigurårii detectabilitå¡ii
minelor, precum ¿i dotarea acestora cu dispozitive
de autodistrugere, autoneutralizare ¿i autodezactivare;
Protocolul IV privind armele laser care pot provoca orbirea
este unul dintre primele documente juridice interna¡ionale care
interzice o categorie de arme încå din stadiul dezvoltårii lor
conceptuale, înaintea intrårii lor în înzestrarea for¡elor armate.
Autoritå¡ile române au demarat procedura de pregåtire a
instrumentului de aderare în vederea depunerii la Secretarul
general al ONU, depozitarul Conven¡iei.
Aderarea României la instrumentele CCW se înscrie în demersurile
vizând universalizarea CCW ¿i a protocoalelor sale,
reprezentând, totodatå, o contribu¡ie activå la întårirea aplicårii
normelor dreptului interna¡ional umanitar.
Prin aderarea la Protocolul II modificat, România ¿i-a îndeplinit
angajamentul politic asumat prin preambulul Conven¡iei
privind interzicerea utilizårii, stocårii, producerii ¿i transferului
Newsletter – PSD, nr. 30 (119), 1-7 august 2003 15

Ministere
de mine anti-personal ¿i distrugerea acestora (Conven¡ia de la
Ottawa), la care este parte din anul 2001.
Ministerul Integrårii Europene
Convorbiri cu ministrul german de Finan¡e
„Germania va sus¡ine ¿i pe viitor eforturile României de a
adera la Uniunea Europeanå în 2007 ¿i va încerca så convingå
¿i celelalte state membre de aceste eforturi” – a afirmat dl
Hans Eichel, adjunct al primului ministru german ¿i ministru
federal al Finan¡elor, în convorbirilor purtate, la 1 august, la
Bucure¿ti, cu ministrul Integrårii Europene, dna Hildegard
Puwak.
Principalele subiecte ale dialogului au fost stadiul pregåtirilor
României pentru integrarea europeanå, modul de derulare
al programelor de preaderare, precum ¿i posibilitå¡ile de
intensificare a colaborårii bilaterale dintre ¡ara noastrå ¿i Germania.
O aten¡ie deosebitå s-a acordat rezultatelor Conven¡iei a-
supra Viitorului Europei ¿i Conferin¡ei Integruvernamentale,
ale cårei lucråri vor debuta în toamna acestui an.
Cu acest prilej, s-a convenit continuarea discu¡iilor, începute
cu câteva luni în urmå, în scopul corelårii pozi¡iilor României
¿i Germaniei referitoare la viitorul Europei, punânduse
accentul pe probleme legate de politica externå ¿i de securitate
a Uniunii ¿i, totodatå, pe diferite aspecte de ordin social.
Comisia Europeanå a apreciat
progresele României
România a realizat, în ultimii ani, progrese importante în
traducerea acquis-ului comunitar, dovadå fiind faptul cå, dacå
la sfâr¿itul anului 2000, se afla pe ultimul loc în acest domeniu
între cele 12 state candidate, în prezent este pe locul patru.
Aceastå apreciere a fost fåcutå, recent, de reprezentan¡i ai Serviciului
Juridic al Comisiei Europene cu prilejul unei discu¡ii
purtate, la Bruxelles, cu exper¡i români.
Speciali¿tii Comisiei Europene au sugerat så se men¡inå
ritmul sus¡inut al traducerii acquis-ului, acesta fiind un element
absolut necesar pentru accelerarea negocierilor de aderare,
în perspectiva finalizårii acestora în cursul mandatului
actualei Comisii Europene.
De asemenea, au recomandat pår¡ii române så aloce resursele
financiare ¿i umane necesare pentru a se acorda o aten¡ie
sporitå activitå¡ii de revizuire a textelor comunitare traduse,
precum ¿i pentru men¡inerea într-un cadru institu¡ionalizat a
activitå¡ii de revizuire finalå (la nivel na¡ional).
Pânå la ora actualå, România a tradus aproximativ 70 000
de pagini de Jurnal Oficial al Comunitå¡ilor Europene, 13 000
dintre acestea fiind deja revizuite în formå finalå de cåtre Institutul
European din România, care asigurå certificarea cerutå
de Uniunea Europeanå.
Totodatå, România a introdus în baza de date a Biroului de
Asisten¡å Tehnicå ¿i de Schimb de Informa¡ii a Comisiei Europene
(TAIEX), 8 149 de acte comunitare traduse în limba
românå, ceea ce reprezintå peste 59 000 de pagini de Jurnal
Oficial.
De men¡ionat cå, la sfâr¿itul acestui an, vor fi traduse în
limba românå aproximativ 79 000 de pagini Jurnal Oficial, din
care 16 000 revizuite în forma finalå, iar în 2004, Ministerul
Integrårii Europene va urmåri finalizarea procesului de revizuire
a traducerilor efectuate în anii 2001-2003 ¿i va avea de
tradus doar noile reglementåri ce vor fi adoptate de Uniunea
Europeanå.
Dacå etapele negocierilor cu România vor fi respectate,
anul viitor vor trebui formate echipele care vor lucra la revizuirea
legisla¡iei comunitare ¿i, în primul rând, la traducerea ¿i
revizuirea tratatului de aderare al ¡årii noastre la Comunitå¡ile
Europene.
Participarea României la “Programul Phare
pentru proiecte mici”
Comisia Europeanå a aprobat în luna iunie 2003 alocarea
sumei de 7,7 milioane euro din bugetul Phare pentru finan-
¡area unui Program destinat informårii viitorilor cetå¡eni ai
Uniunii Europene lårgite despre impactul extinderii prin aderarea
noilor state candidate.
Autoritå¡i locale, agen¡ii de dezvoltare regionalå, organiza¡ii
neguvernamentale, universitå¡i, institute de cercetare, camere
de comer¡ dintr-un numår de zece state, viitoare membre
ale Uniunii Europene, vor putea beneficia de finan¡are prin
proiecte mici (cu fonduri Phare în valoare maximå de 50 000
de euro), pentru organizarea de seminarii ¿i conferin¡e, campanii
de informare publicå ¿i con¿tientizare, materiale documentare
despre Uniunea Europeanå ¿i implica¡iile procesului
de extindere.
România a fost invitatå så participe la acest program Phare.
Ministerul Integrårii Europene, în calitate de coordonator
na¡ional al asisten¡ei financiare nerambursabile acordate României
de Uniunea Europeanå a exprimat interesul ¡årii noastre
de a beneficia de fondurile alocate, apreciind cå realizarea
unei vizibilitå¡i sporite despre Uniunea Europeanå în rândul
cetå¡enilor români va fi beneficå procesului de integrare al României.
Stimate domnule Cristian Tudor Popescu,
redactor-¿ef al ziarului “Adevårul”,
Am citit cu surprindere articolul “Cele 4 firme ale familiei
ministrei Puwak au supt 150.000 euro din fondurile europene”
publicat, la 29 iulie, pe prima paginå a ziarului pe care îl conduce¡i,
¿i am constatat cå, invocând o serie de neadevåruri flagrante,
dezinformeazå opinia publicå, încercând så acrediteze
idei false nu numai în legåturå cu activitatea mea, ci ¿i, lucru
mult mai grav, referitor la modul de derulare în ¡ara noastrå a
programelor finan¡ate de Uniunea Europeanå. De aceea, vå
rog ca, în edi¡ia din 30 iulie a cotidianului “Adevårul”, så
aduce¡i la cuno¿tin¡a cititorilor dv replica mea la articolul
16
Newsletter – PSD, nr. 30 (119), 1-7 august 2003

Ministere
men¡ionat anterior.
Contrar celor afirmate în ziarul “Adevårul”, nu sunt administratorul
nici unei firme, iar declara¡iile de avere, respectiv
de interese, pe care le-am fåcut sunt în deplinå concordan¡å
cu realitatea. Subliniez cå, tocmai pentru a evita orice fel de
suspiciuni sau specula¡ii, am renun¡at la calitatea de administrator
al unei firme încå din 1993, când am devenit secretar de
stat, de¿i legisla¡ia de atunci nu prevedea o asemenea obliga¡ie.
Autorul articolului se bazeazå, probabil, pe faptul cå, în
urmå cu 12 ani, când nici nu era vorba despre o demnitate
publicå, am fost numitå, pentru un mandat de doi ani (care
expira, deci, în 1994), administrator al firmei Geroconstruct
SRL (conform actului adi¡ional la statutul ¿i contractul societå¡i
nr. 14.618 din 1992, care prevede de¡inerea acestei calitå¡i
pentru maximum doi ani). Or, chiar înainte de expirarea
acestui termen, la 1 februarie 1993, alte douå persoane au fost
numite administratori ai firmei, a¿a cum reiese dintr-un act
adi¡ional la statutul ¿i contractul societå¡ii, act autentificat cu
nr. 4414 din 1 februarie 1993 de cåtre Notariatul de Stat al
sectorului 4, Bucure¿ti. Aceastå modificare a fost, la 24 februarie
1993, înscriså la Oficiul Registrului Comer¡ului Bucure¿ti,
în baza cererii nr. 9608 din 18.02.1993. Documentele
amintite se gåsesc ¿i la Registrul Comer¡ului în dosarul firmei
¿i, în plus, au fost puse dispozi¡ia jurnalistului de la „Adevårul”,
la solicitarea acestuia, de cåtre Biroul de preså al MIE.
Ignorând aceste date, a¿a cum a neglijat ¿i un alt aspect,
acela cå subiectul a mai fost abordat de preså ¿i a primit, la
vremea respectivå, clarificårile de rigoare, ziaristul a preferat
înså så-¿i construiascå un întreg articol bazat pe elemente care
nu corespund realitå¡ii.
Articolul criticå ¿i o a¿a-ziså omisiune a declara¡iei mele
de interese, care nu con¡ine referiri la „legåturile dintre firmele
familiei ¿i fondurile europene”. Prevederile legale nu cer înså
a¿a ceva ¿i jurnalistul de la „Adevårul” pare a „uita” acest
„amånunt” sau nu cunoa¿te legea.
Dl Liviu Avram, semnatarul articolului, î¿i permite ¿i unele
remarci tenden¡ioase, absolut nejustificate, prin care dore¿te,
probabil, så arunce o umbrå de îndoialå asupra gestionårii
Programului comunitar Leonardo da Vinci (PLV) ¿i,
implicit, asupra familiei mele. Din påcate, procedând în acest
fel nu face decât så dovedeascå superficialitate în documentare
¿i necunoa¿tere a principiilor acestui program formulate
de Uniunea Europeanå Mi se pare necesar så men¡ionez
cå selec¡ia proiectelor pentru PLV se realizeazå conform sistemului
stabilit de Comisia Europeanå, de la care, practic, este
exclus orice rabat. La ob¡inerea de finan¡åri prin acest program
au voca¡ie persoanele juridice, în condi¡iile de eligibilitate
(ce pot fi consultate pe site-ul Comisiei Europene, PLV)
nefigurând restric¡ii legate de gradele de rudenie ale responsabililor
institu¡iilor promotoare. A¿adar, nu existå nici o incompatibilitate
între func¡ia de ministru pe care o de¡in ¿i participarea
la candidatura pentru o subven¡ie PLV a firmelor
administrate de rudele mele. Valoarea, utilitatea ¿i impactul
estimat, inclusiv utilizarea optimå a subven¡iei financiare, sunt
clar cuantificate începând din etapa de evaluare a propunerii
de proiect pânå la întocmirea notei de evaluare a raportului
final al promotorului. Prin urmare, afirma¡iile ziarului „Adevårul”,
conform cårora „scopul (proiectelor) era destul de greu
de cuantificat la capitolul de cheltuieli” sunt, evident, gratuite
¿i råu inten¡ionate.
Modul în care se face evaluarea propunerilor de proiecte -
de cåtre cel pu¡in doi exper¡i independen¡i – exclude posibilitatea
acordårii unor calificative neconforme cu con¡inutul
proiectului propus.
Doresc så precizez cå selec¡ia proiectelor elaborate de firmele
administrate de rudele mele a fost efectuatå în martie
2000 ¿i, respectiv, în ianuarie 2001. Selec¡ia proiectului din
anul 2000, a fost efectuatå când aveam calitatea de deputat
PSD, partid aflat în Opozi¡ie, deci, fårå nici o legåturå cu fondurile
comunitare. Celelalte proiecte în discu¡ie au fost selectate
în ianuarie 2001, pe baza unor cereri depuse anterior
ob¡inerii demnitå¡ii publice de ministru. Dupå ce am dobândit
aceastå func¡ie, rudele mele nu au mai accesat programe comunitare,
de¿i nu existå nici o interdic¡ie în acest sens. .
Stimate domnule redactor-¿ef,
Am considerat necesar så fac aceste precizåri nu numai
pentru a clarifica afirma¡iile care må vizeazå ca persoanå, dar
¿i cele care ar putea afecta dialogul pe care, în calitate de ministru
al Integrårii Europene, îl port cu institu¡iile europene.
Date fiind cele men¡ionate, îmi exprim speran¡a cå, pe viitor,
se vor putea evita situa¡ii de acest gen ¿i cå, respectând o minimå
deontologie profesionalå, articolele din ziarul „Adevårul”
vor fi scrise în respectul adevårului.
29.07.2003
Cu considera¡ie,
Ministrul Integrårii Europene,
Hildegard Puwak
Ministerul Administra¡iei
¿i Internelor
Ceremonialul acordårii gradului profesional
¿i al depunerii juråmântului de credin¡å
Vineri, 1 august a.c., la ªcoala de Agen¡i de Poli¡ie „Vasile
Lascår” Câmpina, s-a desfå¿urat ceremonialul acordårii gradului
profesional ¿i al depunerii juråmântului. La festivitate au
participat ministrul administra¡iei ¿i internelor, domnul Ioan
Rus, reprezentan¡i ai Parlamentului, oficialitå¡i locale, cadre
din conducerea M.A.I. ¿i Inspectoratului General al Poli¡iei
Române, ziari¿ti, pårin¡i ¿i rude.
Dupå încheierea ceremonialului, ministrul administra¡iei
¿i internelor, domnul Ioan Rus, ¿i ceilal¡i invita¡i au vizitat
Muzeul Agentului de Poli¡ie aflat în incinta ¿colii ¿i inaugurat
cu pu¡in timp în urmå (la 20 iunie a.c., cu prilejul împlinirii a
35 de ani de la întemeierea acestei institu¡ii de învå¡åmânt).
Newsletter – PSD, nr. 30 (119), 1-7 august 2003 17

Ministere
Cei 634 de absolven¡i dintre care 25 fete au parcurs timp
de doi ani un intens program de pregåtire ob¡inând specialitatea
în unul dintre domeniile urmåtoare: ordine publicå, tehnicieni
criminali¿ti, poli¡ie rutierå, arest transfer, poli¡ie transporturi,
conductori câini serviciu ¿i poli¡ie judiciarå.
¥ntâlniri cu oficiali stråini
În cursul zilei de 31.07.2003, pre¿edintele Agen¡iei Na¡ionale
Antidrog, dl. chestor principal prof.univ.dr. Pavel Abraham,
a avut o întrevedere, la cererea acestuia, cu domnul Irving
R. Dyer, pre¿edintele Companiei Sanotech Group, ocazie
cu care au fost puse bazele unei colaboråri ulterioare în ceea
ce prive¿te implementarea Strategiei Na¡ionale Antidrog ¿i în
mod deosebit informatizarea procesului de conducere ¿i rela-
¡ionare în plan teritorial.
În acest sens s-a stabilit så se punå bazele unei colaboråri
ulterioare cu firma americanå Dyncorp Interna¡ional, care dezvoltå,
printre altele ¿i un program privind eradicarea drogurilor,
precum ¿i tehnologia adecvatå pentru testarea
drogurilor, laboratoare de analiza drogurilor, expertizå ¿i consultan¡å
în organizarea activitå¡ii de combatere ¿i a metodelor
de tratament software pentru transmisiuni ¿i comunica¡ii ¿i
desfå¿oarå programe de pregåtire poli¡ieneascå de care au
beneficiat pânå în prezent nouå ¡åri din perimetrul balcanic.
În aceea¿i zi, pre¿edintele Agen¡iei Na¡ionale Antidrog i-a
primit pe domnii Tjeerd Sleeswijk Visser, pre¿edinte onorific
al Funda¡iei Europa 2000, Christopher Flint, consilier pe probleme
de management al crizelor, la firma britanicå Special
Contingency Risks. Cu aceastå ocazie s-a convenit organizarea
în comun, la mijlocul lunii mai 2004, la Bucure¿ti, a
unei conferin¡e interna¡ionale cu suportul financiar al funda¡iei
¿i al Agen¡iei Na¡ionale Antidrog, la care så participe
aproximativ 200 speciali¿ti, din care 50 stråini, pentru a discuta
aspecte legate de viitorul construc¡iei europene, îndeosebi
în ceea ce prive¿te: protejarea mediului ambiant împotriva
poluårii, combaterea terorismului ¿i a fenomenului drogurilor.
La reuniune vor fi invita¡i så participe integratorii na¡ionali
pe domeniu din statele membre ale Uniunii Europene ¿i
cele candidate la aderare, precum ¿i al¡i exper¡i din Europa ¿i
Statele Unite ale Americii.
Conferin¡a va constitui pentru speciali¿tii români un bun
prilej de a lua cuno¿tin¡å de preocupårile ¿i experien¡a acumulatå
de ceilal¡i participan¡i în aceste domenii de mare impact
pe plan social ¿i, totodatå, de a eviden¡ia interesul autoritå¡ilor
române de a coopera în mod activ pentru prevenirea ¿i combaterea
fenomenului criminalitå¡ii cu inciden¡e transna¡ionale.
În ambele situa¡ii s-a convenit realizarea unor întâlniri ulterioare,
între speciali¿ti, pentru clarificare tuturor detaliilor
referitoare la ac¡iunile propuse.
Jandarmii români medalia¡i la ONU
Vineri, 1 august a.c., o delega¡ie a Ministerului Administra¡iei
¿i Internelor, conduså de domnul chestor-¿ef adjunct
Zaharia Toma, secretar de stat în MAI, a participat, în Provincia
Kosovo, la ceremonialul de decernare a Medaliei Organizatiei
Na¡iunilor Unite ”¥n Serviciul Pacii”, celor 115 jandarmi
care executå misiuni de men¡inere a påcii, sub egida ONU.
Protocol adi¡ional româno-american privind
controlul drogurilor ¿i aplicarea legii
Ambasadorul SUA, Michael Guest, ¿i ministrul român al
Administra¡iei ¿i Internelor, Ioan Rus, au semnat mar¡i, 5
august, un Protocol Adi¡ional la ¥n¡elegerea între guvernele
celor douå ¡åri privind controlul drogurilor ¿i aplicarea legii.
Prin acest protocol, Statele Unite acordå Guvernului României
$975.000 constând în asisten¡å suplimentarå pentru îndeplinirea
acestor obiective.
Fondurile acordate prin acest Protocol Adi¡ional vor finan¡a
trei proiecte destinate: sprijinirii Guvernului României
în procesul de reformå a sistemului de justi¡ie penalå ¿i combaterea
corup¡iei func¡ionarilor guvernamentali, asistårii
Inspectoratului General al Poli¡iei (IGP) în perfec¡ionarea
structurii de investigare a criminalitå¡ii cibernetice, precum ¿i
asistårii IGP în dezvoltarea capacitå¡ii de executare a
opera¡iunilor anti-drog.
Proiectul reformårii sistemului de justi¡ie penalå ¿i combaterea
corup¡iei func¡ionarilor guvernamentali este menit så
continue promovarea reformei în sistemul justi¡iei penale din
România, în administrarea procedurilor judecåtore¿ti ¿i a eforturilor
împotriva corup¡iei.
Proiectul privind criminalitatea ciberneticå este destinat
dezvoltårii capacitå¡ii Inspectoratului General al Poli¡iei de a
detecta ¿i investiga infrac¡ionalitatea ciberneticå ¿i de a oferi
ofi¡erilor de poli¡ie români capacitatea de a recupera ¿i de a
analiza informa¡iile stocate în sistemele computerizate, care
au fost confiscate în timpul arestårilor.
Proiectul de asisten¡å în lupta împotriva drogurilor este
destinat dezvoltårii capacitå¡ii Inspectoratului General al Poli¡iei
de a ancheta în mod eficient ¿i a elimina traficul de droguri
pe teritoriul României, precum ¿i de a perfec¡iona aptitudinile
ofi¡erilor de poli¡ie români în vederea folosirii ¿i controlului
adecvat al echipamentului, precum ¿i prezentarea de
cazuri în instan¡å.
Interpol – sinteza activitå¡ii
desfå¿urate în luna iulie 2003
În luna iulie a.c., cooperarea Poli¡iei Române cu autoritå¡ile
judiciare din celelalte 180 de state membre ale Organiza¡iei
Interna¡ionale de Poli¡ie Criminalå – Interpol a continuat
så se desfå¿oare la parametri normali.
Astfel, prin Biroul Na¡ional Interpol au fost primite de la
poli¡iile altor ¡åri ¿i de la Secretariatul General Interpol un
numår de 4250 informa¡ii ¿i materiale documentare referitoare
la evolu¡ia ¿i tendin¡ele criminalitå¡ii la nivel interna¡ional,
ponderea de¡inând-o aspectele caracteristice continentului european.
Informa¡iile respective privesc identitatea ¿i modurile
de operare ale 694 infractori interna¡ionali cåuta¡i pentru fapte
penale grave (acte de terorism, omor, viol, trafic de droguri ¿i
de monedå falså, spålare de bani etc.), 382 persoane arestate
ca urmare a unei cooperåri fructuoase între poli¡iile ¡årilor
afiliate la Interpol, 61 autovehicule furate ori deturnate ¿i 495
18
Newsletter – PSD, nr. 30 (119), 1-7 august 2003

Ministere
autovehicule despre care existå date cå ar proveni din
comiterea unor infrac¡iuni.
Din totalul acestor informa¡ii, un numår de 238 cazuri eviden¡iazå
activitatea infrac¡ionalå desfå¿uratå în stråinåtate de
cåtre 311 cetå¡eni români, majoritatea fiind implica¡i în comiterea
de furturi ¿i tâlhårii – 107; în¿elåciune - 14, prostitu¡ie/proxenetism
- 12; diferite tipuri de fals – 18, trecerea
ilegalå a frontierei – 14, trafic de droguri – 6, spålare de bani,
viol - 2, omor - 10, exploatare minori – 5, contrabandå - 4 etc.
În strânså legåturå cu cerin¡ele situa¡iei operative interne ¿i
cu evolu¡ia fenomenului infrac¡ional la nivel na¡ional, prin
Biroul Na¡ional Interpol au fost adresate poli¡iilor stråine ¿i
Secretariatului General Interpol un numår de 192 de solicitåri
de cooperare în scopul verificårii situa¡iei juridice a unui
numår de 518 de autoturisme importate în România cu documente
care prezintå suspiciuni de fals. Totodatå, a fost verificatå
autenticitatea ¿i realitatea ob¡inerii în stråinåtate a 4 permise
de conducere auto ori alte documente, prezentate de cåtre
titulari pentru preschimbare cu documente similare române¿ti.
În urma verificårilor efectuate, au fost identificate în alte ¡åri
un numår de 11 autoturisme furate din România, pentru care
s-au declan¿at procedurile de recuperare. De asemenea, s-a
constatat cå 5 permise de conducere ori alte documente
prezentate pentru preschimbare în România erau false. Pentru
prevenirea intrårii ilegale în România sau a utilizårii frauduloase
a unor documente de identitate de cåtre cetå¡eni stråini
ori români, au fost comunicate Inspectoratului General al Poli¡iei
de Frontierå caracteristicile unui numår de 280 pa¿apoarte
urmårite pe plan interna¡ional ca furate/pierdute.
În acela¿i timp, au fost transmise spre verificare ¿i rezolvare
celorlalte Birouri Centrale Na¡ionale Interpol 105 solicitåri
de informa¡ii privind 210 persoane, formulate de cåtre
unitå¡ile de poli¡ie din ¡ara noastrå în diferite cazuri aflate în
lucru. Au fost puse în urmårire interna¡ionalå 55 persoane care
se sustrag urmåririi penale ori executårii unor pedepse pronun¡ate
de instan¡ele române¿ti. Au fost identificate ¿i arestate
în alte ¡åri 21 persoane puse în urmårire interna¡ionalå de cåtre
autoritå¡ile române. Pe baza bunei cooperåri cu autoritå¡ile din
statele respective, au fost preluate ¿i introduse în arest 17 persoane
urmårite general ¿i interna¡ional din Austria, Bulgaria,
Canada, Germania, Italia, Spania, SUA ¿i Ungaria. De asemenea,
2 persoane urmarite interna¡ional au fost extrådate din
România în favoarea altor ¡åri. Într-un numår de 8 cazuri de
naturå economico-financiarå, în care sunt desfå¿urate cercetåri
de cåtre Direc¡ia Poli¡iei Economico-Financiare, Direc¡ia
Generalå de Poli¡ie a Municipiului Bucure¿ti, I.P.J. Prahova,
I.P.J. Gala¡i ¿i I.P.J. Timi¿ au fost solicitate verificåri coresponden¡ilor
no¿tri din stråinåtate în legåturå cu persoane,
firme sau documente emise de acestea în rela¡ii cu entitå¡i similare
române¿ti.
Inaugurarea primei sec¡ii de jandarmerie
din Capitalå
În baza „Concep¡iei de ac¡iune pentru asigurarea ordinii
publice ¿i cre¿terea gradului de siguran¡å a cetå¡eanului” –
aprobatå de domnul Ioan Rus, ministrul administra¡iei ¿i internelor,
în luna martie a.c. – precum ¿i în conformitate cu programele
prioritare de ac¡iune ale MAI „ªcoli ¿i parcuri în siguran¡å”
¿i „Stråzi lini¿tite – ora¿ sigur”, miercuri, 6 august
a.c., în Sectorul 2 a fost inauguratå prima sec¡ie de Jandarmerie
din Bucure¿ti. La acest eveniment au fost prezen¡i
domnii chestor-¿ef adjunct Zaharia Toma, secretar de stat în
MAI, Petre Enescu Botezatu, prefectul Capitalei, Neculai
On¡anu, primarul Sectorului 2 ¿i general de corp de armatå dr.
Tudor Cearapin, comandantul Jandarmeriei Române.
Måsurile întreprinse pentru combaterea
emigra¡iei ilegale
În actuala conjuncturå interna¡ionalå, infrac¡ionalitatea
transfrontalierå reprezintå unul din fenomenele cele mai grave
¿i complexe cu care se confruntå lumea contemporanå, acest
fapt fiind determinat de organizarea foarte bunå a re¡elelor criminale,
specializarea acestora, folosirea la såvâr¿irea de infrac¡iuni
a unor tehnologii ,, de ultimå orå”, a corup¡iei ¿i a
violen¡ei. Poli¡ia de Frontierå Românå - ca structurå specializatå
din componen¡a Ministerului Administra¡iei ¿i Internelor
pe linia supravegherii ¿i controlul trecerii frontierei de stat,
respectiv combaterii infrac¡ionalitå¡ii transfrontaliere - independent
sau în colaborare cu alte institu¡ii abilitate, depune
eforturi sus¡inute pentru contracararea fenomenelor ilegale,
scopul fiind asigurarea siguran¡ei na¡ionale ¿i a cetå¡enilor României.
Una din formele de manifestare a infrac¡ionalitå¡ii transfrontaliere
o reprezintå ¿i emigrarea ilegalå a cetå¡enilor români,
fenomen ce aduce atingere imaginii ¡årii noastre în stråinåtate ¿i
afecteazå rela¡iile de colaborare bi – ¿i multilaterale.
Prevenirea ¿i contracararea acestei ac¡iuni ilicite såvâr¿ite
de proprii cetå¡eni se realizeazå prin måsuri ferme întreprinse
atât la frontierele române ¿i în interiorul ¡årii, respectiv :
- îndeplinirea condi¡iilor prevåzute de legisla¡ia în vigoare
de cåtre toate persoane prezentate la ie¿irea din ¡arå;
- depistarea re¡elelor ce se ocupå cu traficul ilegal al
românilor în spa¡iul Schengen;
- monitorizarea permanentå a grupurilor de români care
cålåtoresc în Occident, inclusiv prin depistarea persoanelor
implicate în falsificarea de documente, a firmelor/cetå¡enilor
care se ocupå cu transportul ilegal ¿i a cålåuzelor române sau
stråine ;
- aplicarea sanc¡iunilor legale fa¡å de cei care au încålcat
legisla¡ia interna¡ionalå ¿i au fost readmi¿i în România.
Rezultatele ob¡inute, in cele 6 luni ale anului 2003, de
cåtre Poli¡ia de Frontierå pe linia prevenirii si combaterii emigrårii
ilegale a cetå¡enilor romani sunt urmåtoarele :
- din totalul românilor care inten¡ionau så iaså din ¡arå
(3.227.206 persoane) au ie¿it efectiv din România 2.859.669
persoane, fa¡å de 367.537 români nu s-a permis continuarea
cålåtoriei de cåtre poli¡i¿tii de frontierå, ca urmare a faptului
cå nu îndeplineau condi¡iile prevåzute de legisla¡ia în vigoare
(de 2,11 ori mai mult, comparativ cu perioada similarå a anului
trecut, când nu s-a permis ie¿irea din ¡arå la 174.652
cetå¡eni români);
- pentru contracararea “cåmåtåriei la frontierå”, au fost
continuate actiunile de infiltrare a politistilor de frontiera
printre pasageri, pana in prezent, fiind suspendat/anulat drep-
Newsletter – PSD, nr. 30 (119), 1-7 august 2003 19

Ministere
tul de efectuat a transportului ocazional in regim interna¡ional
de persoane pentru 23 firme de transport (fa¡å de 7 în 2002),
suspendata licenta de executie pentru 5 agentii de turism, efectuate
sesizåri cåtre autoritå¡ile competente pentru 35 firme ¿i
aplicate 4.671 sanc¡iuni contraven¡ionale (valoare amenzi –
peste 5,4 miliarde lei);
- la frontiera verde, se constatå o scådere semnificativå a
numårului românilor care au încålcat regimul juridic al frontierei
de stat, prin ie¿irea sau intrarea ilegalå din/în ¡arå, fiind
depistati 96 cetå¡eni români care au încercat så iaså ilegal din
¡arå prin trecere frauduloaså peste frontiera verde ¿i 15 persoane,
care au încercat så intre ilegal în România, pentru a nu
suferi consecin¡ele legale ca urmare a infrac¡iunilor comise în
¡arå ¿i stråinåtate (in sem.I 2003, au fost descoperiti 155
cetateni romani). Acest fapt demonstreazå incå o datå faptul
cå ridicarea obligativitå¡ii vizelor de intrare în spa¡iul Schengen
i-a determinat pe cetå¡enii români så opteze pentru calea
legalå de a cålåtori în stråinåtate.
- au fost depistate 24 filiere de migra¡ie ilegalå cu 118 persoane
implicate ¿i 14 filiere de trafic de carne vie cu 42 trafican¡i
(9 stråini ¿i 33 români), peste 500 femei traficate pentru
prostitu¡ie ¿i 453 persoane traficate pentru cer¿etorie;
- intensificarea colaborarii interne si internationale
Pe linia sanctionarii romanilor care au incalcat legislatia
internationala, Ordonan¡a de Urgen¡å nr.112 din 30.08.2001,
privind sanc¡ionarea unor fapte såvâr¿ite în afara teritoriul
¡årii, alåturi de måsurile intreprinse fata de persoanele returnate
(suspendarea dreptului de folosinta al pasaportului pentru
o perioada de maxim 5 ani) a reprezentat si reprezinta una din
pârghiile principale aplicate de Poli¡ia de Frontierå Românå,
pentru combaterea emigrårii ilegale a cetå¡enilor români,
sanc¡iunea prevåzutå de OUG 112/2001 pentru anumite fapte
– trecerea frauduloaså a unui stat stråin, racolarea de persoane
în acelasi scop – fiind pedeapsa cu închisoarea ¿i interzicerea
unor drepturi. Anul trecut, Poli¡ia de Frontierå Românå au
întocmit un numår de 733 lucråri ¿i cauze penale privind
infrac¡iuni la O.U.G. nr. 112/ 2001 aprobatå prin Legea nr.
252/ 2002, din care 416 lucråri ¿i cauze penale au fost solu¡ionate
de cåtre organele de cercetare penalå proprii, 317
lucråri penale fiind declinate prin parchete, cåtre organele de
poli¡ie, conform dispozi¡iilor legale. Cele mai multe lucråri ¿i
cauze penale au fost întocmite ¿i solu¡ionate de cåtre P.T.F.
Aeroport Båneasa ¿i Otopeni (320 lucråri ¿i cauze penale în
care au fost cercetate un numår de 367 persoane), D.P.F.
Oradea (191 lucråri ¿i cauze penale în care au fost cercetate
224 persoane) ¿i D.P.F. Timi¿oara (112 lucråri ¿i cauze penale
în care au fost cercetate 196 persoane), majoritatea românilor
fiind returna¡i prin P.T.F. Otopeni ¿i P.T.F. Båneasa, în baza
acordului de readmisie semnat de România cu ¡årile din
spa¡iul Schengen. Statistica Parchetului de pe lângå Curtea
Supremå de Justi¡ie prezintå faptul cå instan¡ele judecåtore¿ti
au pronun¡at solu¡ii definitive întru-un numår de 245 dosare
penale, în care au fost condamnate un numår de 302 cetateni
romani. In semestrul I 2003, numårul infractiunilor (prevåzute
de OUG 112/2001) depistate de cåtre politistii de frontiera se
ridica la 467 , in aceste cazuri, fiind cercetati un numår de 382
cetå¡eni romani. Pentru contracararea acestui fenomen, Politia
de Frontiera Romana va continua sa intreprinda masuri ferme
în toate zonele de competen¡å in vederea depistarii si retinerii
cetå¡enilor români ce intentioneaza så tranziteze ilegal frontiera
de stat a Romaniei sau sa se deplaseze in alte scopuri
decât cele declarate, apreciind faptul cå o bunå cooperarea cu
institu¡iile de frontiera din statele Schengen, precum ¿i un
schimb operativ ¿i eficient de date ¿i informa¡ii intre structurile
na¡ionale competente in combaterea infrac¡ionalitå¡ii
transfrontaliere reprezintå mijloacele viabile de combatere a
emigratiei ilegale a cetå¡enilor români.
Tabårå na¡ionalå de educa¡ie antidrog
Mar¡i, 5 august a.c., a avut loc deschiderea oficialå a celei
de-a II-a edi¡ii a Taberei Na¡ionale de Educa¡ie Antidrog.
Evenimentul a avut loc în tabåra ¿colarå Såli¿te II, din jude¡ul
Sibiu. Astfel, în luna august, 200 de elevi, din 22 de jude¡e,
vor fi instrui¡i ca voluntari pentru a preveni consumul de
droguri în rândul tinerilor din comunitå¡ile locale din care
provin.
Activitå¡ile de pregåtire vor fi coordonate de speciali¿ti ¿i
vor avea caracter interactiv. Tinerilor li se vor prezenta no¡iuni
generale despre problematica drogurilor, precum ¿i recomandåri
despre un stil de via¡å sånåtos. De asemenea, un accent
deosebit se va pune pe educarea tinerilor cu scopul ca ace¿tia
så-¿i cunoascå, ierarhizeze valorile personale, så înve¡e så ia
decizii corecte ¿i så deprindå tehnici asertive de refuz a ofertei
de droguri. Organizarea taberei este rezultatul cooperårii
între Agen¡ia Na¡ionalå Antidrog, autoritå¡ile locale ale jude¡ului
Sibiu, Agen¡ia Teritorialå a Taberelor ¿i Turismului
¿colar ¿i Funda¡ia „Tineri pentru Tineri”. Aceastå ini¡iativå se
înscrie în rândul activitå¡ilor de reducere a consumului de
droguri, coordonate de Agen¡ia Na¡ionalå antidrog, pe perioada
sezonului estival 2003.
¥ntâlnire de lucru
Ministerul Administraiei ¿i Internelor a organizat joi, 7
august 2003, întâlnirea de lucru a Unitå¡ii Centrale de Reformå
a Administra¡iei Publice (UCRAP) cu membrii grupurilor
de monitorizare a reformei administra¡iei publice din jude¡e.
Reuniunea, organizatå la ini¡iativa ministrului delegat Gabriel
Oprea se înscrie în programul de ac¡iuni privind procesul
de reformå în administra¡ia publicå ¿i are ca scop prezentarea
metodologiei de elaborare a Strategiilor de accelerare a reformei
administra¡iei de cåtre prefecturi ¿i consilii jude¡ene.
La întâlnire au participat reprezentan¡i ai Ministerului Administra¡iei
¿i Internelor, membrii grupurilor de monitorizare
din prefecturi ¿i consilii jude¡ene, membrii Unitå¡ii Centrale
pentru Reforma în Administra¡ia Publicå. În cadrul întâlnirii a
20
Newsletter – PSD, nr. 30 (119), 1-7 august 2003

Ministere
fost prezentat mecanismul de elaborare, implementare ¿i evaluare
a strategiilor proprii de accelerare a reformei administra¡iei
în domeniul de activitate, în conformitate cu metodologia
Programelor Multianuale de Modernizare. UCRAP va sprijini
constant grupurile de monitorizare a reformei administra¡iei
publice în procesul de elaborare a strategiilor. Potrivit
circularei emise de cåtre primul-ministru Adrian Nåstase ministerele,
prefecturile ¿i consiliile jude¡ene trebuie så elaboreze,
pânå la data de 25 august 2003, Strategiile proprii de
modernizare a administra¡iei ¿i Planul de ac¡iune, în conformitate
cu metodologia de realizare a Programelor Multianuale
de Modernizare a administra¡iei publice.
Ministerul Justi¡iei
Precizåri
În legåturå cu unele afirma¡ii exprimate de doamna Renate
Weber ¿i domnul Valeriu Stoica, în cadrul unei emisiuni din
data de 30 iulie 2003, transmiså de un post de radio, Biroul de
Preså al Ministerului Justi¡iei este abilitat sa facå urmåtoarele
precizåri, pentru o corectå informare a opiniei publice:
1. Proiectul de lege privind statutul magistra¡ilor, precum
¿i cel privind organizarea judiciarå au suferit modificåri de la
ultima lor publicare pe site-ul Ministerului Justi¡iei, astfel încât
observa¡iile doamnei Renate Weber ¿i domnului Valeriu
Stoica au fost fåcute asupra textelor unor forme mai vechi.
Facem precizarea cå, la elaborarea acestor proiecte au participat
¿i au fost consulta¡i judecåtorii ¿i procurorii, exper¡i ai
Uniunii Europene, membrii Consiliului Superior al Magistraturii,
proiectele fiind transmise partidelor politice parlamentare,
principalelor organiza¡ii neguvernamentale, inclusiv organiza¡iei
APADOR-CH, ¿i au fost publicate pe site-ul Ministerului
Justi¡iei pentru o larga consultare a opiniei publice, a societå¡ii
civile. De asemenea, cele douå proiecte au fost discutate în cadrul
Comisiei de dialog social cu reprezentan¡i ai patronatelor ¿i sindicatelor,
precum ¿i cu Clubul Român de Preså.
2. În legåturå cu componen¡a Consiliului Superior al Magistraturii,
men¡ionåm cå aceasta este stabilitå în proiectul
propunerii legislative de revizuire a Constitu¡iei, urmând a fi
elaborat, în perioada urmåtoare, un proiect de lege privind
organizarea, func¡ionarea ¿i atribu¡iile C.S.M.
Din påcate, dat fiind cå obiectul discu¡iilor a fost o formå
veche, depå¿itå, a proiectului de lege, nu se cunoa¿te faptul cå,
spre exemplu, rolul pre¿edintelui nu mai este reglementat ca
fiind garantul independen¡ei, a¿a cum sus¡ine doamna Renate
Weber. Cât prive¿te viitoarea alcåtuire a Consiliului Superior
al Magistraturii, se are în vedere ca acest organism så aibå
douå camere – una pentru procurori ¿i cealaltå, pentru judecåtori.
ºinând seama ¿i de faptul cå cele douå proiecte de legi nu
con¡in prevederi referitoare la alcåtuirea, organizarea ¿i func¡ionarea
C.S.M., consideråm neîntemeiate obiec¡iile referitoare
la componen¡a C.S.M.
3. În ce prive¿te Înalta Curte de Casa¡ie ¿i Justi¡ie, în
proiect existå dispozi¡ii pentru corelarea organizårii ¿i func¡ionårii
acesteia cu data intrårii în vigoare a propunerii legislative
de revizuire a Constitu¡iei României.
Comunicat
În raport cu propunerea Comisiei stabilite potrivit Legii nr.
115/1999 privind responsabilitatea ministerialå, de pe lângå
Pre¿edin¡ie, pre¿edintele României a avizat începerea urmåririi
penale ¿i a înaintat dosarul “Flota” Ministerului Justi¡iei
cu men¡iunea de a se stabili organul de cercetare penalå care
urmeazå a instrumenta cauza.
În urma analizårii dispozi¡iilor legale în vigoare, Ministerul
Justi¡iei a apreciat cå cercetårile în dosarul 20/P/2002
urmeazå a fi efectuate de Parchetul Na¡ional Anticorup¡ie în
vederea stabilirii existen¡ei sau inexisten¡ei elementelor constitutive
ale vreunei infrac¡iuni dintre cele prevåzute în Legea
nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea ¿i sanc¡ionarea
faptelor de corup¡ie.
¥n legåturå cu extrådarea cetå¡eanului grec
Passaris Konstantinos
Autoritå¡ile elene au solicitat extrådarea cetå¡eanului grec
PASSARIS Konstantinos în anul 2002, cererea fiind aprobatå
prin sentin¡a penalå nr. 27/2002 a Cur¡ii de Apel Bucure¿ti
Sec¡ia I Penalå, råmaså definitivå prin nerecurare. Precizåm
cå, în conformitate cu dispozi¡iile art. 47 alin. 1 din Legea nr.
296/2001 privind extrådarea ¿i art. 19 din Conven¡ia europeanå
de extrådare, încheiatå la Paris la 13 decembrie 1957,
predarea extrådatului a fost amânatå, pânå dupå solu¡ionarea
definitivå a procesului penal în care este inculpat în fa¡a instan¡elor
române, respectiv, în cazul condamnårii, printr-o hotårâre
definitivå, la o pedeapså privativå de libertate, pânå ce
pedeapsa va fi executatå sau consideratå ca executatå.
În cursul lunii iunie 2003, autoritå¡ile elene au solicitat
extrådarea lui PASSARIS Konstantinos ¿i pentru alte fapte, cu
solu¡ionarea noii cereri fiind învestitå Curtea de Apel Bucure¿ti.
În condi¡iile în care, între timp, persoana în cauzå a fost
condamnatå la pedeapsa deten¡iunii pe via¡å, potrivit legii, dupå
råmânerea definitivå a sentin¡ei pronun¡ate de Tribunalul
Bucure¿ti, extrådatul ar urma så fie predat autoritå¡ilor elene
numai dupå executarea pedepsei aplicate pentru faptele såvâr¿ite
pe teritoriul României sau dupå ce aceastå pedeapså ar
fi consideratå ca executatå (de exemplu, prin liberare condi¡ionatå
– potrivit dispozi¡iilor art. 55 indice 1 din Codul penal,
“cel condamnat la pedeapsa deten¡iunii pe via¡å poate fi
liberat condi¡ionat dupå executarea efectivå a 20 de ani de
deten¡iune, dacå este ståruitor în muncå, disciplinat ¿i då dovezi
temeinice de îndreptare, ¡inându-se seama ¿i de ante-
Newsletter – PSD, nr. 30 (119), 1-7 august 2003 21

Ministere
cedentele sale penale”; gra¡iere; amnistie). Pe de altå parte,
autoritå¡ile elene au posibilitatea ca, dupå råmânerea definitivå
a hotårârii de condamnare aplicatå de instan¡a românå, în
baza prevederilor Conven¡iei europene asupra transferårii persoanelor
condamnate, adoptatå la Strasbourg la 21 martie
1983, så solicite transferarea condamnatului în Republica Elenå
(stat al cårui cetå¡ean este PASSARIS Konstantinos), în
vederea executårii pedepsei aplicate în România. Pânå în acest
moment nu s-a formulat nici o cerere în acest sens.
Ministerul Culturii ¿i Cultelor
Replicå
Zilele trecute câ¡iva activi¿ti ai Partidului Na¡ional Liberal
au lansat o bro¿uricå intitulatå „SOS cultura.ro”.
Titlul este absolut potrivit, „sos”– ul indigest cuprinzând
ingrediente ce se numesc: ignoran¡å, rea-credin¡å, superficialitate
¿i, mai ales, frustrare.
În lunile ce vor urma Ministerul Culturii ¿i Cultelor va
elabora, cum a fåcut-o ¿i în 2001 ¿i 2002, raportul såu anual
care va cuprinde realizårile sale, îndeob¿te bine-primite ¿i
salutate de cei cu bunå-credin¡å.
Indirect, se va råspunde acestor atacuri tipic electoralpoliticianiste,
se va vorbi din nou despre strategia noastrå,
despre legile pentru culturå elaborate de Ministerul Culturii ¿i
Cultelor, uneori preluate colegial, ca ini¡iative legislative, de
cåtre parlamentarii PSD. Cu siguran¡å activi¿tii de partid liberali
¿tiu despre toate aceste legi, dar trista posturå în care se
aflå îi obligå så le „uite” (chiar ¿i ultima dintre ele, recent promulgatå,
Legea nr. 311 a muzeelor ¿i colec¡iilor publice, nåscutå
din ini¡iativå domnului ministru, acad. Råzvan Theodorescu,
în calitatea sa de senator...)
Pentru un om de bunå-credin¡å, mai ales pentru un parlamentar
– ¿i se bånuie¿te cå unii autori ai penibilei bro¿uri la
care ne referim au aceastå calitate – cercetarea atentå a datelor
la care se face referire este obligatorie.
Numai cå, în cazul de fa¡å, lucrurile nu stau a¿a, atunci
când, de pildå, se evocå, cu o ståruin¡å care devine idee fixå,
problema bugetului ministerului nostru.
Bugetul Ministerului Culturii ¿i Cultelor nu este încå la nivelul
dorit. Este unul pe måsura posibilitå¡ilor României în
acest moment. A¿a cum am mai aråtat, un buget decent în vremuri
de austeritate. Cu toate acestea creditele bugetare pentru
culturå au evoluat potrivit unui trend ascendent crescând cu
125% în anul 2001 fa¡å de anul 2000, cu 115% în 2002 fa¡å de
2001 ¿i cu 111% în 2003 fa¡å de 2002. Suplimentårile de la
rezerva bugetarå, substan¡iale în fiecare an, au fost alocate
pentru realizarea unor importante lucråri de restaurare, conservare
¿i punere în valoare a monumentelor istorice, finan-
¡årii unor importante proiecte culturale de anvergurå na¡ionalå,
cre¿terilor salariale ale personalului din sistemul culturii.
Numai în anul 2003 sunt prevåzute pentru programele de
restaurare ¿i edificare a noi institu¡ii de culturå suma de peste
24 de milioane USD, încât compara¡iile fåcute cu perioada
1997-2000 ¿i afirma¡iile privind lipsa unei strategii de finan-
¡are în domeniu devin absolut ridicole.
La fel stau lucrurile în ceea ce prive¿te referirile fåcute la
absen¡a, paså-mi-te, a unor norme metodologice ale importantei
Legi 422/2001 privind protec¡ia monumentelor istorice (lege
elaboratå în actualul mandat, înlocuind un proiect aproape
inutilizabil dinainte de decembrie 2000).
O elementarå rigoare, pentru a nu spune chiar un elementar
bun-sim¡, i-ar fi obligat pe scribi så se uite în „Monitorul
Oficial”.
Ar fi gåsit acolo normele metodologice din 20.11.2002
privind cuantumul timbrelor monumentelor istorice, normele
metodologice din 29.05.2003 privind procedura de acordare a
creditelor pentru monumentele istorice, Ordinul nr.
2682/13.06.2003 privind aprobarea normelor metodologice de
clasare ¿i eviden¡å a monumentelor istorice, Ordinul nr.
2684/18.06.2003 privind aprobarea metodologiei întocmirii
obliga¡iei privind folosin¡a monumentelor istorice.
Så mai adåugåm ne¿tiin¡a autorilor sau reaua lor credin¡å
în ceea ce prive¿te informa¡ia despre achizi¡iile recente ale
unor opere de artå contemporanå (25 miliarde în 2001-2002,
fa¡å de 0 lei în perioada anterioarå); despre produc¡ia cinematograficå
unde la preluarea mandatului numårul filmelor
din 2000 era ... zero, în 2002-2003 fiind realizate 18 filme, alte
32 fiind în proiect !; despre pulsul neobi¿nuit al vie¡ii teatrelor
na¡ionale (la Bucure¿ti exemplul este notoriu ¿i notabil). ªi a¿a
mai departe.
Implicat în multe proiecte na¡ionale ¿i interna¡ionale, acordând
sprijinul såu adevåratelor ac¡iuni culturale ¿i adevåra¡ilor
creatori de culturå, Ministerul Culturii ¿i Cultelor respinge
pozi¡ii de felul celor prezentate – aparent „critic”, dar în fond
lipsite de orice spirit critic – de cåtre redactorii bro¿urii
amintite.
Este greu, uneori, så nu fii un autentic om de culturå ¿i så
jinduie¿ti a administra cultura, a¿a cum sperå så o facå unii
mici lideri liberali. Omene¿te, asemenea frustråri pot fi în-
¡elese. Dar când ele sunt clamate public, la modul activistic de
tristå amintire, rezultatul este compromi¡åtor pentru înså¿i
generoasa idee de liberalism. Singurul element „liberal” al
acestei însåilåri ocazionale este acela cå autorii sunt liberi så
batå câmpii...
Ministerul Educa¡iei, Cercetårii
¿i Tineretului
Comunicat de preså
Programul „Leonardo da Vinci” este un program de formare
profesionalå al Uniunii Europene (Decizia nr. 382 /1999
a Consiliului UE), coordonat ¿i monitorizat de Comisia Europeanå.
La acest program participå 31 ¡åri europene, printre
22
Newsletter – PSD, nr. 30 (119), 1-7 august 2003

Ministere
care ¿i România. Toate componentele sistemului de realizare
a Programului „Leonardo da Vinci” (scop, obiective, selec¡ia
proiectelor, grupuri ¡intå, institu¡ii ¿i structuri responsabile
/aferente, cofinan¡are, reguli financiare ¿.a.) sunt stabilite punctual
prin reglementåri ale Comisiei Europene. În România,
råspunderea implementårii Programului „Leonardo da Vinci”
a fost atribuitå Ministerului Educa¡iei, Cercetårii ¿i Tineretului
¿i, dupå caz, pe probleme specifice, unor structuri aferente.
Selec¡ia propunerilor de proiecte de mobilitå¡i în cadrul
Programului „Leonardo da Vinci” include, conform reglementårilor
Comisiei Europene, mai multe etape: stabilirea eligibilitå¡ii,
evaluarea de con¡inut, analiza listelor cu propuneri
de proiecte, decizia privind proiectele re¡inute, respectiv
respinse. Evaluarea fiecårei propuneri de proiect revine exper¡ilor
independen¡i din Comisia de evaluare, care efectueazå
evaluarea ¿i acordå calificativele în func¡ie de care se întocmesc
listele cu proiecte pentru decizia finalå. Fiecare propunere
de proiect se evalueazå separat de cåtre cel pu¡in doi
exper¡i independen¡i. Ace¿tia efectueazå evaluarea pe formularul
tip ¿i în conformitate cu regulile stabilite de Comisia
Europeanå. Listele preliminare cu proiecte astfel rezultate
sunt analizate de cåtre o structurå diferitå – Comitetul Na-
¡ional „Leonardo da Vinci”, care propune aceste liste, spre
aprobare, ministrului educa¡iei. Finan¡area proiectelor de
mobilitå¡i se stabile¿te în func¡ie de cuantumul subven¡iei
globale anuale alocatå de Comisia Europeanå fiecårui stat participant.
Subven¡ia financiarå care se acordå unui proiect se
distribuie pe urmåtoarele costuri eligibile: aloca¡ia financiarå
a stagiarului (transport interna¡ional, cazare, maså, asiguråri,
taxe vizå), pregåtire lingvisticå, pedagogicå ¿i culturalå, monitorizare.
Orice cheltuialå având altå destina¡ie este consideratå
ineligibilå ¿i institu¡ia promotor are obliga¡ia så restituie
finan¡atorului suma în cauzå.
Într-un asemenea mecanism financiar este evident cå, utilizarea
subven¡iei financiare de cåtre institu¡ia promotor pentru
alte scopuri decât cele stabilite prin proiectul aprobat, este
excluså. Validarea deconturilor financiare ale proiectelor de
mobilitå¡i realizate revine succesiv: Centrului Na¡ional „Leonardo
da Vinci”, organelor de control financiar (MECT,
Curtea de Conturi, societå¡i independente de audit financiar ¿i,
dupå caz, auditorilor Comisiei Europene). Periodic, Comisiei
Europene îi sunt prezentate rapoarte financiare privind
proiectele de mobilitå¡i. În anii 2000 ¿i 2001 selec¡ia proiectelor
de mobilitå¡i în vederea finan¡årii s-a bazat pe prevederile
Deciziei Consiliului UE nr. 382 /1999 ¿i, punctual pe
„Regulile comune de evaluare” (document al Comisei Europene),
fi¿a tip de evaluare (model Comisia Europeanå) ¿i
„Sistemul - cadru” aprobat de MECT. În nici unul din aceste
documente nu figureazå prevederi pe baza cårora så fie respinse
propunerile de proiecte prezentate de institu¡ii, societå¡i
¿.a în care sunt implicate persoane având un grad de rudenie
cu persoane publice. Prezentarea de propuneri de proiecte de
mobilitå¡i în Programul „Leonardo da Vinci” pentru exerci¡iile
2000 ¿i 2001 s-a efectuat ca urmare a „Apelului european
la propuneri de proiecte / 2000 – 2002”. Acest document
a stabilit datele de 27 martie 2000, respectiv 19 ianuarie 2001,
ca date limitå pentru depunerea de proiecte de mobilitå¡i. În
consecin¡å, în raport cu institu¡ia promotor, lansarea propunerii
de proiect 2000 sau 2001, re¡inut ¿i finan¡at, ar trebui
judecatå în func¡ie de datele limitå men¡ionate anterior.
Ministerul Muncii,
Solidaritå¡ii Sociale ¿i Familiei
Dezbatere publicå
Vineri, 1 august 2003, a avut loc la sediul Ministerului
Muncii Solidaritå¡ii Sociale ¿i Familiei dezbaterea publicå
referitoare la Proiectul de Ordonan¡å privind Serviciile
sociale. La discu¡ii au participat Secretarul de stat pentru asisten¡å
socialå ¿i politici familiale, doamna Marta Nora ºårnea,
speciali¿tii Direc¡iei de Asisten¡å Socialå a Ministerului Muncii
Solidaritå¡ii Sociale ¿i Familiei, reprezentan¡i ai celorlalte
institu¡ii ale administra¡iei publice implicate (Ministerul Sånåtå¡ii,
Ministerul Finan¡elor Publice). De asemenea, au fost
prezen¡i reprezentan¡i ai unui numår de aproximativ douåzeci
de organiza¡ii nonguvernamentale cu activitate în domeniu,
precum ¿i reprezentan¡i ai serviciilor publice de asisten¡å socialå
din Municipiul Bucure¿ti. Dezbaterea a fost mediatå de
domnul conf.dr. Marian Preda, prodecan al Facultå¡ii de Sociologie
¿i Asisten¡å Socialå a Universitå¡ii Bucure¿ti.
În deschiderea dezbaterii, doamna Marta Nora ¡årnea a
prezentat unele aspecte ale construc¡iei institu¡ionale în domeniul
asisten¡ei sociale ini¡iatå de Ministerul Muncii ¿i Solidaritå¡ii
Sociale, care trebuie så con¡inå precizarea clarå a
råspunderilor ¿i responsabilitå¡ilor la nivel central ¿i local.
Totodatå, a eviden¡iat necesitatea elaborårii unui dic¡ionar de
termeni uzuali, defini¡i foarte clar în perspectiva realizårii unei
unificåri de limbaj atât în realizarea actelor normative cât ¿i în
dialogul pår¡ilor implicate în aplicarea måsurilor din domeniu.
În cadrul reuniunii, a fost subliniatå importan¡a proiectului în
realizarea unui cadru unitar de reglementare a acordårii asisten¡ei
sociale în România, fundamentat pe principii moderne,
europene ¿i care så permitå direc¡ionarea eficientå a eforturilor
cåtre nevoile reale ale cetå¡enilor. Reprezentan¡ii Ministerului
Muncii Solidaritå¡ii Sociale ¿i Familiei au aråtat cå,
în definitivarea reformei asisten¡ei sociale, în baza Legii
705/2001 privind sistemul na¡ional de asisten¡å socialå, urmeazå
så fie elaborate, în cel mai scurt timp, actele normative
care så reglementeze organizarea ¿i func¡ionarea Comisiilor
de mediere socialå de la nivel local, criteriile minime
de organizare ¿i func¡ionare a institu¡iilor publice ¿i private
de asisten¡å socialå, Statutul asistentului social.
Dupå prezentarea principalelor prevederi ale Proiectului
Ordonan¡ei privind serviciile sociale, participan¡ii la dezbatere,
au formulat observa¡iile ¿i propunerilor lor, atât în ceea
ce prive¿te forma, cât ¿i con¡inutul textului. Cele mai multe
comentarii au fost cele cu referire la acreditarea tuturor furnizorilor
de servicii sociale monitorizarea, evaluarea ¿i controlul
acestui tip de servicii, clarificarea unor aspecte privind procesul
de acordare a serviciilor sociale. A fost avansatå propunerea
ca la elaborarea criteriilor de acreditare, precum ¿i a
standardelor de calitate în acordarea serviciilor sociale så par-
Newsletter – PSD, nr. 30 (119), 1-7 august 2003 23

Ministere
ticipe reprezentan¡i ai organiza¡iilor neguvernamentale cu experien¡å
în domeniu. Toate observa¡iile ¿i comentariile asupra
textului urmeazå så fie analizate ¿i vor fi avute în vedere, la
definitivarea proiectului de Ordonan¡å.
Agen¡ia Na¡ionalå pentru
Ocuparea For¡ei de Muncå
¥n trei luni, ANOFM a creditat IMM-urile
cu peste 282 miliarde lei, pentru crearea de noi
locuri de muncå
Agen¡ia Na¡ionalå pentru Ocuparea For¡ei de Muncå
(ANOFM) a creditat, pânå la data de 28 iulie 2003, întreprinderile
mici ¿i mijlocii cu suma de 282,63 miliarde lei, pentru
crearea de noi locuri de muncå. Astfel, ANOFM a finan¡at
crearea a 2.784 locuri de muncå, dintre care 1.392 pentru
¿omeri. Linia de creditare pe anul 2003, în valoare de 1.100
miliarde lei, este derulatå prin BCR, iar suma care se acordå
pentru un loc de muncå nou creat este de 100 milioane lei.
Structura pe ramuri economice a creditelor acordate este
urmåtoarea: industria alimentarå 44,89%, industria u¿oarå
15,21%, construc¡ii 13,58%, industria de prelucrare a lemnului
8,01%, servicii 5,37%, industria prelucråtoare 4,07%.
Jude¡ele care s-au remarcat prin valoarea creditelor acordate
sunt Bacåu (18,25 miliarde lei), Prahova (17,43), Hunedoara
(15,44), Bistri¡a-Nåsåud (15), Ia¿i (13,84), Vaslui (13,40),
Cara¿-Severin (11,24), Cålåra¿i (11), Cluj (10,54) ¿i Maramure¿
(10,36 miliarde lei).
¥n cursul lunii iulie 2003, întreprinderile mici ¿i mijlocii au
fost creditate cu suma de 123,61 miliarde lei.
Rata ¿omajului, 6,9% la 31 iulie 2003
Numårul total al ¿omerilor înregistra¡i, la data de 31 iulie
2003, în eviden¡ele agen¡iilor jude¡ene pentru ocuparea for¡ei
de muncå a fost de 650.386 persoane, dintre care 280.646
femei (43,1%), înregistrându-se o scådere a numårului total de
¿omeri cu 13.220 persoane comparativ cu luna iunie 2003.
Rata ¿omajului înregistrat la nivel na¡ional a fost de 6,9%.
Aceastå ratå este cu 0,2 puncte procentuale mai micå fa¡å de
luna precedentå ¿i cu 2,3 puncte procentuale mai micå fa¡å de
cea din luna iulie 2002. Rata ¿omajului feminin a fost de
6,2%, iar a celui masculin de 7,6%, la ambele înregistrându-se
o scådere de 0,1 respectiv 0,2 puncte procentuale fa¡å de
nivelurile din luna iunie 2003.
„Evolu¡ia ratei ¿omajului se înscrie într-o tendin¡å constantå
de reducere, vizibilå încå din anul 2002, datoritå urmåtoarelor
cauze:
- men¡inerea cre¿terii economice;
- consecven¡a în aplicarea eficientå a måsurilor prevåzute
de Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurårilor pentru ¿omaj
¿i stimularea ocupårii for¡ei de muncå, care au creat permanent
oportunitå¡i sporite de ocupare pe pia¡a muncii;
- men¡inerea activitå¡ilor în construc¡ii, inclusiv pe perioada
de iarnå, prin lucrårile efectuate de Ministerul Transporturilor
¿i Locuin¡ei la construc¡ia de locuin¡e, såli de sport, infrastructurå;
- implementarea måsurilor prevazute în Programul social
pentru perioada 2002-2003 aprobat de Guvernul României, în
urma cåruia au fost încadrate, în perioada 1 noiembrie 2002 -
31 martie 2003, 64.877 persoane.
Måsurile amintite au contribuit la men¡inerea ratei ¿omajului
sub 9% încå din luna august 2002, obiectiv prevåzut în
Programul de Guvernare. Totodatå este de remarcat faptul cå
acest obiectiv a fost atins în condi¡iile în care programele de
restructurare au continuat ¿i au avut ca rezultat un numår important
de disponibilizåri colective, în urma cårora, în perioada
ianuarie - iunie 2003, 51.324 de persoane ¿i-au pierdut locul
de muncå“, a declarat Ioan Cindrea, secretar de stat în
Ministerul Muncii, Solidaritå¡ii Sociale ¿i Familei ¿i pre¿edintele
Agen¡iei Na¡ionale pentru Ocuparea For¡ei de Muncå. La
nivel teritorial, în cursul lunii iulie, numårul de ¿omeri ¿i rata
¿omajului au scåzut în cele mai multe jude¡e comparativ cu
luna iunie, cum ar fi Neam¡ (-1,6), Covasna (-1,2), Gala¡i ¿i
Vaslui (-0,8), Gorj ¿i Boto¿ani (-0,6), Sibiu ¿i Valcea (-0,5).
Jude¡ele cu cea mai micå ratå a ¿omajului sunt: Bihor (2,5%),
Bucure¿ti (2,8%), Satu Mare (2,9%) ¿i Timi¿ (3,5%). Rata
¿omajului a crescut în jude¡ele Bra¿ov (+1,3), Sålaj (+1,2),
Tulcea (+0,4%), Buzåu (+0,3), Hunedoara, Arge¿, Cara¿-Severin,
Giurgiu ¿i Ilfov (+0,2). Jude¡ele care au o ratå a ¿omajului
de peste 10% sunt doar în numår de patru: Vaslui
(12,2%), Bra¿ov (11,5%), Hunedoara (11,2%) ¿i Gala¡i
(11,1%). Nivelul maxim al ratei ¿omajului a fost atins, ca ¿i în
lunile precedente, în jude¡ul Vaslui (12,2%), iar cel minim, în
jude¡ul Bihor (2,5%).
Din totalul de 650.386 ¿omeri înregistra¡i, 270.904 ¿omeri
sunt indemniza¡i ¿i 379.482 neindemniza¡i. Spre deosebire de
situa¡ia pe ¡arå, unde numårul ¿omerilor neindemniza¡i îl depå¿e¿te
pe acela al indemniza¡ilor, în jude¡ele în care s-au produs
disponibilizåri, cum ar fi: Arge¿, Bra¿ov, Bucure¿ti, Dolj,
Prahova, raportul se inverseazå, numårul ¿omerilor indemniza¡i
depå¿indu-l pe acela al ¿omerilor neindemniza¡i. La nivel
na¡ional ¿omerii neindemniza¡i (persoanele înregistrate în
eviden¡ele agen¡iilor jude¡ene pentru ocuparea fortei de muncå
¿i care nu primesc indemniza¡ie de ¿omaj) de¡in o pondere
însemnatå ¿i în cre¿tere în numårul total al ¿omerilor înregistra¡i
(respectiv 58,3%).
Autoritatea pentru Privatizare
¿i Administrarea
Participa¡iilor Statului
Privatizarea ARO,
TRACTORUL ¿i ROMAN
Autoritatea pentru Privatizare ¿i Administrarea Participa¡iilor
Statului este preocupatå de trecerea în proprietate pri-
24
Newsletter – PSD, nr. 30 (119), 1-7 august 2003

Ministere
vatå a tuturor societå¡ilor comerciale din portofoliul såu pânå
la sfâr¿itul acestui an, în virtutea obiectivelor stabilite prin
Programul de Guvernare pentru 2001-2004. Se acordå o aten-
¡ie deosebitå întreprinderilor mari ¿i foarte mari, situate în
zone cu probleme sociale deosebite ¿i cu o situa¡ie financiarå
¿i economicå dificilå. Astfel, SC ROMAN SA a fost lansatå la
privatizare, în data de 24 iulie 2003, urmând ca poten¡ialii
investitori så depunå ofertele pânå la 18 august. Pentru pachetul
majoritar de ac¡iuni de¡inut de stat la ARO SA, APAPS
desfå¿oarå deja negocieri cu firma CROSS LANDER, în timp
ce pentru SC TRACTORUL UTB SA Bra¿ov, conform strategiei
de privatizare aprobatå de Guvern, se duc tratative cu
firma LANDINI din Italia. Toate rundele de negocieri se desfå¿oarå
conform unui program accelerat, urmårindu-se ca
semnarea contractelor de vânzare-cumpårare de ac¡iuni så se
perfecteze în cel mai scurt timp posibil. Autoritatea pentru
Privatizare î¿i exprimå astfel încå o datå convingerea cå trecerea
în proprietate privatå este singura ¿anså de rentabilizare
¿i viabilizare a acestor societå¡i, permi¡ând påstrarea ¿i consolidarea
pozi¡iei lor în circuitul economic na¡ional. APAPS
ac¡ioneazå prin toate mijloacele legale aflate la dispozi¡ia sa
pentru accelerarea acestui proces, în vederea ameliorårii situa¡iei
economice ¿i financiare a acestor societå¡i ¿i a stabilizårii
unui numår cât mai mare de locuri de muncå.
Pozi¡ia APAPS
în legåturå cu situa¡ia CS Re¿i¡a
Autoritatea pentru Privatizare ¿i Administrarea Participa-
¡iilor Statului a ac¡ionat cu bunå credin¡å în cazul CSR, atât în
interesul statului român, cât ¿i al angaja¡ilor societå¡ii, fapt
demonstrat ¿i de modul în care a administrat societatea de la
revenirea pachetului majoritar de ac¡iuni în portofoliul såu.
Autoritatea pentru Privatizare în¡elege îngrijorarea liderilor
sindicali în legåturå cu soarta societå¡ii, îngrijorare bazatå
pe evenimentele din trecut, dar nu considerå oportune încercårile
sindicatelor de a se implica în actul de privatizare. Atât
reprezentan¡ii APAPS, cât ¿i partenerul social trebuie så aibå
permanent în vedere situa¡ia dificilå cu care s-a confruntat
CSR în trecut. O situa¡ie mult prea tensionatå ¿i intens mediatizatå
nu face decât så împiedice sau så punå semne de întrebare
eventualilor investitori.
În prezent existå inten¡ii serioase de privatizare a acestei
companii din partea unor lideri mondiali în domeniu. Numai
în anul 2003 cinci poten¡iali investitori ¿i-au exprimat interesul
pentru achizi¡ionarea pachetului majoritar de ac¡iuni de-
¡inut de stat la CSR. Pentru a råspunde cererii acestora ¿i în
spiritul preocupårii pentru situa¡ia societå¡ii, APAPS a angajat
prestigioase firme interna¡ionale pentru a efectua investiga¡ii
financiare. Rezultatele acestor investiga¡ii vor constitui baza
strategiei de privatizare, precum ¿i a ofertei de vânzare cumpårare
de ac¡iuni pe care o va face Autoritatea pentru Privatizare.
Având în vedere toate acestea, Autoritatea pentru
Privatizare considerå cå este momentul ca la Re¿i¡a lucrurile
så intre în normal, iar atribu¡iile fiecårei pår¡i så fie foarte clar
delimitate: privatizarea este exclusiv sarcina APAPS, liderilor
sindicali revenindu-le organizarea sindicatului ¿i apårarea intereselor
salaria¡ilor. APAPS råmâne în continuare deschiså
dialogului cu partenerul social, considerând cå aceasta este
singura cale spre rezolvarea situa¡iei dificile în care s-a aflat
societatea în ultimii ani.
APAPS va continua så administreze CSR ¿i så deruleze
procedura de privatizare, în mod transparent, în conformitate
cu prevederile legisla¡iei în vigoare, a¿a cum a fåcut-o ¿i cu
alte societå¡i din industria metalurgicå (SIDEX, COST, ISCT,
PETROTUB ¿i SIDERURGICA).
Autoritatea Na¡ionalå
pentru Protec¡ia Consumatorilor
Amenzi de 1,6 milioane lei pe litoral
¥n perioada 06.07 – 05.08. 2003, inspectorii ANPC din
cadrul Minicomandamentului Litoral 2003 au verificat 552
agen¡i economici care desfå¿oarå activitå¡i de alimenta¡ie publicå,
preståri servicii cazare, agrement ¿i au aplicat amenzi
contraven¡ionale în valoare de 1,6 miliarde lei.
Minicomendamentul a fost înfiin¡at prin ordinul doamnei
secretar de stat Rovana Plumb, pre¿edintele Autoritå¡ii Na¡ionale
pentru Protec¡ia Consumatorilor ¿i func¡ioneazå în trei
loca¡ii: Neptun – Hotel Miori¡a, Mamaia -Hotel Minerva ¿i în
Costine¿ti- sediul BTT, pentru aceastå activitate fiind deta¿a¡i
inspectorii din cadrul oficiilor jude¡ene pentru protec¡ia consumatorilor
din ¡arå. Totodatå ANPC a pus la dispozi¡ia consumatorilor,
nemul¡umi¡i de calitatea serviciilor ¿i produselor
oferite de agen¡ii economici de pe Litoral, o linie telefonicå
specialå formatå din trei cifre: 966. Numårul sesizårilor ¿i
reclama¡iilor înregistrate pânå în prezent pe 966 este de 52 ,
dintre acestea doar 19 fiind întemeiate.
Inspectorii ANPC au verificat 298 unitå¡i de alimenta¡ie
publicå, valoarea totalå a amenzilor aplicate fiind de 892 milioane
lei. De asemenea, au verificat 124 unitå¡i de preståri
servicii cazare ¿i agrement unde au aplicat amenzi contraven¡ionale
în valoare totalå de 269 milioane lei. Inspectorii
ANPC au mai verificat 118 comercian¡i de produse alimentare
¿i nealimentare ¿i au aplicat amenzi contraven¡ionale în valoare
de 324 milioane lei.
Autoritatea Na¡ionalå
de Reglementare în Comunica¡ii
Tarifele RomTelecom pot fi majorate
doar cu acordul ANRC
Legea pentru serviciul universal ¿i drepturile utilizatorilor
cu privire la re¡elele ¿i serviciile de comunica¡ii electronice
(nr.304/2003) a intrat în vigoare în urma publicårii ei în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr.551 din 31 iulie 2003.
Legea stabile¿te cadrul de reglementare a rela¡iilor dintre
Newsletter – PSD, nr. 30 (119), 1-7 august 2003 25

Ministere
furnizorii de re¡ele ¿i servicii de comunica¡ii electronice ¿i utilizatorii
finali, instituind reguli privind furnizarea serviciilor
din sfera serviciului universal, obliga¡iile furnizorilor de re¡ele
¿i servicii de comunica¡ii electronice cu putere semnificativå
pe pia¡å, precum ¿i drepturile utilizatorilor finali ai serviciilor
de comunica¡ii electronice destinate publicului. Serviciul universal
presupune furnizarea unui pachet minim de servicii, la
un anumit nivel calitativ, disponibile la un pre¡ accesibil pentru
to¡i locuitorii României. Serviciile din sfera serviciului
universal includ: furnizarea accesului la re¡eaua publicå de
telefonie, la un punct fix, serviciul de informa¡ii privind abona¡ii
¿i punerea la dispozi¡ie a registrelor abona¡ilor ¿i accesul
la telefoanele publice cu platå. Ministerul Comunica¡iilor ¿i
Tehnologiei Informa¡iei (MCTI) va face publicå strategia de
implementare a serviciului universal, pe care ANRC o va pune
în aplicare. Desemnarea furnizorilor de serviciu universal în
domeniul comunica¡iilor electronice va fi una dintre primele
activitå¡i ale ANRC în acest domeniu. Legea prevede ¿i obliga¡iile
pe care ANRC le va putea impune furnizorilor de re¡ele
¿i servicii de comunica¡ii electronice cu putere semnificativå
pe pie¡ele cu amånuntul, determina¡i în urma efectuårii analizelor
de pia¡å. Obliga¡iile impuse de ANRC pot privi interzicerea
practicårii de pre¡uri excesive, raportate la costurile pe
care le implicå furnizarea serviciilor, impunerea unor plafoane
tarifare sau formule de control al cre¿terii tarifelor la furnizarea
serviciilor cu amånuntul, måsuri de control al tarifelor
individuale sau måsuri de fundamentare a tarifelor pe costuri
sau de orientare a acestora cåtre pre¡urile sau tarifele practicate
pe pie¡e comparabile. ¥n urma intrårii în vigoare a acestei
legi, pânå la desemnarea furnizorilor cu putere semnificativå
pe pie¡ele cu amånuntul ¿i pânå la adoptarea unei decizii a
pre¿edintelui ANRC privind nivelul tarifelor pentru furnizarea
serviciilor cu amånuntul, tarifele practicate pentru aceste servicii
de cåtre Societatea Comercialå „Romtelecom“ - S.A. vor
putea fi majorate doar cu acordul ANRC. ¥n ceea ce prive¿te
drepturile utilizatorilor finali, ANRC va putea impune furnizorilor
de servicii de comunica¡ii electronice modalitatea de a
pune la dispozi¡ia publicului informa¡ii despre serviciile oferite,
nivelul de calitate a acestor servicii ¿i tarifele practicate,
precum ¿i despre modalitå¡ile de solu¡ionare a reclama¡iilor
primite de la utilizatori. Mai mult, ANRC va oferi, prin intermediul
paginii sale de Internet informa¡ii comparative privind
tarifele ¿i condi¡iile oferite de diferi¡i furnizori de re¡ele ¿i servicii
de comunica¡ii electronice, în vederea asigurårii posibilitå¡ii
utilizatorilor finali de a face evaluåri independente.
Ministerul Comunica¡iilor
¿i Tehnologiei Informa¡iei
Licita¡ii electronice de peste 13 miliarde lei
pentru un program de sånåtate
Mar¡i, 5 august 2003, s-a finalizat, în sistemul electronic
de achizi¡ii publice, licita¡ia organizatå de Institutul de Endocrinologie
C.I. Parhon în cadrul programului de sånåtate „Preven¡ia
în patologia endocrinå“. La licita¡ie au participat 14
societå¡i ofertante, valoarea de închidere a licita¡iilor atingând
13,76 miliarde lei.
Pentru programul „Preventia ¿i controlul în patologia nefrologicå
¿i dializå“ valoarea finalå a licita¡iilor, care au fost
închise la 31 iulie 2003, s-a ridicat la 1,518 miliarde lei. De
asemenea, se afla în curs de organizare licita¡ia electronicå
privind achizi¡ionarea de medicamente ¿i materiale sanitarfarmaceutice,
necesare unitå¡ilor sanitare din subordinea
Direc¡iei Asisten¡a Medicalå a Ministerului Apårårii Na¡ionale,
a cårei valoare este evaluatå la aproximativ 300 de miliarde
de lei. Cele mai mari valori ale licita¡iilor electronice în
luna iulie 2003 au fost înregistrate de unitå¡i spitalice¿ti.
Spitalul Clinic de Obstreticå ¿i Ginecologie „Cuza Vodå“ din
Ia¿i a lansat pentru Iodum licita¡ia cu cea mai mare valoare
finalå, de 2 miliarde de lei, înregistrând economii de 48,4% -
aproximativ 1,8 miliarde lei fa¡å de bugetul ini¡ial. Urmåtoarele
clasate au fost Spitalul Clinic de Urgen¡å Bucure¿ti,
pentru role de sterilizare, cu economii de 487,3 milioane lei la
o valoare de deschidere de peste 2 miliarde lei, ¿i Spitalul
Jude¡ean de Urgen¡å Bra¿ov, cu 1,4 miliarde lei - valoarea
finalå pentru achizi¡ionarea de Nadroparina.
Noi avize pentru furnizarea instrumentelor
de platå cu acces la distan¡å
Ministerul Comunica¡iilor ¿i Tehnologiei Informa¡iei a
emis în data de 05.08.2003 trei avize pentru furnizarea instrumentelor
de platå cu acces la distan¡å, de tipul aplica¡iilor
Internet-banking sau home-banking pentru West Bank SA
Arad ¿i BRD. Astfel au fost eliberate un aviz provizoriu de tip
Internet banking - SANPAOLO B@NK - pentru West Bank
SA Arad ¿i alte douå valabile pe o perioadå de un an pentru
aplica¡iile de home banking MultiX ¿i SOGECASH, puse la
dispozi¡ia clien¡ilor de cåtre BRD. Avizele au fost acordate în
conformitate cu Regulamentul Båncii Na¡ionale a României
nr.4/2002 privind tranzac¡iile efectuate prin intermediul
instrumentelor de platå electronicå ¿i Ordinul nr.16/2003 privind
procedura de avizare a instrumentelor de platå cu acces
la distan¡å de tipul aplica¡iilor Internet-banking sau homebanking.
De la începutul anului 2003 MCTI a eliberat 29 de
avize pentru furnizarea instrumentelor de platå cu acces la distan¡å,
de tipul aplica¡iilor Internet-banking sau home-banking.
Ministerul Transporturilor,
Construc¡iilor ¿i Turismului
Turism, date statistice
Conform datelor furnizate de cåtre Institutul Na¡ional
de Statisticå numårul de sosiri ale vizitatorilor stråini în
România este în cre¿tere.
Astfel, în primul semestru al anului 2003 numårul vizitatorilor
a fost de 2271,4 mii, în cre¿tere cu 15,6 % comparativ
cu semestrul I al anului 2002.
26
Newsletter – PSD, nr. 30 (119), 1-7 august 2003

Ministere
Totodatå, din totalul vizitatorilor un procent de 95,4%
(2.166,8) îl constituie locuitorii ¡årilor din Europa, dintre
ace¿tia 64,6% provenind din ¡årile învecinate României.
În semestrul I al anului 2003 s-au înregistrat 464,5 mii
sosiri din ¡årile Uniunii Europene (în cre¿tere cu 7,5% fa¡å
de perioada corespunzåtoare din anul precedent), reprezentând
20,5% din total sosiri.
ºårile care au înregistrat o cre¿tere semnificativå sunt:
Ungaria 41,9%, Norvegia 23%, Canada 21,3 %, Marea Britanie
16,3 %, Spania 16,1 %, Austria 13,2%, Fran¡a 11,9%,
Italia 8,5%, Suedia 6,6% ¿i Germania 5,1%
În ceea ce prive¿te modalitatea de transport folositå de
stråini pentru a sosi în România, mijlocul de transport cel
mai des utilizat este cel rutier (1724,8 mii sosiri). Acesta
este urmat de transportul aerian cu 338,3 mii sosiri, transportul
feroviar cu 139,3 mii ¿i transportul naval cu 69,0 mii.
Contractarea de locuin¡e
prin credit ipotecar
Joi, 7 august 2003, ora 14.00, în sala de expozi¡ie cu vânzare
de la sediul Ministerului Transporturilor, Construc¡iilor ¿i
Turismului, a avut loc prelucrarea op¡iunilor ¿i solu¡ionarea
suprapunerilor celor care au depus op¡iunea pentru contractarea
unei locuin¡e prin credit ipotecar în cartierul Henri
Coandå din municipiul Bucure¿ti. În vederea cre¿terii gradului
de transparen¡å a activitå¡ilor Ministerului Transporturilor,
Construc¡iilor ¿i Turismului, procesul de repartizare a locuin¡elor
în cartierul Henri Coandå s-a realizat prin intermediul
calculatorului. Numårul cererilor depuse în perioada 28 iulie
– 1 august, a fost mai mare (1370), fa¡å de numarul caselor
care se vor construi în acest cartier (1 102).
Date fiind condi¡iile în care solicitan¡ii au depus documenta¡ia
de solicitare a creditului ipotecar, înregistrarea acestora
s-a realizat în doua baze de date diferite, dupå cum
urmeazå:
- o bazå de date con¡inând datele personale ale solicitan¡ilor
de credit;
- o bazå de date con¡inând op¡iunile solicitan¡ilor de credit.
În acest fel a fost realizatå confiden¡ialitatea optiunilor fa¡å
de punctajele pe care solicitan¡ii le vor avea în urma calculårii
declara¡iilor acestora.
Software-ul de selec¡ie a op¡iunilor a fost dezvoltat de o
echipå separatå, ce nu a intrat in contact cu datele reale ¿i care
a lucrat pe un alt tip de baze de date, într-un limbaj de programare
diferit de cel în care au fost realizate bazele de date
cuprinzând datele personale ¿i op¡iunile. Acesta a însumat cele
douå baze de date într-o bazå de date comunå, dupå o conversie
prealabilå a acestora, precum ¿i dupå o analizå atentå a
unicitå¡ii codului numeric personal ¿i a numårului de formular
A.N.L.
Tratarea op¡iunilor pentru solicitan¡ii de credit ipotecar
s-a facut prelucrând fiecare op¡iune separat, urmarind:
- calculul punctajului ob¡inut de solicita¡i în baza declara¡iei
personale;
- corectitudinea optiunii (tip de casa solicitat pe lotul solicitat);
- acoperirea financiarå a op¡iunii solicitantului – rezultatå
din suma avansului declarat ¿i a creditului maxim acordat de
bancile care au eliberat certificatele de solvabilitate
– comparatå cu valoarea locuin¡ei solicitate;
- verificarea numårului de solicitan¡i pentru fiecare lot
analizat;
- departajarea solicitan¡ilor cu op¡iuni pentru acela¿i lot se
face în urmåtoarea ordine:
o Punctaj ob¡inut (prioritar punctajul cel mai mare)
o Data depunerii formularului tip A.N.L. (prioritar cel mai
vechi)
o Categoria de vârstå a solicitantului (sub/peste 35 ani)
o Starea de invaliditate a solicitantului
o Situa¡ia locativå a solicitantului
o Starea civilå a solicitantului
o Numarul de copii ¿i persoane aflate în între¡inere.
Software-ul a asigurat în timpul rulårii rapoarte în detaliu
asupra rezultatelor intermediare, iar dupå rulare rapoartele intermediare
¿i cele finale. Rapoartele au con¡inut to¡i pa¿ii parcur¿i
de catre un solicitant de credit prin grila de selec¡ie, precum
¿i rezultatele ob¡inute de acesta pentru fiecare etapa de
analizå. În urma prelucrårii op¡iunilor au fost repartizate 694
de case ¿i au råmas nealocate 408 case din totalul de 1102
case. Începând de luni, 11 august 2003, în sala de expozi¡ie de
la sediul Ministerului Transporturilor, Construc¡iilor ¿i Turismului
va derula cea de a II-a etapå pentru depunerea op¡iunilor
pentru cele 408 case råmase libere.
Ministerul Agriculturii, Pådurilor,
Apelor ¿i Mediului
Ac¡iuni în probleme de mediu
Biroul de preså al Ministerului Agriculturii, Pådurilor,
Apelor ¿i Mediului a primit din partea Agen¡iilor teritoriale de
Protec¡ie a Mediului urmåtoarele informa¡ii:
1. Recent, la sediul Agen¡iei de Protec¡ie a Mediului
Ia¿i, a avut loc un seminar de con¿tientizare asupra proiectului
ISPA, derulat în municipiul Ia¿i de cåtre RAJAC Ia¿i. Au
participat reprezentan¡i ai Agen¡iei de Protec¡ie a Mediului
Ia¿i, ai Comisariatului Ia¿i al Gårzii Na¡ionale de Mediu,
RAJAC Ia¿i ¿i un numår de 26 agen¡i economici care desfå-
¿oarå activitate cu impact asupra mediului, în special asupra
calitå¡ii apei.
Scopul acestei întâlniri a fost de a face cunoscute condi¡iile
prevåzute în memorandumul de finan¡are cu privire la calitatea
apelor evacuate de cåtre agen¡ii economici racorda¡i la
re¡eaua de canalizare, principalilor agen¡i economici a cåror
activitate economicå poate afecta buna func¡ionare a sta¡iei de
epurare prin apele uzate evacuate. S-au distribuit chestionare
necesare investigårii situa¡iei descårcårilor de ape uzate de
cåtre agen¡i economici, datele constituind baza unei documenta¡ii
de analizå ¿i prognozå privind evolu¡ia cantitativå ¿i
calitativå a apelor uzate industriale care se vor putea trata în
sta¡ia de epurare a municipiului Ia¿i. Dat fiind cå proiectul
vizeazå întrega comunitate ie¿eanå, a fost solicitat sprijinul
Newsletter – PSD, nr. 30 (119), 1-7 august 2003 27

Ministere
tuturor agen¡ilor economici pentru buna derulare a proiectului.
O altå întâlnire importanta la nivelul jude¡ului a fost cea dintre
reprezentan¡ii firmei daneze GRUE & HORNSTRUP Consulting
Engineers ¿i cei ai Primåriei municipiului Ia¿i – Direc-
¡ia tehnicå ¿i societatea de salubritate SC Salubris SA ¿i
Agen¡iei de Protec¡ie a Mediului Ia¿i. Întâlnirea a avut ca scop
studierea posibilitå¡ii de implementare a unui proiect, prin
mecanismul JI al Protocolului de la Kyoto, la depozitul de
de¿euri menajere al municipiului Ia¿i, proiect în cooperare cu
Agen¡ia de Protec¡ie a Mediului din Danemarca. În urma
discu¡iilor avute ¿i pe baza studiilor preliminare (efectuate de
reprezentan¡ii firmei daneze în luna iunie), depozitul municipal
de de¿euri menajere Ia¿i are poten¡ial pentru captarea ¿i
utilizarea gazului metan de depozit în vederea producerii
energiei electrice, cu reducerea emisiilor de dioxid de carbon
(cu cca 62.000 tone CO2/an). Din calculele estimative, costurile
investi¡iei se ridicå la aprox. 1,8 milioane EURO, din
care primåria municipiului Ia¿i va acorda 1,2 milioane EURO,
restul de 0,6 milioane EURO urmând så fie investite de partea
danezå. Perioada de implementare va fi de un an. Recuperarea
investi¡iei se va face în primii trei ani de la implementarea
proiectului, iar în urmåtorii ani primåria va ob¡ine un beneficiu
anual de cca 426 mii EURO, prin vânzarea energiei electrice
produse ¿i a CER- urilor. În principiu, pår¡ile implicate
sunt de acord cu propunerea de proiect, urmând ca, dupå o
nouå serie de investiga¡ii pe depozit ¿i verificarea unor date
(în perioada 5-6 august), så aibå loc o nouå întâlnire cu prezentarea
detaliilor tehnice ¿i economice în vederea stabilirii
condi¡iilor exacte de derulare a proiectului.
2. APM Zalåu a lansat recent Planul Local de Ac¡iune
pentru Mediu, la nivelul jude¡ului Sålaj, prin organizarea primei
întâlniri a Comitetului de Coordonare ¿i a Grupului de
Lucru, alcåtuitå din reprezentan¡i ai administra¡iei publice
locale, ai ONG-urilor, oameni de afaceri, mass-media, precum
¿i speciali¿ti din cadrul Agen¡iei de Protec¡ie a Mediului ¿i ai
altor institu¡ii/agen¡i economici cunoscåtori ai problemelor de
mediu. ¥n cadrul întâlnirii, au fost prezentate obiectivele proiectului,
modul de armonizare a acestora la cerin¡ele legislative
¿i la dezvoltarea localå ¿i regionalå a comunitå¡ii, precum
¿i o analizå comparativå a procesului de planificare a ac¡iunii
de mediu în Statele Unite ¿i cel avut în vedere pentru desfå-
¿urarea proiectului PLAM în jude¡ul Sålaj, realizatå de dl.
Sam Leblanc, voluntar al Corpului Påcii, prezent în colectivul
APM Zalåu. În vederea dezbaterii ¿i aprobårii de cåtre Comitetul
de Coordonare, au fost pregåtite Memorandumul de
cooperare pentru elaborarea ¿i implementarea Planului Local
de Ac¡iune pentru Mediu (PLAM) ¿i Programul de desfå-
¿urare a activitå¡ilor cuprinzând etapele ¿i timpul alocat fiecåruia
dintre acestea astfel încât PLAM-ul så poatå fi finalizat
pânå la 31 martie 2004.
3. APM Giurgiu este beneficiarul proiectului PHARE
CBC RO/BG 1999 „Sistem comun de monitorizare a calitå¡ii
aerului în ora¿ele de grani¡å româno-bulgarå de pe Dunårea de
Jos”, inaugurat în octombrie 2002. Acest sistem automat de
monitorizare furnizeazå informa¡ii în timp real, dând posibilitatea
så se intervinå imediat în cazul unei poluåri accidentale.
Toate datele de mediu ob¡inute în zona Giurgiu-Ruse sunt
prezentate pe un panou electronic amplasat în fa¡a Primåriei
Giurgiu. Orice cetå¡ean al municipiului Giurgiu are acces la
informa¡iile de mediu privind calitatea aerului. În zona
Giurgiu-Ruse se monitorizeazå urmåtorii poluan¡i: bioxid de
sulf (SO2), bioxid de azot (NO2), oxid de azot (NO), oxid de
carbon (CO), ozon (O3), hidrogen sulfurat (H2S), clor (Cl2),
fenol (C6H5-OH), toluen (C6H5CH3), xilen (C6H4(CH3)2),
sitren (C6H5C2H3) , benzen (C6H6), acid clorhidric (HCl) ¿i
pulberi în suspensie (P.M.10). În primul semestru al acestui an
calitatea aerului a fost bunå. S-au înregistrat totu¿i u¿oare
depå¿iri din cauza poluårii din trafic la ozon cu o frecven¡å de
3,7 %, dar nu s-a depå¿it niciodatå pragul de alertå.
Agen¡ia Na¡ionalå pentru ¥ntreprinderi
Mici ¿i Mijlocii
¿i Coopera¡ie
Vânzåri de soldare
Opera¡iunile de accelerare a vânzårilor de produse prin
reduceri de pre¡uri beneficiazå anul acesta de reglementåri
stricte.
Informåm consumatorii ¿i comercian¡ii cå, începând cu
data de 1 august ¿i pânå la 31 octombrie inclusiv, se pot efectua
vânzåri de soldare, conform prevederilor Ordonan¡ei
Guvernului nr.99/2000 privind comercializarea produselor ¿i
serviciilor de pia¡å, aprobatå prin Legea 650/2002 ¿i Hotårârea
Guvernului Nr.333/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice
de aplicare a OG nr.99/2000 . Gra¡ie acestor acte
normative, opera¡iunile de soldare (accelerare a vânzårilor de
produse prin reduceri de pre¡uri) beneficiazå anul acesta de
reglementåri stricte menite så protejeze consumatorii Metoda
organizårii perioadelor de vânzari la pre¡uri reduse este intens
practicatå în ¡åri ca Fran¡a, Germania sau Spania, cu importante
avantaje pentru consumatori ¿i cu beneficii considerabile
pentru comercian¡i. Men¡ionåm câteva dintre reglementårile
care, acum ¿i în România, conferå acestor opera¡iuni standardele
necesare îmbunåtå¡irii calitå¡ii vie¡ii cetå¡enilor prin
modernizarea comer¡ului. Pot fi supuse opera¡iunilor de soldare
numai produsele nealimentare a cåror desfacere are caracter
sezonier. În aceastå categorie se încadreazå grupe de
produse cum ar fi (dar fårå a se limita la): confec¡ii, pielårie,
produse de marochinårie ¿i galanterie, tricotaje, ¡esåturi,
încål¡åminte, articole sport-turism, cosmetice, aparate de
încålzire ¿i climatizare, ventilatoare, precum ¿i alte produse
similare.
Vânzarea de soldare trebuie så aibå loc în structurile de
vânzare în care produsele respective erau vândute în mod
obi¿nuit. Orice anun¡ sau altå formå de publicitate privind soldarea
trebuie så specifice obligatoriu data de debut a vânzårii
de soldare ¿i durata acesteia, precum ¿i sortimentul de mårfuri
supus soldårii în cazul în care opera¡iunea de soldare nu se
referå la totalitatea produselor din structura de vânzare. Comercian¡ii
au obliga¡ia så notifice la primåria în a cårei razå
teritorialå î¿i desfå¿oarå activitatea perioada în care efectueazå
vânzårile de soldare cu cel pu¡in 15 zile înainte de începerea
28
Newsletter – PSD, nr. 30 (119), 1-7 august 2003

Ministere
opera¡iunilor. Formularul notificårii vânzårilor de soldare se
adreseazå primarului ¿i se poate completa ¿i depune la sediul
primåriei localitå¡ii în a cårei razå teritorialå este amplasatå
structura de vânzare, iar în cazul Municipiului Bucure¿ti, la
sediul primåriilor de sector, dupå caz, sau se poate transmite
prin scrisoare recomandatå cu confirmare de primire. Lista de
inventar pentru mårfurile de soldat va fi completatå ¿i påstratå
la sediul structurii de vânzare respective pentru a putea fi
prezentatå la solicitarea organelor de control abilitate. Comerciantul
sau persoana împuternicitå de acesta va completa
câte douå formulare de notificare. Un exemplar din notificare
se depune /se transmite la sediul primåriei, iar al doilea exemplar,
împreunå cu dovada /confirmarea de primire, se
påstreazå la sediul structurii de vânzare respective.
Newsletter – PSD, nr. 30 (119), 1-7 august 2003 29

Curier jude¡ean
Alba
" Pre¿edintele Consiliului Jude¡ean Alba, d-l Eugen Popa
a participat la întâlnirea zonalå de la Cluj-Napoca a ministrului
sånåtå¡ii, dl Mircea Beuran cu to¡i factorii responsabili din
sectorul sanitar. Pre¿edintele CJ Alba a declarat cå în urma
dispozi¡iei ministrul sånåtå¡ii se vor efectua controale la spitale
pentru a verifica modul în care au fost cheltui¡i banii aferen¡i.
Strategia Ministerului va cuprinde, printre altele, måsuri
de diminuare a cheltuielilor unitå¡ilor sanitare ¿i de îmbunåtå¡ire
a colectåri fondurilor asigurårilor de sånåtate.
" Condi¡ia impuså de aderarea la UE ca pânå în anul 2007
în România så nu mai existe zone neelectrificate a fåcut obiectul
¿i Adunårii UNCR de la Bucure¿ti. Domnul pre¿edinte al
CJ Alba, Eugen Popa, întors recent de la aceastå adunare, a
declarat cå jude¡ul nostru va beneficia de 10,5 milioane de
dolari pentru extinderea re¡elelor electrice în mediul rural ¿i
urban. La nivel na¡ional, Alba este o prioritate datoritå numårului
de 36 localitå¡i rurale fårå curent electric cu 840 gospodårii
care încå nu beneficiazå de luminå electricå. Este necesarå
¿i extinderea unor re¡ele în 89 de localitå¡i cu 360
gospodårii cât ¿i în mediul urban, în alte 3.435 gospodårii.
" În jude¡ul Alba unii primari din comune au propus ini¡ial
ca în cadrul programului „Cornul ¿i laptele“ så se apeleze la
producåtorii locali. Dar, deoarece cornurile trebuie înfoliate,
iar laptele ob¡inut de la producåtorii din teritoriu nu poate fi
pasteurizat pe loc, s-a renun¡at la acest program. În consecin¡å,
conducerea CJ Alba a hotårât ca distribuitorii respectivelor
produse så fie stabili¡i prin licita¡ie electronicå ¿i la comune ca
¿i la ora¿e.
" În urma hotårârii consiliului local ora¿ul Ocna Mure¿ se
înfrå¡e¿te cu o localitate maghiarå. Este vorba despre localitatea
Kozarmisleny cu care ora¿ul Ocna Mure¿ are legåturi de
colaborare ¿i schimburi culturale de peste doi ani. În acest
sens consilierii locali din Ocna Mure¿ au hotårât deplasarea
unei delega¡ii de ¿ase persoane pentru semnarea, la Kozarmisleny,
a protocolului de înfrå¡ire a celor douå localitå¡i.
" Primarul comunei Ohaba, dl Nicolae Mihål¡an ¿i consiliul
local Ohaba doresc så rezolve problema apei potabile în
centrul de comunå ¿i satul Colibi. Primarul spune cå pentru cei
aproximativ 3,5 km de aduc¡iune ¿i distribu¡ie a apei potabile,
pe lângå fondurile care sperå så le ob¡inå de la Consiliul Jude¡ean
¿i cele din contribu¡ia cetå¡enilor ¿i a unor sponsori,
dore¿te så cearå consiliului local Ohaba acordul contractårii
unui împrumut bancar pe termen de cinci ani de la BCR, care
va fi rambursat din taxele ¿i impozitele locale ce se vor strânge
la bugetul local.
" Baia de Arie¿, Ponor ¿i Sålciua sunt cele mai afectate
localitå¡i în urma calamitå¡ilor naturale din aceastå varå, conform
datelor puse la dispozi¡ie de Prefectura Alba. Ploile toren¡iale
cåzute recent au condus la cre¿terea debitelor unor
cursuri de apå din jude¡ care au provocat importante pagube
materiale în gospodåriile cetå¡enilor dar ¿i în ceea ce prive¿te
calitatea drumurilor, a pode¡elor ¿i a altor amenajåri de interes
public.
" ªeful Inspectoratului ¿colar al jude¡ului Alba, prof.
Dorin Sandea a fost prezent la întâlnirea cu ministrul Educa¡iei,
Tineretului ¿i Cercetårii, domnul Alexandru Athanasiu,
la care s-a pus în discu¡ie ¿i stadiul în care se aflå lucrårile de
investi¡ii la clådiri din municipiul Alba Iulia aflate sub egida
METC. ªeful ISJ Alba a primit asigurarea cå pentru continuarea
investi¡iilor se va primi suma de 10,1 miliarde lei necesare
programului de refacere a sediului ISJ Alba, pentru Casa
de culturå a studen¡ilor Alba ¿i Palatul Apor (acesta a trecut în
patrimoniul Universitå¡ii „1 decembrie 1918“ din Alba Iulia).
" La ¿coala generalå din Câmpeni s-a dovedit încå o datå
calitatea muncii depuså ¿i de dascåli dar ¿i de elevii såi. A fost
felicitatå de Romano Prodi. Acest lucru s-a întâmplat printr-o
onorantå distinc¡ie oferitå din partea unor înal¡i oficiali ai
Uniunii Europene. Se certificå astfel contribu¡ia aduså la dezbaterea
despre viitorul Europei, activitate complexå ¿i diversificatå
desfå¿uratå în luna martie a.c. cu prilejul Zilei Primåverii.
Arad
" În data de 01.08.2003, s-au dat în folosin¡å alte 48 de
apartamente ANL în municipiul Arad. Cheile apartamentelor
le-au fost înmânate ferici¡ilor proprietari de pre¿edintele
Organiza¡iei Jude¡ene PSD Arad, primarul Municipiului Arad,
domnul Dorel Popa, ¿i de vicepre¿edintele Organiza¡iei Municipale
PSD Arda, viceprimar al Municipiului Arad.
" În data de 02.08. 2003, a avut loc la Arad ¿edin¡a Biroului
Executiv Jude¡ean PSD Arad, urmatå de ¿edin¡a Consiliului
Jude¡ean PSD Arad, la care a participat ca invitat domnul
vicepre¿edinte Ilie Sârbu.
Ordinea de zi a ¿edin¡ei a cuprins, printre altele ¿i probleme
organizatorice pentru perioada urmåtoare, dar ¿i prioritå¡ile
politice ale PSD Arad pentru anul 2003/2004 în contextul
Noii Ofensive Politice lansate de PSD cu ocazia Consiliului
Na¡ional care a avut loc în data de 09.07.2003.
" Organiza¡ia Jude¡eanå a PSD Arad a emis în data de
04.08.2003 un comunicat de preså al cårui scop a fost exercitarea
dreptului la replicå privitor la articolul apårut în cotidianul
„Adevårul“ de Arad din al cårui context reiese o informa¡ie
eronatå ¿i tenden¡ioaså la adresa Organiza¡iei PSD Arad
¿i a pre¿edintelui Organiza¡iei PSD Arad, d-lui Dorel Popa.
" Mar¡i, 05.08.2003 a avut loc la sediul PSD Arad întâlnirea
comisiilor de negociere a Protocolului între PSD-PSRN
în vederea încheierii Protocolului între cele douå partide politice
la nivel jude¡ean, Protocol care-l urmeazå pe cel încheiat
la nivel central între PSD ¿i PSRN. Comisiile de negociere
sunt formate din câte 5 reprezentan¡i ai fiecårui partid.
" În data de 06.07.2003 a avut loc la sediul PSD Arad
¿edin¡a Delega¡iei Permanente în cadrul cåreia s-au discutat
modalitå¡ile concrete de repartizare a vicepre¿edin¡ilor Delega¡iei
Permanente pe localitå¡i astfel încât fiecare reprezentant
så råspundå de un numår exact de organiza¡ii teritoriale pentru
desfå¿urarea campaniei electorale ¿i a alegerilor locale din
2004.
" Membrul Biroului Executiv Jude¡ean, dl. Orban Doru,
responsabil de zona Sebi¿ în cadrul Biroului Executiv
30
Newsletter – PSD, nr. 30 (119), 1-7 august 2003

Curier jude¡ean
Jude¡ean, împreunå cu dl Todor Adrian, secretar al Organiza¡iei
Jude¡ene, s-a deplasat în cursul zilei de 06.08.2003 în
localitå¡ile Moneasa ¿i Dezna unde s-au desfå¿urat adunårile
generale ale organiza¡iei teritoriale Moneasa ¿i Dezna, în scopul
supervizårii ¿i informårii membrilor din cele douå organiza¡ii
referitoare la modul în care vor func¡iona organiza¡iile
teritoriale conform noilor instruc¡iuni primite de Organiza¡ia
Jude¡eanå cu ocazia ¿edin¡ei Consiliului Na¡ional din data de
09.07.2003. Pe aceastå cale s-au comunicat hotårârile ¿i
deciziile aprobate de cåtre Consiliul Jude¡ean PSD Arad din
data de 02.08.2003.
Bihor
" Din dispozi¡ia prefectului Florian Serac, la Inspectoratul
Jude¡ean de Construc¡ii Bihor va avea loc, periodic, analiza
stadiului de realizare a Programului guvernamental „Sålile de
sport”. O astfel de analizå s-a desfå¿urat în cea de-a doua parte
a zilei de 5 august, în prezen¡a tuturor ¿efilor de lucråri de pe
¿antierele sålilor de sport, din Bihor.
În jude¡ul Bihor s-a aprobat construc¡ia 13 såli de sport tip
B, pentru învå¡åmântul gimnazial ¿i liceal/profesional, atât
din mediul urban (8 såli), cât ¿i din mediul rural (5 såli).
Lucrårile de construc¡ie, în cazul fiecårui obiectiv, se situeazå
în grafice, stadiul general fiind „cota zero”, ceea ce înseamnå
realizarea funda¡iei la nivelul terenului. Dat fiind termenul de
realizare a sålilor de sport – 18 luni de la începerea construc¡iei
– se apreciazå cå spre sfâr¿itul anului viitor acestea
vor putea fi puse la dispozi¡ia elevilor. Importante råspunderi
revin primåriilor ¿i consiliilor locale, care trebuie så asigure
realizarea utilitå¡ilor: alimentarea cu apå, canalizarea, curentul
electric, spa¡iile destinate centralelor termice.
" Blocul ANL din ora¿ul ªtei, compus din 18 apartamente
cu câte douå camere, a fost recep¡ionat în cursul zilei de 5
august, prilej cu care a ¿i fost predat beneficiarului- Primåria
¿i Consiliul Local ªtei. Dupå trecerea perioadei de contesta¡ie,
lista solicitan¡ilor ale cåror dosare au fost aprobate va fi
supuså avizårii consilierilor locali, urmând înmânarea cheilor.
În ora¿ul ªtei se mai aflå în lucru construc¡ia altor 18 apartamente
cu douå camere ¿i proiectarea a încå 36 apartamente,
într-un alt imobil. Douå blocuri ANL , fiecare cu câte 36
apartamente se aflå în faza ultimelor finisåri, la Marghita, în
timp ce câte douå blocuri cu 18 apartamente se construiesc în
ora¿ul Beiu¿ ¿i în ora¿ul Salonta. La Valea lui Mihai s-a definitivat
proiectul pentru 120 de apartamente, iar la Sânmartin,
construc¡ia a 120 de apartamente a depå¿it cota zero.
Municipiul Bucure¿ti
" Vineri, 01.08.ac, prefectul Municipiului Bucure¿ti, dr.
Petre Botezatu Enescu, înso¡it de Ioan Enciu–viceprimar general,
iar în zonele de responsabilitate de primarii sectoarelor
3 ¿i 5 Eugen Ple¿ca, respectiv Marian Vanghelie a efectuat un
control în mai multe zone comerciale ale Capitalei.
S-au vizitat Complexul Comercial Chirigii ¿i Pia¡a Agroalimentarå
Titan I. La control au participat inspectori din
Garda Financiarå, Oficiul pentru protec¡ia consumatorilor,
Direc¡ia pentru agriculturå ¿i dezvoltare ruralå, Direc¡ia sanitar
veterinarå, Garda de mediu ¿i Brigada de pompieri. Cu
acest prilej au fost verificate 22 de societå¡i comerciale, precum
¿i producåtori particulari. Prefectul Municipiului Bucure¿ti
a dispus ca odatå cu verificarea stårii la zi a func¡ionårii
spa¡iilor comerciale så se ofere ¿i unele solu¡ii ¿i op¡iuni
pentru perfec¡ionarea activitå¡ilor.
La scurtul bilan¡ din teren prefectul Municipiului Bucure¿ti
a recomandat factorilor responsabili så ac¡ioneze în temeiul
legii, dar så ¿i consulte beneficiarii serviciilor comerciale
astfel încât locuitorii Capitalei så resimtå de la o etapå la
alta de control îmbunåtå¡irii în privin¡a spa¡iilor de depozitare,
påstrare ¿i comercializare a produselor, a stårii de igienå,
condi¡iilor de mediu ¿i de prevenire a incendiilor.
" Constat cu o anume nedumerire cå diversele încercåri
ale Prefectului Capitalei, ca ¿i cele ale primarilor celor ¿ase
sectoare, exprimate atât în ¿edin¡ele såptåmânale ale Comitetului
Operativ-Consultativ al municipiului Bucure¿ti, ale
Consiliului General al municipiului Bucure¿ti, cât ¿i prin
luårile de pozi¡ie publice, nu au avut asupra Primarului
General ecoul scontat ¿i anume, de a-l convinge, cå în ampla
ac¡iune de reabilitare a arterelor de circula¡ie municipale trebuie,
are obliga¡ia så procedeze în conformitate cu legea. În
bine-i cunoscutul stil, domnul primar general må acuzå de
necunoa¿terea legisla¡iei ¿i cu un ton de neseriozitate, care de
altfel apreciez cå-l caracterizeazå, bagatelizeazå ¿i îmi propune
så cunosc Bucure¿tii, prin pie¡ele sale. Îl cunosc poate
mai bine ca domnia sa care, dacå memoria nu må în¿ealå, a
venit în Bucure¿ti de pu¡inå vreme, de la malul mårii. Este
drept, a avut abilitatea de a impresiona prin mieroase promisiuni
bietele oi¡e ale Cetå¡ii lui Bucur care, amågite de glasul în
falset de sirenå, påcålindu-le ¿i låsându-le så creadå altceva
decât era în realitate ¿i-au ales , într-un moment nefast ca påstor,
un jalnic lup de mare, acordându-i ¿ansa de prim-edil,
statut pe care, aståzi, sub apåsåtoare realitå¡i edilitar-gospodåre¿ti,
mul¡i cetå¡eni ai municipiului îl contestå. Obi¿nuit cu
tangajul valului de pe mårile ¿i oceanele profesiunii sale, domnul
primar general a oferit conducåtorilor auto care stråbat
arterele Bucure¿tilor „tangajul” mai pu¡in agreat al mersului
nu din val în val, ci din groapå în groapå. Îmi fac o datorie de
con¿tiin¡å ¿i de responsabilitate fa¡å de cetå¡enii Capitalei pe
care, în posturile noastre, numi¡i sau ale¿i, avem datoria så-i
servim, så råspundem prin fapte concrete a¿teptårilor acestora
¿i îl chemåm pe domnul primar general, încå o datå, la un dialog
constructiv, într-un cadru democratic organizat, pentru a
ne angaja cu for¡e unite – Prefectura, Primåria generalå ¿i
primåriile celor ¿ase sectoare, la rezolvarea trainicå a gravei
probleme a circula¡iei rutiere în Bucure¿ti.
Nu printr-un råzboi mediatic steril, lipsit de substan¡a unor
dezbateri ¿i analize serioase ci printr-o abordare civicå responsabilå,
profesionistå ¿i printr-un efort conjugat al tuturor factorilor
responsabili bazat pe argumentele conferite de legisla¡ia
în vigoare se pot rezolva marile probleme edilitare ale
Capitalei. ªi vå rog så re¡ine¡i! Aståzi, de sårbåtoarea cre¿tinå
a „Schimbårii la fa¡å”, când dupå credin¡a popularå certurile
duc la du¿månii ireconciliabile, vå cer så participa¡i la dialogul
Newsletter – PSD, nr. 30 (119), 1-7 august 2003 31

Curier jude¡ean
cu noi, pentru a rezolva pragmatic problemele cu care se confruntå
comunitatea bucure¿teanå. A¿a în¡eleg eu så ne facem
datoria fa¡å de cetå¡enii Capitalei.
Prefect, Dr. Petre Botezatu Enescu
Constan¡a
" Vineri, 1 august 2003, pre¿edintele Organiza¡iei Jude-
¡ene Constan¡a a PSD, domnul Petre Stanca, s-a întâlnit cu
pre¿edintele PUR Constan¡a, domnul Cezar Armeanu, pentru
a discuta direc¡iile unei viitoare conlucråri în plan politic concretizatå
prin semnarea Protocolului de colaborare la nivel jude¡ean.
¥n cadrul întâlnirii cei doi pre¿edin¡i au identificat
cåile de rezolvare a conflictelor existente în unele localitå¡i
între reprezentan¡ii organiza¡iilor PSD ¿i PUR. De asemenea,
a fost schi¡at un plan comun de ac¡iune care s-ar putea prelungi
pânå la data alegerilor din 2004.
" ¥n perioada 5-25 august, to¡i membrii Biroului Executiv
participå la ¿edin¡ele de birou ale organiza¡iilor teritoriale, comunale,
orå¿ene¿ti ¿i municipale. Cu ocazia prezen¡ei în localitå¡ile
de care råspund, membrii Biroului Executiv vor stabili
måsurile necesare pentru aplicarea hotårârilor Consiliului Na-
¡ional ¿i Biroului Executiv Central, din data de 9 iulie ¿i ale
Delega¡iei Permanente din 16 iulie, privind elaborarea strategiei
politice ¿i a programelor economice ¿i sociale pentru anul
2004. ¥n aceea¿i måsurå, responsabilii de activitatea localitå-
¡ilor vor face o evaluare la fa¡a locului a situa¡iei din interiorul
fiecårei organiza¡ii în vederea definitivårii strategiei electorale,
¡inându-se cont de specificul localitå¡ii ¿i profilul electoratului.
La sfâr¿itul ac¡iunii, pre¿edin¡ii organiza¡iilor PSD
din jude¡ul Constan¡a vor întocmi un proces verbal cu concluziile
acestor reuniuni ¿i materiale cu måsurile ¿i propunerile
adoptate, documente care vor fi depuse la sediul Organiza¡iei
jude¡ene Constan¡a PSD.
" ¥n cadrul programului social derulat de Organiza¡ia Jude¡eanå
Constan¡a a PSD, o familie fårå mijloace materiale
din comuna Sili¿tea va beneficia de o locuin¡å, construitå prin
contribu¡ia rezultatå din colaborarea dintre Consiliul Comunal
Sili¿tea ¿i Organiza¡ia Jude¡eanå Constan¡a a PSD. La solicitarea
primarului PSD Mihai Soare, în cadrul ultimei ¿edin¡e a
Ligii Primarilor ¿i Consilierilor PSD, domnul pre¿edinte Petre
Stanca a luat hotårârea sprijinirii familiei Vatavu, care are în
îngrijire cinci copii minori, în vederea construirii unui nou
spa¡iu de locuit. ¥n acest sens, dupå ce Consiliul Comunal Sili¿tea
a atribuit membrilor familiei Vatavu un lot de teren, Organiza¡ia
Jude¡eanå Constan¡a a PSD a pus la dispozi¡ie materiale
de construc¡ii, diferite obiecte de tâmplårie, lenjerie ¿i
mobilier pentru interior, astfel încât familia care locuie¿te în
prezent într-un spa¡iu al Cåminului Cultural din localitatea
ºepe¿ Vodå, så se mute cât mai repede în noua locuin¡å.
Covasna
" În localitatea Sita Buzåului a fost inaugurat vineri primul
ocol silvic privat din jude¡ul Covasna. Ocolul silvic „Buzåul
ardelean“ va administra 6.000 de hectare de påduri aflate
pe teritoriile localitå¡ilor Sita Buzåului, Barcani ¿i Dobârlåu,
ce apar¡in celor trei consilii locale ¿i unor persoane juridice
care au decis så-¿i gospodåreascå împreunå proprietå¡ile forestiere.
Principalul scop al acestei institu¡ii private este de a
aduce venituri proprietarilor pådurilor administrate, care vor
putea negocia contractele de exploatare a terenurilor forestiere
în avantaj propriu. În cadrul ocolului silvic privat vor lucra 20
de persoane care vor controla cele 6.000 de hectare de pådure
administrate pânå acum de Ocolului silvic Covasna. Prefectul
jude¡ului, Horia Grama a subliniat faptul cå acesta este primul
ocol silvic privat din jude¡ care a primit autoriza¡ie de func¡ionare
din partea Ministerului Agriculturii, Pådurilor, Apelor ¿i
Mediului, ca urmare a faptului cå a respectat în totalitate prevederile
legale în acest domeniu.
" Prefectul jude¡ului Covasna, domnul Horia Grama, subliniazå
faptul cå primarul municipiului Sfântu Gheorghe,
domnul Albert Almos, a fost amendat de Prefecturå pentru cå
nu a respectat legile ¡årii. Prin amendarea primarului Albert
Almos pentru necinstirea drapelului na¡ional ¿i folosirea limbii
maghiare în antetul documentelor oficiale ale Primåriei,
prefectul Horia Grama ¿i-a exercitat prerogativele pe care le
are, de a veghea la respectarea legilor statului român în teritoriu.
„Am ac¡ionat pe lege ¿i în baza ei pentru intrarea în legalitate“,
a declarat prefectul Horia Grama, care a subliniat faptul
cå acest lucru a fost confirmat ¿i de justi¡ie.
Domnul Horia Grama le-a recomandat membrilor Consiliului
local Sfântu Gheorghe ¿i liderilor organiza¡iei UDMR
Covasna, care au luat pozi¡ii oficiale în favoarea primarului,
så citeascå legea ¿i abia apoi så recurgå la proteste.
Primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Albert Almos a
fost amendat anul trecut de Prefectura Covasna cu 50 de milioane
de lei pentru cå nu a arborat drapelul tricolor pe edificiul
institu¡iei pe care o conduce ¿i cu alte 50 de milioane de
lei pentru cå a inscrip¡ionat bilingv antetul documentelor oficiale
ale Primåriei, contrar prevederilor Legii administra¡iei
publice locale. Contesta¡ia formulatå de primar cu privire la
aceastå amendå a fost respinså de justi¡ie, care a dat câ¿tig de
cauzå Prefecturii Covasna.
" Centrul de culturå Arcu¿, din jude¡ul Covasna, reînnoadå
dupå 20 de ani o tradi¡ie, gåzduind un nou simpozion de
artå plasticå contemporanå. Timp de o lunå, la Centrul de Culturå
Arcu¿ va avea loc o nouå edi¡ie a Simpozionului de artå
plasticå contemporanå, la care vor participa valoro¿i arti¿ti
plastici, în special pictori ¿i graficieni, care vor crea în incinta
castelului de la Arcu¿, într-un cadru natural benefic pentru
inspira¡ie ¿i medita¡ie artisticå. Lucrårile pe care ace¿tia le vor
realiza în perioada ¿ederii la Arcu¿ vor fi donate Centrului de
Culturå ¿i î¿i vor gåsi locul în viitoarea Galerie de artå contemporanå
aflatå în curs de amenajare la ini¡iativa directorului
institu¡iei, Petre Stråchinaru.
Ia¿i
" Pre¿edintele României, Ion Iliescu a efectuat joi, 31 august
2003, o vizitå în jude¡ul Ia¿i, fiind întâmpinat de sena-
32
Newsletter – PSD, nr. 30 (119), 1-7 august 2003

Curier jude¡ean
torul Ion Solcanu, prefectul jude¡ului Ioan Avarvarei, pre¿edintele
Consiliului Jude¡ean Ia¿i, Lucian Flai¿er, primarul municipiului
Ia¿i, Constantin Simirad. Dupå o serie de discu¡ii
purtate cu conducerea jude¡ului ¿i, apoi, cu noii proprietari ai
combinatului ”Fortus”, în sala de conferin¡e a complexului de
afaceri World Trade Center din Ia¿i, pre¿edintele României a
avut o întâlnire cu speciali¿tii din agricultura ie¿eanå ¿i cu
patronii unor societå¡i comerciale din domeniul agro-alimentar,
la care a fost prezent ¿i ministrul agriculturii, Ilie Sârbu.
" Vineri, 1 august 2003, deputatul Pavel Târpescu a participat
la ¿edin¡ele Birourilor executive ale organiza¡iilor de tineret
¿i de femei din Pa¿cani. A avut loc o analizå a realizårii
sarcinilor specifice pe linie de partid stabilite în luna iulie a.c.
¿i au fost jalonate måsuri organizatorice pentru cunoa¿terea
documentelor de partid nou apårute. Biroul executiv al organiza¡iei
municipale de femei a solicitat ajutor pentru gåsirea
altui spa¡iu în vederea adåpostirii copiilor stråzii ¿i a femeilor
supuse violen¡ei în familie, urmând a fi identificate solu¡iile
pentru rezolvarea acestei probleme.
" În cadrul Programului jude¡ean „Sånåtate înainte de toate”,
ini¡iat ¿i coordonat de senatorul Ion Solcanu, pre¿edintele
Organiza¡iei jude¡ene Ia¿i a Patidului Social Democrat, în ziua
de sâmbåtå, 2 august 2003, începând cu ora 9.00, s-au desfå-
¿urat douå caravane medicale în comunele Plugari ¿i Victoria,
din jude¡ul Ia¿i, în scopul acordårii de consultan¡å ¿i tratamente
medicale gratuite (ecografie, depistarea unor infec¡ii,
hemoragii digestive etc.) de cåtre medicii socia-democra¡i.
Ac¡iunile s-au bucurat de succes, fiind înregistratå o audien¡å
foarte numeroaså din partea locuitorilor celor douå comune.
" Tot în comuna Victoria, senatorul Ion Solcanu, vicepre-
¿edinte al PSD ¿i pre¿edintele PSD Ia¿i, a ¡inut sâmbåtå, 2
august 2003, un program de audien¡e cu cetå¡enii. Majoritatea
såtenilor au ridicat probleme de ordin social ¿i funciar (legate
în special de mo¿teniri). Pe lângå discu¡iile referitoare la terenurile
agricole, senatorul Ion Solcanu a preluat ¿i solicitårile
cetå¡enilor privind electrificarea a douå sate ¿i pietruirea drumurilor.
„Vom face tot posibilul så aducem curent electric ¿i
în casele cåtunelor din Bulgårie ¿i Victoria, unde urmeazå så
mai fie construite alte 120 de locuin¡e. Se va pietrui drumul
cåtre satul Golåesti, aflat în vecinåtate, dar ne vom ocupa ¿i de
refacerea drumului cåtre Primårie. Rezolvarea acestor probleme
va constitui o prioritate pentru comuna Victoria“, a declarat
senatorul Ion Solcanu. La audien¡e, au asistat subprefectul
jude¡ului Ia¿i, Corneliu Rusu Banu, ¿i primarul Victoriei,
Vasile Pavel.
" Sâmbåtå, 2 august 2003, în comuna Plugari a avut loc
întâlnirea dintre conducerea Organiza¡iei de Femei a PSD Ia¿i
cu membrele organiza¡iei din localitate. La discu¡ii a fost
prezent ¿i senatorul Vasile Mocanu. Iuliana Vlad, pre¿edintele
Organiza¡iei de Femei Ia¿i a PSD, a prezentat strategia politicå
a partidului privind eviden¡ierea femeii în via¡a publicå ¿i
politicå. Discu¡iile au mai vizat ¿i stabilirea unor direc¡ii de
ac¡iune a organiza¡iei locale pentru perioada urmåtoare, reglarea
disfunc¡ionalitå¡ilor privind asisten¡a sanitarå în mediul
rural, rolul femeii în igienizarea gospodåriilor personale, valorificarea
poten¡ialului cultural ¿i de tradi¡ie la nivelul comunei.
De asemenea, au fost pezentate realizårile guvernårii
PSD la nivelul comunei. Una din cele mai importante este
cî¿tigarea proiectului SAPARD în valoare de aproape 1,2 milioane
de euro, în vederea realizårii alimentårii cu apå a satelor
din comunå (Plugari, Plugarii Noi, One¿ti ¿i Borosoaia). Un
alt obiectiv, de care comuna beneficiazå în prezent, este noua
¿coalå din Borosoaia, recep¡ionatå în septembrie 2002. Pentru
construirea drumului jude¡ean DJ 282 B, au fost aprobate 30
miliarde lei din fondul special al Guvernului.
La întâlnire au mai participat din partea Organiza¡iei de
Femei Ia¿i a PSD, Lumini¡a Iordache, vicepre¿edinte, Dorina
Prisecaru, secretar, Paula Vornicu, membru. Lumini¡a Iordache
s-a oferit så acorde femeilor din comunå consultan¡å gratuitå
pentru deschiderea unei afaceri în mediul rural.
" Membrii PSD Pa¿cani au organizat sâmbåtå, 2 august
2003, la Biserica Sfin¡ii Petru ¿i Pavel din suburbia Sodomeni,
o slujbå de pomenire ¿i un praznic la care au participat 120 de
cetå¡eni, pentru comemorarea a trei luni de la trecerea în nefiin¡å,
la 99 de ani, a lui Sevastiann Urecheanu, cel mai båtrân
om din sat. La ceremonial au mai fost prezen¡i deputatul Pavel
Târpescu, pre¿edintele Organiza¡iei PSD Pa¿cani, ¿i Neculai
Rå¡oi, primarul municipiului Pa¿cani.
" Luni, 4 august 2003, a avut loc plecarea din Ia¿i a 40 de
studen¡i de nota 10, ce provin de la toate Universitå¡ile ie¿ene,
într-o excursie de 7 zile la Viena. Deplasarea a fost asiguratå
de Funda¡ia ”Aedificia”, al cårei pre¿edinte este deputatul
PSD Paul Neam¡u. În aceastå ac¡iune, care a ajuns la edi¡ia a
doua, s-au mai implicat senatorul Ion Solcanu, pre¿edintele
Consiliului Jude¡ean Ia¿i, Lucian Flai¿er, viceprimarul Gheorghe
Nichita, omul de afaceri Dånu¡ Prisecariu, membru PSD
Ia¿i. Studen¡ii care au fost recompensa¡i cu aceastå excursie au
fost selecta¡i pe criteriul mediilor ob¡inute în urma sus¡inerii
examenelor, dar juriul a mai luat în calcul ¿i participarea tinerilor
la simpozioane, conferin¡e, sesiuni de comunicåri ¿tiin-
¡ifice sau dezbateri studen¡e¿ti, articolele de specialitate publicate
¿i premiile câ¿tigate la diverse concursuri. Funda¡ia
”Aedicifia” va asigura transportul, cazarea ¿i masa gratuite
pentru ace¿ti 40 de studen¡i, precum ¿i desfå¿urarea programului
turistic în capitala Austriei. Studen¡ii câ¿tigåtori în cele
douå edi¡ii, 2002 ¿i 2003, vor råmâne în baza de date a funda¡iei,
ai cårei membri vor men¡ine colaborarea cu ei ¿i le vor
face cunoscute, în mod constant, valorile social-democra¡iei.
" Mar¡i, 5 august 2003, a avut loc recep¡ionarea lucrårilor
de alimentare cu apå realizate în comunele Rediu, Butea ¿i
¡ibåne¿ti, din jude¡ul Ia¿i, în prezen¡a consilierului din cadrul
Ministerului Lucrårilor Publice, Transporturilor ¿i Turismului,
Cristian Dragomir, a vicepre¿edintelui Consiliului Jude-
¡ean Ia¿i, Mihai Gabriel Popescu, a inspectorilor din cadrul
Direc¡iei tehnice ¿i a reprezentan¡ilor firmelor care au executat
aceste lucråri. Miercuri, 6 august 2003, a avut loc ¿i recep-
¡ionarea lucrårii ”Alimentare cu apå a localitå¡ilor Gorban,
Gura Bohotin, Zberoaia”. Programul de realizare a alimentårilor
cu apå din jude¡ul Ia¿i cuprinde 17 comune ¿i 31 de
localitå¡i, contribu¡ia Consiliului Jude¡ean fiind de 49,5 miliarde
lei, iar sumele atrase prin finan¡åri externe fiind în valoare
de 13,8 milioane euro.
" Råspunzând unei scrisori prin care pre¿edintele Consiliului
Jude¡ean Ia¿i, dl. Lucian Flai¿er, mul¡umea ambasadorului
S.U.A. la Bucure¿ti, dl. Michael Guest, pentru interesul
deosebit aråtat jude¡ului Ia¿i, Excelen¡a Sa ¿i-a aråtat satis-
Newsletter – PSD, nr. 30 (119), 1-7 august 2003 33

Curier jude¡ean
fac¡ia privind semnarea protocolului ce vizeazå implementarea
programului GRASP în jude¡ul Ia¿i. De asemenea, ambasadorul
Michael Guest ¿i-a declarat întreaga disponibilitate
în vederea sus¡inerii proiectelor de dezvoltare ale municipiului
¿i jude¡ului Ia¿i, inclusiv prin recomandåri în vederea
amplasårii unei baze NATO sau US Army în zona Ia¿ului.
Olt
" Vineri, 1 august 2003, la sediul Consiliului Jude¡ean Olt
a avut loc un dialog interactiv între reprezentan¡i ai Ministerului
Economiei ¿i Comer¡ului ¿i reprezentan¡ii principalilor
agen¡i economici din jude¡ul Olt. Gazda reuniunii, domnul
Marin Ionicå, pre¿edinte al Consiliului Jude¡ean Olt ¿i primvicepre¿edinte
al Organiza¡iei Jude¡ene Olt a PSD a considerat
acest dialog deosebit de util pentru agen¡ii economici din
jude¡, deoarece a avut drept scop prezentarea situa¡iei în care
se aflå firmele oltene ¿i trasarea perspectivelor de dezvoltare
ale acestora.
Satu Mare
" Ca urmare a constatårilor efectuate cu ocazia deplasårilor
în jude¡ precum ¿i a semnalelor primite de la cetå¡eni,
prefectul jude¡ului Satu Mare, domnul Gheorghe Ciocan, a
convocat în data de 1 august o ¿edin¡å pentru analizarea stadiului
în care se aflå programul privind realizarea de locuin¡e
prin intermediul Agen¡iei Na¡ionale pentru Locuin¡e. La discu¡ii
au fost invita¡i primarul municipiului Satu Mare, directorul
general al Direc¡iei Generale pentru Finan¡e, reprezentantul
ANL în jude¡ul Satu Mare, directorul sucursalei jude-
¡ene a Båncii Comerciale Române, reprezentan¡ii firmei AGE-
COM (care va realiza cartierul de locuin¡e din comuna Påule¿ti)
¿i primarul comunei Påule¿ti.
Reprezentantul ANL a prezentat o informare privind problemele
cu care se confruntå în derularea programului de locuin¡e
prin credit ipotecar în comuna Påule¿ti, stadiul negocierilor
pentru reabilitarea blocurilor de nefamili¿ti preluate de
la societatea UNIO SA Satu Mare ¿i transformarea lor în locuin¡e
sociale, etapele care mai trebuie parcurse în vederea
preluårii ¿i finalizårii lucrårilor de modernizare la blocul 76 de
pe B-dul Clo¿ca ¿i demersurile fåcute pentru realizarea blocului
pentru tineri de pe str. Ganea. Una din problemele care
afecteazå derularea proiectului de la Påule¿ti se referå la asigurarea
utilitå¡ilor pentru viitorul cartier de locuin¡e, primarul
comunei solicitând alocarea de fonduri de la bugetul jude¡ean
pentru realizarea acestor lucråri, bugetul local nefiind capabil
så acopere costurile unei astfel de investi¡ii. Domnul prefect a
anun¡at cå va solicita domnului ministru Miron Mitrea repartizarea
cåtre jude¡ul Satu Mare a sumelor necesare realizårii
utilitå¡ilor atât la Påule¿ti cât ¿i la celelalte amplasamente
alese în jude¡ pentru construirea de locuin¡e.
Domnul prefect Gheorghe Ciocan i-a cerut primarului municipiului
Satu Mare efectuarea unui inventar a tuturor terenurilor
pretabile pentru construc¡ia de locuin¡e astfel încât så
se poatå demara încå din acest an lucråri în cât mai multe
locuri din Satu Mare. Primarul Viorel Solschi l-a informat pe
domnul prefect în legåturå cu demersurile pentru identificarea
unor terenuri pe stråzile Poligonului ¿i Energiei dar ¿i în alte
zone ale muncipiului care så poatå fi repartizate tinerilor sub
35 de ani în vederea construirii de locuin¡e.
Domnul prefect a anun¡at cå întâlniri privind derularea
programului de construire de locuin¡e se vor organiza lunar,
ocazie cu care se va analiza modul în care sunt respectate
deciziile luate pentru revigorarea construc¡iei de locuin¡e în
Satu Mare, localitate mult råmaså în urmå la acest capitol
comparativ cu celelalte re¿edinte de jude¡ din jur.
" În data de 1 august, prefectul jude¡ului Satu Mare a participat,
în calitate de pre¿edinte de onoare, la ¿edin¡a Consiliului
jude¡ean al filialei Satu Mare a Asocia¡iei Na¡ionale
“Cultul Eroilor” consacratå prezentårii unei informåri privind
activitatea depuså de asocia¡ie de la ultima ¿edin¡å ¿i alegerea
unui nou Birou Executiv. Potrivit statutului, asocia¡ia urmåre¿te,
printre altele, identificarea, restaurarea ¿i ocrotirea monumentelor,
cimitirelor sau altor edificii pentru comemorarea
celor cåzu¡i la datorie. Membrii asocia¡iei au ¡inut så aprecieze
eforturile depuse autoritå¡ile locale pentru ocrotirea cimitirelor
eroilor ¿i realizarea de noi monumente închinate cinstirii
memoriei eroilor neamului. Domnul prefect s-a angajat så
sus¡inå ¿i mai mult eforturile membrilor asocia¡iei pentru
realizarea programului de ac¡iuni pe anul 2003.
Sålaj
" Tiberiu Marc, prefectul jude¡ului Sålaj, s-a întâlnit la sediul
Prefecturii Sålaj, cu reprezentan¡i ai finan¡atorului ¿i proiectului
care se vor ocupa de realizarea autostråzii Bra¿ov-
Bor¿, pentru a discuta aspecte legate de viitoarea investi¡ie.
S-au realizat efectele economice ale acestei investi¡ii, a¿teptårile,
percep¡iile ¿i reac¡ia popula¡iei fa¡å de aceasta. Discu¡iile
au fost purtate ¿i pe marginea disponibilitå¡ii for¡ei de
muncå pentru a lucra la o asemenea investi¡ie. proiectul ¿i
finan¡atorul au dorit så afle care este situa¡ia juridicå a terenurilor
ce se aflå pe viitorul traseu. Ace¿tia au men¡ionat cå
traseul autostråzii, care în aceastå formå trece ¿i prin jude¡ul
Sålaj, este unul preliminar, urmând ca acesta så fie definitivat
pânå la sfâr¿itul lunii august.
" ªantierul Parcului Industrial din ora¿ul Jibou este în
plinå activitate. Proprietarul, Consiliului Local, are termene
precise de respectat, conform proiectului PHARE, astfel încât
fiecare etapå este urmåritå atent în privin¡a respectårii termenelor
de execu¡ie cât ¿i în privin¡a func¡ionalitå¡ii. la sediul
Primåriei din Jibou a avut loc o analizå a detaliilor de execu¡ie
între beneficiar ¿i proiectant, Consilier Construct Bucure¿ti, la
care a participat ¿i reprezentan¡a consultantului, TPF
Consulting Bucure¿ti.
Vaslui
" Vineri, 1 august 2003, la sediul PSD Vaslui a avut loc o
34
Newsletter – PSD, nr. 30 (119), 1-7 august 2003

Curier jude¡ean
conferin¡å de preså sus¡inutå de deputa¡ii Dumitru Buzatu,
pre¿edintele Organiza¡iei Jude¡ene PSD Vaslui ¿i Vasile Mihalachi,
vicepre¿edinte al Biroului Executiv. Conferin¡a de
preså a fost deschiså de deputatul Vasile Mihalachi, care a
precizat cå patronatul din panifica¡ie nu are niciun motiv så
creascå pre¡ul la pâine, întrucât produc¡ia de grâu de anul
acesta va intra în consum dupå 45-50 de zile, iar importul de
grâu pentru panifica¡ie se va face farå taxe vamale, explicând
în detaliu modul de formare a pre¡ului pâinii. De asemenea, a
precizat ¿i faptul cå patronatul din panifica¡ie inten¡ioneazå
så-¿i måreascå profitul pe motiv cå în acest an produc¡ia de
grâu a fost micå, aspect cu care guvernul nu va fi de acord,
întrucât importurile de grâu, fårå taxe vamale, va asigura necesarul
de grâu pânå la recolta viitoare fårå o cre¿tere semnificativå
a pre¡ului acestui produs. ¥n continuare, deputatul Dumitru
Buzatu a fåcut referiri la preocupårile actuale ale Organiza¡iei
Jude¡ene PSD, respectiv organizarea ¿edin¡elor de
dare de seama ¿i alegeri în teritoriu, analiza la fa¡a locul a
modului în care decurg lucrårile de investi¡ii ¿i a programelor
implementate în jude¡, precum ¿i modul în care se implicå cei
ale¿i pe listele PSD de rezolvarea problemelor comunitå¡ilor
în care î¿i desfå¿oarå activitatea. ¥n final au fost date råspunsuri
la întrebårile adresate de cåtre reprezentan¡ii mass-media
prezen¡i la conferin¡å.
" Duminicå, 3 august 2003, deputatul Dumitru Buzatu a
fost invitatul emisiunii ,,Fa¡å în fa¡å cu presa’’ a televiziunii
locale Tv Vaslui, între orele 11-13. ¥n prima parte a emisiunii
a prezentat programul Organiza¡iei Jude¡ene pentru aceastå
varå, respectiv: organizarea ¿edin¡elor de dare de seama ¿i
alegeri în toate organiza¡iile din jude¡, selectarea candida¡ilor
pentru administra¡ia publicå localå, verificarea stadiului îndeplinirii
programelor PSD din teritoriu, precizând cå men¡inerea
contactului permanent cu locuitorii jude¡ului pentru a
cunoa¿te dolean¡ele lor constituie o preocupare permanentå a
partidului. ¥n continuare a vorbit despre programul de protec¡ie
socialå a partidului, aråtând cå acesta este necesar pentru
a se putea asigura veniturile stabile pentru popula¡ie, chiar
dacå este contestat de o parte din mass-media localå sau de
unii cetå¡eni. (¥n timpul emisiunii au intervenit câ¡iva ascultåtori
care ¿i-au manifestat dezacordul cu prevederile Legii
416/2001 afirmând cå aceastå încurajeazå nemunca, aspect
combåtut cu argumente de cåtre dl. deputat în råspunsurile
date). De asemenea, a råspuns la întrebårile moderatorului
emisiunii ¿i a unor ascultåtori referitoare la criticile aduse de
cåtre opozi¡ie partidului de guvernåmânt precizând cå acesta,
în majoritatea cazurilor, nu sunt justificate iar atitudinea opozi¡iei
nu are un caracter constructive ci unul electoral ¿i, în
ultimå instan¡å, nu important este ceea ce spune opozi¡ia ci
ceea ce ,,facem noi pentru realizarea programului de guvernare
¿i a promisiunilor fåcute în campania electoralå’’, exemplificând
cu date din programul de investi¡ii derulat în ultimii
doi ani în jude¡, legi ce au contribuit la îmbunåtå¡irea nivelului
de trai, precum ¿i rezultatele pozitive ob¡inute de România
pe plan interna¡ional în aceastå perioadå.
" Duminicå, 3 august 2003, Ion Manole, pre¿edintele
Consiliului Jude¡ean Vaslui a fost invitatul postului de televiziune
localå Tv Vaslui, între orele 10-11. Cu aceastå ocazie
a prezentat situa¡ia sistemului sanitar din jude¡, precizând cå în
ultima perioadå acesta s-a ameliorat fiind alocate fonduri suplimentare,
iar måsurile organizatorice întreprinse vor permite
ca în viitor asisten¡a sanitarå så fie mult îmbunåtå¡itå. De asemenea,
a fåcut referiri la investi¡iile ce s-au derulat, sunt în
curs de derulare sau vor fi începute în perioada urmåtoare
(construc¡ia sau modernizarea unor ¿coli, îmbunåtå¡irea bazei
tehnico-materiale a învå¡åmântului, construc¡ii såli de sport,
dezvoltarea re¡elei de gaz metan, modernizarea de drumuri,
alimentarea cu apå a unor localitå¡i, construc¡ia de locuin¡e sociale
¿i prin ANL, investi¡iile din domeniul protec¡iei mediului
etc.) prezentând cifre ¿i date concrete.
¥ntre orele 11-13, dl Ion Manole a fost invitatul televiziunii
locale Antena 1 Vaslui la emisiunea ,,1+1’’. La aceastå
emisiune, prezentarea programului de investi¡ii care se desfå¿oarå
anul acesta în jude¡, prezentat de dl Ion Manole, a fost
completat cu reportaje realizate pe teren de cåtre reporterii
Antenei 1 Vaslui, fiind prezentate aduc¡iunile de apå din comunele
Vetri¿oaia, Berezeni, Lipovat, în curs de finalizare,
blocurile de locuin¡e în construc¡ie din Bârlad, Negre¿ti ¿i
Vaslui ¿i douå ¿coli aflate în diferite faze de execu¡ie.
" Duminicå, 3 august 2003, deputatul Dumitru Buzatu,
pre¿edintele Organiza¡iei Jude¡ene PSD Vaslui, a participat la
lucrårile Conferin¡ei Comunale pentru dare de seama ¿i alegeri
din Zorleni. Comuna este cea mai mare din jude¡, având
o popula¡ie de peste 9.000 de locuitori. Lucrårile conferin¡ei
au eviden¡iat faptul cå în ultimii doi ani s-au fåcut investi¡ii
majore în acestå localitate, fiind în curs de execu¡ie lucrårile
de alimentare cu apå ¿i gaz metan, au fost construite douå
¿coli ¿i modernizat Liceul agricol , unde se va construi o salå
de sport ¿i o serå didacticå ¿i au fost modernizate câteva drumuri
comunale. Måsurile adoptate de conferin¡a, vizeazå îmbunåtå¡irea
activitå¡ii de partid în comunå precum ¿i realizarea
de programe economice ¿i sociale menite så îmbunåtå¡eascå
situa¡ia comunitå¡ii locale.
¥n perioada 28.07.- 3.08.2003, Tineretul Social Democrat
din Negre¿ti, jude¡ul Vaslui a organizat o competi¡ie sportivå
la care au fost angrena¡i tineri din ora¿ ¿i din localitå¡ile limitrofe.
Competi¡ia a fost organizatå pe discipline sportive: fotbal
(au participat l2 echipe), volei (6 echipe), tenis de maså, ¿ah
¿i billiard (cîte 40 de concuren¡i la fiecare probå) ¿i cros (peste
200 participan¡i). Finalele ¿i festivitå¡ile de premiere s-au desfå¿urat
duminicå, iar la acestea au participat ¿i reprezentan¡ii
mass-media din jude¡. Finali¿tilor li s-au acordat premii în bani
¿i diplome. Organizarea activitå¡ilor a fost fåcutå de pre¿edintele
TSD Negre¿ti, Lucian Mihalachi, iar sponsorizarea ac¡iunii
de cåtre deputatul Vasile Mihalachi.
" Luni, 4 august 2003, la sediul PSD Vaslui, Tineretul
Social Democrat a organizat o conferin¡å de preså. Scopul
acestei conferin¡e de preså a fost acela de a informa în mod
corect mass-media localå ¿i în mod implicit ¿i opinia publicå
despre participarea delega¡iei TSD la Festivalul IUSY din
Grecia, dupå ce în presa localå au apårut acuze ¿i calomnii din
partea unor reprezentan¡i ai PD.
La conferin¡a de preså, pre¿edinta Organiza¡iei Municipale
TSD Vaslui, Elena Burcioagå, a precizat cå membrii delega¡iei
TSD au participat la toate activitå¡ile ini¡iate de organizatori ¿i în
plus a organizat ¿i o searå româneascå la care au participat un
numår mare de invita¡i.
Newsletter – PSD, nr. 30 (119), 1-7 august 2003 35

Curier jude¡ean
Vrancea
" Mar¡i, 05.08.2003, la sediul Prefecturii Vrancea a avut
loc o întâlnire între prefectul George Båe¿u ¿i un grup de cetå¡eni
din ora¿ul Mårå¿e¿ti nemul¡umi¡i de desfiin¡area sec¡iilor
de chirurgie ¿i de ginecologie din cadrul Spitalului Orå¿enesc
Mårå¿e¿ti .
¥n cadrul acestei întâlniri, la care au luat parte ¿i viceprimarul
ora¿ului Mårå¿e¿ti, dl Gheorghe Podaru, ¿i directorul
Direc¡iei de Sånåtate Publicå Vrancea, dl C-tin Dumitru, prefectul
jude¡ului Vrancea a aråtat cå desfiin¡area sec¡iilor de
chirurgie ¿i de ginecologie din cadrul Spitalului Orå¿enesc
Mårå¿e¿ti a fost fåcutå în urma unei analize atente a condi¡iilor
în care s-a desfå¿urat activitatea medicalå în cele douå
sec¡ii. Totodatå, a fost subliniat faptul cå Spitalul Orå¿enesc
Mårå¿e¿ti nu va fi desfiin¡at, acesta urmând a se transforma în
spital de boli cronice, în conformitate cu prevederile Ordinului
Ministrului Sånåtå¡ii ¿i Familiei nr. 423 /2003, autoritå¡ile
jude¡ene urmând a acorda o aten¡ie deosebitå atragerii
de medici speciali¿ti ¿i dezvoltårii, în cadrul ambulatoriului de
specialitate, a unor cabinete de chirurgie, ginecologie ¿i oftalmologie
.
Informa¡iile propuse pentru a fi cuprinse în acest buletin
vor fi transmise la Institutul Social Democrat „Ovidiu ªincai“,
str. Atena 11, telefon: 230.24.34, 230.24.74. Fax: 231.55.23. e-mail: isd@rdsnet.ro
¿i la Departamentul Comunicare ¿i Tehnologia Informa¡iei al PSD, ªoseaua Kiseleff nr. 10,
telefon/fax: 222.32.72, e-mail: comunicare@psd.ro, psd@psd.ro, mdorina@gov.ro
36
Newsletter – PSD, nr. 30 (119), 1-7 august 2003